1.1.

Un dialog social funcțional și implicarea semnificativă a lucrătorilor, respectând autonomia partenerilor sociali și luând în considerare circumstanțele specifice ale sistemelor pieței forței de muncă ale statelor membre și nevoile specifice întreprinderilor, reprezintă cea mai bună modalitate de a anticipa și de a gestiona schimbările la nivelul locului de muncă.

1.2.

CESE consideră că revizuirea directivei, astfel cum a fost propusă de Comisie (1) și, în special, astfel cum a solicitat Parlamentul European, ar complica grav funcționarea comitetelor europene de întreprindere (CEI), iar această revizuire ar putea risca să transforme comitetele europene de întreprindere dintr-un mediu de informare și consultare constructivă la nivel de întreprindere într-o sursă de litigii și incertitudine juridică cu funcționare defectuoasă și împovărătoare, ceea ce ar submina dorința atât de necesară de cooperare și încredere la locul de muncă.

1.3.

CESE propune să se permită menținerea acordurilor anterioare directivei, respectând în același timp statutul juridic specific al acestora și fără a le impune cerințe obligatorii.

1.4.

CESE consideră că definiția actuală a transnaționalității nu ar trebui modificată, deoarece textul afirmă pe bună dreptate că aspectele pot fi considerate transnaționale numai dacă se referă la cel puțin două societăți sau sedii ale societății sau grupului situate în două state membre diferite.

1.5.

CESE salută opinia Comisiei potrivit căreia comitetele europene de întreprindere nu sunt organisme de codecizie și nu ar trebui să întârzie procesul decizional în întreprinderi.

1.6.

CESE consideră că directiva nu ar trebui să împiedice întreprinderile să adopte decizii într-un termen rezonabil și rapid, într-un mediu de afaceri în schimbare rapidă, cu respectarea deplină a procedurilor naționale de informare și consultare. CESE subliniază că consultarea, reuniunile și contribuția CEI trebuie să fie posibile și prin intermediul canalelor digitale.

1.7.

CESE subliniază că, pentru a proteja informațiile comerciale confidențiale și pentru a asigura buna desfășurare a procesului decizional, deciziile cu privire la natura confidențială a informațiilor trebuie să fie de competența exclusivă a conducerii.

1.8.

CESE subliniază că, în temeiul directivei actuale, un expert poate fi consultat și, prin urmare, recurgerea la experți suplimentari ar trebui condiționată de aprobarea prealabilă a conducerii.

1.9.

CESE respinge ideea unei gestionări centrale care să acopere costurile reprezentării juridice și ale participării la procedurile administrative sau judiciare. Aceste costuri ar trebui alocate, așa cum este cazul în prezent, în conformitate cu legislația națională.

1.10.

CESE regretă abordarea Comisiei de a încuraja intervenția judiciară în locul promovării unor mecanisme alternative de soluționare a litigiilor care pot sprijini soluțiile negociate între partenerii sociali.

1.11.

CESE salută propunerea Comisiei privind stabilirea unor sancțiuni eficace, disuasive și proporționale, care vor rămâne în sfera de competență a statelor membre, în conformitate cu practica legislativă a UE din capitolul privind politica socială din Tratatul UE. În mod similar, CESE împărtășește opinia Comisiei de a nu sprijini propunerea de amenzi în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor și dreptul la o hotărâre judecătorească de suspendare temporară a deciziei unei întreprinderi, deoarece aceste măsuri sunt disproporționate în raport cu domeniul de aplicare al directivei și ar putea afecta grav competitivitatea întreprinderilor europene.

1.12.

CESE salută abordarea Comisiei de a nu aproba propunerea de rezoluție a Parlamentului European (2) referitoare la extinderea domeniului de aplicare al directivei la întreprinderile independente din punct de vedere structural, cum ar fi cele bazate pe acorduri de franciză.

1.13.

Deși nu salută revizuirea propusă, CESE își prezintă opiniile cu privire la o serie de aspecte incluse în propunerea Comisiei și în rezoluția Parlamentului European.

2.1.

CESE a fost dintotdeauna un susținător puternic al dialogului social la toate nivelurile întreprinderilor și ale altor organizații. Un dialog social funcțional și implicarea semnificativă a lucrătorilor, respectând autonomia partenerilor sociali și luând în considerare circumstanțele specifice ale sistemelor pieței forței de muncă ale statelor membre și nevoile specifice întreprinderilor, reprezintă cea mai bună modalitate de a anticipa și de a gestiona schimbările la nivelul locului de muncă și, prin urmare, de a face față provocărilor generate de transformările economice, de mediu și sociale din lumea muncii.

2.2.

Întrucât, de-a lungul anilor, mediul de afaceri al întreprinderilor europene s-a deschis și s-a internaționalizat din ce în ce mai mult, pentru a face, astfel, față provocărilor pieței unice și globalizării, întreprinderile au fost nevoite, în general, să adapteze în mod corespunzător sistemele de implicare a lucrătorilor pentru a îndeplini mai bine cerințele la nivel de întreprindere.

3.

Comitetele europene de întreprindere au fost create în consecință pentru a oferi o bază solidă de informare și consultare a lucrătorilor din întreprinderile sau grupurile multinaționale. Ca dovadă a acestui fapt, există peste 350 de acorduri voluntare funcționale, încheiate și convenite de partenerii sociali la nivel de întreprindere (3). Aceste acorduri se bazează pe concepte-cheie ale directivei existente, precum și pe practici consacrate la nivel de întreprindere.

3.1.

Propunerea Comisiei Europene de revizuire a Directivei privind comitetele europene de întreprindere (comitetele europene de întreprindere sunt denumite aici CEI), solicitată de Parlamentul European (4), în urma solicitărilor sindicatelor europene pentru o astfel de revizuire, este în contradicție puternică cu realitatea actuală și cu feedbackul din partea întreprinderilor în care există CEI. În plus, prezenta propunere nu ține seama de realitățile întreprinderilor și nu este coerentă cu abordarea politică exprimată de Uniunea Europeană care vizează protejarea competitivității întreprinderilor europene și reducerea barierelor de reglementare.

3.2.

CESE subliniază că evaluarea impactului realizată de Comisie nu a concluzionat dacă și în ce măsură derogările acordate în temeiul acordurilor voluntare privind comitetele europene de întreprindere încheiate în temeiul articolului 13 din Directiva 94/45/CE inițială privind comitetele europene de întreprindere sau care au fost încheiate sau revizuite în perioada de tranziție care urmează adoptării Directivei 2009/38/CE reformate creează incertitudini juridice sau împiedică informarea și consultarea eficace în cadrul acestor întreprinderi.

3.3.

CESE regretă că propunerea Comisiei se bazează pe o evaluare a impactului care ignoră dovezile reale ale întreprinderilor cu privire la funcționarea CEI și, în special, impactul cumulativ al posibilelor noi obligații pentru întreprinderi. CESE face referire la faptul că, deși angajatorii au exprimat îndoieli serioase cu privire la impactul negativ al revizuirii propuse asupra competitivității întreprinderilor europene, Comitetul de control normativ (CCN) a exprimat îndoieli cu privire la concluziile evaluării impactului efectuate de Comisie (5). În plus, CCN a considerat că raportul Comisiei nu este suficient de clar în ceea ce privește domeniul de aplicare, obiectivele și coerența inițiativei cu principiul subsidiarității, inclusiv respectarea deplină a prerogativelor partenerilor sociali și a competențelor statelor membre.

3.4.

CESE ia notă de opiniile exprimate în amendamentele prezentate de mai mulți membri ai Grupului I pentru avizul CESE „Democrația la locul de muncă” (6), în care se afirmă în mod clar că există alte modalități decât revizuirea directivei de a promova dialogul social transnațional: „De-a lungul anilor, comitetele europene de întreprindere (CEI) au avut o contribuție pozitivă la obiectivele economice, sociale și de mediu pe termen lung ale întreprinderilor. Pentru a le spori potențialul și eficacitatea, CESE consideră că este necesară promovarea în continuare a unei aplicări și a unor orientări adecvate, bazate pe instrumente practice, cum ar fi analiza comparativă cu cele mai bune practici. În acest context, CESE ia notă de recenta rezoluție a Parlamentului European pentru revizuirea Directivei privind comitetele europene de întreprindere și invită Comisia să ia măsurile adecvate pentru a promova punerea în aplicare corespunzătoare a directivei în timp util.”

3.5.

CESE regretă că, în pofida feedbackului concret de pe teren din partea întreprinderilor și a preocupărilor acestora cu privire la un impact negativ evident al modificărilor propuse asupra competitivității întreprinderilor europene, Comisia Europeană a decis să lanseze revizuirea directivei în forma sa actuală, în loc să ia în considerare măsuri de politică alternative.

4.1.

CESE consideră că revizuirea directivei, astfel cum a fost propusă de Comisie și, în special, astfel cum a solicitat Parlamentul European, ar complica grav funcționarea CEI, iar această revizuire ar putea risca să transforme comitetele europene de întreprindere dintr-un mediu de informare și consultare constructivă la nivel de întreprindere într-o sursă de litigii și incertitudine juridică cu funcționare defectuoasă și împovărătoare, ceea ce ar submina dorința atât de necesară de cooperare și încredere la locul de muncă.

4.2.

Deși recunoaște valoarea opiniilor lucrătorilor ca element important pentru îmbunătățirea calității procesului decizional, CESE subliniază necesitatea de a asigura un proces decizional rapid în întreprinderile multinaționale, care ar trebui să fie sprijinit de structuri funcționale de informare și consultare a lucrătorilor. În acest sens, CESE salută opinia Comisiei potrivit căreia CEI nu sunt organisme de codecizie și nu ar trebui să întârzie procesul decizional în întreprinderi.

4.3.

În prezent există CEI în aproximativ 1 000 de întreprinderi, iar alte 2 600 de întreprinderi ar putea fi vizate. Cadrul juridic care reglementează funcționarea CEI abordează aspecte esențiale pentru partenerii sociali și nu ar trebui transformat într-un cadru suprareglementat, bazat pe o abordare foarte juridică, care ar descuraja întreprinderile să creeze noi comitete europene de întreprindere pentru a evita riscurile judiciare.

4.4.

Prin urmare, CESE regretă că propunerea Comisiei introduce un set de amendamente care, privite în mod global, ar complica în mod semnificativ funcționarea CEI, subminând astfel competitivitatea întreprinderilor europene. Se poate presupune că aceste consecințe negative vor avea, în multe cazuri, un efect disuasiv în ceea ce privește înființarea unor noi CEI. Adoptarea Directivei privind comitetele europene de întreprindere, astfel cum este propusă în prezent, ar putea, de asemenea, să deterioreze și mai mult atragerea investițiilor întreprinderilor multinaționale din UE în favoarea altor regiuni la nivel mondial.

4.5.

Furnizarea de resurse pentru a acționa împotriva unei întreprinderi, cum ar fi cheltuielile de judecată și experții juridici, promovează o abordare judiciară și riscă să transforme CEI din forumuri valoroase de dialog social între angajați și conducere, în organisme foarte conflictuale. În plus, noile dispoziții privind consultările, confidențialitatea și transnaționalitatea riscă să denatureze scopul consultării și informării angajaților și să reducă efectiv cooperarea bazată pe încrederea dintre cele două părți, care este esențială pentru funcționarea CEI.

5.1.1.

CESE regretă profund abordarea Comisiei în ceea ce privește acordurile voluntare de informare și consultare încheiate înainte de Directiva 94/45/CE inițială privind CEI sau încheiate sau revizuite în perioada de tranziție care a urmat adoptării Directivei 2009/38/CE reformate, din iunie 2009 până în iunie 2011. Aceste acorduri funcționale ar trebui respectate și nu contestate unilateral. Acordurile anterioare directivei sunt rezultatul negocierilor dintre conducere și reprezentanții lucrătorilor și sunt adaptate în mod specific la nevoile ambelor părți la nivel de întreprindere.

5.1.2.

CESE face referire la evaluarea impactului realizată de Comisie, care nu a concluzionat dacă acordurile anterioare directivei ar crea insecuritate juridică sau ar afecta procesele semnificative de informare și consultare în întreprinderi.

5.1.3.

Prin urmare, ar fi contrar spiritului dialogului social constructiv și încrederii reciproce dintre angajatori și lucrători în cadrul întreprinderilor să se permită reprezentanților lucrătorilor să pună capăt acordurilor de muncă voluntare și funcționale existente.

5.1.4.

CESE propune să se permită menținerea acordurilor anterioare directivei, respectând în același timp statutul juridic specific al acestora și fără a le impune cerințe obligatorii.

5.2.1.

Un alt motiv de îngrijorare pentru CESE este conceptul propus de transnaționalitate, care ar putea duce în mod grav la insecuritate juridică, cauzând suprapuneri între procesele naționale și transnaționale de informare și consultare.

5.2.2.

Formularea propusă sugerează că prezumția de transnaționalitate se extinde nu numai la cazurile în care se poate presupune în mod rezonabil că acestea afectează lucrătorii din mai multe state membre, ci și la cazurile în care măsurile în sine se referă numai la lucrătorii dintr-un stat membru, dar se poate presupune în mod rezonabil că acestea vor afecta lucrătorii dintr-un alt stat membru. O astfel de structură creează o marjă de incertitudine și este o sursă de litigii, deoarece ar conduce la un control mai strict al deciziilor de gestionare pur naționale în cadrul societăților, în loc să se concentreze asupra cazurilor transfrontaliere reale.

5.2.3.

CESE consideră că definiția actuală a transnaționalității nu ar trebui modificată, deoarece textul afirmă pe bună dreptate că aspectele pot fi considerate transnaționale numai dacă se referă la cel puțin două societăți sau sedii ale societății sau grupului situate în două state membre diferite.

5.3.1.

CESE are îndoieli serioase cu privire la unele dintre modificările propuse în cadrul revizuirii, deoarece acestea sunt susceptibile să provoace întârzieri și incertitudini inutile în procesul decizional al întreprinderilor. Articolul 9 propus precizează că consultarea trebuie să permită reprezentanților lucrătorilor să exprime un aviz înainte de adoptarea deciziei și că un astfel de aviz trebuie să primească un răspuns motivat din partea conducerii centrale înainte ca aceasta din urmă să își adopte decizia cu privire la măsura propusă. CESE consideră că procesul propus este formal, împovărător și incompatibil cu metodele de comunicare convenite pe scară largă în cadrul CEI.

5.3.2.

CESE consideră că directiva nu ar trebui să împiedice întreprinderile să adopte decizii într-un termen rezonabil și rapid, într-un mediu de afaceri în schimbare rapidă, cu respectarea deplină a procedurilor naționale de informare și consultare. În plus, CESE preferă ca calendarul consultării să fie definit în cadrul fiecărui acord privind comitetele europene de întreprindere, și nu prin norme obligatorii.

5.3.3.

CESE subliniază că consultarea, reuniunile și contribuția CEI trebuie să fie posibile și prin intermediul canalelor digitale. Acest lucru este cu atât mai important dacă numărul minim de reuniuni anuale ar fi de două, astfel cum sugerează propunerea Comisiei.

5.3.4.

În ceea ce privește aspectele care trebuie abordate de CEI, CESE solicită o flexibilitate maximă pentru ca conducerea și CEI să ajungă la un acord cu privire la aspectele legate de întreprindere.

5.4.1.

În continuare, CESE atrage atenția asupra problemelor legate de protecția informațiilor confidențiale, întrucât propunerea Comisiei ar afecta competitivitatea întreprinderilor, ar putea intra în conflict cu alte cerințe legale (de exemplu, Regulamentul privind abuzul de piață) și ar putea încetini procesul decizional al întreprinderilor.

5.4.2.

CESE subliniază că, pentru a proteja informațiile comerciale confidențiale și pentru a asigura buna desfășurare a procesului decizional, deciziile cu privire la natura confidențială a informațiilor trebuie să fie de competența exclusivă a conducerii. Pentru a sublinia și clarifica această prerogativă, CESE solicită ca statelor membre să li se permită să solicite o autorizație administrativă sau judiciară prealabilă, care a fost eliminată de la articolul 8.

5.5.1.

Formularea propusă privind experții și cheltuielile de judecată fără aprobarea prealabilă a conducerii este vagă și ar putea conduce la litigii inutile. CESE subliniază că, întrucât directiva existentă permite obținerea de asistență din partea unui expert, nu este necesară, în principiu, modificarea textului. În cazul în care ar fi necesari experți suplimentari, cum ar fi asistența juridică, conducerea ar trebui să fie cea care aprobă rolul și domeniul de activitate al expertului, precum și costurile aferente.

5.5.2.

În ceea ce privește cheltuielile judiciare, CESE respinge propunerea ca costurile de reprezentare juridică și de participare la procedurile administrative sau judiciare să fie suportate de conducerea centrală. O astfel de răspundere ar putea conduce la o situație în care societatea trebuie să plătească în avans cheltuielile de judecată ale echipei de negociere a CEI în cadrul unui eventual litigiu împotriva societății. Aceste costuri ar trebui alocate, așa cum este cazul în prezent, în conformitate cu legislația națională.

5.5.3.

În plus, întrucât CEI sunt reprezentative pentru toți lucrătorii întreprinderii, participarea sindicatelor la comitetele europene de întreprindere în calitate de consilieri ar trebui să respecte diversele practici industriale din întreaga Europă. Dreptul reprezentanților sindicatelor de a fi prezenți în fiecare comitet european de întreprindere, indiferent de numărul de membri sindicali ai societății, poate fi, în unele cazuri, incompatibil cu practicile naționale.

5.6.1.

În ceea ce privește soluționarea litigiilor, CESE regretă abordarea Comisiei prin care se acordă prioritate intervenției Curții în detrimentul mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor. Această abordare subminează structurile de mediere și de conciliere existente și funcționale ale partenerilor sociali naționali. În schimb, utilizarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor, cu acces facil și agreate de partenerii sociali ca element autentic al unor sisteme de dialog social funcționale, ar trebui încurajată în statele membre, de către statele membre și cu sprijinul Comisiei Europene.

5.7.1.

CESE salută propunerea Comisiei privind stabilirea unor sancțiuni eficace, disuasive și proporționale, care vor rămâne în sfera de competență a statelor membre, în conformitate cu practica legislativă a UE din capitolul privind politica socială din Tratatul UE. CESE sugerează ca stabilirea sancțiunilor financiare să se limiteze la cazurile de încălcare clară și intenționată a normelor. În mod similar, CESE împărtășește opinia Comisiei de a nu sprijini propunerea de amenzi în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor și dreptul la o hotărâre judecătorească de suspendare temporară a deciziei unei întreprinderi, deoarece aceste măsuri sunt disproporționate în raport cu domeniul de aplicare al directivei și ar putea afecta grav competitivitatea întreprinderilor europene.

5.7.2.

Nu în ultimul rând, CESE salută abordarea Comisiei de a nu aproba propunerea de rezoluție a Parlamentului European referitoare la extinderea domeniului de aplicare al directivei la întreprinderile independente din punct de vedere structural, cum ar fi cele bazate pe acorduri de franciză, întrucât acest tip de acord nu ar trebui luat în considerare pentru a defini „influența dominantă”.