1.

Ce este un produs biocid?

2.

Aceasta este întrebarea formulată în prezenta cerere de decizie preliminară, iar răspunsul la aceasta se găsește într‑o definiție foarte amplă din Regulamentul privind produsele biocide ( 2 ). În special, Țările de Jos și Comisia consideră totuși că este necesară o interpretare restrictivă a acestei definiții, pentru a evita dificultățile practice la aplicarea regulamentului.

3.

Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul privind produsele biocide conține scopul său principal:

„Scopul prezentului regulament este de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a sănătății oamenilor și a animalelor și de protecție a mediului. Dispozițiile prezentului regulament se bazează pe principiul precauției, al cărui scop este să garanteze sănătatea oamenilor și a animalelor, precum și protecția mediului. […]”

4.

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul privind produsele biocide definește termenul de produs biocid:

„În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

5.

Potrivit articolului 17 alineatul (1) din Regulamentul privind produsele biocide, produsele biocide au nevoie de o autorizare:

„Produsele biocide nu sunt puse la dispoziție pe piață sau utilizate decât dacă sunt autorizate în conformitate cu prezentul regulament.”

6.

Darie B.V. (denumită în continuare „Darie”) oferă produsul „Pure Air”. Este vorba de un produs care conține (și) tipul de bacterie „Bacillus ferment”.

7.

Lista substanțelor biocide active, ținută și publicată de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), menționează un număr de tipuri de bacterii drept substanțe active. Tipul de bacterie Bacillus ferment nu este însă înregistrat de ECHA ca substanță biocidă activă.

8.

Staatssecretaris van Infrastructuur en Milieu (denumit în continuare „Staatssecretaris”) a clasificat produsul „Pure Air” drept produs biocid, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind produsele biocide. Pentru acest produs nu a fost acordată o autorizare. De aceea, acesta a impus societății Darie, ca urmare a punerii la dispoziție pe piață de produse biocide neautorizate, obligația de a nu mai comercializa acest produs începând cu data de 14 ianuarie 2017, sub sancțiunea plății unei penalități cu titlu cominatoriu în valoare de 1000 de euro pe săptămână, până la suma maximă de 25000 de euro.

9.

Prin decizia atacată din 26 mai 2017, Staatssecretaris a respins contestația formulată de Darie împotriva deciziei inițiale ca fiind nefondată. Acesta a motivat decizia, pe scurt și în măsura în care este relevant în speță, prin faptul că, în opinia sa, produsul cu Bacillus ferment conținea o substanță activă care are drept scop combaterea mucegaiurilor. El a dedus acest lucru din descrierile producătorului și ale distribuitorului cu privire la acțiunea produsului.

10.

Pe pagina de internet a Darie erau publicate următoarele declarații:

„Detergenții probiotici funcționează la fel ca tehnicile de curățare tradiționale. Aceștia îndepărtează murdăria vizibilă. Există însă o diferență semnificativă. Sunt distruși totodată și potențialii agenți patogeni, cum ar fi mucegaiurile și bacteriile nocive. Dispărând mediul de dezvoltare al acestora, se reduce semnificativ numărul bacteriilor nocive și al mucegaiurilor. […]”

11.

Conform instrucțiunilor de utilizare, trebuie îndepărtat inițial mucegaiul, după care se pulverizează o cantitate suficientă de produs în încăpere și se repetă acest proces la interval de trei sau patru săptămâni.

12.

Pe baza acestora, Staatssecretaris a concluzionat că, dacă pe o suprafață se întâmplă ceva legat de microorganisme, trebuie să fie prezentă o substanță activă.

13.

Potrivit informațiilor furnizate de instanța de trimitere, Darie a pretins în procedura internă că tipul de bacterie prezent în produs, Bacillus ferment, produce enzime care ingerează și digeră toate deșeurile organice care servesc drept hrană pentru microorganisme, astfel că pe suprafața tratată cu ajutorul produsului nu poate lua naștere niciun biotop pe care să se poată dezvolta microorganisme precum mucegaiul. Menținând suprafața curată în acest mod, mucegaiul nu mai reapare.

14.

Darie a formulat acțiune la College van Beroep voor het Bedrijfsleven [Curtea de Apel pentru Contencios Administrativ în materie Economică, Țările de Jos]). În speță, Curtea de Apel adresează următoarele întrebări Curții:

15.

Darie B.V., Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Regatul Norvegiei și Comisia Europeană au prezentat observații scrise.

16.

În continuare, se va analiza inițial scurt admisibilitatea acțiunii și în final se vor preciza cerințele impuse unui produs biocid.

17.

Darie consideră că cererea de decizie preliminară este inadmisibilă, deoarece regulamentele aplicabile nu ar oferi motiv de dubii privind interpretarea și instanța internă ar dispune de suficiente informații pentru a soluționa litigiul.

18.

În plus, expunerile următoare dovedesc că există într‑adevăr divergențe de opinie privind interpretarea prevederilor relevante, care sunt importante pentru decizia instanței interne. Din acest motiv, îndoielile sale sunt justificate.

19.

În plus, Darie nu ține cont de faptul că instanțele interne pot sesiza Curtea și atunci când răspunsul la o întrebare rezultă deja din jurisprudență ( 3 ) sau este evident. ( 4 )

20.

În consecință, cererea de decizie preliminară este admisibilă.

21.

Răspunsul la prima întrebare rezultă din articolul 3 alineatul (1) litera (a) prima liniuță din Regulamentul privind produsele biocide. În conformitate cu acesta, termenul „produs biocid” include orice substanță sau amestec, în forma în care este furnizată utilizatorului, care este compus din, conține sau generează una sau mai multe substanțe active, având scopul de a distruge, de a împiedica, de a face inofensive organismele dăunătoare, de a preveni acțiunea acestora sau de a exercita un efect de control asupra acestora în orice alt mod decât prin simpla acțiune fizică sau mecanică. Și conform articolului 3 alineatul (1) litera (c), termenul „substanță activă” înseamnă o substanță sau un microorganism care exercită o acțiune asupra sau împotriva organismelor dăunătoare.

22.

Esența acestor definiții este dacă substanța sau amestecul are scopul de a produce anumite efecte. Așadar, este vorba de scopul legat în mod subiectiv de substanța respectivă sau de amestecul respectiv, adică de produs, așadar de funcția pe care acesta ar trebui să o îndeplinească.

23.

Această determinare subiectivă trebuie dedusă din perspective obiective. La fel ca în cazul de față, există în acest sens declarațiile vânzătorului, eventual cele din instrucțiunile de utilizare și din materialele promoționale, fapt care a fost subliniat de Țările de Jos în mod corect.

24.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) prima liniuță din Regulamentul privind produsele biocide, funcția pe care ar trebui să o îndeplinească un produs biocid este de a distruge, de a împiedica, de a face inofensive organismele dăunătoare, de a preveni acțiunea acestora sau de a exercita un efect de control asupra acestora în orice alt mod decât prin simpla acțiune fizică sau mecanică.

25.

Această funcție este în mod evident explicată foarte amplu. În special o acțiune prin care se combat în alt mod organismele dăunătoare este probabil amplă și include utilizarea tipurilor de bacterii, enzime sau alte componente menționate în cererea de decizie preliminară.

26.

Restricția semnificativă a definiției constă în faptul că este exclusă simpla acțiune fizică sau mecanică. Însă nu este evident că produsul care face obiectul litigiului se bazează pe astfel de acțiuni.

27.

Deoarece definiția este atât de amplă, articolul 3 alineatul (1) litera (a) prima liniuță din Regulamentul privind produsele biocide nu conține, contrar opiniei Comisiei, nici o limitare la acțiunile biologice sau chimice. Dimpotrivă, istoricul regulamentului indică faptul că legiuitorul a oferit în mod conștient o definiție mai amplă întrucât prevederile anterioare cuprinse la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind produsele biodestructive ( 5 ) și Propunerea Comisiei de Regulament privind produsele biocide ( 6 ) restrâng termenul de produs biocid efectiv în mod explicit la acțiunile biologice și chimice.

28.

Din acest motiv, nici invocarea de către Comisie a Hotărârii Söll ( 7 ) nu este convingătoare. Mai mult chiar, Curtea a stabilit în această hotărâre că noțiunea de „produse biocide” include și produsele care acționează numai în mod indirect asupra organismelor dăunătoare țintă, din moment ce conțin una sau mai multe substanțe active care declanșează o acțiune chimică sau biologică ce face parte integrantă dintr‑un lanț de cauzalitate având ca obiectiv producerea unui efect inhibitor asupra organismelor amintite. Această hotărâre avusese însă ca obiect vechiul regulament și de aceea trebuia să facă referire la acțiunile biologice și chimice menționate în mod explicit în acest regulament.

29.

În continuare, se aplică însă constatarea din Hotărârea Söll, că nu sunt incluse doar efectele directe, ci și efectele indirecte ( 8 ). Această constatare corespunde scopului de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului, scop care trebuie respectat nu doar în principiu potrivit articolului 114 alineatul (3) TFUE, ci care este prevăzut și în special în articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul privind produsele biocide.

30.

Opinia Țărilor de Jos, potrivit căreia un produs biocid trebuie să dezinfecteze suprafața și să înlăture organismele dăunătoare în procent de 100 %, nu este compatibilă cu aceste prevederi. Dacă este suficient ca substanța activă să poată combate organismele dăunătoare într‑un alt mod și inclusiv indirect, nu poate fi necesară nici dezinfecția, nici înlăturarea organismelor dăunătoare în procent de 100 %.

31.

În plus, și produsele care dovedesc un grad redus de acțiune pot pune în pericol sănătatea sau mediul și de aceea vor fi incluse în scopul menționat la articolul 1 din Regulamentul privind produsele biocide.

32.

Spre deosebire de ceea ce sugerează Darie, nu se poate face o diferențiere foarte strictă între detergenți și produse biocide. Această situație rezultă din faptul că Regulamentul privind produsele biocide nu conține nicio excepție pentru detergenți.

33.

De asemenea, articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul privind detergenții ( 9 ) prevede în mod explicit reglementări speciale pentru detergenți, dacă aceștia conțin agenți tensioactivi, care sunt substanțe active în sensul Directivei privind produsele biodestructive și se utilizează ca dezinfectanți. Ca urmare a înlocuirii Directivei privind produsele biodestructive cu Regulamentul privind produsele biocide, care este prevăzută în mod explicit la articolul 96 și în anexa VII la Regulamentul privind produsele biocide, reglementările speciale ale Regulamentului privind detergenții se aplică doar pentru substanțele active în sensul prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind produsele biocide, utilizate ca dezinfectanți. După cum rezultă din considerentul (21) al Regulamentului privind detergenții, acești agenți tensioactivi pot fi atât detergenți, cât și produse biocide.

34.

Atât timp cât Țările de Jos au dedus din două documente ale Comisiei că un efect secundar nu este suficient pentru un produs biocid, interpretarea lor privind aceste documente nu este convingătoare.

35.

Potrivit documentului privind combaterea mirosurilor ( 10 ), este vorba de un produs biocid atunci când produsul atacă mediul de dezvoltare al organismelor dăunătoare. Comisia nu a menționat dacă este vorba de un efect secundar. Documentul confirmă chiar că nu sunt incluși doar agenții chimici sau biologici.

36.

Și Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/646 ( 11 ) stabilește că anumite culturi bacteriene nu sunt produse biocide, dar, potrivit acesteia, efectele secundare relevante posibile „nu ar fi intenționate”. Astfel, pentru produsul vizat lipsește caracteristica subiectivă a unui produs biocid. În concluzie, nu este important dacă este vorba de un efect secundar.

37.

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia Regulamentul privind produsele biocide nu ar fi practicabil în această interpretare, astfel sarcina legiuitorului ar fi să evalueze această reglementare prin prisma experienței practice și, dacă este necesar, să o modifice.

38.

În consecință, articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind produsele biocide trebuie interpretat în sensul că noțiunea de „produs biocid” privește și produse compuse din unul sau mai multe tipuri de bacterii, enzime sau alte elemente, având în vedere că, datorită modului lor de acțiune specific, acestea nu acționează direct asupra organismelor dăunătoare împotriva cărora sunt destinate, ci asupra apariției, respectiv menținerii mediului potențial propice acestui organism dăunător, dacă această acțiune nu este doar fizică sau mecanică.

39.

Cea de a doua întrebare vizează faptul dacă pentru un produs biocid este suficient ca, dacă prin acțiunile sale doar se previne dezvoltarea organismelor dăunătoare, să fie necesară îndepărtarea organismelor mai întâi cu alte substanțe. În schimb, cea de a treia întrebare considerăm că este dacă este necesar un efect de durată sau este suficient ca efectul să dureze câteva săptămâni, înainte de a fi nevoie de o nouă aplicare.

40.

Pe baza definiției ample pe care tocmai am discutat‑o, răspunsul la ambele întrebări este că pentru aplicarea articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind produsele biocide nu este important nici dacă zona în care se aplică un astfel de produs este lipsită de organisme dăunătoare și nici intervalul în care are loc acțiunea.

41.

În consecință, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare după cum urmează: