This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62017CJ0435
Judgment of the Court (Third Chamber) of 7 August 2018.#Argo Kalda Mardi talu v Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet (PRIA).#Request for a preliminary ruling from the Tartu Halduskohus.#Reference for a preliminary ruling — Common agricultural policy — Direct payments– Regulation (EU) No 1306/2013 — Articles 93 and 94 — Annex II — Cross-compliance — Agricultural and environmental conditions — Minimum requirements — Implementation by a Member State — Obligation to conserve ‘burial grounds’ — Scope.#Case C-435/17.
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 7 august 2018.
Argo Kalda Mardi talu împotriva Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet (PRIA).
Cerere de decizie preliminară formulată de Tartu Halduskohus.
Trimitere preliminară – Politica agricolă comună – Plăți directe – Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 – Articolele 93 și 94 – Anexa II – Ecocondiționalitate – Condiții agricole și de mediu – Cerințe minime – Punere în aplicare de către un stat membru – Obligația de întreținere a siturilor „patrimoniu funerar” – Conținut.
Cauza C-435/17.
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 7 august 2018.
Argo Kalda Mardi talu împotriva Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet (PRIA).
Cerere de decizie preliminară formulată de Tartu Halduskohus.
Trimitere preliminară – Politica agricolă comună – Plăți directe – Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 – Articolele 93 și 94 – Anexa II – Ecocondiționalitate – Condiții agricole și de mediu – Cerințe minime – Punere în aplicare de către un stat membru – Obligația de întreținere a siturilor „patrimoniu funerar” – Conținut.
Cauza C-435/17.
Court reports – general
ECLI identifier: ECLI:EU:C:2018:637
*A9* Tartu Halduskohus, Kohtumäärus 07/07/2017 (3-17-674)
*P1* Tartu Halduskohus, Kohtuotsus 08/10/2018 (3-17-674)
HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a treia)
7 august 2018 ( *1 )
„Trimitere preliminară – Politica agricolă comună – Plăți directe – Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 – Articolele 93 și 94 – Anexa II – Ecocondiționalitate – Condiții agricole și de mediu – Cerințe minime – Punere în aplicare de către un stat membru – Obligația de întreținere a siturilor «patrimoniu funerar» – Conținut”
În cauza C‑435/17,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Tartu Halduskohus (Tribunalul Administrativ din Tartu, Estonia), prin decizia din 7 iulie 2017, primită de Curte la 18 iulie 2017, în procedura
Argo Kalda Mardi talu
împotriva
Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet (PRIA),
CURTEA (Camera a treia),
compusă din domnul L. Bay Larsen, președinte de cameră, și domnii J. Malenovský, M. Safjan, D. Šváby și M. Vilaras (raportor), judecători,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– |
pentru Argo Kalda Mardi talu, de M. Kõiva, vandeadvokaat; |
– |
pentru guvernul estonian, de N. Grünberg, în calitate de agent; |
– |
pentru Comisia Europeană, de A. Sauka și de E. Randvere, în calitate de agenți, |
după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 7 iunie 2018,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 |
Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 72 alineatul (1) litera (a), a articolului 93 alineatele (1) și (2), a articolului 94 și a anexei II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 549, și rectificare în JO 2014, L 61, p. 11, în JO 2016, L 130, p. 13, și în JO 2017, L 327, p. 83), precum și a articolului 4 alineatul (1) literele (b), (c) și (e) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO 2013, L 347, p. 608). |
2 |
Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Argo Kalda Mardi talu, pe de o parte, și Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet (Oficiul de Informare și al Registrelor Agricole, Estonia) (denumit în continuare „PRIA”), pe de altă parte, în legătură cu reducerea plăților directe acordate reclamantei din litigiul principal, pentru încălcarea cerințelor referitoare la menținerea bunelor condiții agricole și de mediu ale terenurilor. |
Cadrul juridic
Dreptul Uniunii
Regulamentul nr. 1306/2013
3 |
Potrivit considerentului (54) al Regulamentului nr. 1306/2013: „[…] Scopul sistemului de ecocondiționalitate este de a contribui la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, printr‑o sensibilizare mai puternică a beneficiarilor în legătură cu necesitatea respectării standardelor de bază. […] De asemenea, experiența a demonstrat că unele dintre cerințele din domeniul de aplicare al ecocondiționalității nu sunt suficient de pertinente pentru activitatea agricolă sau pentru suprafața exploatației agricole sau vizează mai degrabă autoritățile naționale decât beneficiarii. […]” |
4 |
Articolul 2 alineatul (1) literele (c) și (d) din acest regulament prevede: „În sensul prezentului regulament: […]
|
5 |
Articolul 72 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1306/2013 prevede: „În fiecare an, beneficiarul sprijinului menționat la articolul 67 alineatul (2) depune o cerere pentru plăți directe sau, respectiv, o cerere de plată pentru suprafața în cauză și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de animale, indicând, după caz:
|
6 |
Titlul VI din regulamentul menționat, intitulat „Ecocondiționalitatea”, cuprinde un capitol I, intitulat „Domeniul de aplicare”, din care fac parte articolele 91-94. |
7 |
Articolul 91 din același regulament prevede: „(1) Atunci când beneficiarul menționat la articolul 92 nu respectă normele privind ecocondiționalitatea stabilite la articolul 93, beneficiarului respectiv i se aplică o sancțiune administrativă. (2) Sancțiunea administrativă menționată la alineatul (1) se aplică doar dacă neconformitatea este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct beneficiarului respectiv și dacă sunt îndeplinite una dintre condițiile suplimentare de mai jos sau amândouă:
[…] (3) În sensul prezentului titlu se aplică următoarele definiții:
|
8 |
Articolul 93 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 are următorul cuprins: „Normele privind ecocondiționalitatea includ cerințele de reglementare în materie de gestionare din cadrul dreptului Uniunii și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor stabilite la nivel național, enumerate în anexa II, referitoare la următoarele domenii:
|
9 |
Potrivit articolului 94 din acest regulament: „Statele membre se asigură că toate suprafețele agricole, inclusiv cele care nu mai sunt exploatate pentru producție, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre definesc, la nivel național sau regional, standarde minime pentru beneficiari în ceea ce privește bunele condiții agricole și de mediu, pe baza anexei II, ținând seama de caracteristicile specifice ale suprafețelor în cauză, inclusiv de condițiile pedologice și climatice, de sistemele agricole existente, de utilizarea terenurilor, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structurile exploatațiilor. Statele membre nu definesc cerințe minime care nu sunt stabilite în anexa II.” |
10 |
Anexa II la regulamentul menționat, intitulată „Norme privind ecocondiționalitatea, în temeiul articolului 93”, prevede lista cerințelor legale în materie de gestionare și a standardelor pentru bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor. |
11 |
Standardul pentru bunele condiții agricole și de mediu denumit „standardul BCAM 7”, al cărui aspect principal se intitulează „Peisaj, nivelul minim de întreținere”, este definit după cum urmează: „menținerea particularităților peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a gardurilor vii, a iazurilor, a șanțurilor și a arborilor în aliniament, în pâlc sau izolați, precum și a marginilor câmpurilor și a teraselor […]” |
Regulamentul nr. 1307/2013
12 |
Articolul 4 alineatul (1) literele (b), (c) și (e) din Regulamentul nr. 1307/2013, intitulat „Definiții și dispoziții conexe”, prevede: „În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: […]
[…]
|
Dreptul estonian
13 |
Potrivit articolului 32 alineatul 3 din Euroopa Liidu põllumajanduspoliitika rakendamise seadus (Legea de punere în aplicare a Politicii agricole comune a Uniunii Europene): „Cerințele privind menținerea bunelor condiții agricole și de mediu ale terenurilor sunt instituite prin regulament al ministrului de resort.” |
14 |
Articolul 3 alineatul 9 din põllumajandusministri määrus nr 4 „Maa heas põllumajandus- ja keskkonnaseisundis hoidmise nõuded” (Regulamentul nr. 4 al ministrului agriculturii – Cerințe privind menținerea terenurilor în bune condiții agricole și de mediu) din 14 ianuarie 2015 (denumit în continuare „Regulamentul nr. 4”), are următorul cuprins: „Se supune obligației de conservare pe suprafețele agricole orice monument imobil în sensul articolului 3 alineatul 2 din muinsuskaitseseadus [Legea privind protecția patrimoniului], fie acesta un mormânt, un câmp preistoric, un menhir cu orificiu, un loc de cult, un drum sau un pod.” |
15 |
Potrivit articolului 8 alineatul 1 din maaeluministri määrus nr 32 „Otsetoetuste saamise üldised nõuded, ühtne pindalatoetus klimaa- ja keskkonnatoetus ning noore põllumajandustootja toetus” (Regulamentul nr. 32 al ministrului afacerilor rurale – Cerințe generale pentru obținerea de plăți directe, de plăți unice pe suprafață, de plăți pentru asigurarea condițiilor benefice pentru climă și mediu, precum și de plăți acordate tinerilor fermieri) din 17 aprilie 2015: „Persoana care obține o plată prevăzută la articolul 92 din Regulamentul […] nr. 1306/2013 […] va respecta în cadrul activității sale agricole și pe întreaga suprafață a exploatației sale, cerințele prevăzute de Regulamentul nr. 4 […], precum și condițiile obligatorii impuse gestionării exploatației agricole în temeiul articolului 32 alineatul 2 din Legea de punere în aplicare a Politicii agricole comune a Uniunii Europene.” |
16 |
Articolul 3 din muinsuskaitseseadus (Legea privind protecția patrimoniului), intitulat „Tipuri de monumente”, prevede la alineatul 2: „Următoarele obiecte sau grupuri de obiecte pot constitui monumente imobile:
|
Litigiul principal și întrebările preliminare
17 |
Reclamanta din litigiul principal a solicitat să beneficieze, pentru anul 2016, de o plată unică pe suprafață, precum și de o plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu. |
18 |
În urma unui control, PRIA a informat, la 24 noiembrie 2016, reclamanta din litigiul principal că a încălcat articolul 4 din Regulamentul nr. 4, pentru motivul că pietrele unui monument arheologic, mai exact un sit funerar din piatră, situat la marginea unei parcele agricole, au fost mutate la marginea câmpului, iar tufișul existent a fost îndepărtat. PRIA își propunea, în consecință, să reducă cu 3 % plata solicitată. |
19 |
La 7 decembrie 2016, PRIA a răspuns obiecțiilor formulate de reclamanta din litigiul principal, precizându‑i că obligația încălcată rezulta, în realitate, din articolul 3 din Regulamentul nr. 4 și că aceasta ar fi trebuit îndeplinită și în acea parte a terenului care se află dincolo de hotarele suprafeței agricole și pentru care nu s‑a depus nicio cerere de plată. |
20 |
Prin două decizii din 15 decembrie 2016, PRIA a redus cu 3 % plata unică acordată reclamantei din litigiul principal și plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, și anume cu suma de 2554,94 euro și, respectiv, de 1161,34 euro. |
21 |
Printr‑o decizie din 20 februarie 2017, PRIA a respins contestația depusă de reclamanta din litigiul principal, considerând că deține competența de a constatata încălcarea obligației de conservare a unui monument imobil aflat pe un teren agricol, că cerințele trebuie îndeplinite pe întreaga suprafață agricolă, inclusiv suprafața pentru care nu s‑a solicitat nicio plată, că a evaluat împrejurările care au condus la reducerea plății în ansamblul lor și că nu s‑a încălcat dreptul de a fi ascultat. |
22 |
La 23 martie 2017, reclamanta din litigiul principal a solicitat Tartu Halduskohus (Tribunalul Administrativ din Tartu, Estonia) anularea deciziilor din 15 decembrie 2016 și a deciziei din 20 februarie 2017, precum și obligarea PRIA la plata sumelor care, în temeiul acestor decizii, nu i‑au fost plătite. |
23 |
Reclamanta din litigiul principal arată că pietrele în cauză nu constituie un sit funerar și că PRIA nu are competența să constate starea unui monument imobil. Ea susține că PRIA nu a apreciat dacă reclamanta se face vinovată de fapta care i se impută și dacă există circumstanțe care exclud vinovăția. Reclamanta arată că stabilirea cuantumului sancțiunii administrative este de neînțeles din moment ce PRIA a recurs la o schemă de evaluare, renunțând la motivarea actului administrativ în cauză, ceea ce ar fi nelegal, din punct de vedere formal. |
24 |
Aceasta mai arată că suprafața pe care s‑ar fi săvârșit presupusa încălcare se află în afara terenului agricol în cauză și nu face parte din exploatația sa agricolă. Stabilind totuși existența unei încălcări, PRIA ar fi încălcat articolele 23 și 32 din Constituția estoniană, întrucât norma de abilitare nu este suficient de clară și de precisă. În opinia ei, sancțiunea administrativă care i‑a fost aplicată încalcă principiul ne bis in idem. În sfârșit, ar fi fost încălcat dreptul său de a fi ascultată, întrucât PRIA nu a luat în considerare argumentele sale. |
25 |
PRIA solicită respingerea acțiunii arătând, în primul rând, că reclamanta din litigiul principal nu ignora, la momentul controlului efectuat, existența unei încălcări a obligațiilor sale, având în vedere că a avut loc un schimb de corespondență în legătură cu acest subiect, în al doilea rând, că actul administrativ în cauză este în mod formal legal, având în vedere că au fost aduse explicații în această privință reclamantei din litigiul principal, care ar fi fost de asemenea ascultată, și, în al treilea rând, că concluziile care au condus la adoptarea acestui act au fost deduse din probele strânse cu ocazia acestui control. |
26 |
PRIA precizează că monumentul arheologic în cauză, care constă într‑un sit funerar din piatră, este înscris în registrul național, care figurează pe pagina de internet a Muinsuskaitseamet (Oficiul de Protecție a Patrimoniului, Estonia). În această privință, ar fi prevăzut un drept de preemțiune în beneficiul statului, înscris în cartea funciară. Acesta indică că s‑a bazat și pe aceste elemente pentru a adopta deciziile contestate. El adaugă că reclamanta din litigiul principal indicase, în cererea sa plată, că deține o particularitate a peisajului care trebuie conservată. Acesta consideră că nu a fost încălcat principiul ne bis in idem, întrucât lipsește cumulul dintre o procedură contravențională și urmărirea penală. |
27 |
În opinia PRIA, reducerea plăților este justificată de aprecierea pe care a efectuat‑o și de schema de evaluare care figurează în actul de control, rata de 3 % fiind stabilită ținând seama de mărimea plăților, de gravitatea și de caracterul durabil al încălcării. |
28 |
În plus, întrucât terenul respectiv face parte din suprafața agricolă, cerințele în materie de bune condiții agricole și de mediu ar fi trebuit respectate pe acesta. |
29 |
Cu titlu introductiv, instanța de trimitere arată că situl funerar în discuție în litigiul principal a fost clasificat ca monument imobil prin Regulamentul nr. 59 al ministrului culturii din 1 septembrie 1997. |
30 |
Această instanță apreciază că obiectivul urmărit prin articolul 3 alineatul 9 din Regulamentul nr. 4 constă în protecția siturilor funerare marcate cu pietre ca monumente, dar că nu se poate deduce cu claritate din dreptul Uniunii că articolul 93 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1306/2013 ar viza și un asemenea obiectiv. Rubrica „Menținerea particularităților peisajelor”, care figurează în anexa II la acest regulament, ar putea viza protecția mediului numai ca sistem ecologic și biologic, iar nu ca sistem cultural și istoric. |
31 |
Instanța menționată arată că reclamanta din litigiul principal nu a utilizat terenul pe care se afla situl funerar ca suprafață agricolă și că nu a solicitat o plată pentru acesta. |
32 |
În sfârșit, nu ar fi posibil să se stabilească în mod clar dacă cerințele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor se aplică întregii exploatații agricole. |
33 |
În aceste condiții Tartu Halduskohus (Tribunalul Administrativ din Tartu) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
|
Cu privire la întrebările preliminare
Cu privire la prima întrebare
34 |
Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 93 alineatul (1), articolul 94 și anexa II la Regulamentul nr. 1306/2013 trebuie interpretate în sensul că se opun ca un stat membru să impună, ca standard pentru bunele condiții agricole și de mediu vizate în această anexă II, conservarea, pe o suprafață agricolă, a siturilor funerare din piatră, a căror deplasare determină o încălcare a unui astfel de standard și, prin urmare, reducerea plăților datorate fermierului în cauză. |
35 |
Trebuie amintit că Curtea a decis că sarcina de a asigura menținerea terenurilor agricole cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine statelor membre, care definesc, în acest scop, la nivel național sau regional, cerințe minime pe baza cadrului stabilit în anexa pertinentă la regulamentul în vigoare la acel moment care țin seama de caracteristicile zonelor în cauză (a se vedea prin analogie Hotărârea din 16 iulie 2009, Horvath,C‑428/07, EU:C:2009:458, punctul 25). |
36 |
Deși statele membre au, așadar, obligația, cu ocazia definirii acestor cerințe, de a respecta anexa menționată, aceasta le lasă totuși, prin utilizarea unor noțiuni și a unor termeni generali, o anumită marjă de apreciere cu privire la stabilirea concretă a cerințelor respective (a se vedea prin analogie Hotărârea din 16 iulie 2009, Horvath,C‑428/07, EU:C:2009:458, punctul 26). |
37 |
În plus, din chiar termenii expresiei „bune condiții agricole și de mediu” reiese că statele membre pot adopta bune condiții agricole și de mediu în scopuri de mediu (a se vedea prin analogie Hotărârea din 16 iulie 2009, Horvath,C‑428/07, EU:C:2009:458, punctul 27). |
38 |
Aceste principii deduse pentru interpretarea articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001 (JO 2003, L 270, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 49, p. 177) sunt valabile pentru interpretarea articolului 94 din Regulamentul nr. 1306/2013, al cărui conținut este similar. |
39 |
Potrivit articolului 93 din acest din urmă regulament, standardele pentru bunele condiții agricole și de mediu fac parte din normele privind ecocondiționalitatea care, astfel cum prevede articolul 91 din regulamentul menționat, trebuie respectate, în caz contrar aplicându‑se o sancțiune administrativă. Aceste standarde sunt stabilite la nivel național, repertoriate în anexa II la același regulament și privesc printre altele domeniul mediului. |
40 |
Articolul 94 din Regulamentul nr. 1306/2013 obligă statele membre să definească, la nivel național sau regional, standardele minime pe care beneficiarii de ajutoare trebuie să le aplice în ceea ce privește bunele condiții agricole și de mediu, pe baza anexei II la același regulament. |
41 |
Astfel cum era prevăzut la anexa IV la Regulamentul nr. 1782/2003, standardul BCAM 7, care figurează în anexa II la Regulamentul nr. 1306/2013 și al cărui aspect principal este intitulat „Peisaj, nivelul minim de întreținere”, include menținerea particularităților peisajelor printre cerințele și standardele care trebuie respectate pe acest temei. Printre particularitățile peisajelor menționate în anexa II la acest din urmă regulament figurează gardurile vii, iazurile, șanțurile și arborii în aliniament, în pâlc sau izolați, precum și marginile câmpurilor și terasele. |
42 |
În speță, trebuie să se stabilească dacă un sit funerar din pietre poate, astfel cum consideră guvernul estonian și Comisia, să fie calificat drept „particularitate a peisajului”, a cărei menținere figurează printre standardele enunțate în anexa II la Regulamentul nr. 1306/2013. |
43 |
Întrucât noțiunea „particularitățile peisajului” nu este definită de Regulamentul nr. 1306/2013, aceasta trebuie interpretată, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 26 din concluzii, ținând seama de sensul său obișnuit, precum și de contextul în care este folosită în general (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 iulie 2009, Horvath,C‑428/07, EU:C:2009:458, punctul 34). |
44 |
În această privință, trebuie arătat că o interpretare restrictivă a noțiunii „particularitățile peisajului”, care, printre altele, ar exclude elementele care rezultă în urma intervențiilor umane, ar fi contrară marjei de apreciere de care beneficiază statele membre în definirea, conform articolului 94 din acest regulament, a cerințelor minime referitoare la bunele condiții agricole și de mediu (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 iulie 2009, Horvath,C‑428/07, EU:C:2009:458, punctul 37). |
45 |
În această privință, Curtea a decis că particularitățile peisajului constituie componente fizice ale mediului, iar cerințele referitoare la menținerea acestor particularități trebuie să contribuie la conservarea acestora în calitate de componente fizice (Hotărârea din 16 iulie 2009, Horvath,C‑428/07, EU:C:2009:458, punctul 41). |
46 |
Or, conservarea siturilor funerare din pietre contribuie la prezervarea unor elemente ale patrimoniului cultural și istoric al unui stat membru ca componente fizice ale mediului. |
47 |
Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 93 alineatul (1), articolul 94 și anexa II la Regulamentul nr. 1306/2013 trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca un stat membru să impună, ca standard pentru bunele condiții agricole și de mediu menționate în această anexă II, conservarea pe o suprafață agricolă a siturilor funerare din piatră a căror deplasare determină o încălcare a unui astfel de standard și, prin urmare, reducerea plăților datorate fermierului în cauză. |
Cu privire la a doua întrebare
48 |
Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă articolul 72 alineatul (1) litera (a), articolul 91 alineatele (1) și (2), articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 din Regulamentul nr. 1306/2013, precum și articolul 4 alineatul (1) literele (b), (c) și (e) din Regulamentul nr. 1307/2013 trebuie interpretate în sensul că obligațiile în temeiul bunelor condiții agricole și de mediu trebuie respectate pe toată exploatația agricolă sau numai pe suprafața agricolă pentru care a fost solicitat în mod concret un ajutor. |
49 |
În această privință, articolul 91 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013 prevede aplicarea unei sancțiuni administrative în cazul nerespectării normelor privind ecocondiționalitatea în situația în care, printre altele, este vizată suprafața exploatației, exploatația fiind definită, în scopul aplicării titlului VI din acest regulament, în care se înscrie această dispoziție, la articolul 91 alineatul (3) litera (a) din regulamentul menționat ca fiind constituită din toate unitățile și suprafețele de producție aflate pe teritoriul aceluiași stat membru gestionate de beneficiarul, printre altele, al plăților directe. |
50 |
Articolele 93 și 94 din același regulament fac referire la toate suprafețele agricole ale unei exploatații. Astfel, acest articol 93 precizează conținutul normelor privind ecocondiționalitatea citând printre altele bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, care trebuie înțelese ca toate terenurile agricole ale unei exploatații. În ceea ce privește articolul 94 menționat, acesta impune statelor membre să se asigure că toate suprafețele agricole, inclusiv terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producție, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. |
51 |
Trebuie constatat că niciuna dintre aceste dispoziții nu stabilește o distincție, în ceea ce privește respectarea normelor privind ecocondiționalitatea și, mai precis, a bunelor condiții agricole și de mediu, între suprafețele agricole pentru care a fost depusă o cerere de ajutor și cele pentru care nu a fost depusă o astfel de cerere. |
52 |
Ar fi, de altfel, contrar finalității sistemului de ecocondiționalitate, care, potrivit considerentului (54) al Regulamentului nr. 1306/2013, urmărește să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, să se impună respectarea normelor de ecocondiționalitate numai pentru suprafețele agricole pentru care au fost solicitate ajutoare. |
53 |
Astfel, pe de o parte, cerințele care decurg din aceste norme trebuie să fie, în conformitate cu considerentul (54) al acestui regulament, legate de activitatea agricolă sau de suprafața exploatației agricole, ceea ce se traduce prin obligația de a respecta respectivele norme și pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producția agricolă, astfel cum prevede articolul 94 din regulamentul menționat. |
54 |
Pe de altă parte, dacă nerespectarea normelor menționate nu ar fi sancționată decât dacă aceasta ar privi o suprafață agricolă pentru care s‑a solicitat un ajutor, ar exista un risc de eludare a normelor privind ecocondiționalitatea de către fermieri. Astfel cum a arătat avocatul general la punctul 58 din concluzii, în acest sens ar fi suficient ca, într‑un an, un fermier să nu includă în cererea sa de ajutor o suprafață agricolă care cuprinde o particularitate a peisajului incomodă pentru activitatea sa, pe care o va putea deplasa sau demonta înainte de a include, în anul următor, această suprafață în cererea sa de ajutor, fără a se expune vreunei sancțiuni administrative. |
55 |
Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că articolul 72 alineatul (1) litera (a), articolul 91 alineatele (1) și (2), articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 din Regulamentul nr. 1306/2013, precum și articolul 4 alineatul (1) literele (b), (c) și (e) din Regulamentul nr. 1307/2013 trebuie interpretate în sensul că obligațiile în temeiul bunelor condiții agricole și de mediu prevăzute de Regulamentul nr. 1306/2013 trebuie respectate pe întreaga exploatație agricolă, iar nu numai pe suprafața agricolă pentru care a fost solicitat în mod concret un ajutor. |
Cu privire la cheltuielile de judecată
56 |
Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări. |
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară: |
|
|
Semnături |
( *1 ) Limba de procedură: estona.