10.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 165/15

—

anularea, în măsura în care le afectează pe reclamante, a articolului 1 alineatul (2) și a articolelor 3, 4 și 5 din Decizia Comisiei Europene din 1 octombrie 2014 în cazul privind ajutorul de stat SA.27339 prin care s-a constatat că Ryanair și Airport Marketing Services au primit ajutoare de stat ilegale de la Flugplatz GmbH Aeroville Zweibrücken (denumită în continuare „FGAZ”), de la Flughafen Zweibrücken GmbH (denumită în continuare „FZG”) și de la landul Renania Palatinat, incompatibile cu piața internă, și

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a principiului bunei administrări și a dreptului la apărare al reclamantelor, întrucât Comisia nu a permis reclamantelor să aibă acces la dosarul de investigație și nu le-a dat posibilitatea să își exprime efectiv punctul de vedere.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, întrucât Comisia nu a aplicat în mod corespunzător criteriul operatorului în economia de piață (denumit în continuare „OEP”) prin efectuarea unei analize comune a acordului de servicii aeroportuare încheiat cu Ryanair și a acordului de servicii de marketing încheiat cu AMS. În plus, Comisia a refuzat în mod eronat să se întemeieze pe o analiză comparativă. În subsidiar, Comisia a omis să atribuie o valoare corespunzătoare serviciilor de marketing, a respins în mod eronat motivația care stă la baza deciziei landului de a achiziționa astfel de servicii, a respins în mod eronat posibilitatea ca o parte a serviciilor de marketing să fi fost achiziționate pentru motive de interes general, și-a întemeiat concluziile pe date incomplete și necorespunzătoare pentru calcularea profitabilității, a aplicat un orizont de timp excesiv de scurt, și-a întemeiat în mod greșit evaluarea numai pe ruta agreată și nu a ținut seama de externalitățile de rețea pe care aeroportul se poate aștepta să le obțină din relația sa cu Ryanair.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) TFUE, întrucât Comisia nu a reușit să demonstreze selectivitatea.

4.

Al patrulea motiv, invocat cu titlu subsidiar, întemeiat pe încălcarea articolului 107 alineatul (1) și a articolului 108 alineatul (2) TFUE, în sensul că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere și o eroare de drept întrucât a constatat că ajutorul către Ryanair și AMS a fost egal cu pierderile marginale cumulate ale aeroportului în loc de profitul real al Ryanair și AMS. Comisia ar fi trebuit să examineze măsura în care pretinsul avantaj ar fi fost transferat efectiv pasagerilor Ryanair. În plus, Comisia a omis să cuantifice avantajul concurențial de care ar fi dispus Ryanair prin fluxurile de plată ale aeroportului (pretins) efectuate sub costuri. În sfârșit, Comisia a omis să explice în mod corespunzător motivul pentru care recuperarea cuantumului ajutorului specificat în decizie era necesară pentru a asigura restabilirea situației anterioare acordării ajutorului.