—

pentru domnul Timmel, de W. Haslinger și de J. Motamedi de Silva, Rechtsanwälte;

—

pentru Aviso Zeta AG, de A. Jank, Rechtsanwalt;

—

pentru guvernul belgian, de T. Materne și de J.‑C. Halleux, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul ceh, de M. Smolek și de S. Šindelková, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul olandez, de C. Wissels și de M. de Ree, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul portughez, de L. Inez Fernandes, de A. Cunha și de S. Borba, în calitate de agenți;

—

pentru Comisia Europeană, de G. Braun, de I. Rogalski și de R. Vasileva, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 14 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 345, p. 64, Ediție specială, 06/vol. 7, p. 23, denumită în continuare „Directiva privind prospectele”), precum și a articolului 22 alineatul (2) și a articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește informațiile conținute în prospecte, structura prospectelor, includerea de informații prin trimiteri, publicarea prospectelor și difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar (JO L 149, p. 1, Ediție specială, 06/vol. 7, p. 60, denumit în continuare „Regulamentul privind prospectele”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Timmel, pe de o parte, și Aviso Zeta AG (denumită în continuare „Aviso Zeta”), pe de altă parte, cu privire la rezilierea unui contract prin care acesta a subscris 40000 de titluri mobiliare „Dragon FG Garant”, oferite spre vânzare prin intermediul Aviso Zeta.

3

În considerentul (4) al Directivei privind prospectele se explică printre altele că aceasta „urmărește să garanteze întreprinderilor […] un acces cât mai larg posibil la capitalul de risc în întreaga Comunitate, cu ajutorul unui «pașaport unic» destinat emitenților de valori mobiliare”.

4

Potrivit considerentului (10) al directivei menționate, aceasta, precum și dispozițiile sale de aplicare au ca obiect garantarea protecției investitorilor și eficacitatea pieței, în conformitate cu standardele reglementare exigente promulgate de forumurile internaționale competente.

5

În considerentul (31) al aceleiași directive se arată:

„Pentru a facilita difuzarea diverselor documente din componența prospectului, este necesară încurajarea utilizării mijloacelor de comunicare electronice, precum internetul. Cu toate acestea, prospectul ar trebui furnizat întotdeauna gratuit, pe suport de hârtie, investitorilor care îl solicită.”

6

Potrivit considerentului (34) al Directivei privind prospectele:

„Orice fapt nou care poate avea influență asupra evaluării investițiilor și care survine între publicarea prospectului și închiderea ofertei sau deschiderea tranzacției pe o piață reglementată ar trebui corect evaluat de către investitori și necesită, prin urmare, aprobarea și difuzarea unui supliment la prospect.”

7

Articolul 2 alineatul (1) litera (r) din această directivă definește prospectul de bază ca fiind „un prospect cuprinzând toate informațiile relevante menționate la articolele 5, 7 și 16, în cazul în care există un supliment, privind emitentul și valorile mobiliare de ofertă publică sau de admitere la tranzacționare și, la alegerea emitentului, condițiile definitive ale ofertei”.

8

La articolul 5 alineatul (4) din directiva menționată se precizează:

„Pentru categoriile de valori mobiliare enumerate în continuare, prospectul poate cuprinde, la alegerea emitentului, ofertantului sau persoanei care solicită admiterea la tranzacționarea pe o piață reglementată, un prospect de bază conținând toate informațiile utile asupra emitentului și asupra valorilor oferite public sau propuse spre tranzacționare pe o piață reglementată:

[…]

Informațiile pe care le conține prospectul de bază se completează, dacă este necesar, cu date actualizate asupra emitentului și asupra valorilor mobiliare care trebuie oferite public sau propuse tranzacționării pe o piață reglementată, în conformitate cu articolul 16.

În cazul în care condițiile definitive ale ofertei nu se includ în prospectul de bază sau în supliment, acestea se comunică investitorilor și se depun la autoritatea competentă pentru fiecare ofertă publică, în termen optim, pe cât posibil înaintea lansării ofertei. Dispozițiile articolului 8 alineatul (1) litera (a) se aplică în acest sens.”

9

Articolul 8 alineatul (1) din Directiva privind prospectele are următorul cuprins:

„În cazul în care prețul definitiv al ofertei și numărul definitiv al valorilor mobiliare care vor fi oferite public nu se pot include în prospect, statele membre se asigură că:

Prețul definitiv al ofertei și numărul valorilor mobiliare oferite se depun la autoritatea competentă a statului membru de origine și se publică în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolul 14 alineatul (2).”

10

Potrivit articolului 13 alineatul (1) din această directivă, „[n]iciun prospect nu se publică înainte de a fi aprobat de către autoritatea competentă a statului membru de origine”.

11

Articolul 14 alineatele (2), (5), (7) și (8) din directiva menționată prevede:

„(2)   Prospectul se consideră pus la dispoziția publicului de îndată ce se publică potrivit uneia din următoarele modalități:

[…]

[…]

(5)   În cazul în care prospectul se compune din mai multe documente și cuprinde informații prin trimitere, documentele și informațiile care îl compun se pot publica și difuza separat, atât timp cât sunt puse gratuit la dispoziția publicului, conform modalităților prevăzute la alineatul (2). […]

[…]

(7)   În cazul în care prospectul se pune la dispoziția publicului în format electronic, trebuie furnizat, cu toate acestea, investitorului un exemplar pe suport de hârtie, gratuit, și la solicitarea sa, de către emitent, ofertant, persoana care solicită admiterea la tranzacționare sau intermediarii financiari care plasează sau tranzacționează valorile mobiliare respective.

(8)   Pentru a ține seama de evoluția tehnică a pieței financiare și pentru a asigura o aplicare uniformă a prezentei directive, Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 24 alineatul (2), măsurile de punere în aplicare privind alineatele (1), (2), (3) și (4). Prima serie de măsuri de punere în aplicare se adoptă până la 1 iulie 2004.”

12

Articolul 16 alineatul (1) din aceeași directivă prevede:

„Orice fapt nou semnificativ sau orice eroare sau inexactitate substanțiale privind informațiile cuprinse în prospect, care este de natură să influențeze evaluarea valorilor mobiliare și survine sau se constată între aprobarea prospectului și închiderea definitivă a ofertei publice sau, după caz, începerea tranzacționării pe o piață reglementată, se menționează într‑un supliment la prospect. Acest supliment se aprobă, într‑un termen maxim de șapte zile lucrătoare, în același mod și se publică cel puțin după aceleași modalități precum prospectul inițial. Rezumatul și orice eventuală traducere a acestuia duce la apariția unui supliment, în cazul în care aceasta se dovedește necesar pentru a ține seama de noile informații care figurează în suplimentul la prospect.”

13

În considerentul (21) al Regulamentului privind prospectele se precizează:

„Este necesar ca un prospect de bază și condițiile sale finale să furnizeze aceleași informații ca un prospect. Toate principiile generale aplicabile prospectului ar trebui deci să se aplice, de asemenea, condițiilor finale menționate anterior. Cu toate acestea, în cazul în care condițiile finale nu sunt incluse în prospectul de bază, nu ar trebui să fie obligatorie aprobarea lor de către autoritatea competentă.”

14

Potrivit considerentului (25) al acestui regulament, nivelul mai ridicat de flexibilitate oferit de posibilitatea de a emite un prospect de bază și condițiile finale privitoare la prospectul de bază comparativ cu elaborarea unui prospect publicat o singură dată nu ar trebui să împiedice accesul facil al investitorilor la informațiile importante.

15

Considerentul (26) al regulamentului menționat precizează că „[î]n orice prospect de bază, ar trebui să se indice clar ce tip de informații va trebui inclus în cadrul condițiilor finale. Ar trebui să fie posibil ca această cerință să poată fi îndeplinită în mai multe feluri, de exemplu lăsând spații goale în prospectul de bază sau adăugându‑i o listă cu informațiile lipsă”.

16

Potrivit articolului 22 alineatele (1), (2), (4), (5) și (7) din același regulament:

„(1)   Prospectul de bază se elaborează în conformitate cu una din schemele sau unul din modulele prevăzute la articolele 4-20 sau cu una dintre combinațiile prevăzute la anexa XVIII pentru diversele categorii de valori mobiliare în cauză.

Prospectul de bază conține informațiile solicitate la anexele I-XVII în funcție de tipul de emitent și de categoria de valori mobiliare în cauză, în conformitate cu schemele și modulele prevăzute la articolele 4-20. Nicio autoritate competentă nu poate solicita ca prospectul de bază să conțină alte informații decât cele prevăzute la anexele I-XVII.

Pentru a asigura respectarea obligației prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva [privind prospectele], în momentul în care aprobă un prospect de bază în conformitate cu articolul 13 din directiva în cauză, autoritatea competentă a statului membru de origine poate solicita ca datele comunicate de emitent, ofertant sau de către persoana care solicită admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată să fie completate, de la caz la caz, pentru fiecare dintre informațiile prevăzute.

(2)   Emitentul, ofertantul sau persoana care solicită admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată poate omite informațiile care nu sunt cunoscute în momentul aprobării prospectului de bază și care nu pot fi determinate decât în momentul emiterii.

[…]

(4)   Condițiile finale conexe unui prospect de bază reiau exclusiv informațiile conținute în diversele note privind valorile mobiliare în temeiul cărora a fost elaborat prospectul de bază.

(5)   În plus față de datele solicitate de schemele și modulele prevăzute la articolele 4-20, prospectul de bază conține informațiile de mai jos:

[…]

(7)   În cazul în care, între momentul aprobării prospectului de bază și închiderea definitivă a ofertei sau, după caz, începerea tranzacționării pe o piață reglementată, intervine un fapt, o eroare sau o inexactitate în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva [privind prospectele], emitentul, ofertantul sau persoana care solicită admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată publică un supliment înainte de închiderea definitivă a ofertei sau de admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare.”

17

Potrivit articolului 26 alineatul (5) din Regulamentul privind prospectele, „[c]ondițiile finale conexe prospectului de bază fie sunt prezentate sub forma unui document distinct care conține exclusiv aceste condiții, fie sunt incluse în prospectul de bază”.

18

Articolul 29 alineatul (1) din acest regulament prevede:

„Publicarea prospectului sau a prospectului de bază în format electronic, fie în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) literele (c), (d) și (e) din Directiva [privind prospectele], fie ca mijloc suplimentar de punere la dispoziția publicului, îndeplinește următoarele condiții:

[…]

[…]”

19

Potrivit articolului 5 alineatul (1) din Legea privind piața de capital (Kapitalmarktgesetz) din 6 decembrie 1991 (BGBl. 625/1991):

„În cazul în care o ofertă pentru care este necesar un prospect se lansează fără publicarea anterioară a acestui prospect sau a informațiilor prevăzute la articolul 6, investitorii, și anume consumatorii în sensul articolului 1 alineatul (1) punctul 2 din Legea privind protecția consumatorilor [Konsumentenschutzgesetz], își pot retrage oferta sau pot denunța unilateral contractul.”

20

La 30 octombrie 2006, domnul Timmel, domiciliat în Viena (Austria), a subscris, prin intermediul Aviso Zeta, cu sediul de asemenea în Viena, 40000 de titluri mobiliare „Dragon FX Garant”, a căror valoare nominală unitară era mai mică de 50000 euro și al căror emitent era Lehman Brothers Treasury Co. BV, cu sediul în Amsterdam (Țările de Jos).

21

Ulterior, domnul Timmel a declarat că dorește să renunțe la această subscriere, în conformitate cu articolul 5 din Legea privind piața de capital din 6 decembrie 1991, susținând că oferta fusese făcută fără ca informațiile aferente acesteia să fi făcut obiectul unei publicări corespunzătoare. Nu ar fi fost publicate nici codul „International Securities Identification Number” (ISIN), nici moneda în care a avut loc emiterea, nici vreo informație referitoare la performanțele trecute și viitoare ale produsului care a stat la baza emiterii, nici metoda de calcul al randamentului.

22

Potrivit domnului Timmel, un prospect de bază și trei suplimente au fost publicate la 9 și la 29 august 2006, precum și la 6 septembrie 2006 și, respectiv, la 26 septembrie 2006. De asemenea, un proiect de condiții definitive ar fi făcut obiectul unei publicări la 19 septembrie 2006, iar versiunea finală a acestora ar fi fost publicată la 4 decembrie 2006.

23

Totuși, nicio publicare corespunzătoare nu ar fi avut loc la sediul bursei unde urmau să fie cotate titlurile, la sediul emitentului sau la cel al intermediarului financiar. Diferitele documente care compuneau prospectul nu ar fi fost astfel disponibile decât la Viena. Pe de altă parte, documentele aferente ofertei de vânzare a valorilor mobiliare ar fi putut fi accesate pentru o anumită perioadă pe pagina de internet a bursei din Luxemburg, dar consultarea acestora ar fi necesitat o procedură de înregistrare, precum și plata unor taxe, în special pentru a consulta suplimentul obligatoriu la prospect, privind condițiile definitive ale ofertei menționate.

24

În acest context, domnul Timmel a sesizat Handelsgericht Wien (Tribunalul comercial din Viena). Acesta din urmă apreciază că rezultatul litigiului depinde în special de aspectul dacă Aviso Zeta avea obligația de a publica, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul privind prospectele, informațiile solicitate în principiu, care, deși nu se cunoșteau încă la momentul aprobării prospectului de bază, erau totuși cunoscute la data publicării unui supliment.

25

Instanța de trimitere subliniază de asemenea o divergență între diferitele versiuni lingvistice ale articolului 14 alineatul (2) litera (b) din Directiva privind prospectele, referitoare la aspectul dacă obligația de a pune prospectul la dispoziția publicului trebuie îndeplinită, în mod cumulativ sau alternativ, la sediul statutar al emitentului și în birourile intermediarilor financiari.

26

În aceste condiții, Handelsgericht Wien a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

27

Prin intermediul primei și al celei de a doua întrebări, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul privind prospectele trebuie interpretat în sensul că într‑un supliment la prospect trebuie incluse informațiile solicitate în temeiul alineatului (1) al articolului menționat care, deși nu se cunoșteau la momentul publicării prospectului de bază, erau totuși cunoscute la data publicării unui supliment la acest prospect sau dacă aceste informații pot fi omise, dacă este cazul.

28

Trebuie amintit, cu titlu introductiv, că articolul 22 din Regulamentul privind prospectele privește informațiile care trebuie incluse în prospectul de bază, precum și în condițiile definitive.

29

În această privință, din cuprinsul articolului 26 alineatul (5) din Regulamentul privind prospectele reiese că acest text tinde să acorde o anumită flexibilitate emitenților, permițând o publicare a condițiilor definitive fie în prospectul de bază, fie într‑un document distinct.

30

Există astfel o deosebire între, pe de o parte, elementele necesare pentru a încheia o tranzacție specifică (precum prețul definitiv al valorilor mobiliare în cauză) și, pe de altă parte, informațiile generale care permit investitorilor să evalueze eventualele riscuri în cunoștință de cauză înainte de a decide să subscrie.

31

Cu toate acestea, articolul 22 alineatul (5) punctul 1 din Regulamentul privind prospectele obligă emitentul să indice în prospectul de bază informațiile care vor apărea în condițiile finale. Astfel, s‑a considerat că, deși informațiile cuprinse în condițiile finale puteau să nu fie incluse în prospectul de bază, existența lor trebuia totuși menționată în acesta.

32

În plus, articolul 22 alineatul (7) din Regulamentul privind prospectele prevede că, atunci când un fapt nou semnificativ, o eroare sau o inexactitate substanțială privind informațiile cuprinse în prospectul de bază, care este de natură să influențeze evaluarea valorilor mobiliare în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva privind prospectele, intervine, în special între momentul aprobării prospectului de bază și închiderea definitivă a ofertei, emitentul sau ofertantul trebuie să publice un supliment la acest prospect înainte de închiderea definitivă a ofertei.

33

În lumina celor de mai sus trebuie interpretat articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul privind prospectele, care permite, printre altele, emitentului sau ofertantului să nu comunice anumite informații solicitate în temeiul alineatului (1) al aceluiași articol în ipoteza în care acestea din urmă nu sunt cunoscute în momentul aprobării prospectului de bază și nu pot fi determinate decât în momentul emiterii.

34

În această privință, dintr‑o interpretare a contrario a acestor dispoziții rezultă că, astfel cum arată avocatul general la punctul 38 din concluzii, atunci când emitentul sau ofertantul cunoaște efectiv sau este în măsură să determine la data aprobării prospectului de bază informațiile prevăzute la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind prospectele, aceste informații trebuie să fie publicate în același prospect.

35

Dacă informațiile solicitate care nu sunt cunoscute în momentul publicării prospectului de bază și care nu pot fi determinate decât în momentul emiterii nu constituie, ca atare, nici un fapt nou semnificativ, nici o eroare sau o inexactitate substanțială în sensul articolului 16 alineatul (1) de la Directiva privind prospectele, acestea vor trebui publicate, dacă este cazul, în condițiile definitive.

36

Astfel, din cuprinsul considerentelor (21) și (25) ale Regulamentului privind prospectele rezultă că un prospect de bază completat de condițiile definitive trebuie să conțină un nivel de informație echivalent cu cel al unui prospect publicat într‑o singură etapă. Acest lucru presupune în special ca informațiile solicitate în temeiul articolului 22 alineatul (1) din regulamentul menționat care nu sunt cunoscute în momentul publicării prospectului de bază și care nu pot fi determinate decât în momentul emiterii să fie comunicate în condițiile definitive.

37

Dacă, în schimb, aceste informații, pe de o parte, constituie un fapt nou semnificativ, corectează o eroare sau o inexactitate substanțială și, pe de altă parte, sunt de natură să influențeze evaluarea valorilor mobiliare, ele necesită publicarea unui supliment, în conformitate cu dispozițiile articolului 16 alineatul (1) din Directiva privind prospectele și ale articolului 22 alineatul (7) din Regulamentul privind prospectele.

38

În această privință, revine instanței naționale sarcina de a stabili dacă, în cadrul cauzei principale, informațiile în discuție aveau o influență asupra evaluării valorilor mobiliare în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva privind prospectele.

39

Astfel cum arată avocatul general la punctul 43 din concluzii, răspunsul la această problemă presupune o apreciere a elementelor de probă privind natura informațiilor și influența acestora asupra deciziei unui investitor de a subscrie valori mobiliare.

40

Prin urmare, la prima și la a doua întrebare trebuie să se răspundă că articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul privind prospectele trebuie interpretat în sensul că informațiile solicitate în temeiul alineatului (1) al acestui articol care, deși nu se cunoșteau la momentul publicării prospectului de bază, erau totuși cunoscute la data publicării unui supliment la acest prospect trebuie să fie publicate în suplimentul respectiv dacă aceste informații constituie un fapt nou semnificativ, o eroare sau o inexactitate substanțială de natură să influențeze evaluarea valorilor mobiliare în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva privind prospectele, aspect a cărui apreciere este de competența instanței de trimitere.

41

Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă publicarea unui prospect de bază care nu cuprinde informațiile solicitate în temeiul alineatului (1) [al doilea paragraf] al acestui articol, în special cele prevăzute în anexa V la regulamentul menționat, fără a fi publicate condițiile definitive, corespunde cerințelor prevăzute la articolul 22 din Regulamentul privind prospectele.

42

Din răspunsul dat la primele două întrebări rezultă că, pentru ca un prospect să corespundă cerințelor impuse la articolul 22 din Regulamentul privind prospectele, trebuie în primul rând ca, în conformitate cu alineatul (1) al acestui articol, prospectul de bază să conțină informațiile solicitate și cunoscute de emitent la momentul publicării acestuia.

43

În plus, trebuie subliniat că, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Directiva privind prospectele și cu articolul 22 alineatul (1) [al doilea paragraf] din Regulamentul privind prospectele, prospectul de bază trebuie să fi fost publicat după aprobarea sa de către autoritățile competente.

44

În al doilea rând, informațiile solicitate care au fost aduse la cunoștința emitentului după publicarea prospectului de bază, dar înainte de închiderea ofertei definitive trebuie să apară într‑un supliment dacă ele constituie un fapt nou semnificativ, o eroare sau o inexactitate substanțială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva privind prospectele.

45

Publicarea legală a unui astfel de supliment presupune de asemenea aprobarea prealabilă a acestuia de către autoritățile competente, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din directiva menționată.

46

În cazul în care informațiile respective nu constituie nici un fapt nou semnificativ, nici o eroare sau o inexactitate substanțială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva menționată, ele trebuie să fie publicate în condițiile definitive, dacă condițiile prevăzute la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul privind prospectele sunt îndeplinite și dacă aceste informații nu modifică și nici nu înlocuiesc nicio informație din prospectul de bază.

47

În plus, în temeiul articolului 22 alineatul (5) din Regulamentul privind prospectele, prospectul de bază trebuie să indice informațiile care vor apărea în condițiile finale.

48

În această privință, trebuie arătat că, după cum se menționează în considerentul (21) al Regulamentului privind prospectele, publicarea condițiilor definitive nu necesită aprobarea prealabilă a acestora de către autoritățile competente. Astfel, din cuprinsul articolului 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Directiva privind prospectele rezultă că, în cazul în care condițiile definitive ale ofertei nu se includ în prospectul de bază sau în supliment, acestea se comunică investitorilor și se depun la autoritatea competentă în termen optim, pe cât posibil înaintea lansării ofertei.

49

Prin urmare, la a treia întrebare trebuie să se răspundă că nu corespunde cerințelor prevăzute la articolul 22 din Regulamentul privind prospectele publicarea unui prospect de bază care nu cuprinde informațiile solicitate în temeiul alineatului (1) al acestui articol, în special cele prevăzute în anexa V la regulamentul menționat, dacă această publicare nu este completată prin publicarea condițiilor definitive. Pentru ca informațiile care trebuie incluse în prospectul de bază în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul privind prospectele să poată fi inserate în condițiile definitive, este necesar ca prospectul de bază să indice informațiile care vor apărea în aceste condiții definitive și ca informațiile în cauză să respecte cerințele prevăzute la articolul 22 alineatul (4) din regulamentul menționat.

50

Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 29 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul privind prospectele trebuie interpretat în sensul că cerința conform căreia un prospect trebuie să fie ușor accesibil pe pagina web pe care acesta este pus la dispoziția publicului este îndeplinită atunci când există o obligație de înregistrare pe această pagină web, însoțită de o clauză privind exonerarea de răspundere și de obligația de a indica o adresă de e‑mail sau atunci când acest acces electronic este cu plată sau atunci când consultarea gratuită a unor părți ale prospectului este limitată la două documente pe lună.

51

În ceea ce privește, în primul rând, obligația de înregistrare însoțită de o clauză privind exonerarea de răspundere și de obligația de a indica o adresă de e‑mail, trebuie să se constate că astfel de condiții limitează accesul la prospectul publicat sub formă electronică și nu sunt, ca atare, compatibile cu cerința de acces ușor impusă la articolul 29 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul privind prospectele.

52

Asemenea condiții pot, printre altele, să descurajeze o serie de investitori potențiali. Pe de altă parte, acceptarea unei clauze privind exonerarea de răspundere constituie o condiție care creează o situație de inegalitate între emitentul sau intermediarul eventual și investitorul potențial și care este, prin chiar acest fapt, contrară obiectivului spre care tinde Directiva privind prospectele, amintit în considerentul (10) al acesteia, privind garantarea protecției investitorilor.

53

În ceea ce privește, în al doilea rând, caracterul oneros al punerii la dispoziție a prospectului sub formă electronică, articolul 29 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul privind prospectele trebuie interpretat în lumina articolului 14 alineatul (5) din Directiva privind prospectele, care prevede în mod explicit că, chiar dacă diferitele elemente care îl compun sunt publicate separat, prospectul trebuie să fie pus gratuit la dispoziția publicului.

54

În consecință, trebuie să se considere că publicarea electronică a unui prospect prin intermediul unei pagini web cu acces plătit sau care prevede consultarea gratuită numai pentru câteva dintre documentele care compun prospectul respectiv nu îndeplinește condiția de acces ușor prevăzută la articolul 29 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul privind prospectele.

55

În sfârșit, trebuie precizat că articolul 14 alineatul (7) din Directiva privind prospectele, care prevede că, în cazul publicării sub formă electronică, un exemplar pe suport de hârtie trebuie furnizat gratuit investitorului la solicitarea acestuia, nu poate avea o influență în această privință.

56

Astfel, nu reiese din nicio dispoziție a Directivei privind prospectele sau a Regulamentului privind prospectele și nici din economia generală a acestor texte că condiția de accesibilitate a documentelor care compun un prospect poate fi apreciată diferit în funcție de modul de comunicare ales de emitent.

57

Dimpotrivă, legiuitorul Uniunii a avut grijă să precizeze, la articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul privind prospectele, că trebuie îndeplinite condițiile de publicare sub formă electronică prevăzute la acest articol, că publicarea trebuie să fie asigurată în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) literele (c)-(e) din Directiva privind prospectele sau că această publicare sub formă electronică nu trebuie să fie decât un mijloc suplimentar de punere la dispoziția publicului.

58

În mod similar, din cuprinsul considerentului (31) al Directivei privind prospectele rezultă că acest legiuitor a înțeles să încurajeze publicarea electronică a prospectelor în măsura în care acest mijloc facilitează difuzarea documentelor menționate. Or, admiterea unei protecții mai reduse a investitorilor în cazul publicării electronice ar fi contrară unui astfel de obiectiv.

59

Prin urmare, la a patra întrebare trebuie să se răspundă că articolul 29 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul privind prospectele trebuie interpretat în sensul că cerința conform căreia un prospect trebuie să fie ușor accesibil pe pagina web pe care acesta este pus la dispoziția publicului nu este îndeplinită atunci când există o obligație de înregistrare pe această pagină web, însoțită de o clauză privind exonerarea de răspundere și de obligația de a indica o adresă de e‑mail sau atunci când acest acces electronic este cu plată sau atunci când consultarea gratuită a unor părți ale prospectului este limitată la două documente pe lună.

60

Prin intermediul celei de a cincea întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Directiva privind prospectele trebuie interpretat în sensul că prospectul de bază trebuie pus la dispoziția publicului atât la sediul emitentului, cât și în birourile intermediarului financiar.

61

Instanța de trimitere arată astfel că, potrivit versiunii în limba germană a acestei dispoziții, prospectul de bază trebuie pus la dispoziția publicului la sediul emitentului sau al intermediarului financiar, în timp ce, potrivit versiunilor în limbile spaniolă, engleză și franceză ale acestui text, prospectul în cauză trebuie să fie disponibil în ambele sedii.

62

În această privință, este necesar să amintim că un text care, ca urmare a divergențelor existente între diferitele versiuni lingvistice, nu poate fi interpretat clar și uniform, trebuie interpretat atât în raport cu finalitatea sa, cât și în raport cu economia sa generală (a se vedea în special Hotărârea Bouchereau, 30/77, EU:C:1977:172, punctul 14, și Hotărârea Borgmann, C‑1/02, EU:C:2004:202, punctul 25).

63

Trebuie astfel precizat că necesitatea aplicării și, prin urmare, a interpretării uniforme a dispozițiilor unui act al Uniunii exclude posibilitatea ca textul să fie privit în mod izolat, prin raportare la una dintre versiunile sale, și impune să fie interpretat atât în funcție de voința reală a autorului, cât și în funcție de scopul urmărit de acesta, în special în lumina tuturor versiunilor lingvistice existente (a se vedea Hotărârea Internetportal und Marketing, C‑569/08, EU:C:2010:311, punctul 35 și jurisprudența citată).

64

În ceea ce privește dispoziția în discuție în cauza principală, reiese cu claritate din cuprinsul considerentelor (4) și (10) ale Directivei privind prospectele că aceasta urmărește în special garantarea protecției investitorilor, precum și un acces cât mai larg posibil pentru întreprinderi la capitalul de risc în întreaga Uniune, cu ajutorul unui pașaport unic destinat emitenților de valori mobiliare.

65

După cum arată avocatul general la punctul 81 din concluzii, aceste obiective ar putea fi compromise în ipoteza în care sediul emitentului s‑ar afla într‑un stat membru diferit de cel al intermediarului financiar, întrucât un prospect pus la dispoziția publicului exclusiv pe suport de hârtie nu ar fi în acest caz disponibil decât în unul dintre cele două sedii.

66

În plus, economia Directivei privind prospectele conduce la concluzia că prospectul trebui să fie pus la dispoziția publicului atât la sediul emitentului, cât și la sediul intermediarului financiar.

67

Astfel, întrucât articolul 14 alineatul (7) din această directivă impune ca, în cazul în care prospectul se pune la dispoziția publicului în format electronic, un exemplar pe suport de hârtie să fie furnizat investitorului, la solicitarea sa, de către emitent sau de către intermediarii financiari, este necesar ca aceștia din urmă să dispună de un exemplar al prospectului respectiv pentru a‑și putea îndeplini obligația menționată. Această constatare implică, prin urmare, ca prospectul menționat să fie disponibil atât la sediul emitentului, cât și în birourile intermediarilor financiari, după cum subliniază Comisia.

68

Prin urmare, la a cincea întrebare trebuie să se răspundă că articolul 14 alineatul (2) litera (b) din Directiva privind prospectele trebuie interpretat în sensul că prospectul de bază trebuie să fie pus la dispoziția publicului atât la sediul emitentului, cât și în birourile intermediarilor financiari.

69

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară: