This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52024DC0608
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on the economic, social, employment, structural and budgetary policies of Greece
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Greciei
Recomandare de RECOMANDARE A CONSILIULUI privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Greciei
COM/2024/608 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.6.2024
COM(2024) 608 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Greciei
{SWD(2024) 600 final} - {SWD(2024) 608 final}
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind politicile economice, sociale, de ocupare a forței de muncă, structurale și bugetare ale Greciei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 1 , în special articolul 3 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului 3 , care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență, a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul de redresare și reziliență oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de UE. În concordanță cu prioritățile semestrului european, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul UE și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2)Regulamentul privind REPowerEU 4 , adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea dependenței UE de importurile de combustibili fosili din Rusia, ceea ce va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării UE cu energie, sporind, în același timp, utilizarea surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Grecia a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3)La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030” 5 , pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea definește competitivitatea pe baza a nouă factori determinanți care se consolidează reciproc. Printre acești factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și piața unică apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a UE și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a prezentat, în urma acestei comunicări, Raportul anual privind piața unică și competitivitatea 6 . Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4)La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024 7 , care marchează începutul ciclului semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European a aprobat prioritățile analizei, care vizează cele patru dimensiuni ale sustenabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care a identificat Grecia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau care pot fi în pericol de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Greciei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, care a fost adoptată de Consiliu la 12 aprilie 2024, precum și Propunerea de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, care a fost adoptată de Consiliu la 11 martie 2024.
(5)La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al UE. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. Cadrul include și Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre 8 , cu modificările ulterioare. Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Cadrul promovează asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o aplicare mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă un orizont de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete 9 care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv pe cele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din PIB, și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor respective, la [21 iunie] 2024, Comisia urmează să furnizeze statelor membre orientări cu privire la conținutul planurilor și al rapoartelor anuale privind progresele înregistrate pe care acestea vor trebui să le prezinte ulterior și, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) 2024/1263, le va transmite orientări tehnice privind ajustările bugetare necesare (traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz). Statele membre ar trebui să prezinte planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. Statele membre ar trebui să asigure implicarea parlamentelor lor naționale și consultarea instituțiilor bugetare independente, a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(6)În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7)La 27 aprilie 2021, Grecia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Greciei 10 , care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU 11 . Eliberarea tranșelor este condiționată de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, care arată că Grecia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8)La 30 aprilie 2024, Grecia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Grecia referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9)Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Grecia 12 la data de 19 iunie 2024. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Grecia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza acestei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.
(10)În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Grecia. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Grecia în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în luna aprilie 2024 13 . La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Grecia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice după ce, în 2023, s-a constatat că țara înregistrează dezechilibre excesive. În special, Grecia se confruntă cu vulnerabilități legate de datoria publică mare și de creditele neperformante ridicate în contextul șomajului ridicat, vulnerabilități care sunt în continuare relevante, dar care s-au atenuat semnificativ și se estimează că se vor atenua și mai mult, iar poziția externă rămâne slabă. Ponderea datoriei publice în PIB a continuat să scadă și, deși se menține la un nivel ridicat, fiind de aproximativ 162 % în 2023, riscurile pe termen scurt la adresa sustenabilității datoriei par scăzute. Creșterea PIB-ului nominal a reprezentat un element principal al scăderii rapide a ponderii datoriei în ultimii ani, iar îmbunătățirea preconizată a soldurilor bugetare va asigura în continuare menținerea tendinței de scădere. Deficitul de cont curent, care s-a accentuat mult în perioada 2020-2022, s-a redus semnificativ în 2023, dar se menține la un nivel ridicat în contextul unei cereri interne dinamice. Anul acesta și în anul următor se preconizează doar îmbunătățiri marginale ale contului curent, deoarece se estimează că importurile se vor menține la un nivel ridicat ca urmare a creșterii solide a investițiilor. Raportul dintre poziția investițională internațională netă profund negativă (PIIN) și PIB s-a îmbunătățit, de asemenea, anul trecut, pe fondul creșterii ridicate a PIB-ului nominal, dar rămâne cel mai mic din UE. Creditele neperformante au înregistrat o reducere puternică în ultimii ani și au continuat să scadă în 2023, dar ritmul de soluționare a creditelor neperformante în afara sectorului bancar este încă lent și, prin urmare, continuă să afecteze economia. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut și șomajul a continuat să scadă, dar este încă relativ ridicat. Măsurile de politică susținute și reformele structurale ample întreprinse de-a lungul anilor au contribuit în mod clar la reducerea vulnerabilităților identificate. Menținerea orientării fiscal-bugetare prudente și aplicarea în continuare la timp a planului de redresare și reziliență reprezintă elemente esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și pentru asigurarea reechilibrării economiei, inclusiv în ceea ce privește poziția externă.
(11)Pe baza datelor validate de Eurostat 14 , deficitul public al Greciei a scăzut de la 2,5 % din PIB în 2022 la 1,6 % în 2023, iar datoria publică a scăzut de la 172,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 161,9 % la sfârșitul anului 2023.
(12)La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat 15 Greciei să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu 16 , ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, s-a recomandat Greciei să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, sa recomandat Greciei să suplimenteze investițiile publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscalbugetară 17 a fost expansionistă, respectiv 0,5 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,6 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, fiind în concordanță cu recomandarea Consiliului. Contribuția contracționistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național s-a datorat costurilor reduse (cu 2,7 % din PIB) ale măsurilor (specifice și nespecifice) de sprijin de urgență pentru gospodării și întreprinderi, adoptate ca răspuns la creșterile bruște ale prețurilor la energie. Principalii factori care au contribuit la creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) au fost transferurile sociale, inclusiv pensiile. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin alte fonduri ale UE s-au ridicat la 2,5 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,6 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere cu 0,2 puncte procentuale în comparație cu 2022. Grecia a finanțat investiții suplimentare din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE. Grecia a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, pentru securitatea energetică, ca de exemplu sprijinirea introducerii de noi surse regenerabile de energie în rețeaua de energie electrică, care este înlesnită prin modernizarea infrastructurii de transport, precum și pentru acordarea de asistență financiară IMM-urilor în vederea adoptării de soluții digitale, care sunt finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență și din alte fonduri ale UE.
(13)Principalele previziuni din Programul de stabilitate pentru 2024 pot fi rezumate după cum urmează. Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare preconizează o creștere a PIB-ului real cu 2,5 % în 2024 și cu 2,6 % în 2025, estimând, totodată, că inflația IAPC va fi de 2,6 % în 2024 și de 2,0 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va scădea la 1,2 % din PIB în 2024 și la 0,9 % din PIB în 2025 și că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 152,7 % până la sfârșitul anului 2024 și la 146,3 % până la sfârșitul anului 2025. Programul de stabilitate nu include proiecții bugetare pentru perioada de după 2025.
(14)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,2 % în 2024 și cu 2,3 % în 2025, precum și că inflația IAPC va fi de 2,8 % în 2024 și de 2,1 % în 2025.
(15)În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 1,2 % din PIB în 2024 și scăderea ponderii datoriei publice în PIB la 153,9 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea deficitului în 2024 reflectă în principal creșterea modestă a beneficiilor sociale în comparație cu creșterea veniturilor. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, respectiv 0,3 % din PIB.
(16)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 vor fi finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând 1,5 % din PIB, comparativ cu 1,0 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență vor permite investiții de înaltă calitate și reforme de stimulare a productivității, fără un impact direct asupra soldului bugetului public și a datoriei publice ale Greciei. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că, atât în 2023, cât și în 2024, vor fi finanțate prin împrumuturi acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență cheltuieli reprezentând mai puțin de 0,1 % din PIB.
(17)La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat 18 Greciei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 2,6 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național 19 . În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, întemeindu-se pe datele privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Greciei vor crește cu 1,8 % în 2024 20 , situându-se sub rata maximă de creștere recomandată, ceea ce este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18)Totodată, Consiliul a recomandat Greciei să întreprindă acțiuni pentru a elimina treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a mai precizat că, în eventualitatea în care o nouă creștere a prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau continuarea celor existente, Grecia ar trebui să se asigure că aceste măsuri vizează protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, că sunt sustenabile din punct de vedere bugetar și că mențin stimulentele pentru realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net 21 al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,0 % din PIB în 2023, la 0,1 % în 2024 și la 0,1 % în 2025. În special, se presupune că alocația majorată pentru încălzire și rambursarea taxei speciale pe motorină către fermieri vor rămâne în vigoare în 2024 și 2025, chiar dacă impactul acestora este minor 22 . Se preconizează că măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei vor fi eliminate treptat, cât mai curând posibil în 2023 și 2024, ceea ce este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(19)Consiliul a mai recomandat, de asemenea, Greciei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea de la 2,6 % din PIB în 2023 la 2,4 % din PIB în 2024. Aceasta din cauza calendarului perioadelor de programare ale fondurilor structurale ale UE. În special, se presupune că rata de cofinanțare a UE în cazul investițiilor aferente noului program este mai mare decât în cazul investițiilor aferente perioadei de programare anterioare. Aceasta duce la scăderea cheltuielilor cu investițiile cofinanțate la nivel național. Ajustarea fiscalbugetară din 2024 nu rezultă în principal din scăderea investițiilor. Ținând seama de acești factori suplimentari, se consideră că investițiile publice din 2024 respectă recomandarea Consiliului. În schimb, se preconizează creșterea cheltuielilor publice finanțate din venituri din fonduri UE, inclusiv din granturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, de la 2,5 % din PIB în 2023, la 3,4 % din PIB în 2024.
(20)Având în vedere măsurile de politică cunoscute până la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 0,8 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal reducerea cheltuielilor cu dobânzile și creșterea modestă a masei salariale din sectorul public. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 149,3 % până la sfârșitul anului 2025. Scăderea ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal creșterea excedentului primar și a PIB-ului nominal, precum și ajustările datorie-deficit. Politica fiscalbugetară prudentă ar trebui să contribuie și la consolidarea poziției externe.
(21)Pe baza celor mai bune practici și a reformelor efectuate ca parte a planului de redresare și reziliență, inclusiv a unei noi reforme menite să consolideze și mai mult eforturile Greciei de combatere a evaziunii fiscale, cadrul de politică fiscală poate fi consolidat în continuare astfel încât Grecia să poată să atragă mai multe investiții, reducând astfel deficitul de investiții, care rămâne semnificativ. În special, prin introducerea unui sistem mai amplu de soluții fiscale anticipate, în conformitate cu cele mai bune practici ale UE, contribuabilii ar beneficia de o interpretare transparentă a legislației fiscale existente și s-ar asigura o mai mare securitate juridică pentru investitori. De asemenea, intensificarea eforturilor de extindere a capacității Autorității Independente pentru Venituri Publice, în special prin consolidarea autonomiei acesteia în ceea ce privește gestionarea și dezvoltarea resurselor sale umane, ar putea contribui la o mai mare conformare fiscală.
(22)Grecia a continuat să ia măsuri în vederea modernizării administrației publice, dar există încă loc pentru ameliorarea ulterioară a eficienței. În urma unei ajustări semnificative după 2010, dimensiunea și costurile administrației publice au fost, în linii mari, aliniate la media UE. Masa salarială a sectorului public din Grecia a rămas stabilă în 2023, respectiv 10,8 % din PIB, ușor peste media UE (10,2 % din PIB), ținând seama de creșterile salariale care au avut loc pentru prima dată din 2010. Ajustarea indemnizațiilor, inclusiv pentru funcțiile de conducere, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024, a fost în concordanță cu grila de salarizare unificată, întrucât ajustarea s-a aplicat în întreaga administrație publică. Pentru a proteja în viitor beneficiile obținute, este esențial: (i) să se asigure aplicarea în continuare a grilei salariale unificate, menținând nivelurile actuale ale personalului prin aplicarea în continuare a regulii „numărului constant” cu privire la angajările de personal permanent și (ii) să se mențină plafonul pentru personalul cu contracte pe durată determinată, introdus în 2022. Planul de redresare și reziliență cuprinde măsuri menite să îmbunătățească eficacitatea administrației publice, printre care instituirea unui cadru de guvernanță pe mai multe niveluri, care a fost adoptat în 2023. Pentru ca îmbunătățirile preconizate în ceea ce privește coordonarea dintre nivelurile central, regional și local să se concretizeze, conform estimărilor, cadrul, inclusiv structurile de guvernanță și sistemul de informații avute în vedere, va deveni pe deplin operațional în cursul anului 2024.
(23)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că acestea vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice țării sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Greciei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Grecia să își poată îndeplini angajamentele asumate în plan până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea riscului de întârziere, asigurând în același timp o capacitate administrativă solidă. Autoritățile elene au adoptat măsuri de îmbunătățire a punerii în aplicare și de stimulare a capacității administrative, iar planul de redresare și reziliență conține măsuri specifice suplimentare care se preconizează că vor contribui la atingerea acestui obiectiv. Printre provocările specifice cu care se confruntă Grecia se numără: (i) proceduri contencioase îndelungate pentru soluționarea acțiunilor introduse în justiție împotriva procedurilor de achiziții publice, ceea ce riscă să amâne data planificată de finalizare a investițiilor după luna august 2026; (ii) transferul lent al drepturilor de proprietate și (iii) proasta coordonare, evidentă în special în ceea ce privește investițiile și reformele care acoperă domenii de politică care depășesc sfera de competență a unui singur minister. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(24)În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Grecia trebuie să revizuiască fiecare program până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și în Planul național privind energia și clima. Această revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor UE incluse în fiecare program. Grecia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. În special, Grecia continuă să înregistreze o creștere lentă în regiunile mai periferice și disparități semnificative între zonele urbane și cele neurbane. Accelerarea implementării programelor politicii de coeziune, împreună cu consolidarea capacității administrative la nivel național și regional, reprezintă un element esențial. Prioritățile convenite în cadrul programului sunt în continuare relevante. În special, acțiunile de ameliorare a capacității întreprinderilor de a inova și acțiunile care pun accentul pe sprijinul specific pentru întreprinderi sunt esențiale pentru stimularea competitivității. Ca parte a tranziției verzi, sunt necesare investiții în gestionarea deșeurilor pentru a atinge obiectivele de reciclare și a reduce depozitarea deșeurilor. Este esențial să se îmbunătățească gospodărirea apelor într-un mod cuprinzător, care să includă gestionarea apei și a apelor uzate, recuperarea energiei, digitalizarea, reutilizarea apei, apa pluvială și desalinizarea durabilă pe baza surselor regenerabile de energie. Tranziția energetică implică o pondere mai mare a energiei din surse regenerabile, soluții de stocare și o eficiență energetică sporită, precum și abordarea problemei sărăciei energetice. O pondere mai mare a transportului urban curat este, de asemenea, esențială pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon. Prin programele politicii de coeziune ar trebui să se investească în continuare în competențe, în baza unei strategii cuprinzătoare, pentru a pune în aplicare Garanția pentru copii, pentru a promova servicii de îngrijire pe termen lung și locuințe sociale de calitate și la prețuri accesibile și pentru a consolida activarea pe piața muncii și integrarea socială a comunităților marginalizate, precum romii și persoanele care provin dintr-un context de migrație. Pe fondul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, prevenirea și pregătirea împotriva riscurilor legate de schimbările climatice merită o mai mare atenție. Grecia ar putea, de asemenea, să valorifice inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a sprijini transformarea sa industrială, în special producția și stocarea energiei curate, transportul maritim verde și biotehnologia, precum și dezvoltarea competențelor verzi și digitale.
(25)Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în alte fonduri ale UE, Grecia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de creșterea economică, de cadrul de reglementare și de perfecționarea forței de muncă, care, dacă ar fi soluționate, ar putea stimula competitivitatea țării. Deși în creștere, rata de ocupare a forței de muncă este printre cele mai scăzute din UE, iar accesul la piața forței de muncă este în continuare dificil, în special pentru femei și tineri. În ceea ce privește educația, Grecia a luat măsuri în ultimii ani pentru a revizui programele școlare, inclusiv în contextul planului de redresare și reziliență, și pentru a integra în programa școlară unele cursuri privind competențele non-tehnice și digitale. Cu toate acestea, rezultatele în materie de competențe de bază se mențin la un nivel deosebit de slab, ceea ce afectează rezultatele în ceea ce privește participarea la piața forței de muncă, productivitatea și competitivitatea. Un argument în acest sens îl reprezintă rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citire și științe, care s-au înrăutățit brusc din 2012, fiind printre cele mai proaste din UE, conform celui mai recent Program al OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor. Ponderea ridicată și în creștere a elevilor cu rezultate slabe, inclusiv în rândul celor care provin din medii mai avantajate, și ponderea scăzută a elevilor cu cele mai bune rezultate evidențiază provocări structurale în ceea ce privește calitatea și echitatea sistemului de învățământ. Grecia se clasează, de asemenea, pe unul dintre ultimele locuri în rândul statelor membre ale UE în ceea ce privește participarea la educația și îngrijirea timpurie, ceea ce s-a dovedit a avea în mod categoric un impact asupra rezultatelor ulterioare în materie de educație. Provocările care subminează rezultatele în materie de educație ale Greciei pot fi legate de: (i) subfinanțarea sistemului de învățământ; (ii) punerea unui accent insuficient pe metodele de predare și învățare bazate pe competențe care favorizează competențele antreprenoriale, non-tehnice și transversale; (iii) niveluri scăzute de autonomie școlară și (iv) lipsa unei evaluări sistematice a cadrelor didactice.
(26)Îmbunătățirea serviciilor pentru public și creșterea sustenabilității economice, fiscale și climatice reprezintă în continuare priorități importante. În acest context, există posibilitatea de a îmbunătăți în continuare gestionarea activelor de stat, inclusiv prin modernizarea întreprinderilor de stat și prin dezvoltarea de bunuri imobiliare publice. În anumite întreprinderi de stat, unele reforme au fost aplicate cu succes, ceea ce a contribuit la creșterea flexibilității operaționale și a autonomiei comerciale, la consolidarea capacităților de gestionare internă și la îmbunătățirea politicilor și proceselor de achiziții publice, de remunerare și de recrutare. Reproducerea unor astfel de practici ar fi spre folosul altor întreprinderi de stat, care ar putea să aducă o mai mare valoare atât societății, cât și economiei. Corporația Elenă pentru Active și Participații și filialele sale au un rol central în gestionarea acestor active de stat. Se analizează modalitățile de îmbunătățire în continuare a eficienței și eficacității corporației, de exemplu prin creșterea capacității sale organizaționale și funcționale și prin consolidarea autonomiei sale operaționale și a expertizei sale interne în materie de investiții.
(27)Procesul lent de acordare a autorizațiilor de mediu cauzat, printre altele de lacunele în materie de reglementare, continuă să împiedice investițiile la nivel central și regional. Autorizațiile de mediu fac parte integrantă din procesul general de autorizare a oricărui tip de investiție, iar procesul de obținere a unei autorizații de mediu este complex și îndelungat. În special, nu există încă o clasificare din perspectiva protecției mediului a surselor regenerabile de energie sau condiții care să determine circumstanțele în care activitățile industriale cu impact limitat asupra mediului pot fi autorizate. De asemenea, trebuie stabilite criteriile pentru cazurile care necesită o procedură de autorizare simplificată ca urmare a unor modificări nesemnificative. Lipsa unor acte normative care să contribuie la soluționarea acestor chestiuni îngrădește îmbunătățirile legislative introduse anterior cu scopul de a fundamenta acordarea autorizațiilor de mediu pe criterii mai raționale și bazate pe riscuri. Adoptarea acestor acte normative pendinte ar putea avea un impact semnificativ asupra momentului efectuării evaluărilor de mediu și asupra calității acestora, atât pentru autorizațiile noi, cât și pentru autorizațiile modificate/reînnoite pentru investițiile în cauză. De asemenea, în pofida definitivării cadrului de reglementare pentru introducerea de evaluatori de mediu din sectorul privat, registrul relevant este în continuare nevalorificat, iar sistemul nu a fost încă aplicat. Finalizarea cadrului de reglementare prin adoptarea actelor legislative secundare lipsă și operaționalizarea sistemului de evaluatori privați de mediu certificați ar contribui la consolidarea mediului de afaceri din Grecia, deoarece se preconizează că aceste demersuri vor reduce blocajele din procesul de acordare a autorizațiilor de mediu și vor consolida încrederea investitorilor. Se preconizează că măsurile de politică menționate anterior vor facilita investițiile, ceea ce va duce la creșterea productivității și lărgirea bazei de export, la reducerea dependenței de importuri, la ameliorarea perspectivelor de creștere și la susținerea reechilibrării externe, precum și la atenuarea dezechilibrelor legate de stocuri.
(28)În pofida eforturilor depuse, în special prin creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în producția globală de energie electrică, Grecia se bazează în continuare foarte mult pe combustibilii fosili, petrolul și gazele reprezentând 55 % și, respectiv, 20 % din mixul său energetic în 2022. Deși capitolul privind REPowerEU adăugat la planul revizuit de redresare și reziliență al Greciei conține mai multe reforme și investiții menite să accelereze eforturile de decarbonizare ale Greciei, sunt încă necesare acțiuni suplimentare pentru a reduce dependența Greciei de combustibilii fosili. Grecia are unul dintre cele mai vechi parcuri de vehicule din UE, iar utilizarea surselor regenerabile de energie în transporturi se menține la un nivel foarte scăzut. Drept urmare, sectorul transporturilor din Grecia reprezintă în continuare unul dintre principalii producători de dioxid de carbon. Pentru a accelera electrificarea sectorului transporturilor, o politică mai ambițioasă ar putea fi un început. Această politică ar putea prevedea extinderea categoriilor de vehicule care în temeiul Legii naționale privind clima au obligația de a trece de la motoarele cu combustie la motoare electrice și asigurarea aplicării dispozițiilor privind retragerea vehiculelor foarte poluante.
(29)Creșterea frecvenței și a gravității dezastrelor naturale care afectează Grecia a exercitat o presiune puternică asupra sistemului de protecție civilă. În 2023, Grecia a fost afectată de incendii de pădure și de inundații grave, care au provocat decese omenești, daune catastrofale mediului natural și ample prejudicii patrimoniale și daune ale infrastructurii. Se preconizează că investițiile în protecția civilă incluse în planul de redresare și reziliență și fondurile de coeziune vor stimula capacitățile de răspuns în caz de dezastre. Cu toate acestea, eforturile de prevenire pot fi consolidate în continuare. Reformele și investițiile menite să îmbunătățească eficacitatea și eficiența sistemului de alertă timpurie, a infrastructurii de reziliență la efectele schimbărilor climatice și a altor măsuri de prevenire a riscurilor ar putea completa măsurile de pregătire și ar putea contribui la reducerea daunelor cauzate de viitoarele dezastre naturale. De asemenea, domeniul de aplicare al investițiilor s-ar putea axa pe acțiuni care consolidează reziliența prin abordarea prevenirii și a pregătirii, precum și prin utilizarea abordărilor bazate pe ecosisteme.
(30)Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare recomandarea privind politica economică a zonei euro. În ceea ce privește Grecia, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia, a celei de a patra și a celei de a cincea recomandări pentru zona euro.
(31)Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluzia sa privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 2 și 3 de mai jos. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de datoria publică, de poziția externă și de creditele neperformante. Politicile menționate în recomandările 2 și 3 sprijină creșterea potențială a PIB-ului și, prin urmare, contribuie, de asemenea, la abordarea recomandării 1. Recomandările 1, 2 și 3 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandării pentru zona euro, în concordanță cu considerentul 30,
RECOMANDĂ ca, în 2024 și în 2025, Grecia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.Să prezinte planul bugetar-structural pe termen mediu în timp util. În conformitate cu cerințele Pactului de stabilitate și de creștere reformat, să limiteze creșterea cheltuielilor nete 23 în 2025 la o rată compatibilă cu plasarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu și cu menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Să îmbunătățească în continuare caracterul favorabil investițiilor al sistemului de impozitare prin consolidarea securității sale juridice și să sporească în continuare autonomia operațională a autorității fiscale în ceea ce privește gestionarea și dezvoltarea resurselor sale umane. Să garanteze eficiența administrației publice și să asigure în același timp că aceasta poate să atragă competențele adecvate, să mențină coerența cu grila salarială unificată și să operaționalizeze cadrul de guvernanță pe mai multe niveluri. Să asigure îmbunătățirea constantă a soldurilor externe, prin promovarea unei creșteri echilibrate și prin sprijinirea investițiilor interne productive. Să continue demersul de reducere a stocului de credite neperformante deținute de bănci și administratori de credite, inclusiv prin îmbunătățirea în continuare a proceselor de licitație electronică pentru a reduce proporția licitațiilor eșuate.
2.Să consolideze capacitatea administrativă de gestionare a fondurilor UE, să accelereze investițiile și să mențină ritmul de implementare a reformelor. Să abordeze întârzierile care apar pentru a permite punerea în aplicare continuă, rapidă și eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, asigurând finalizarea reformelor și a investițiilor până în august 2026. Să accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În contextul evaluării la jumătatea perioadei, să continue să se concentreze asupra priorităților convenite, luând măsuri pentru a răspunde mai bine nevoilor din domeniul prevenirii și pregătirii împotriva riscurilor legate de schimbările climatice, ținând seama, în același timp, de oportunitățile oferite de inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru a îmbunătăți competitivitatea.
3.Să stimuleze competitivitatea prin abordarea rezultatelor slabe în ceea ce privește competențele de bază, prin consolidarea gestionării activelor statului și prin finalizarea cadrului de reglementare pentru acordarea autorizațiilor de mediu.
4.Să reducă dependența de combustibilii fosili prin accelerarea decarbonizării sectorului transporturilor. Să consolideze gestionarea dezastrelor naturale prin instituirea unui sistem eficace de alertă timpurie și de prevenire a riscurilor.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
