–

pentru Interseroh Dienstleistungs GmbH, de A. Oexle și de T. Lammers, Rechtsanwälte;

–

pentru SAA Sonderabfallagentur Baden‑Württemberg GmbH, de H. S. Wirsing și de E. Beathalter, Rechtsanwälte;

–

pentru guvernul neerlandez, de M. Bulterman și de A. M. de Ree, în calitate de agenți;

–

pentru guvernul polonez, de B. Majczyna, în calitate de agent;

–

pentru Comisia Europeană, de L. Haasbeek și de A. C. Becker, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO 2006, L 190, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 172), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/2002 al Comisiei din 10 noiembrie 2015 (JO 2015, L 294, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 1013/2006”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Interseroh Dienstleistungs GmbH (denumită în continuare „Interseroh”), pe de o parte, și SAA Sonderabfallagentur Baden‑Württemberg GmbH (Agenția pentru Deșeurile Speciale din Landul Baden‑Württemberg, denumită în continuare „SAA”), pe de altă parte, în legătură cu refuzul acesteia din urmă de a excepta transferul unui amestec de deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie, precum și de alte materiale de la procedura de notificare prevăzută de Regulamentul nr. 1013/2006.

3

Articolul 1 din Convenția privind controlul transporturilor transfrontaliere de deșeuri periculoase și al eliminării acestora, semnată la Basel la 22 martie 1989, aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 93/98/CEE a Consiliului din 1 februarie 1993 (JO 1993, L 39, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 7, p. 212), în versiunea aplicabilă litigiului principal (denumită în continuare „Convenția de la Basel”), intitulat „Domeniul de aplicare al convenției”, prevede la alineatul (1) litera (a):

„Deșeurile enumerate în continuare, care fac obiectul unor transporturi transfrontaliere, sunt considerate «deșeuri periculoase», în sensul prezentei convenții:

[…]”

4

Teza introductivă a anexei IX la convenția menționată are următorul cuprins:

„Deșeurile incluse în această anexă nu vor fi deșeurile la care se referă articolul 1 alineatul (1) litera (a) din [convenție], dacă nu conțin substanțe cuprinse în anexa I într‑o cantitate care să determine apariția unei caracteristici prevăzute în anexa III.”

5

Lista B3 din această anexă se referă la „Deșeuri conținând în principal constituenți organici, care pot conține metale și substanțe anorganice”. Această listă B3 conține printre altele rubrica B3020, care are următorul conținut:

„B3020 Deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie

Următoarele materiale, cu condiția să nu fie amestecate cu deșeuri periculoase:

Deșeuri și resturi de hârtie sau carton:

6

Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile (JO 2006, L 114, p. 9, Ediție specială, 15/vol. 16, p. 45) prevedea:

„Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că deșeurile se recuperează sau se elimină fără a periclita sănătatea oamenilor și fără a utiliza procese sau metode care ar putea fi dăunătoare pentru mediu, în special:

7

Considerentele (1), (3), (5), (7), (8), (14), (15), (33) și (39) ale Regulamentului nr. 1013/2006 au următorul cuprins:

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

8

Articolul 2 punctele 3 și 8 din acest regulament prevede:

„În sensul prezentului regulament:

[…]

[…]

9

Articolul 3 din regulamentul menționat, intitulat „Cadru procedural general”, prevede:

„(1)   În conformitate cu dispozițiile prezentului titlu, transferurile următoarelor deșeuri fac obiectul procedurii de notificare și a acordului preliminar scris:

[…]

(2)   Transferurile următoarelor deșeuri destinate recuperării fac obiectul cerințelor generale de informare prevăzute la articolul 18, în cazul în care cantitatea de deșeuri transferate depășește 20 kg:

[…]”

10

Articolul 4 și următoarele din Regulamentul nr. 1013/2006 prevăd modalitățile procedurii de notificare prealabilă și de acord preliminar scris.

11

Articolul 18 din acest regulament stabilește cerințele generale de informare, potrivit cărora deșeurile menționate printre altele la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul menționat trebuie să fie însoțite de anumite informații, printre care figurează formularul reprodus în anexa VII la același regulament.

12

Articolul 28 din Regulamentul nr. 1013/2006, intitulat „Dezacorduri privind clasificarea”, prevede la alineatul (2):

„În cazul în care autoritățile competente de expediere și de destinație nu pot conveni asupra clasificării deșeurilor notificate ca fiind enumerate la anexa III, IIIA, IIIB sau IV, deșeurile respective sunt considerate ca enumerate la anexa IV.”

13

Articolul 49 din acest regulament, intitulat „Protecția mediului”, prevede la alineatul (1):

„Producătorul, notificatorul și alte întreprinderi implicate într‑un transfer de deșeuri și/sau în recuperarea sau eliminarea acestora adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că, pe toată durata transferului și în timpul recuperării și eliminării acestora, deșeurile pe care le transferă sunt gestionate fără a pune în pericol sănătatea oamenilor și într‑un mod ecologic rațional. În special atunci când transferul se efectuează în Comunitate, se respectă cerințele articolului 4 din Directiva [2006/12] și legislația comunitară privind deșeurile.”

14

Anexa III la regulamentul menționat este intitulată „Lista deșeurilor care fac obiectul cerințelor generale de informare prevăzute la articolul 18 (lista «verde» de deșeuri)”. Partea introductivă a acesteia prevede:

„Indiferent dacă deșeurile sunt sau nu incluse în această listă, este posibil ca acestea să nu facă obiectul cerințelor generale de informare prevăzute la articolul 18, în cazul în care sunt contaminate cu alte materiale într‑o concentrație suficientă astfel încât:

15

În partea I din această anexă III se prevede printre altele că deșeurile menționate în anexa IX la Convenția de la Basel, reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006, care conține printre altele rubrica B3020, fac obiectul cerințelor generale de informare prevăzute la articolul 18 din acesta.

16

Anexa IIIA la acest regulament, intitulată „Amestecuri de două sau mai multe deșeuri enumerate la anexa III și care nu sunt clasificate la o rubrică unică în conformitate cu articolul 3 alineatul (2)”, prevede:

„1.   Indiferent dacă amestecurile sunt sau nu incluse în această listă, este posibil ca acestea să nu facă obiectul cerințelor generale de informare prevăzute la articolul 18, în cazul în care sunt contaminate cu alte materiale într‑o concentrație suficientă astfel încât:

[…]

3.   În prezenta anexă sunt incluse următoarele amestecuri de deșeuri clasificate la puncte sau subpuncte separate de la o singură rubrică:

[…]

[…]”

17

Anexa V la regulamentul menționat, intitulată „Deșeuri care fac obiectul interdicției de export prevăzute la articolul 36”, reproduce în partea I lista B din aceasta anexa IX la Convenția de la Basel. Rubrica B3020, care figurează în titlul B3, intitulat „Deșeuri care conțin în principal constituenți organici, care pot conține metale și substanțe anorganice”, are următorul cuprins:

„B3020 Deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie

Următoarele materiale, cu condiția să nu fie amestecate cu deșeuri periculoase:

Deșeuri și resturi de hârtie sau carton:

18

Articolul 13 din Directiva 2008/98 prevede:

„Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta că gestionarea deșeurilor se face fără a pune în pericol sănătatea și fără a dăuna mediului, în special:

19

Anexa III la această directivă conține explicații cu privire la diferitele proprietăți ale deșeurilor care fac ca acestea să fie periculoase.

20

Interseroh este o societate al cărei sediu se află în Germania. Aceasta colectează ambalaje folosite, mai exact ambalaje ușoare din hârtie, destinate recuperării. Hârtia folosită tratată în prealabil este transferată în vederea reciclării sale într‑o uzină situată în Țările de Jos, al cărei operator este ESKA Graphic Board BV (denumită în continuare „ESKA”).

21

Din decizia de trimitere reiese că deșeurile transferate trebuie să fie constituite dintr‑un amestec de deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie, astfel încât fiecare tip de deșeuri care compune amestecul se încadrează la prima, la a doua sau la a treia liniuță a rubricii B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel, acest amestec conținând în plus o fracțiune de până la 10 % de substanțe care interferează, constituite din cartoane pentru ambalarea lichidelor (până la 4 %), din plastic (până la 3 %), din metal (până la 0,5 %), precum și din alte corpuri străine (până la 3,5 %), precum sticlă, pietre, materiale textile sau cauciuc (denumit în continuare „amestecul de deșeuri în cauză”). Aceste valori corespund limitelor maxime impuse de ESKA.

22

SAA, care este autoritatea competentă însărcinată cu punerea în aplicare a reglementării privind transferul de deșeuri în Land Baden‑Württemberg (landul Baden‑Württemberg, Germania), îndeplinește printre altele atribuțiile prevăzute de Regulamentul nr. 1013/2006.

23

Instanța de trimitere arată că operațiunile de transfer al tipurilor de amestecuri de deșeuri precum cel în cauză au fost efectuate pe baza autorizațiilor de control la export eliberate de SAA și de autoritatea neerlandeză competentă, în conformitate cu procedura de notificare prevăzută la articolul 4 și următoarele din Regulamentul nr. 1013/2006.

24

La 20 mai 2015, ESKA a obținut de la secția de contencios a Raad van State (Consiliul de Stat, Țările de Jos) o decizie în temeiul căreia un tip de amestec de deșeuri precum cel în cauză, independent de prezența unor substanțe care interferează, se încadrează la poziția B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel, menționată în anexa III la Regulamentul nr. 1013/2006, și, în consecință, în lista deșeurilor care fac obiectul cerințelor generale de informare, prevăzute la articolul 18 din acest regulament.

25

Întemeindu‑se pe această decizie, Interseroh a solicitat SAA să clasifice amestecul de deșeuri în cauză printre deșeurile care figurează în anexa III la Regulamentul nr. 1013/2006.

26

SAA a respins această cerere, pe de o parte, pentru motivul că acest amestec de deșeuri nu se încadra în întregime la una sau la alta dintre cele patru liniuțe ale rubricii B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel. În special, acest amestec nu s‑ar încadra la a patra liniuță a acestei rubrici întrucât nu ar fi vorba despre o categorie reziduală pentru amestecurile cu origini și cu compoziții diferite. Pe de altă parte, SAA a apreciat că clasificarea amestecului menționat printre cele enumerate în anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006 era exclusă din cauza proporției prea ridicate de substanțe care interferează prezente în acesta.

27

La 1 iunie 2016, Interseroh a formulat țla Verwaltungsgericht Stuttgart (Tribunalul Administrativ din Stuttgart, Germania) o acțiune având ca obiect constatarea faptului că, pentru transferul amestecului de deșeuri în cauză, nu este supusă obligației de notificare, ci numai cerințelor generale de informare, prevăzute la articolul 18 din Regulamentul nr. 1013/2006.

28

În această privință, instanța menționată ridică problema dacă rubrica B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel cuprinde amestecurile de deșeuri obținute din deșeuri care figurează la primele trei liniuțe ale acestei rubrici și care conțin, în plus, o fracțiune de până la 10 % de substanțe care interferează sau dacă această rubrică privește exclusiv deșeurile constituite dintr‑un singur tip de deșeuri, asemenea amestecuri încadrându‑se astfel numai la punctul 3 litera (g) din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006.

29

În aceste condiții, Verwaltungsgericht Stuttgart (Tribunalul Administrativ din Stuttgart) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

30

În urma prezentării concluziilor doamnei avocate generale, Interseroh a solicitat, prin înscrisul depus la grefa Curții la 18 februarie 2020, să se dispună redeschiderea fazei orale a procedurii, în temeiul articolului 83 din Regulamentul de procedură al Curții.

31

În susținerea cererii sale, Interseroh a arătat în esență că concluziile doamnei avocate generale se întemeiază pe elemente noi, care nu au fost încă puse în discuția părților. Interseroh se referă în special la punctele 35-48, 59, 68 și 74 din aceste concluzii. Ea adaugă, în această privință, că problematica referitoare la o interpretare coerentă a legislației privind deșeurile nu a fost evocată în ședință. Pe de altă parte, în cererea sa de redeschidere a fazei orale a procedurii, Interseroh contestă în mai multe privințe interpretarea dată de doamna avocată generală Regulamentului nr. 1013/2006 în concluziile sale.

32

Trebuie amintit, pe de o parte, că, în temeiul articolului 252 al doilea paragraf TFUE, avocatul general prezintă în mod public, cu deplină imparțialitate și în deplină independență, concluzii motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, necesită intervenția sa. Nici concluziile acestuia, nici motivarea pe care se întemeiază avocatul general nu sunt obligatorii pentru Curte (Hotărârea din 19 decembrie 2019, Exportslachterij J. Gosschalk și alții, C‑477/18 și C‑478/18, EU:C:2019:1126, punctul 43, precum și jurisprudența citată).

33

Trebuie amintit de asemenea că Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și Regulamentul de procedură nu prevăd posibilitatea ca părțile interesate să răspundă la concluziile prezentate de avocatul general. În consecință, dezacordul unei părți interesate față de concluziile avocatului general, oricare ar fi chestiunile pe care acesta le examinează în cadrul lor, nu poate constitui prin el însuși un motiv care să justifice redeschiderea fazei orale a procedurii (Hotărârea din 19 decembrie 2019, Exportslachterij J. Gosschalk și alții, C‑477/18 și C‑478/18, EU:C:2019:1126, punctul 44, precum și jurisprudența citată).

34

Pe de altă parte, potrivit articolului 83 din Regulamentul de procedură, Curtea poate oricând să dispună, după ascultarea avocatului general, redeschiderea fazei orale a procedurii, în special atunci când consideră că nu este suficient de lămurită sau atunci când o parte a invocat, după închiderea acestei faze, un fapt nou de natură să aibă o influență decisivă asupra deciziei Curții sau atunci când cauza trebuie soluționată pe baza unui argument care nu a fost pus în discuția părților ori a persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

35

În speță, contrar celor susținute de Interseroh, aceasta din urmă, la fel ca persoanele interesate care au participat la prezenta procedură, au putut prezenta, atât în cursul fazei scrise, cât și al fazei orale a acesteia, elementele de drept pe care le‑au considerat pertinente pentru a permite Curții să interpreteze Regulamentul nr. 1013/2006 pentru a răspunde la întrebările adresate de instanța de trimitere.

36

Niciunul dintre elementele invocate de Interseroh în susținerea cererii sale de redeschidere a fazei orale a procedurii nu poate justifica, prin urmare, această redeschidere, în conformitate cu articolul 83 din Regulamentul de procedură.

37

În aceste condiții, Curtea, după ascultarea avocatei generale, consideră că nu se impune redeschiderea fazei orale a procedurii.

38

Prin intermediul celor două întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul nr. 1013/2006 trebuie interpretat în sensul că intră sub incidența acestei dispoziții un amestec de deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie din care fiecare tip de deșeu se încadrează la una dintre primele trei liniuțe ale rubricii B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel, reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la acest regulament, și care conține o fracțiune de până la 10 % de substanțe care interferează.

39

Alineatul (2) al articolului 3 din Regulamentul nr. 1013/2006 prevede că transferurile de deșeuri destinate recuperării și a căror cantitate de deșeuri transferate depășește 20 de kilograme fac obiectul cerințelor generale de informare prevăzute la articolul 18 din acest regulament, în măsura în care, pe de o parte, în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul menționat, deșeurile respective sunt menționate printre altele la anexa III la același regulament sau, pe de altă parte, în temeiul respectivului articol 3 alineatul (2) litera (b), amestecurile de două sau mai multe deșeuri enumerate la respectiva anexă III, neclasificate la o rubrică unică din aceasta, au o compoziție care nu dăunează recuperării ecologice raționale a acestora și sunt enumerate la anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006.

40

În măsura în care articolul 3 alineatul (2) litera (a) și articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 1013/2006 fac trimitere la anexa III și, respectiv, la anexa IIIA la acest regulament, trebuie să se examineze, într‑o primă etapă, domeniul de aplicare al anexei III la regulamentul menționat și, dacă este cazul, într‑o a doua etapă, domeniul de aplicare al anexei IIIA la acesta.

41

În ceea ce privește, în primul rând, anexa III la Regulamentul nr. 1013/2006, aceasta conține o listă de deșeuri denumită „verde”, iar partea I din aceasta face trimitere la anexa IX la Convenția de la Basel, care este reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la acest regulament, în care figurează printre altele rubrica B3020, intitulată „Deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie”.

42

Din decizia de trimitere reiese că, pentru a fi transferate în scopul reciclării lor în uzina operată de ESKA, situată în Țările de Jos, amestecurile de deșeuri de hârtie și de carton colectate de Interseroh trebuie printre altele să fie compuse, cel puțin în proporție de 90 %, din deșeuri care se încadrează la una dintre primele trei liniuțe ale rubricii B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel. Instanța de trimitere ridică, în această privință, problema dacă astfel de amestecuri pot fi clasificate la această rubrică.

43

Este necesar să se arate cu titlu introductiv că, în anexa IX la Convenția de la Basel, rubrica B3020 cuprinde patru liniuțe, dintre care a patra conține la rândul său două liniuțe, în timp ce, în versiunea în limba franceză a părții 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006, această rubrică este structurată în mod diferit, întrucât conține două liniuțe care conțin la rândul lor trei și, respectiv, două liniuțe.

44

Or, trebuie subliniat că, în măsura în care, astfel cum se enunță în considerentele (3) și (5) ale Regulamentului nr. 1013/2006, din Decizia 93/98 reiese că Uniunea Europeană a aprobat Convenția de la Basel și că acest regulament a încorporat conținutul deciziei OCDE care armonizează lista de deșeuri cu această convenție, dispozițiile acesteia din urmă fac parte integrantă, începând cu data la care Uniunea a devenit parte la convenția menționată, din ordinea juridică a Uniunii. În acest context și având în vedere principiul supremației acordurilor internaționale încheiate de Uniune față de textele de drept derivat, se impune ca interpretarea Regulamentului nr. 1013/2006, în măsura posibilului, să se facă în conformitate cu Convenția de la Basel (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 aprilie 2013, HK Danmark, C‑335/11 și C‑337/11, EU:C:2013:222, punctele 29 și 30, precum și jurisprudența citată).

45

În consecință, pentru a interpreta rubrica B3020 reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006, trebuie să se țină seama de modul în care diferitele liniuțe ale acestei rubrici sunt structurate la rubrica B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel.

46

Odată făcută această observație introductivă, trebuie să se constate că rubrica B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel acoperă „deșeuri[le] și resturi[le] de hârtie sau carton”, în măsura în care nu sunt amestecate cu deșeuri periculoase, și conține patru liniuțe. În temeiul primelor trei liniuțe ale acestei rubrici, care corespund celor trei liniuțe pe care le conține prima liniuță a rubricii B3020 reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006 în versiunea în limba franceză, astfel de deșeuri și resturi pot proveni „din hârtie sau carton nealbit sau din hârtie sau carton ondulat”, „din alte tipuri de hârtie sau carton, fabricate în principal din celuloză înălbită, necolorată în masă”, sau „din hârtie sau carton fabricat în principal din pastă mecanică (de exemplu ziare, reviste și materiale tipărite similare)”. A patra liniuță a rubricii B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel, care corespunde, în versiunea în limba franceză a Regulamentului nr. 1013/2006, celei de a doua liniuțe a rubricii B3020 reproduse în partea 1 lista B din această anexă V, conține textul „altele” și cuprinde, fără a fi limitată la acestea, „carton dur” și „resturi nesortate”.

47

Astfel, primo, din structura rubricii B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel, precum și din modul de redactare a celor patru liniuțe ale rubricii menționate rezultă că acestea din urmă acoperă tipuri diferite de deșeuri și de resturi de hârtie sau carton, fără a menționa amestecuri de deșeuri care se încadrează în aceste diferite tipuri.

48

În plus, având în vedere modul de redactare a celei de a patra liniuțe a respectivei rubrici, această ultimă liniuță trebuie înțeleasă ca vizând alte tipuri de deșeuri și de resturi de hârtie sau carton decât cele care se încadrează la primele trei liniuțe ale acestei rubrici.

49

Astfel, având în vedere modul său de redactare, rubrica B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel, reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006, trebuie înțeleasă în sensul că deșeurile enumerate la cele patru liniuțe ale acestei rubrici corespund, fiecare, unui tip de deșeuri și că nu se încadrează în respectiva rubrică amestecurile constituite din deșeuri de aceste diferite tipuri.

50

Secundo, această interpretare este singura care poate fi conformă cu economia generală a Regulamentului nr. 1013/2006. Astfel, articolul 3 alineatul (2) litera (b) din acest regulament vizează în mod explicit amestecurile de deșeuri neclasificate la o rubrică unică în anexa III la acest regulament, de două sau mai multe deșeuri enumerate în această anexă, și care figurează în anexa IIIA la regulamentul menționat. Or, punctul 3 litera (g) din această din urmă anexă menționează în mod specific amestecurile de deșeuri care se încadrează la primele trei liniuțe ale rubricii B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel. Prin urmare, trebuie să se considere, astfel cum a arătat în esență doamna avocată generală la punctul 43 din concluziile sale, că această anexă IIIA ar fi lipsită de efectul său util dacă rubrica B3020 reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006, în special ultima liniuță a acesteia, intitulată „altele”, ar trebui înțeleasă ca incluzând amestecuri de deșeuri care sunt compuse din deșeuri menționate la celelalte liniuțe ale acestei rubrici.

51

Tertio, interpretarea care decurge din modul de redactare a rubricii B3020 reproduse în partea 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006, în lumina rubricii corespunzătoare din anexa IX la Convenția de la Basel, precum și din economia generală a acestui regulament este conformă cu obiectivul de protecție a mediului urmărit de regulamentul menționat. Potrivit considerentului (7) al aceluiași regulament, acesta organizează și reglementează supravegherea și controlul transferurilor de deșeuri, astfel încât să se țină seama de necesitatea de a conserva, de a proteja și de a îmbunătăți calitatea mediului și a sănătății oamenilor.

52

Or, faptul că transferurile de deșeuri destinate operațiunilor de recuperare și menționate în lista verde de deșeuri care figurează în anexa III la Regulamentul nr. 1013/2006 sunt, prin excepție, în general excluse de la procedura de notificare prealabilă și de acord preliminar scris prevăzută în titlul II capitolul I din acest regulament se explică prin împrejurarea că transferurile acestor deșeuri prezintă mai puține riscuri pentru mediu, ceea ce permite, astfel cum se arată în considerentul (15) al regulamentului menționat, să se impună un nivel minim de supraveghere și de control, solicitând ca respectivele transferuri să fie însoțite de anumite informații.

53

Astfel, obiectivul de protecție a mediului și a sănătății oamenilor urmărit de Regulamentul nr. 1013/2006 se opune ca rubrica B3020 reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la acest regulament să fie interpretată astfel încât amestecurile care nu sunt vizate în mod expres la această rubrică să fie supuse cerințelor generale de informare, stabilite la articolul 18 din regulamentul menționat, care sunt mai puțin stricte decât cele prevăzute de procedura de notificare și a acordului preliminar scris, menționată la articolul 3 alineatul (1) din același regulament.

54

Din considerațiile care precedă rezultă că rubrica B3020, reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la Regulamentul nr. 1013/2006, vizează numai deșeurile care aparțin fiecărui tip de deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie menționate la diferitele liniuțe ale rubricii respective. Astfel, aceasta din urmă nu acoperă amestecurile de deșeuri compuse din deșeuri care, separat, s‑ar încadra la aceste diferite liniuțe. Prin urmare, astfel de amestecuri nu pot fi clasificate în lista verde a deșeurilor care figurează în anexa III la Regulamentul nr. 1013/2006, ceea ce exclude ca ele să facă obiectul cerințelor generale de informare, stabilite la articolul 18 din regulamentul menționat, în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din acesta din urmă.

55

Având în vedere această concluzie intermediară, trebuie să se examineze, în al doilea rând, domeniul de aplicare al anexei IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006, pentru a stabili dacă regimul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din acest regulament este aplicabil amestecurilor de deșeuri în cauză.

56

Astfel cum s‑a amintit la punctul 48 din prezenta hotărâre, punctul 3 litera (g) din această anexă IIIA menționează în mod specific amestecurile de deșeuri compuse din deșeuri clasificate la rubrica B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel, limitate la amestecurile de deșeuri care se încadrează la primele trei liniuțe ale acestei rubrici.

57

În această privință, instanța de trimitere ridică problema dacă prezența unei fracțiuni de până la 10 % de substanțe care interferează în compoziția amestecurilor de deșeuri, din care fiecare deșeu se încadrează la una dintre primele trei liniuțe ale rubricii menționate, exclude posibilitatea ca respectivele amestecuri să fie clasificate la aceasta din urmă.

58

Este necesar să se indice, primo, că această instanță arată că amestecurile de deșeuri transferate de Interseroh în Țările de Jos în scopul reciclării pot conține cartoane pentru lichide în proporție de 4 %. Or, din elementele dosarului de care dispune Curtea reiese că aceste cutii se pot încadra la rubrica B3020 din anexa IX la Convenția de la Basel. Astfel, este cert că, atunci când constituie deșeuri, cartoanele pentru lichide pot fi clasificate la rubrica „deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie”. Cu toate acestea, întrucât nu corespund niciunuia dintre tipurile de deșeuri citate la primele trei liniuțe ale acestei rubrici, trebuie să se considere că acestea se încadrează la a patra liniuță a rubricii menționate, care are un caracter rezidual.

59

Astfel, sub rezerva verificărilor care trebuie efectuate de instanța de trimitere în ceea ce privește prezența cartoanelor pentru lichide în amestecurile de deșeuri în cauză, o asemenea prezență are drept consecință faptul că aceste amestecuri sunt constituite din deșeuri care trebuie clasificate nu numai la una dintre primele trei liniuțe ale rubricii respective, ci și la a patra liniuță a acesteia, așa încât amestecurile menționate nu sunt vizate la punctul 3 litera (g) din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006, al cărui mod clar de redactare nu vizează decât amestecurile de deșeuri care se încadrează la primele trei liniuțe ale rubricii menționate, și astfel nu fac parte din amestecurile care figurează în această anexă. Asemenea amestecuri nu ar face, așadar, obiectul procedurii de informare, prevăzută la articolul 18 din acest regulament.

60

Secundo, trebuie să se arate că, chiar și în ipoteza în care amestecurile de deșeuri în cauză nu ar conține cartoane pentru lichide, din cererea de decizie preliminară reiese că aceste amestecuri pot, în orice caz, să conțină o fracțiune de până la 7 % de alte substanțe care interferează.

61

Pentru a stabili dacă astfel de amestecuri de deșeuri pot intra în domeniul de aplicare al anexei IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006, trebuie amintit că punctul 1 din această anexă prevede că amestecurile de deșeuri care figurează sau nu în lista amestecurilor de deșeuri menționată în respectiva anexă IIIA nu pot face obiectul cerințelor generale de informare, prevăzute la articolul 18 din acest regulament, în cazul în care sunt contaminate cu alte materiale într‑o concentrație suficientă astfel încât fie să crească riscurile aferente deșeurilor suficient de mult încât acestea să ajungă în starea de a fi supuse procedurii de notificare prealabilă și de acord preliminar scris, luând în considerare caracteristicile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 91/689, fie să împiedice recuperarea deșeurilor într‑un mod ecologic rațional.

62

Astfel, mai întâi, din modul de redactare a punctului 1 din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006 reiese că un amestec de deșeuri menționate în lista care figurează în această anexă nu este exclus din respectiva listă pentru simplul motiv că acel amestec conține substanțe care interferează, în plus față de deșeurile enumerate în mod expres în lista menționată. Astfel cum a arătat doamna avocată generală la punctul 53 din concluziile sale, existența respectivului punct 1 arată astfel că legiuitorul Uniunii era conștient de dificultatea tehnică și chiar de imposibilitatea de a garanta perfecta omogenitate a oricărui flux de deșeuri.

63

De altfel, trebuie să se arate, pe de o parte, că condiția prevăzută la punctul 1 litera (a) din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006 urmărește să garanteze că amestecurile de deșeuri enumerate în această anexă, care, din cauza substanțelor care interferează pe care le conțin, implică riscuri crescute pentru mediu, fac obiectul procedurii de notificare prealabilă și de acord preliminar scris. În special, astfel de riscuri trebuie evaluate în raport cu criteriile de pericol care figurează în anexa III la Directiva 91/689, care a fost preluată, ca urmare a abrogării acestei directive, în anexa III la Directiva 2008/98.

64

Pe de altă parte, condiția care figurează la punctul 1 litera (b) din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006 face referire la cerința „recuperării într‑un mod ecologic rațional”. Deși această noțiune nu este definită în mod expres în acest regulament, este totuși necesar să se arate că, la fel ca definiția noțiunii „gestionarea ecologică rațională”, care figurează la articolul 2 punctul 8 din regulamentul menționat, recuperarea într‑un mod ecologic rațional a deșeurilor înseamnă adoptarea oricărei măsuri practice prin care se asigură că deșeurile sunt recuperate astfel încât să se protejeze sănătatea oamenilor și mediul împotriva efectelor negative care pot fi cauzate de deșeurile respective.

65

În acest context, trebuie amintit că, astfel cum reiese din articolul 49 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1013/2006 coroborat cu considerentul (33) al acestui regulament, deșeurile trebuie să fie transferate, în țara de destinație și pe toată durata transferului, fără a periclita sănătatea oamenilor și fără a utiliza procedee sau metode care ar putea dăuna mediului. În această privință, atunci când transferul se efectuează în Uniune, respectivul articol 49 alineatul (1) impune respectarea cerințelor prevăzute printre altele la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/12, ale cărui dispoziții au fost preluate la articolul 13 din Directiva 2008/98, potrivit cărora deșeurile se recuperează fără a crea riscuri pentru apă, aer sau sol sau pentru faună și floră, fără a cauza neplăceri prin zgomot sau mirosuri, precum și fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

66

Ținând seama de această precizare, trebuie să se arate că, la punerea în aplicare a condiției care figurează la punctul 1 litera (b) din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006, este necesar să se stabilească, în fiecare caz în parte, dacă tipul și nivelul substanțelor care interferează prezente într‑un amestec de deșeuri menționate în această anexă IIIA împiedică recuperarea deșeurilor în cauză într‑un mod ecologic rațional. Astfel cum a arătat doamna avocată generală la punctul 64 din concluziile sale, este vorba în principiu despre o chestiune de fapt a cărei soluționare este de competența autorităților naționale competente și, dacă este cazul, a instanțelor naționale.

67

În această privință, trebuie să se constate că, astfel cum au arătat în special guvernul neerlandez și Comisia Europeană în cadrul procedurii preliminare desfășurate în fața Curții, Regulamentul nr. 1013/2006 nu cuprinde niciun alt criteriu care să permită să se precizeze într‑o mai mare măsură domeniul de aplicare al acestei condiții menționate la punctul 1 litera (b) din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006.

68

Rezultă că fiecărui stat membru trebuie să i se acorde o anumită marjă de apreciere în punerea în aplicare a respectivului punct 1. În acest scop, statele membre sunt libere să adopte criterii care să permită să se stabilească împrejurările în care prezența substanțelor care interferează în amestecul de deșeuri împiedică posibilitatea recuperării acestui amestec într‑un mod ecologic rațional, cu condiția ca, procedând astfel, să nu aducă atingere nici domeniului de aplicare, nici eficacității Regulamentului nr. 1013/2006, inclusiv procedurii prevăzute la articolul 18 din acesta (a se vedea prin analogie Hotărârea din 12 aprilie 2018, Fédération des entreprises de la beauté, C‑13/17, EU:C:2018:246, punctul 47).

69

Mai precis, în cazul adoptării unor astfel de criterii, statele membre trebuie să țină seama de faptul că aplicarea procedurii privind cerințele generale de informare, prevăzută la articolul 18 din Regulamentul nr. 1013/2006, constituie o derogare de la aplicarea procedurii generale de notificare și a acordului preliminar scris, menționată la articolul 3 alineatul (1) din acest regulament. În consecință, articolul 3 alineatul (2) din regulamentul menționat, precum și, printre altele, anexa IIIA la acesta din urmă, care precizează domeniul de aplicare al acestei din urmă dispoziții, trebuie în principiu să facă obiectul unei interpretări stricte.

70

Este, de altfel, necesar să se arate în această privință că punctul 1 din respectiva anexă IIIA urmărește tocmai să asigure o aplicare a procedurii privind cerințele generale de informare, prevăzută la articolul 18 din Regulamentul nr. 1013/2006, limitată la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite de acest regulament, în măsura în care transferul amestecurilor de deșeuri, în aplicarea acestei proceduri, nu se efectuează decât în cazul în care nu există un pericol semnificativ pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor, conform obiectivului menționat la articolul 191 alineatul (2) TFUE, care constă în asigurarea unui nivel ridicat de protecție a mediului, precum și principiilor precauției și acțiunii preventive pe care se întemeiază politica Uniunii în acest domeniu.

71

În această privință, considerentul (39) al Regulamentului nr. 1013/2006 ar putea constitui un element care ar putea fi temeiul pentru a identifica criterii care ar lua astfel în considerare tipul de substanțe care interferează, proprietățile deșeurilor care cuprind substanțe care interferează și eventualele caracteristici periculoase ale acestora, cantitatea substanțelor respective și stadiul tehnologiei, astfel cum a arătat doamna avocată generală la punctul 59 din concluziile sale.

72

În acest context, adoptarea unor criterii care stabilesc împrejurările în care prezența unor substanțe care interferează într‑un amestec de deșeuri împiedică recuperarea acestui amestec într‑un mod ecologic rațional este de natură să permită ca autoritățile naționale competente, precum și operatorii economici să știe dinainte dacă transferul în interiorul Uniunii al unui amestec de deșeuri poate fi efectuat pe baza procedurii privind cerințele generale de informare, prevăzută la articolul 18 din Regulamentul nr. 1013/2006, ceea ce contribuie la asigurarea unei securități juridice sporite și a deplinei eficacități a acestei proceduri.

73

Trebuie să se arate însă, pe de o parte, că, în lipsa unor astfel de criterii, autoritățile naționale competente au posibilitatea de a efectua o apreciere de la caz la caz, pentru a asigura, cu respectarea obiectivelor urmărite de regulamentul menționat, o aplicare eficientă a acestuia, care să țină seama de faptul că regulamentul respectiv prevede în mod expres posibilitatea de a aplica amestecurilor de deșeuri procedura de informare prevăzută la articolul 18.

74

Pe de altă parte, în cazul în care autoritățile naționale competente au îndoieli cu privire la posibilitatea ca amestecul de deșeuri în cauză să poată fi recuperat într‑un mod ecologic rațional, în sensul punctului 1 litera (b) din anexa IIIA la acest regulament, pentru a garanta un nivel adecvat de protecție a mediului și a sănătății oamenilor, autoritățile respective trebuie să pună în aplicare procedura generală de notificare și a acordului preliminar scris, prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din regulamentul menționat.

75

În sfârșit, trebuie subliniat că, astfel cum a arătat doamna avocată generală la punctul 74 din concluziile sale, atât timp cât nu va fi luată nicio inițiativă legislativă pentru a stabili criterii comune privind tipul și nivelul de contaminare tolerabile ale amestecurilor de deșeuri cu substanțe care interferează, criterii care ar permite o aplicare uniformă în întreaga Uniune a condiției prevăzute la punctul 1 litera (b) din această anexă, se poate aplica articolul 28 alineatul (2) din regulamentul menționat. Potrivit acestei dispoziții, în cazul în care autoritățile statului membru de expediere și cele ale statului membru de destinație nu pot conveni asupra clasificării unei încărcături de deșeuri și, astfel, asupra posibilității de a aplica procedura privind cerințele generale de informare, prevăzută la articolul 18 din regulamentul menționat, deșeurile în cauză sunt considerate deșeuri enumerate în anexa IV la același regulament. Acestea fac, așadar, obiectul procedurii de notificare și a acordului preliminar scris, prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1013/2006.

76

În speță, revine instanței de trimitere sarcina ca, ținând seama de elementele de apreciere menționate mai sus, să stabilească dacă, în cauza principală, prezența substanțelor care interferează în amestecul de deșeuri în discuție implică faptul că, având în vedere cerințele care decurg din cuprinsul punctului 1 din anexa IIIA la Regulamentul nr. 1013/2006, acest amestec nu poate fi clasificat în lista amestecurilor de deșeuri care figurează în această anexă și, în consecință, nu poate face obiectul, în temeiul articolului 3 alineatul (2) litera (b) din acest regulament, al cerințelor generale de informare, în sensul articolului 18 din regulamentul menționat.

77

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la întrebările preliminare adresate după cum urmează:

78

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:

Articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/2002 al Comisiei din 10 noiembrie 2015, trebuie interpretat în sensul că nu se aplică unui amestec de deșeuri de hârtie, carton și produse din hârtie din care fiecare tip de deșeu se încadrează la una dintre primele trei liniuțe ale rubricii B3020 din anexa IX la Convenția privind controlul transporturilor transfrontaliere de deșeuri periculoase și al eliminării acestora, semnată la Basel la 22 martie 1989, aprobată în numele Comunității Europene prin Decizia 93/98/CEE a Consiliului din 1 februarie 1993, reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la acest regulament, și care conține o fracțiune de până la 10 % de substanțe care interferează.

Articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 1013/2006, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 2015/2002, trebuie interpretat în sensul că se aplică unui astfel de amestec de deșeuri, cu condiția ca, pe de o parte, acest amestec să nu conțină materiale care se încadrează la a patra liniuță a rubricii B3020 din anexa IX la convenția menționată, reprodusă în partea 1 lista B din anexa V la acest regulament, și, pe de altă parte, să fie îndeplinite condițiile care figurează la punctul 1 din anexa IIIA la regulamentul menționat, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere.