Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62011CO0200

    Ordonanța Curții (camera a șaptea) din 22 martie 2012.
    Republica Italiană împotriva Comisiei Europene.
    Recurs - Articolul 119 din Regulamentul de procedură - Ajutoare de stat - Incompatibilitate cu piața comună - Decizia Comisiei - Acțiune în anulare - Regulamentul (CE) nr. 659/1999 - Articolul 1 litera (c) - Modificarea unui ajutor existent - Regulamentul (CE) nr. 794/2004 - Articolul 4 alineatul (1) - Mecanism temporar de protecție a sectorului construcțiilor navale.
    Cauza C-200/11 P.

    Court reports – general – 'Information on unpublished decisions' section

    ECLI identifier: ECLI:EU:C:2012:165





    Ordonanța Curții (Camera a șaptea) din 22 martie 2012 —
    Italia/Comisia

    (Cauza C‑200/11 P)

    „Recurs — Articolul 119 din Regulamentul de procedură — Ajutoare de stat — Incompatibilitate cu piața comună — Decizia Comisiei — Acțiune în anulare — Regulamentul (CE) nr. 659/1999 — Articolul 1 litera (c) — Modificarea unui ajutor existent — Regulamentul (CE) nr. 794/2004 — Articolul 4 alineatul (1) — Mecanism temporar de protecție a sectorului construcțiilor navale”

    1.                     Ajutoare acordate de state — Decizie a Comisiei prin care se constată compatibilitatea unei măsuri naționale cu articolul 87 alineatul (1) CE — Determinarea domeniului de aplicare al deciziei — Luarea în considerare nu numai a textului deciziei, ci și a notificării [art. 87 alin. (1) CE] (a se vedea punctul 27)

    2.                     Ajutoare acordate de state — Ajutoare existente și ajutoare noi — Măsură de modificare a unei scheme de ajutoare existente — Calificare drept ajutoare noi [Regulamentul nr. 659/1999 al Consiliului, art. 1 lit. (c); Regulamentul nr. 794/2004 al Comisiei, art. 4 alin. (1)] (a se vedea punctele 30 și 31)

    3.                     Ajutoare acordate de state — Proiecte de ajutoare — Examinarea de către Comisie — Aplicarea normelor de drept material în vigoare la momentul adoptării deciziei Comisiei [art. 88 alin. (3) CE; Regulamentul nr. 1177/2002 al Consiliului, art. 5] (a se vedea punctele 37‑39 și 43)

    4.                     Ajutoare acordate de state — Proiecte de ajutoare — Notificare către Comisie — Întinderea obligației — Notificare ce trebuie să includă estimări ale cuantumurilor globale ale ajutoarelor preconizate din cauza impactului lor asupra admisibilității acestora [art. 88 alin. (3) CE; Regulamentul nr. 1177/2002 al Consiliului] (a se vedea punctele 47‑49)

    5.                     Recurs — Enunțarea în cerere a motivelor și a argumentelor de drept — Motiv insuficient precizat — Inadmisibilitate [art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Curții, art. 112 alin. (1) lit. (c)] (a se vedea punctele 52‑54)

    6.                     Ajutoare acordate de state — Decizie a Comisiei prin care se constată compatibilitatea unei măsuri naționale cu articolul 87 alineatul (1) CE — Lipsa încrederii legitime în cazul unei modificări a schemei de ajutor ce depășește cadrul deciziei de autorizare (art. 87 § 1, CE) (a se vedea punctele 65‑68)

    7.                     Dreptul Uniunii — Principii — Egalitate de tratament — Noțiune — Inegalitate de tratament care decurge din limitarea în timp a autorizației de a acorda ajutoare de stat într‑un segment al pieței — Justificare obiectivă (Regulamentul nr. 1177/2002 al Consiliului, art. 5) (a se vedea punctele 74‑76)

    Obiectul

    Recurs introdus împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 3 februarie 2011 în cauza T‑3/09 (Italia/Comisia), prin care Tribunalul a respins o cerere de anulare a Deciziei 2010/38/CE a Comisiei din 21 octombrie 2008 privind ajutorul de stat C 20/08 (fost N 62/08) pe care Italia intenționează să îl pună în aplicare prin modificarea schemei N 59/04 privind un mecanism temporar de protecție a sectorului construcțiilor navale (JO 2010, L 17, p. 50)

    Dispozitivul

    1)

    Respinge recursul.

    2)

    Obligă Republica Italiană la plata cheltuielilor de judecată.

    Top