Raportor:

Maurizio MENSI

Coraportor:

Jan PIE

Consilieri	Alberto DAL FERRO (consilier al raportorului, Grupul III) Vassilis THEODOSOPOULOS (consilier al coraportorului, Grupul I)
Sesizare	Comisia Europeană, 27.3.2024
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Adoptat în secțiune	15.5.2024
Data adoptării în sesiunea plenară	30.5.2024
Sesiunea plenară nr.	588
Rezultatul votului (pentru/împotrivă/ abțineri)	208/2/10

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Strategia privind industria europeană de apărare ca fiind un pas important către consolidarea pregătirii Europei pentru apărare și, prin urmare, a capacității acesteia de a-și proteja cetățenii, teritoriul, precum și valorile fundamentale și modul de viață.

1.2.

Comitetul consideră că asigurarea pregătirii și a capacității de reacție a bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) constituie un pilon esențial al pregătirii Europei pentru apărare, deoarece această bază reprezintă furnizorul autohton, demn de încredere, de hardware, software și servicii de ultimă generație de care au nevoie forțele noastre armate pentru a-și îndeplini misiunea.

1.3.

CESE salută modificarea de abordare de la măsurile de urgență la un răspuns structural pe termen lung, care este esențial pentru sprijinirea adaptării EDTIB la noul mediu de securitate. În special, salută accentul pus pe necesitatea de a dezvolta sursele europene de aprovizionare pentru a răspunde nevoilor europene. În acest sens, creșterea, consolidarea și canalizarea cererii europene către EDTIB sunt la fel de importante ca și sporirea capacității EDTIB de a răspunde unei astfel de cereri.

1.4.

CESE salută accentul pus pe securitatea aprovizionării, care este fundamentală pentru pregătirea apărării europene, subminată în prezent de dependența excesivă de furnizori din afara Europei și de absența unui mecanism de guvernanță la nivel european pentru perioade de criză. De asemenea, ia act de faptul că regimul de securitate a aprovizionării propus include mai multe elemente interesante, dar aplicarea sa poate fi problematică din cauza complexității lanțurilor de aprovizionare și a sensibilității și clasificării potențiale a informațiilor necesare pentru cartografiere și monitorizare.

1.5.

În plus, pentru realizarea obiectivelor strategiei, CESE subliniază importanța valorificării parteneriatelor cu statele prietene, care împărtășesc aceleași valori. Participarea Ucrainei la programele europene privind industria de apărare, precum și încurajarea legăturilor mai strânse între EDTIB și baza industrială și tehnologică de apărare ucraineană vor crea importante beneficii strategice pentru ambele. O coordonare sporită cu NATO pe teme de interes reciproc ar fi, de asemenea, avantajoasă, cu condiția ca interesele de securitate ale tuturor statelor membre ale UE să fie pe deplin respectate.

1.6.

În același timp, CESE regretă că strategia nu abordează percepția publicului. Este un neajuns important, deoarece percepția publicului este un factor-cheie în societățile democratice și pe piețele libere, cum sunt ale noastre, și, prin urmare, un motor important al provocărilor EDTIB legate de sustenabilitate, influențând atât deciziile politice, cât și pe cele de piață. Această provocare trebuie abordată de urgență, inclusiv printr-o campanie coordonată de comunicare publică la nivelul UE, pentru a contracara concepțiile greșite persistente și pentru a sensibiliza publicul european și a obține sprijinul acestuia cu privire la necesitatea de a proteja pacea, securitatea, prosperitatea și valorile Europei și la contribuția esențială a EDTIB la acestea.

1.7.

În acest context, CESE consideră că strategia are anumite lacune, descrise mai jos. În ceea ce privește obiectivele sale, este puțin probabil ca instrumentul-cheie pentru implementarea sa (Programul privind industria europeană de apărare – EDIP) să fie operațional înainte de sfârșitul anului 2025. Prin urmare, strategia trebuie completată cu alte măsuri, pe termen scurt, menite să abordeze nevoile imediate.

1.8.

Prin urmare, CESE invită statele membre să accepte invitația Comisiei de a căuta, pe termen scurt, opțiunile de stimulare, prin instrumentele disponibile, a achizițiilor publice comune în materie de apărare la scară largă, a intensificării pe scară largă a EDTIB și a lansării unor proiecte emblematice în domeniul apărării.

1.9.

De asemenea, CESE consideră că asigurarea accesului industriei de apărare la competențe, tehnologie și cercetare este esențială atât din punct de vedere industrial, cât și strategic. În acest scop, investițiile în formare, cercetare și elaborarea de strategii sunt un factor esențial. În plus, campania sus-menționată de sensibilizare a publicului european cu privire la contribuția EDTIB la securitatea, prosperitatea și valorile Europei ar trebui să includă o componentă dedicată promovării diversității și atractivității EDTIB în rândul viitorilor și tinerilor profesioniști, precum și încurajării eliminării unor obstacole precum clauzele civile din regulamentele universitare. De asemenea, ar putea fi explorate inițiative de promovare a mobilității forței de muncă în domeniul apărării, care s-ar putea inspira din programul „Erasmus militar”.

1.10.

CESE subliniază că succesul strategiei va depinde în primul rând de deplina implicare a statelor membre și de recunoașterea de către acestea a valorii adăugate aduse de o abordare europeană. Prin urmare, solicită statelor membre să se asigure că punerea sa în aplicare este întreprinsă fără întârzieri nejustificate și este susținută cu resurse financiare adecvate. În acest sens, CESE sprijină pe deplin apelul adresat de Comisie Băncii Europene de Investiții cu scopul de a-și modifica politicile de creditare și de a sprijini pe deplin industria de apărare și salută clarificările privind neincluderea activităților de apărare în taxonomia de mediu a UE. Este esențial să se stabilească o legătură și o cooperare mai strânse între industrie, armată, știință și cercetare.

2.   Contextul avizului, inclusiv propunerea legislativă supusă examinării

2.1.

La 5 martie 2024, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au prezentat prima strategie industrială europeană în domeniul apărării, împreună cu Programul privind industria europeană de apărare (EDIP).

2.2.

Scopul strategiei este de a consolida, în sens mai larg, gradul de pregătire și competitivitatea bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB), ca o condiție prealabilă esențială a pregătirii europene pentru apărare.

2.3.

Pregătirea pentru apărare a devenit esențială în noul mediu de securitate, care este marcat de o creștere abruptă a amenințărilor la adresa securității regionale și globale și, în special, de revenirea războiului convențional de mare intensitate în Europa, ca urmare a invadării ilegale, brutale, masive a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

2.4.

În acest context, UE și statele sale membre se confruntă cu două provocări principale. Pe termen foarte scurt, trebuie să poată ajuta Ucraina să reziste în fața agresiunii ruse. Pe lângă aceasta, UE trebuie să se pregătească de urgență pentru eventualitatea unui conflict la scară largă. Acest lucru este esențial, întrucât experții militari europeni au avertizat în repetate rânduri că Rusia, care își canalizează din ce în ce mai mult resursele către aparatul său militar, ar putea, în câțiva ani, lansa un atac hibrid sau militar la scară largă împotriva unui membru al UE; recent, un lider european avertiza explicit că Europa a intrat într-o „eră premergătoare unui război”.

2.5.

Pentru a atinge aceste obiective, EDTIB trebuie să fie întotdeauna pregătită și capabilă să furnizeze întregul spectru de capabilități calitativ superioare cerute de forțele armate europene.

2.6.

Totuși, nu aceasta este situația în prezent. După trei decenii de investiții insuficiente în armament și în formare și competențe relevante în domeniul apărării în întreaga Europă, capacitatea de producție a EDTIB a fost slăbită semnificativ. Statele membre ale UE și-au utilizat predominant bugetele limitate pentru achiziții în domeniul apărării pentru a achiziționa produse din afara Europei, într-o manieră necoordonată.

2.7.

Din februarie 2022, cheltuielile pentru investiții în domeniul apărării au crescut brusc în întreaga UE, dar tendința de a cumpăra pe cont propriu din străinătate a fost exacerbată. Potrivit unui studiu recent, 78 % din achizițiile în domeniul apărării efectuate de statele membre ale UE între începutul războiului de agresiune al Rusiei și iunie 2023 provin de la furnizori din afara UE și, potrivit celor mai recente cifre ale AEA, în 2022, doar 18 % din totalul cheltuielilor cu echipamentele din UE au fost achiziții în colaborare. Această tendință are efecte extrem de dăunătoare asupra EDTIB, deoarece duce la pierderi de venituri, de capacități de investiții, de economii de scară, de know-how și de capacitate de producție.

2.8.

Pentru a aborda această provocare, Strategia privind industria europeană de apărare propune o serie de acțiuni, grupate sub patru piloni: (1) facilitarea și stimularea statelor membre să planifice, să investească și să achiziționeze în comun prin EDTIB (1); (2) sprijinirea capacității de producție și de inovare a EDTIB și crearea unui cadru european pentru securitatea aprovizionării; (3) integrarea considerațiilor industriale în materie de apărare în toate politicile UE și (4) valorificarea parteneriatelor cu Ucraina, NATO și alți parteneri pentru a sprijini aceste obiective.

2.9.

În strategie se admite că resursele disponibile pentru EDIP (1,5 miliarde EUR) în actualul cadru financiar multianual (CFM) al UE sunt suficiente doar pentru un efort la scară mică și că ar trebui completate cu alte mijloace importante și surse de finanțare pe termen scurt. După 2027, un pachet financiar ambițios în următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE este considerat esențial.

2.10.

Strategia propune obiective pe termen mediu fără caracter obligatoriu în ceea ce privește ponderea comerțului în domeniul apărării în interiorul UE pe piața globală europeană de apărare.

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută Strategia privind industria europeană de apărare ca fiind un pas important către consolidarea pregătirii Europei pentru apărare și, prin urmare, a capacității acesteia de a-și proteja cetățenii, teritoriul, precum și valorile fundamentale și modul de viață. Este vorba de un interes primordial al tuturor statelor membre ale UE.

3.2.

CESE consideră, de asemenea, că asigurarea pregătirii și a capacității de reacție a EDTIB reprezintă un pilon esențial al pregătirii Europei în materie de apărare.

3.3.

CESE salută modificarea de abordare de la măsurile de urgență la un răspuns structural pe termen lung, care este esențial pentru sprijinirea adaptării EDTIB la noul mediu de securitate.

3.4.

CESE consideră că, având în vedere competențele UE în domeniul apărării, strategia acoperă principalele dimensiuni ale subiectului – inclusiv consolidarea cererii, sprijinirea industriei, inclusiv pentru C&D și inovare, securitatea aprovizionării, integrarea pregătirii pentru apărare în politicile UE și parteneriate – și oferă un cadru și instrumente solide pentru a stimula în continuare cooperarea europeană.

3.5.

CESE salută, în special, accentul pus pe necesitatea de a îmbunătăți aprovizionarea europeană pentru nevoile europene. În acest sens, creșterea, consolidarea și canalizarea cererii europene către EDTIB sunt la fel de importante ca și sporirea capacității EDTIB de a răspunde unei astfel de cereri.

3.6.

Țintele pe termen mediu propuse de strategie sunt un indicator de progres important, ele fiind necesare pentru evaluarea și eventual calibrarea eforturilor viitoare. Cu toate acestea, CESE regretă că obiectivele nu au caracter obligatoriu și consideră că nivelul acestora este prea scăzut, iar ritmul de îndeplinire prea lent, având în vedere riscurile de securitate existente. Industria a estimat că elaborarea unei EDTIB adecvate noului mediu de securitate necesită ca 80 % din bugetele europene de achiziții pentru apărare să fie investite în Europa. CESE consideră că, prin urmare, acesta ar trebui să fie obiectivul și că UE ar trebui să urmărească să-l atingă rapid, cel târziu până în 2040.

3.7.

CESE invită statele membre, precum și Comisia Europeană și Parlamentul European să depună toate eforturile pentru a se garanta că aceste obiective nu rămân simple aspirații, ci sunt realizate pe deplin. Acest lucru va contribui, de asemenea, la evitarea fragmentării și duplicării inutile și la asigurarea unei alocări mai eficiente a resurselor limitate.

3.8.

Integrarea considerațiilor industriale legate de apărare în politicile UE este un catalizator esențial în acest sens. Mesajul clar al Comisiei cu privire la contribuția esențială a EDTIB la reziliență și securitate și la necesitatea de a reflecta această contribuție în accesul industriei la finanțare este deosebit de relevant. CESE sprijină pe deplin apelul adresat de Comisie Băncii Europene de Investiții cu scopul de a-și modifica politicile de creditare și de a sprijini pe deplin industria de apărare și salută clarificările privind neincluderea activităților de apărare în taxonomia de mediu a UE.

3.9.

De asemenea, CESE salută accentul pus de strategie pe securitatea aprovizionării, materiile prime critice, chipuri, competențe, care sunt elemente esențiale pentru pregătirea pentru apărare. În Europa, securitatea aprovizionării este în prezent subminată de dependența excesivă de furnizori din afara Europei și de absența unui mecanism de guvernanță la nivelul UE pentru perioade de criză. Regimul propus privind securitatea aprovizionării include câteva elemente interesante, cum ar fi definirea unor tipuri de criză distincte și măsurile progresive, precum și sprijinul posibil pentru constituirea de stocuri strategice de componente de bază. Alte dispoziții, cum ar fi deschiderea contractelor-cadru existente în timpul crizelor, ar putea, de asemenea, să sporească substanțial securitatea aprovizionării. În același timp, punerea în aplicare a unui astfel de regim poate fi dificilă. Din cauza complexității lanțurilor de aprovizionare din domeniul apărării cartografierea și monitorizarea cuprinzătoare ar necesita resurse sporite și ar reprezenta o provocare, în special privind elementele situate în afara Uniunii. Caracterul sensibil și clasificarea potențială a informațiilor solicitate pot reprezenta o altă dificultate. Utilizarea în principal a informațiilor publice și a cererilor voluntare de informații poate atenua această dificultate, dar ar putea limita, de asemenea, acuratețea, valabilitatea, relevanța și exhaustivitatea informațiilor.

3.10.

În plus, pentru realizarea obiectivelor strategiei, CESE subliniază importanța valorificării parteneriatelor cu statele prietene, care împărtășesc aceleași valori. Participarea Ucrainei la programele industriale de apărare ale UE, precum și încurajarea legăturilor mai strânse între EDTIB și bază industrială și tehnologică de apărare ucraineană, vor crea importante beneficii strategice pentru ambele părți, inclusiv în timpul războiului și după încheierea acestuia și în vederea eventualei aderări a Ucrainei la Uniune. O coordonare sporită cu NATO pe teme de interes reciproc ar fi, de asemenea, avantajoasă, cu condiția ca interesele de securitate ale tuturor statelor membre ale UE să fie pe deplin respectate.

3.11.

În același timp, CESE regretă că strategia nu abordează în mod specific percepția publicului. Acesta este un neajuns important, deoarece percepția publicului este un factor-cheie în societățile democratice și pe piețele libere, cum sunt ale noastre, și, prin urmare, un motor important al provocărilor EDTIB legate de sustenabilitate, influențând atât deciziile politice, cât și pe cele de piață. În special, un număr semnificativ de europeni continuă să considere că industria de apărare este „nesustenabilă” și defavorizează cheltuielile de natură socială și că, prin urmare, nu merită să fie sprijinită, trecând cu vederea atât contribuția vitală a apărării la binele public al securității, cât și intersectarea reciproc avantajoasă între tehnologiile civile și cele de apărare și inovație. Aceste percepții greșite pot fi exacerbate de acțiunile străine de manipulare a informațiilor și de ingerințele în societățile noastre și procesele noastre politice, în cadrul unor campanii hibride ale unor actori ostili, în special Rusia. Această imagine negativă a industriei de apărare creează provocări serioase pentru EDTIB în ceea ce privește accesul nu numai la finanțare, ci și la asigurări, energie, facilități și competențe. Această provocare trebuie abordată de urgență, inclusiv printr-o campanie coordonată de comunicare publică la nivelul UE, pentru a contracara concepțiile greșite de lungă durată și pentru a sensibiliza publicul european și a obține sprijinul acestuia cu privire la necesitatea de a proteja pacea, securitatea, prosperitatea și valorile Europei și contribuția esențială a EDTIB la acestea. Este de datoria liderilor politici să le reamintească cetățenilor din societățile noastre libere și democratice că pacea și libertatea nu sunt gratuite și că trebuie apărate. În același timp, setul de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride prevăzut în Busola strategică ar trebui utilizat și în vederea protejării EDTIB împotriva amenințărilor hibride.

3.12.

În ansamblu, CESE salută strategia de recunoaștere a provocării excepționale pe care o reprezintă agresiunea rusă pentru Europa. În același timp, Europa se confruntă, de asemenea, cu alte riscuri importante, cum ar fi conflictele actuale și potențiale viitoare în vecinătatea Europei și dincolo de această regiune, precum și posibila dezangajare a aliatului său cheie. Strategia vine într-un moment în care aceste provocări au devenit acute și nevoia mult-discutată ca Europa să-și asume o responsabilitate sporită pentru propria sa securitate a devenit urgentă. Prin urmare, adevăratul criteriu de referință al strategiei va fi dacă este la înălțimea acestor provocări.

3.13.

În acest context, CESE consideră că strategia are anumite deficiențe, detaliate mai jos. În ceea ce privește obiectivele, este puțin probabil ca instrumentul-cheie pentru implementarea sa (EDIP) să fie operațional înainte de sfârșitul anului 2025. Acest interval de timp nu poate răspunde nevoilor stringente ale Ucrainei și deficiențelor de capacități pe termen scurt ale statelor membre, care necesită acțiuni urgente. Prin urmare, strategia trebuie completată cu alte măsuri, pe termen scurt, menite să răspundă nevoilor imediate.

3.14.

De asemenea, CESE subliniază că, deși Comisia și Înaltul Reprezentant anunță că strategia aduce o schimbare de paradigmă în abordarea UE cu privire la industria de apărare, strategia în sine nu va oferi baza industrială de apărare pregătită pentru război de care are nevoie Europa. De fapt, statele membre dispun de resursele și autoritatea decizională necesare pentru a inversa tendințele în materie de achiziții publice în domeniul apărării, pentru a coopera în ceea ce privește programele de capabilități și pentru a stabili cu fermitate o viziune a apărării ca garanție de securitate. Comisia poate invita statele membre să acționeze în aceste direcții și să ofere stimulente în acest sens, dar stimulentele disponibile în prezent sunt limitate și, în cazul finanțării, depind în cele din urmă și de voința statelor membre.

3.15.

CESE subliniază că, de zeci de ani, există un decalaj uriaș între retorică și acțiunile statelor membre cu privire la o gamă largă de aspecte legate de apărare, de la armonizarea cerințelor militare și a proiectelor de cooperare până la excluderea prelungită a apărării, de către statele membre, din politicile de investiții ale multor fonduri naționale de pensii, pentru a menționa doar câteva exemple. Este important de remarcat că apărarea a fost adesea considerată în statele membre o chestiune secundară și nu o prioritate vitală. În plus, bugetele de apărare, în special elementele lor de investiții, au fost adesea utilizate ca instrument de reglementare bugetară în perioade de constrângeri financiare.

3.16.

De asemenea, CESE este de acord cu evaluarea Comisiei conform căreia mijloacele disponibile până în prezent pentru punerea în aplicare a strategiei sunt inadecvate. Bugetul de 1,5 miliarde EUR propus pentru EDIP reprezintă o fracțiune prea mică din cheltuielile europene pentru necesități și apărare pentru a avea un efect structural asupra pieței, în timp ce posibila utilizare a profiturilor excepționale generate de activele rusești înghețate pentru a finanța EDIP nu este nici pe departe o opțiune sigură.

3.17.

Prin urmare, CESE invită statele membre să accepte invitația Comisiei de a analiza, pe termen scurt, opțiunile de stimulare, prin instrumentele disponibile, a achizițiilor publice comune în materie de apărare la scară largă, a intensificării pe scară largă a EDTIB și a lansării unor proiecte emblematice în domeniul apărării. Luarea în considerare a investițiilor în domeniul apărării ca factor relevant în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere revizuit ar putea fi deosebit de relevantă pentru finanțarea unor astfel de proiecte.

3.18.

CESE reiterează evaluarea Comisiei conform căreia îndeplinirea obiectivelor strategiei va necesita un pachet financiar cu adevărat ambițios în următorul CFM. Sprijinirea adaptării EDTIB la noua eră a concurenței strategice ar putea necesita o linie bugetară a UE pentru apărare de ordinul a 100 de miliarde EUR pentru perioada 2028-2035. Acest pachet financiar ar fi necesar pentru a finanța adecvat proiectele de C&D, în cadrul unui FED consolidat, precum și pentru a stimula și a sprijini achizițiile publice comune ale statelor membre și susținerea capacităților, în special a factorilor esențiali, și pentru a sprijini industria să își sporească gradul de pregătire, capacitatea de producție și reziliența lanțului de aprovizionare, în cadrul unui program complet, care să urmeze EDIP.

3.19.

De asemenea, CESE consideră că asigurarea accesului industriei de apărare la competențe este esențială atât din punct de vedere industrial, cât și din punct de vedere strategic. În acest scop, campania sus-menționată de sensibilizare a publicului european și de obținere a sprijinului acestuia cu privire la contribuția EDTIB la securitatea, prosperitatea și valorile Europei ar trebui să includă o componentă dedicată promovării diversității și atractivității EDTIB în rândul viitorilor și tinerilor profesioniști, precum și încurajării eliminării unor obstacole precum clauzele civile din regulamentele universitare. De asemenea, ar putea fi explorate inițiative de promovare a mobilității forței de muncă în domeniul apărării, care s-ar putea inspira din programul „Erasmus militar”.

3.20.

În concluzie, CESE consideră că Strategia industrială europeană în domeniul apărării reprezintă o recunoaștere importantă a provocărilor cu care se confruntă Europa și a necesității urgente a unui efort global pentru a consolida pregătirea și competitivitatea EDTIB. În același timp, măsurile propuse pentru atingerea acestui obiectiv expun limitele competențelor și resurselor UE în materie de apărare.

3.21.

Ca atare, CESE subliniază că succesul strategiei va depinde în primul rând de angajamentul statelor membre și recunoașterea de către acestea a valorii adăugate aduse de o abordare europeană.

3.22.

În plus, CESE consideră că numai șefii de stat și de guvern pot prelua conducerea și pot asigura adeziunea concretă a statelor membre, care este urgent necesară pentru o ameliorare semnificativă în ceea ce privește pregătirea (industrială) a Europei pentru apărare.

3.23.

Prin urmare, CESE solicită măsuri paralele la nivelul Consiliului European, care să depășească Strategia industrială europeană în domeniul apărării și să garanteze că apărarea europeană și EDTIB beneficiază de sprijinul deplin al statelor membre și al Parlamentului European necesar pentru a consolida autonomia tehnologică și strategică și suveranitatea europeană în actualul mediu de securitate critic.

3.24.

CESE subliniază, de asemenea, că industria europeană de apărare este una dintre industriile-cheie care stau la baza viitorului autonomiei strategice europene, nu numai datorită importanței critice a apărării în sine, ci și pentru că întreprinderile active în domeniul apărării sunt, de asemenea, actori-cheie în sectorul spațial european, important din punct de vedere strategic, și dezvoltă soluții fiabile și de înaltă calitate pentru protejarea infrastructurilor digitale critice ale Europei.

3.25.

În cele din urmă, ținând seama de mediul geopolitic din ce în ce mai periculos și de consecințele grave pentru securitatea noastră europeană comună ale unei puneri în aplicare necoordonate și ineficace a strategiei și a altor măsuri relevante, CESE invită statele membre să exploreze toate posibilitățile de a utiliza pe deplin dispozițiile existente din tratat care prevăd definirea progresivă a unei politici de apărare comune care ar putea duce la o apărare comună.

---

(1)  A se vedea Regulamentul (UE) 2023/2418 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 octombrie 2023 de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) (JO L, 2023/2418, 26.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2418/oj) și Avizul Comitetului Economic și Social European referitor la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun [COM (2022) 349 final] (JO C 486, 21.12.2022, p. 168).