Cuprins

ABREVIERI

3

DEFINIȚII

3

INTRODUCERE

4

I.

PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE ALE UE REFERITOARE LA PPA

4

II.

PORCINE DEȚINUTE

5

1.

Considerații generale

5

2.

Măsuri suplimentare pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA la porcinele deținute

5

2.1.

Campanii de informare

6

2.2.

Măsuri de biosecuritate

6

2.3.

Lăsarea în aer liber a porcinelor în zonele de restricții II și III

6

2.4.

Vizite periodice efectuate de medici veterinari oficiali

6

2.5.

Evaluarea riscurilor în ceea ce privește hrana pentru animale

6

2.6.

Eșantionare și testare

7

III.

PORCINE SĂLBATICE

7

1.

Considerații generale

7

2.

Măsuri suplimentare pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA la porcinele sălbatice

8

2.1.

Momire

8

2.2.

Măsuri de biosecuritate în zonele afectate și în cadrul activităților de vânătoare

8

2.3.

Colectarea datelor esențiale

9

2.4.

Cooperarea

9

2.5.

Reformarea

9

2.6.

Stabilirea de „zone albe”

9

2.7.

Împrejmuirea cu garduri

9

2.8.

Vânarea

10

2.9.

Supravegherea pasivă, inclusiv căutarea porcinelor sălbatice moarte și manipularea carcaselor

10

2.10.

Restricționarea accesului în zonele infectate

10

2.11.

Restricții privind hrănirea susținută

10

2.12.

Eșantionare și testare

11

2.13.

Prinderea cu ajutorul capcanelor

11

3.

Aplicarea măsurilor în diferite zone sau zone de restricții.

11

3.1.

Măsuri care ar putea fi luate în zonele în care PPA nu este prezentă și care nu se învecinează cu zonele de restricție

11

3.2.

Măsuri care ar putea fi luate în zonele în care PPA nu este prezentă (inclusiv în zona de restricții I), limitrofe zonelor de restricții listate în anexele I și II la Regulamentul privind PPA

12

3.3.

Măsuri care ar putea fi luate în zonele nou infectate pentru eradicarea PPA

12

3.4.

Măsuri care ar putea fi luate în zone infectate vaste pentru controlul PPA

14

IV.

Principii și criterii pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA în UE.

14

ANEXE

Anexa I –

Mesaje-cheie pentru campaniile de sensibilizare din statele membre

18

Anexa II –

Măsuri de biosecuritate pentru vânători și pentru întregul personal care caută și manipulează carcase de porcine sălbatice

21

Anexa III –

Prelevarea de eșantioane de la porcinele sălbatice și îndepărtarea carcaselor de porcine sălbatice în statele membre în cauză

22

Anexa IV –

Rezumatul recomandărilor referitoare la porcinele sălbatice, astfel cum sunt descrise în capitolul III

23

ABREVIERI

Ab	Anticorpi
LSA	Regulamentul (UE) 2016/429
PPA	Pesta porcină africană
Orientările cu privire la PPA	Orientările cu privire la prevenirea, controlul și eradicarea pestei porcine africane în Uniune
VPPA	Virusul pestei porcine africane
Regulamentul privind PPA	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei (1) de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605
EFSA	Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
ELISA	Test de imunoadsorbție cu anticorpi marcați enzimatic
UE	Uniunea Europeană
LRUE	Laborator de referință al UE pentru PPA (2)
EUVET	Echipa de urgențe veterinare a UE (3)
FAO	Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură
GF-TADS	Cadrul global pentru controlul progresiv al bolilor animale transfrontaliere
IPT	Test de imunoperoxidază
PNA	Planurile naționale de acțiune vizând porcinele sălbatice pentru a evita răspândirea pestei porcine africane pe teritoriul Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 56 și în anexa IV la Regulamentul privind PPA.
OMSA	Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor
PAFF	Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale
PCR	Reacție de polimerizare în lanț
GPE privind PPA	Grupul permanent de experți pentru pesta porcină africană

DEFINIȚII

În sensul prezentelor orientări, se utilizează următoarele definiții:

Momire: înseamnă practica de a utiliza cantități limitate de hrană pentru animale (de exemplu, porumb) sau alți atractanți pentru a atrage porcinele sălbatice într-o anumită zonă (zonă desemnată în care se amplasează hrana pentru animale sau alți atractanți) unde pot fi vânate sau capturate.

Reformare: înseamnă uciderea porcinelor sălbatice pentru a îndepărta carcasa fără jupuire și eviscerare.

Prindere cu ajutorul capcanelor: înseamnă capturarea porcinelor sălbatice cu ajutorul capcanelor.

Hrănire susținută a porcinelor sălbatice: înseamnă practica de a furniza hrană pentru animale porcinelor sălbatice dintr-o anumită zonă pe o perioadă îndelungată, cu intenția de a sprijini supraviețuirea sau creșterea artificială a populației acestor animale.

INTRODUCERE

Orientările cu privire la PPA sunt elaborate de către Comisie și statele membre și nu aduc atingere legislației aplicabile a Uniunii. Numai Curtea de Justiție a UE are competența de a formula interpretări obligatorii ale dreptului Uniunii.

Prezentul document urmărește să ofere statelor membre și/sau părților interesate orientări cu privire la instrumentele disponibile pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA ca răspuns la situația epidemiologică în ceea ce privește această boală în UE și la nivel mondial.

Prezentele orientări cu privire la PPA sunt menționate în Regulamentul privind PPA:

—	considerentul 5 (în ceea ce privește principiile și criteriile pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA în UE);

—	articolul 59 alineatul (3) litera (b) (în ceea ce privește obligațiile speciale în materie de informare ale tuturor statelor membre cu privire la PPA);

—	litera (c) din anexa IV (în ceea ce privește cerințele minime pentru planurile naționale de acțiune vizând porcinele sălbatice, în vederea evitării răspândirii PPA în Uniune).

Orientările cu privire la PPA:

—	oferă informații cu privire la dispozițiile existente ale dreptului Uniunii;

—	ilustrează și încurajează cele mai bune practici privind gestionarea PPA;

—	oferă consiliere cu privire la măsurile specifice (care nu sunt prevăzute în legislația UE) pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA în Uniune;

—	prevăd principiile și criteriile pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA în UE.

Orientările cu privire la PPA pot fi adaptate la nevoile statelor membre sau ale regiunilor, cu scopul de a aborda diferitele niveluri de risc, astfel cum sunt definite în evaluările riscurilor (4) efectuate de către fiecare stat membru și ținând cont de structura autorităților competente veterinare și a altor autorități, de legislația națională și de alte particularități de la nivel național sau local.

Orientările cu privire la PPA au fost elaborate și actualizate în funcție de necesități, pe baza:

—	standardelor internaționale (5);

—	evaluărilor științifice (în principal, astfel cum au fost prezentate de către EFSA (6));

—	celor mai bune practici și experiențe ale statelor membre și ale altor țări, precum și pe baza misiunilor și recomandărilor EUVET;

—	altor informații relevante.

I.   PRINCIPALELE ACTE LEGISLATIVE ALE UE REFERITOARE LA PPA

Cele mai relevante acte legislative ale Uniunii referitoare la prevenirea, controlul și eradicarea PPA sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Nr.	Titlul	Obiectivul principal al actului juridic	Observații
1.	Regulamentul (UE) 2016/429  (7) al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor	Cadrul juridic orizontal privind sănătatea animală în cadrul Uniunii.	„Legea privind sănătatea animală” (LSA) Link pentru mai multe informații pe site-ul Comisiei: https://ec.europa.eu/food/animals/health/regulation_en Comisia a adoptat mai multe acte delegate și de punere în aplicare (8) pentru ca noile norme să poată fi aplicate.
2.	Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei  (9) din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de prevenire și control al anumitor boli listate	Prevede măsurile care trebuie luate în cazul în care există suspiciuni și confirmări oficiale ale bolilor, modul de stabilire a zonelor de restricții (zone de protecție/de supraveghere) și a zonelor infectate, interdicțiile și condițiile privind transportările autorizate din zonele respective.	Completarea normelor privind prevenirea și controlul bolilor. Link pentru mai multe informații pe site-ul Comisiei: https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/diseases-and-control-measures_en
3.	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/594 al Comisiei (10) din 16 martie 2023 de stabilire a unor măsuri speciale de control al pestei porcine africane și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/605	Prevede măsuri speciale de control al PPA (măsurile UE pentru delimitarea zonelor în ceea ce privește PPA), liste la nivelul Uniunii ale zonelor de restricții I, II și III (anexa I) și ale zonelor de restricții, care cuprind zonele de protecție și de supraveghere, precum și zonele infectate (anexa II), prevede măsuri de biosecuritate armonizate pentru anumite unități (anexa III) și cerințe minime pentru PNA (anexa IV).	Măsuri speciale de control al PPA (măsuri ale Uniunii privind delimitarea zonelor afectate de PPA). Link pentru mai multe informații pe site-ul Comisiei: https://ec.europa.eu/food/animals/animal-diseases/control-measures/asf_en

II.   PORCINE DEȚINUTE

1.   Considerații generale

Măsurile care au fost luate pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA la porcinele deținute sunt prevăzute în actele legislative ale UE menționate în secțiunea I.

2.   Măsuri suplimentare pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA la porcinele deținute

Orientările cu privire la PPA prevăd îndrumări referitoare la modul de îmbunătățire a punerii în aplicare a măsurilor de prevenire, control și eradicare a PPA la porcinele deținute, care ar trebui luate în considerare, după caz.

2.1.   Campanii de informare

Pe lângă obligațiile generale prevăzute în LSA, Regulamentul privind PPA prevede obligații speciale, după cum urmează:

—	obligații speciale în materie de informare și formare în statele membre în cauză (articolele 57 și 58 din Regulamentul privind PPA);

—	obligații speciale în materie de informare în toate statele membre (articolul 59 din Regulamentul privind PPA).

Anexa I la prezentele orientări prevede mesaje-cheie și strategii de comunicare adaptate diferitelor categorii de public-țintă. Acestea ar putea constitui un punct de referință pentru organizarea de campanii naționale de informare în toate statele membre.

Un depozit de materiale de comunicare privind PPA utilizate în diferite țări este, de asemenea, disponibil pe site-ul (11) GPE privind PPA în Europa (inițiativa GF-TADS).

2.2.   Măsuri de biosecuritate

Regulamentul (UE) 2016/429 prevede un concept general și o definiție a biosecurității și cuprinde anumite dispoziții orizontale (12) în legătură cu aceasta.

Articolul 16 alineatul (1) litera (b) punctul (i) și anexa III la Regulamentul privind PPA prevăd măsuri de biosecuritate consolidate pentru unitățile de porcine deținute situate în zone de restricții I, II și III situate în statele membre în cauză în cazul circulației anumitor transporturi, autorizate de autoritatea competentă în conformitate cu Regulamentul privind PPA.

Măsurile de biosecuritate prevăzute în anexa III la Regulamentul privind PPA ar trebui, de asemenea, promovate în toate statele membre și pot fi aplicate în alte unități (care nu au obligații în conformitate cu Regulamentul privind PPA) de porcine deținute (cu excepția abatoarelor, dacă este cazul) în vederea prevenirii, controlului și eradicării PPA.

2.3.   Lăsarea în aer liber a porcinelor în zonele de restricții II și III

Din cauza riscului de transmitere a VPPA, se recomandă limitarea lăsării în aer liber a porcinelor cel puțin în zonele de restricții II și III. În urma unei evaluări a riscurilor efectuate de autoritatea competentă, aceasta din urmă ar putea decide, de la caz la caz, cu privire la lăsarea în aer liber a porcinelor în zonele de restricții II și III (13), pe baza:

—	măsurilor de biosecuritate adecvate (de exemplu, garduri duble sau un singur gard solid);

—	efectuării periodice a unor evaluări independente și obiective ale biosecurității în ferme sau în alte unități (de exemplu, unități izolate, inclusiv grădini zoologice), utilizând protocoale standard cuprinzătoare;

—	unei posibile evaluări sau aprobări, după caz, a fermelor de porci crescuți în aer liber, pe baza riscului lor de biosecuritate, în cadrul sistemului oficial gestionat de autoritățile competente.

2.4.   Vizite periodice efectuate de medici veterinari oficiali

Articolul 16 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind PPA prevede frecvența vizitelor periodice efectuate în unitățile care fac obiectul circulației autorizate a anumitor transporturi în interiorul și în afara zonelor de restricții. Unitățile în care porcinele sunt deținute exclusiv pentru consum propriu ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor vizite periodice ale medicilor veterinari oficiali, pe baza unei evaluări a riscurilor axate pe PPA și efectuate de autoritatea competentă a statului membru în cauză și în conformitate cu legislația relevantă a UE.

2.5.   Evaluarea riscurilor în ceea ce privește hrana pentru animale

Riscul asociat hranei pentru animale este considerat a fi mai redus (14) decât în cazul altor câteva căi (de exemplu, contactul cu animale vii infectate și hrănirea cu deșeuri alimentare lichide). Deși EFSA identifică anumite tipuri de hrană pentru animale care pot prezenta un risc de transmitere a PPA într-o unitate de porcine, în special în regiunile în care este prezentă contaminarea porcinelor sălbatice, este mai probabil ca alte căi de risc să necesite gestionarea riscurilor, cum ar fi mutarea exemplarelor vii de porci domestici, hrănirea cu deșeuri alimentare lichide rezultate din produse de origine porcină sau permiterea contactului între porcinele sălbatice și porcinele deținute.

Fânul, paiele sau cerealele produse la nivel local, recoltate dintr-o zonă în care este prezentă PPA la porcinele sălbatice, utilizarea unor echipamente de fermă provenite dintr-o zonă similară sau hrănirea porcilor cu nutreț proaspăt au fost identificate ca surse potențiale de transmitere a PPA la porcii domestici, în special în unitățile în care porcinele sunt deținute pentru consumul propriu.

Pentru a elimina riscurile de transmitere a VPPA, operatorii din sectorul hranei pentru animale ar trebui să instituie în mod corespunzător sisteme de trasabilitate și măsuri de biosecuritate eficace pentru a garanta siguranța aprovizionării cu ingrediente pentru hrana animalelor.

Dacă este cazul, depozitarea (la temperaturi de peste 0 °C), înainte de utilizare, a hranei pentru animale și a materialelor de îmbogățire sau de așternut provenite din zonele afectate de PPA va reduce riscul de supraviețuire a VPPA în matrice. În situații specifice, autoritatea competentă ar trebui să țină seama de procesele relevante de decontaminare și depozitare (de exemplu, timpul de depozitare, tratamentul, temperatura) care conduc la o reducere a eventualei contaminări cu VPPA a hranei pentru animale transportate din zonele afectate de PPA în zone neafectate.

În cazul în care se consideră că utilizarea cerealelor, a ierbii și a paielor recoltate la nivel local reprezintă un risc (în urma unei evaluări a riscurilor efectuate de autoritatea competentă a statului membru în cauză) în condițiile locale predominante (în special pentru unitățile în care porcinele sunt deținute exclusiv pentru consum propriu), autoritatea competentă ar trebui să ia în considerare următoarele măsuri:

a)	interzicerea hrănirii porcinelor deținute cu iarbă proaspătă sau cu cereale (15), cu excepția cazului în care acestea sunt tratate pentru a inactiva VPPA sau depozitate astfel încât porcinele sălbatice să nu aibă acces la ele pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile înainte de utilizare;

b)	interzicerea utilizării paielor (16) pentru așternutul porcinelor deținute, cu excepția cazului în care acestea sunt tratate pentru a inactiva VPPA sau depozitate astfel încât porcinele sălbatice să nu aibă acces la ele pentru o perioadă de cel puțin 90 de zile înainte de utilizare.

2.6.   Eșantionare și testare

Cerințele privind eșantionarea și testarea PPA la porcinele deținute sunt prevăzute în actele legislative ale UE menționate în secțiunea I.

În cazul sacrificării porcinelor deținute pentru consum propriu în aceeași unitate, eșantionarea și testarea pentru PPA ar trebui efectuate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente, cel puțin în zonele de restricții.

Prelevarea eșantioanelor, precum și tehnicile, validarea și interpretarea metodelor de diagnostic ar trebui efectuate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei (17) și, după caz, ar trebui să țină seama și de:

—	orientările puse la dispoziție pe site-ul LRUE (18); și

—	Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) (19).

III.   PORCINE SĂLBATICE

1.   Considerații generale

Măsurile care trebuie adoptate pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA la porcinele sălbatice sunt prevăzute în actele legislative ale UE menționate în secțiunea I.

Porcinele sălbatice joacă un rol important în răspândirea și persistența PPA. Gestionarea adecvată (20) a porcinelor sălbatice, astfel cum se recomandă în prezentele orientări, ar trebui să se efectueze în:

—	zonele care nu sunt afectate de boală – cu accent pe cele mai bune practici de prevenire, pe depistarea timpurie și pregătirea pentru posibila apariție a PPA; și

—	zonele deja afectate de boală – cu scopul de a controla și a eradica boala.

Densitatea porcinelor sălbatice este considerată a fi factorul de risc cu cea mai mare influență în ceea ce privește apariția PPA la animalele respective. Măsurile preventive pentru reducerea și stabilizarea populațiilor de porcine sălbatice, înainte de introducerea PPA, sunt benefice atât pentru reducerea (i) probabilității de expunere a populației la PPA, cât și pentru (ii) eforturile care trebuie depuse pentru eventuale acțiuni de urgență (și anume îndepărtarea unui număr mai mic de carcase) în cazul apariției unui focar de PPA.

Statele membre ar trebui să aibă în vedere o abordare pe termen lung a gestionării porcinelor sălbatice pe baza planurilor naționale de acțiune.

2.   Măsuri suplimentare pentru prevenirea, controlul și eradicarea PPA la porcinele sălbatice

Orientările cu privire la PPA prevăd indicații și îndrumări suplimentare referitoare la modul de îmbunătățire a punerii în aplicare a măsurilor de prevenire, control și eradicare a PPA la porcinele sălbatice, care ar trebui luate în considerare, după caz.

Măsurile legate de prevenirea, controlul și eradicarea PPA ar putea varia (în limitele permise de legislație, după caz) și ar trebui adaptate de la o regiune sau zonă la alta. Ele ar trebui să se bazeze pe:

—	momentul apariției bolii într-o regiune sau într-o zonă (diferitele faze ale infecției pot fi identificate cu ajutorul unui sistem de supraveghere pasivă continuă pentru depistarea timpurie a PPA la porcinele sălbatice, alături de testarea porcinelor sălbatice împușcate);

—	dinamica populației existente, distribuția și densitatea porcinelor sălbatice;

—	existența unor bariere naturale sau artificiale;

—	diferențele de mediu și cele climatice;

—	practicile agricole.

Orientările cu privire la PPA se referă la măsurile legate de prevenirea, controlul și eradicarea PPA, astfel cum sunt prezentate în detaliu la punctele 4.1-4.14. Aceste măsuri sunt prezentate pe scurt în anexa IV la Orientările cu privire la PPA.

2.1.   Momire

Momirea ar trebui să nu reprezinte o sursă de hrană pentru porcinele sălbatice cu scopul de a susține populația acestor animale (de exemplu, pe timpul iernii).

Autoritatea competentă a statului membru ar putea, după efectuarea unei evaluări a riscurilor unei posibile introduceri sau răspândiri a PPA și luând în considerare posibilitatea de a aplica măsuri suplimentare de atenuare a riscurilor, să decidă cu privire la cantitățile de hrană pentru animale permise a fi utilizate ca momeală, ținând cont de următoarele aspecte:

—	situația epidemiologică în ceea ce privește PPA dintr-un stat membru sau dintr-o zonă;

—	cunoștințele cu privire la populația de porcine sălbatice existentă dintr-un stat membru sau dintr-o zonă; și

—	practicile de vânătoare dintr-un stat membru sau dintr-o zonă.

2.2.   Măsuri de biosecuritate în zonele afectate și în cadrul activităților de vânătoare

Măsurile de biosecuritate legate de porcinele sălbatice ar trebui consolidate în statele membre și ar trebui să urmeze manualul elaborat în cadrul inițiativei GF-TADS, intitulat „African swine fever in wild boar – ecology and biosecurity”  (21) (Pesta porcină africană la porcii mistreți – ecologie și biosecuritate), în special:

—	Capitolul 5 „Biosecuritatea în pădurile afectate” și

—	Capitolul 6 „Biosecuritatea în cadrul activităților de vânătoare”.

Cerințele minime de biosecuritate pentru vânători și pentru toți membrii personalului care caută și manipulează carcasele de porcine sălbatice sunt, de asemenea, prevăzute în anexa II la Orientările cu privire la PPA.

2.3.   Colectarea datelor esențiale

Testarea porcinelor sălbatice în vederea depistării PPA în statele membre oferă informații valoroase cu privire la situația epidemiologică a PPA și la evoluția bolii. Împreună cu alte date relevante, testarea permite adaptarea unor măsuri concrete de prevenire, control și eradicare a PPA, dacă este necesar.

Autoritățile competente din statele membre ar trebui să colecteze și să furnizeze EFSA date epidemiologice privind PPA și alte informații relevante cu privire la boală (22), dacă este cazul. Un astfel de schimb de informații permite acumularea de cunoștințe științifice privind PPA (23) în vederea adoptării unei abordări și a unor decizii de gestionare bazate pe riscuri.

2.4.   Cooperarea

Gestionarea porcinelor sălbatice necesită o cooperare între autoritățile competente și părțile interesate, cum ar fi organismele de administrare a pădurilor, autoritățile de mediu și vânători. Cooperarea eficace și eficientă este esențială pentru prevenirea, depistarea timpurie, controlul și eradicarea PPA. Măsurile luate în temeiul prezentelor orientări ar trebui să fie compatibile cu legislația UE și/sau națională relevantă în domeniul mediului, al vânătorii și al medicinei veterinare, inclusiv cu cerințele de protecție a naturii și a biodiversității, și să fie evaluate în mod corespunzător din punctul de vedere al bazei științifice, al impactului și al eficacității.

Un depozit de materiale informative relevante privind PPA, care cuprinde cele mai bune practici utilizate în diferite țări, este, de asemenea, disponibil pe site-ul (24) Grupului permanent de experți pentru pesta porcină africană în Europa (inițiativa GF-TADS).

2.5.   Reformarea

Reformarea ar trebui luată în considerare pentru reducerea populației de porcine sălbatice, în special în zonele nou infectate sau în zonele expuse riscului de infectare.

2.6.   Stabilirea de „zone albe”

Controlul PPA cuprinde măsuri de reducere a populației de porcine sălbatice, cum ar fi reformarea preemptivă sau, după caz, vânarea, în zone delimitate, denumite „zone albe (25) ”. Experiențele anterioare ale anumitor state membre confirmă faptul că stabilirea unor astfel de zone albe ar putea fi un instrument eficace pentru limitarea răspândirii bolii la populația de porcine sălbatice. Aceste „zone albe” ar putea fi stabilite într-o regiune adiacentă din punct de vedere geografic sau în interiorul unei zone relevante de restricții în ceea ce privește PPA în care VPPA circulă în rândul porcinelor sălbatice. Ar trebui aplicate diferite măsuri combinate (de exemplu, împrejmuirea cu garduri, depopularea semnificativă și rapidă a porcinelor sălbatice etc.) în „zonele albe” pentru a stopa răspândirea PPA.

2.7.   Împrejmuirea cu garduri

Împrejmuirea cu garduri ar putea fi utilizată pentru a izola populația de porcine sălbatice, dacă este cazul, cu scopul de a preveni, controla și eradica PPA, în special în zonele nou infectate (cu scopul de a eradica PPA). Împrejmuirea cu garduri ar trebui să se aplice în principalele zone infectate limitate, pentru a stabili reformarea preemptivă a porcinelor sălbatice într-o zonă delimitată („zona albă”, pentru a limita sau a încetini circulația porcinelor sălbatice din zonele nou infectate către zone neinfectate) și în combinație cu alte măsuri (de exemplu, vânarea, „zonele albe”, prinderea cu ajutorul capcanelor etc.) pentru a opri sau a încetini răspândirea PPA. Ar putea fi utilizate diferite tipuri de garduri (de exemplu, solide, electrice), în funcție de condițiile locale și de situația epidemiologică în ceea ce privește PPA dintr-o anumită zonă și ținând seama de următoarele aspecte (26):

—	niciun model de gard electric nu poate fi considerat 100 % rezistent împotriva porcinelor sălbatice, pe distanțe lungi, pentru o perioadă îndelungată;

—

anterior, EFSA a concluzionat că nu există nicio dovadă cu privire la eficacitatea gardurilor de mari dimensiuni în ceea ce privește izolarea porcinelor sălbatice. Cu toate acestea, ar putea fi luate în considerare noile experiențe ale statelor membre în ceea ce privește împrejmuirea cu garduri a principalelor zone infectate (ca măsură de limitare sau de stopare a răspândirii PPA);

—

mai multe studii privind utilizarea repelenților olfactivi pentru îndepărtarea porcinelor sălbatice au furnizat rezultate diferite (mai multe studii indicate în raportul EFSA relevant nu au putut demonstra niciun efect al repelentului împotriva intruziunii porcinelor sălbatice sau a daunelor aduse culturilor).

Barierele naturale, cum ar fi râurile sau strâmtorile de mari dimensiuni, pot fi utilizate, după caz, pentru delimitarea zonelor de restricții, întrucât ele și-au demonstrat, în anumite situații, eficacitatea pentru reducerea – însă nu pentru împiedicarea completă – a circulației porcinelor sălbatice.

2.8.   Vânarea

Vânătorii ar trebui să fie instruiți în toate statele membre pentru a fi conștienți de riscurile pe care le prezintă PPA, precum și cu privire la cele mai bune practici aplicabile în cazul în care găsesc porcine sălbatice moarte sau în orice alt caz în care suspectează prezența PPA.

Practicile de vânătoare ar trebui adaptate la evoluția epidemiologică a bolii ca urmare a efectelor lor asupra populațiilor de porcine sălbatice. În conformitate cu legislația UE și cu cea națională, pot fi utilizate echipamente tehnice suplimentare pentru vânătoare pentru a atinge obiectivele stabilite în prezentele orientări cu privire la PPA și în planurile naționale de acțiune.

Ar trebui să se asigure o colaborare strânsă între autoritățile și părțile interesate relevante, după caz (27), în special atunci când gestionarea vânătorii în contextul prezenței PPA nu ține de competența autorității veterinare competente a statului membru.

2.9.    Supravegherea pasivă, inclusiv căutarea porcinelor sălbatice moarte și manipularea carcaselor  (28)

Supravegherea pasivă (inclusiv atunci când este sprijinită de căutarea activă a porcinelor sălbatice moarte) reprezintă cel mai eficace instrument de depistare a PPA și de monitorizare a răspândirii ei. Prin urmare, ar trebui încurajate eșantionarea și testarea carcaselor de porcine sălbatice moarte. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită găsirii carcaselor în zonele nou infectate și în apropierea zonelor respective.

De obicei, primele carcase găsite nu reprezintă neapărat primele cazuri de boală din zona respectivă. Prin urmare, supravegherea pasivă (care vizează, în plus, identificarea și localizarea celor mai vechi carcase) și testarea tuturor carcaselor ar trebui intensificate, în special în zonele nou infectate și în apropierea zonelor respective.

2.10.   Restricționarea accesului în zonele infectate

Accesul în zonele infectate (în special în zonele nou infectate, unde scopul este eradicarea cât mai curând posibil a PPA) ar trebui restricționat în mod corespunzător din cauza riscurilor de transmitere a PPA prin intermediul oamenilor, echipamentelor, vehiculelor etc. Autoritatea competentă ar trebui să gestioneze restricțiile respective pe baza evaluării riscurilor și ținând seama de condițiile și circumstanțele locale specifice.

2.11.   Restricții privind hrănirea susținută

Hrănirea susținută a porcinelor sălbatice ar trebui restricționată în statele membre cu scopul de a limita sau de a reduce, după caz, supraviețuirea și creșterea artificială a populației de porcine sălbatice.

Porcinele sălbatice ar trebui să nu aibă acces la locurile de hrănire sau la dispozitivele de hrănire pentru alte specii de animale sălbatice (de exemplu, rumegătoarele sălbatice), iar hrana utilizată pentru acestea ar trebui să nu fie atractivă pentru porcinele sălbatice (de exemplu, fânul).

În situații specifice, în urma unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă ar putea lua în considerare posibilitatea de a permite hrănirea susținută a porcinelor sălbatice pentru o perioadă limitată cu scopul de a izola porcinele sălbatice într-o zonă nou infectată, în care obiectivul pe termen scurt este eradicarea PPA din zona respectivă.

2.12.   Eșantionare și testare

Prelevarea de eșantioane de la porcinele sălbatice găsite moarte și testarea acestora ar trebui să se bazeze pe:

—	evaluarea riscurilor efectuată de autoritatea competentă; și

—	supravegherea pasivă.

Dacă este cazul, carcasele găsite, reformate (de exemplu, în zona nou infectată sau în „zona albă”) și porcinele sălbatice bolnave ar trebui testate pentru depistarea PPA utilizând metoda PCR. Eșantioanele prelevate pentru efectuarea testelor de laborator ar trebui furnizate cât mai curând posibil laboratorului (cel puțin în termen de 72 de ore de la prelevare, cu excepția zonelor de restricții unde scopul este de a controla PPA).

Ar trebui luate în considerare următoarele aspecte:

—	testul PCR (depistarea virusului) ar trebui să fie aleasă în zonele în care PPA nu este prezentă și în zonele de restricții în ceea ce privește PPA;

—	doar un singur test serologic pozitiv nu poate indica circulația virusului;

—

testul pentru depistarea anticorpilor ar trebui să nu fie utilizat pentru depistarea timpurie a VPPA, ci ar trebui utilizat mai degrabă ca un instrument (ca test complementar testului PCR) pentru a înțelege mai bine evoluția epidemiologiei PPA în anumite zone și/sau în situații specifice, cum ar fi (i) testarea porcinelor sălbatice din zona de restricții I (limitrofă zonelor infectate); un animal seropozitiv ar putea indica o evoluție a situației epidemiologice, cum ar fi răspândirea VPPA în afara zonei de restricții II sau III; (ii) zone în care boala este prezentă de mult timp.

Orientări suplimentare privind prelevarea de eșantioane de la porcinele sălbatice și îndepărtarea carcaselor în statele membre în cauză (statele membre listate sau care au zone listate în anexele I și II la Regulamentul privind PPA) sunt prevăzute în anexa III la Orientările cu privire la PPA.

2.13.   Prinderea cu ajutorul capcanelor

Prinderea cu ajutorul capcanelor ar trebui considerată o măsură eficace de limitare sau de reducere a populației de porcine sălbatice în contextul prezenței PPA într-o zonă limitată (de exemplu, într-o „zonă albă”), în combinație cu alte măsuri care vizează eradicarea PPA, în special în zonele nou infectate.

3.   Aplicarea măsurilor în diferite zone sau zone de restricții.

Măsurile suplimentare de prevenire, de control și de eradicare a PPA la porcinele sălbatice prevăzute în capitolul III punctul 2 ar trebui să se bazeze pe situația epidemiologică a PPA și să fie adaptate la diferite zone sau zone de restricții (astfel cum sunt definite în Regulamentul privind PPA), clasificate în sensul Orientărilor cu privire la PPA după cum urmează:

3.1.	zone în care PPA nu este prezentă și care nu se învecinează cu zonele de restricții;

3.2.	zone în care PPA nu este prezentă (inclusiv zona de restricții I), limitrofe zonelor de restricții listate în anexele I (cu excepția zonei de restricții I) și II la Regulamentul privind PPA;

3.3.

zone limitate de restricții corespunzătoare zonelor nou infectate, în care PPA a fost prezentă la porcinele sălbatice pentru o perioadă relativ scurtă (de exemplu, ținând seama de evoluția epidemiologică a bolii), iar obiectivul principal în zonele respective este eradicarea PPA pe termen scurt și mediu;

3.4.

zone vaste de restricții corespunzătoare unor zone semnificative infectate (de exemplu, întregul teritoriu sau o parte semnificativă din teritoriul unui stat membru), în care PPA a fost prezentă la porcinele sălbatice pentru o perioadă relativ lungă, iar obiectivul principal în zonele respective este controlul bolii (întrucât este posibil ca eradicarea PPA să nu fie fezabilă pe termen scurt și mediu).

Recomandările generale privind diferite măsuri pentru diverse regiuni și zone de restricții sunt prevăzute la punctele 3.1-3.4 și sunt prezentate pe scurt în anexa IV.

3.1.   Măsuri care ar putea fi luate în zonele în care PPA nu este prezentă și care nu se învecinează cu zonele de restricție

În scopul prevenirii PPA, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte:

a)	momirea cu cantități limitate de hrană pentru animale ar trebui permisă exclusiv pentru atragerea porcinelor sălbatice în scopul vânării, al prinderii cu ajutorul capcanelor și, după caz, al reformării;

b)	ar trebui promovate și aplicate măsuri de biosecuritate în cadrul activităților de vânătoare;

c)

o densitate mare a porcinelor sălbatice poate conduce la creșterea riscului de apariție a PPA și, în cazul introducerii VPPA, la o transmitere rapidă și la o persistență de lungă durată a PPA în zonele afectate. Prin urmare, pentru a asigura o pregătire eficientă în ceea ce privește PPA, autoritățile competente din statele membre ar trebui să vizeze în primul rând reducerea semnificativă a densității populației de porcine sălbatice, dacă este cazul (29) și dacă este necesar. Activitățile de vânătoare ar trebui să aibă ca scop reducerea continuă a populației de porcine sălbatice. Prin urmare, ar trebui încurajată vânarea (sau reformarea, după caz) țintită a femelelor de porcine sălbatice adulte și tinere. Cota de vânătoare în ansamblu ar trebui să fie echilibrată din punctul de vedere al exemplarelor de masculi și de femele (50 % din fiecare categorie);

d)	supravegherea: eșantionarea ar trebui să se bazeze pe supravegherea pasivă; carcasele găsite și porcinele sălbatice bolnave ar trebui testate pentru depistarea PPA utilizând metoda PCR;

e)	hrănirea susținută a porcinelor sălbatice ar trebui limitată.

3.2.   Măsuri care ar putea fi luate în zonele în care PPA nu este prezentă (inclusiv în zona de restricții I), limitrofe zonelor de restricții listate în anexele I și II la Regulamentul privind PPA

În plus față de măsurile prevăzute în secțiunea 3.1, din cauza riscurilor sporite legate de PPA, ar trebui puse în aplicare măsuri suplimentare menite să prevină introducerea PPA, să asigure o depistare rapidă a PPA și, dacă este cazul, o pregătire eficientă în ceea ce privește PPA.

a)	momirea cu cantități limitate de hrană pentru animale ar trebui permisă exclusiv pentru atragerea porcinelor sălbatice în scopul vânării, al prinderii cu ajutorul capcanelor și, după caz, al reformării;

b)

vânarea intensivă (ar putea fi permisă vânarea colectivă sau individuală) ar trebui desfășurată cu scopul de a reduce densitatea populației de porcine sălbatice, ceea ce ar permite, în urma unei posibile apariții a infecției, izolarea geografică a VPPA sau o încetinire semnificativă a răspândirii PPA;

c)	strategia de gestionare pe termen lung a porcinelor sălbatice ar trebui abordată și încurajată (cu implicarea sectorului public și a celui privat) pentru a atinge obiectivele de reducere a populației; vânătorii ar trebui considerați ca făcând parte din această strategie;

d)	autoritatea competentă ar trebui să gestioneze activitățile de reformare, vânare și prindere cu ajutorul capcanelor în colaborare cu alte autorități și părți interesate relevante;

e)	dacă este cazul, recurgerea la împrejmuirea cu garduri ar trebui luată în considerare de către autoritatea competentă în colaborare cu alte autorități și părți interesate relevante;

f)

supravegherea: i. dacă este cazul, ar trebui desfășurate activități de patrulare activă pentru găsirea carcaselor (de preferință de către personal instruit) în vederea consolidării operațiunilor de supraveghere pasivă și a depistării PPA cât mai curând posibil; ii. eșantionarea ar trebui să se bazeze pe o evaluare a riscurilor și pe o supraveghere pasivă intensificată; dacă este cazul, carcasele găsite și porcinele sălbatice bolnave ar trebui testate pentru depistarea PPA utilizând metoda PCR;

g)	toate porcinele sălbatice găsite moarte ar trebui eliminate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente.

3.3.   Măsuri care ar putea fi luate în zonele nou infectate pentru eradicarea PPA

Având în vedere prezența PPA, principalul obiectiv este de a limita prezența bolii la o zonă limitată, de a asigura o delimitare precisă a unei zone infectate și de a pune în aplicare măsuri de eradicare a PPA cât mai curând posibil.

În UE există numeroase exemple de succes (30) de eradicare a PPA la porcinele sălbatice, care ar trebui utilizate ca bază pentru elaborarea unor măsuri adaptate de eradicare a PPA. Ar trebui luate în considerare următoarele aspecte:

a)	momirea ar trebui permisă exclusiv pentru prinderea cu ajutorul capcanelor și pentru reformare;

b)

supravegherea: i. supravegherea pasivă ar trebui utilizată ca bază pentru definirea fazei epidemice a bolii (de exemplu, un număr mai mic de carcase de porcine sălbatice moarte recent găsite ar putea indica scăderea fazei epidemice a PPA); ii. pentru intensificarea supravegherii pasive, ar trebui desfășurate activități de patrulare activă pentru găsirea de carcase utilizând personal instruit, câini sau drone; iii. eșantionarea ar trebui să se bazeze pe o supraveghere pasivă intensificată: toate carcasele găsite și porcinele sălbatice bolnave ar trebui testate pentru depistarea PPA utilizând metoda PCR; iv. pe lângă testarea tuturor porcinelor sălbatice găsite moarte în scopul depistării VPPA, porcinele sălbatice vânate sau reformate ar trebui, de asemenea, testate pentru depistarea VPPA utilizând metoda PCR (inclusiv pentru depistarea anticorpilor, dacă este cazul);

c)

autoritatea competentă ar trebui să ia în considerare interzicerea vânării (pentru toate speciile) și a altor activități silvice, dacă este cazul, ca măsură de prevenire a răspândirii PPA, cel puțin până când se înregistrează o scădere a fazei epidemice. Grupul operațional de experți (31) ar trebui să asiste autoritatea competentă pentru evaluarea situației epidemiologice și pentru definirea încheierii fazei epidemice, utilizând rezultatele obținute în urma unei supravegheri pasive continue;

d)	ar trebui să nu fie desfășurate activități de vânătoare colectivă, cu excepția situațiilor justificate în mod corespunzător în care au fost puse în aplicare măsuri relevante (de exemplu, împrejmuirea cu garduri) pentru a împiedica circulația porcinelor sălbatice;

e)	toate persoanele care caută și manipulează carcase de porcine sălbatice ar trebui să aplice măsuri de biosecuritate pentru a evita posibila contaminare a vehiculelor, a curților și a locuințelor;

f)	dacă este cazul, accesul în zona infectată ar trebui restricționat, cu excepția personalului autorizat sau pe baza unor derogări acordate de autoritatea competentă;

g)	ar trebui să desfășurate cursuri de formare specifice pentru vânători în scopul reducerii probabilității răspândirii ulterioare a virusului în mediul înconjurător și în afara zonei infectate;

h)

ar trebui asigurate containere pentru depozitarea carcaselor de porcine sălbatice cel puțin în zona infectată, în cazul în care nu există un sistem alternativ de colectare a animalelor moarte; în fiecare spațiu de depozitare, ar trebui puse la dispoziție mijloace de curățare și dezinfectare; toate porcinele sălbatice găsite moarte ar trebui eliminate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente;

i)	prinderea cu ajutorul capcanelor ar putea fi permisă în scopul reformării (și al testării ulterioare);

j)

reformarea de către vânători instruiți ar putea fi permisă în scopul eradicării (sau cel puțin al reducerii semnificative) a populației de porcine sălbatice, doar în cazul în care boala a atins faza endemică (ulterioară fazei epidemice) sau au fost puse în aplicare alte măsuri (de exemplu, împrejmuirea cu garduri) pentru a împiedica circulația porcinelor sălbatice și sub supravegherea autorității competente;

k)	ar trebui să nu se efectueze jupuirea și eviscerarea porcinelor sălbatice; porcinele sălbatice împușcate ar trebui puse în recipiente sau pungi impermeabile pentru a reduce la minimum riscul de răspândire a fluidelor provenite de la animal;

l)

gardurile (32) pot limita circulația porcinelor sălbatice, contribuind astfel la limitarea sau cel puțin la încetinirea răspândirii bolii. Împrejmuirea cu garduri ar trebui să se efectueze în zone definite. Gardurile ar trebui construite în timp util (și combinate cu alte măsuri) pentru a încetini răspândirea VPPA și pentru a anticipa valul epidemic al bolii.

3.4.   Măsuri care ar putea fi luate în zone infectate vaste pentru controlul PPA

Obiectivul principal este de a controla PPA în zonă, de a se asigura că boala nu se răspândește mai departe în zone în care nu este prezentă PPA sau, dacă acest lucru nu este fezabil, de a limita, pe cât posibil, viteza de răspândire a VPPA în alte zone.

Ca urmare a prezenței VPPA pentru o perioadă semnificativă în zonele infectate (33) și pe un teritoriu semnificativ și vast, ar trebui luate în considerare următoarele măsuri de control al PPA:

a)	momirea cu cantități limitate de hrană pentru animale ar trebui permisă exclusiv pentru atragerea porcinelor sălbatice în scopul vânării, al prinderii cu ajutorul capcanelor și, după caz, al reformării;

b)

supravegherea: i. eșantionarea ar trebui să se bazeze pe o supraveghere pasivă intensificată: toate carcasele găsite și porcinele sălbatice bolnave ar trebui testate pentru depistarea PPA utilizând metoda PCR; porcinele sălbatice vânate sau reformate ar trebui testate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente, pe baza situației epidemiologice specifice și ținând seama de legislația UE relevantă (cum ar fi articolele 51 și 52 din Regulamentul privind PPA); ii. pentru consolidarea supravegherii pasive, ar trebui desfășurate activități de patrulare activă de către personal instruit pentru a găsi carcase;

c)	vânarea și prinderea cu ajutorul capcanelor ar trebui să se axeze pe prelevarea de eșantioane pentru testare;

d)	ar trebui aplicate cerințe minime de biosecuritate în cadrul activităților de vânare, de prindere cu ajutorul capcanelor și de îndepărtare a carcaselor;

e)	reformarea porcinelor sălbatice ar trebui să se efectueze de către vânători instruiți;

f)	toate porcinele sălbatice găsite moarte, precum și carcasele porcinelor sălbatice prinse cu ajutorul capcanelor sau vânate, în cazul cărora s-a confirmat prezența PPA, ar trebui eliminate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente;

g)

în general, ar trebui să nu fie luată în considerare împrejmuirea cu garduri a unor zone vaste (34). Cu toate acestea, în situații specifice, împrejmuirea strategică cu garduri ar putea fi luată în considerare și pusă în aplicare pe baza evaluării riscurilor efectuate de către autoritatea competentă.

IV.   Principii și criterii pentru definirea geografică a regionalizării din perspectiva PPA în UE.

Regulamentul privind PPA stabilește norme privind listarea la nivelul Uniunii în anexele I și II a zonelor de restricții, în urma unor focare de PPA. Este necesar ca respectivele zone de restricții să fie listate în anexele I și II la Regulamentul privind PPA, ținând cont de informațiile cu privire la situația epidemiologică, furnizate de autoritățile competente din statele membre în cauză, și de prezentele orientări, precum și de nivelul riscului de răspândire a PPA și de situația epidemiologică generală a PPA în statul membru în cauză și în statele membre sau țările terțe învecinate, după caz (astfel cum se prevede în considerentul 5 din Regulamentul privind PPA).

1.

Legislația UE. Normele privind listarea zonelor de restricții în urma unor focare de PPA și măsurile aplicabile în zonele de restricții relevante sunt prevăzute în actele legislative ale UE menționate în capitolul I din Orientările cu privire la PPA. Regulamentul privind PPA stabilește măsuri speciale de control al PPA care sunt legate de zonele de restricții listate în anexele I și II la acesta. Regulamentul privind PPA prevede, de asemenea, o metodă de regionalizare, care să se aplice în plus față de măsurile de control al bolilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429 și în Regulamentul delegat (UE) 2020/687. Regulamentul privind PPA listează zonele de restricții din statele membre afectate de focare de PPA sau expuse riscului să fie afectate din cauza apropierii lor de astfel de focare.

2.

Criterii de delimitare geografică a zonelor de restricții în ceea ce privește PPA pentru listarea, modificarea și delistarea zonelor de restricții în ceea ce privește PPA din anexa I sau II la Regulamentul privind PPA. Zonele de restricții în ceea ce privește PPA sunt diferențiate în funcție de situația epidemiologică a PPA și de nivelul riscului de răspândire. Ele sunt clasificate ca (i) zone de restricții I, II și III, iar zona de restricții III indică cel mai înalt nivel al riscului de răspândire a PPA și cu cea mai dinamică situație a evoluției epidemiologice la porcinele deținute și, în urma unui focar de PPA, într-un stat membru sau într-o zonă anterior indemnă de boală, ca (ii) zone de restricții, care cuprind zone de protecție și zone de supraveghere (în cazul unui focar de PPA la porcine deținute), și zone infectate (în cazul unui focar al respectivei boli la porcine sălbatice). În plus, respectivele zone de restricții ar trebui listate, modificate sau eliminate din anexa I sau II la Regulamentul privind PPA, ținând cont, după caz, de: 2.1. informațiile și justificarea furnizate de autoritatea competentă a statului membru în cauză cu privire la situația epidemiologică și la măsurile luate; 2.2. principiile și criteriile fundamentate științific pentru definirea geografică a regionalizării determinate de PPA, precum și de prezentele orientări cu privire la PPA; 2.3. măsurile de supraveghere instituite și rezultatele acestora; 2.4. nivelul riscului de răspândire a PPA, 2.5. situația epidemiologică generală a PPA, evoluția acesteia și factorii de risc suplimentari din statul membru în cauză și din statele membre sau țările terțe învecinate; 2.6. prezența anterioară și recentă a PPA atât la porcinele deținute, cât și la cele sălbatice, astfel cum s-a demonstrat în urma unei supravegheri eficace; 2.7. dimensiunea unității epidemiologice în cauză, continuitatea teritorială și geografică cu teritoriile adiacente, tipologia biotopului prezent; 2.8. aspectele geografice legate de localizarea focarelor; 2.9. factorii ecologici (de exemplu, căile navigabile, pădurile) și existența unor bariere naturale și artificiale (de exemplu, autostrăzi sau căi ferate împrejmuite cu garduri sau „zone albe”); 2.10. prezența și distribuția porcinelor sălbatice; 2.11. epidemiologia bolii; 2.12. rezultatele evaluărilor epidemiologice specifice efectuate de EFSA sau de autoritățile competente; 2.13. experiența anterioară dobândită cu privire la răspândirea PPA; 2.14. diviziuni administrative, continuitate teritorială; 2.15. forța executorie a măsurilor de control; 2.16. distribuția și profilul [de exemplu, tipul de producție (cum ar fi activitățile în aer liber)] ale unităților de porcine deținute și existența unor zone de protecție și de supraveghere; 2.17. practicile de vânătoare și alte considerații legate de gestionarea faunei și florei sălbatice.

3.

Pe baza unei analize a datelor epidemiologice din statele membre afectate de genotipul II al virusului PPA, EFSA prezintă, în rapoartele sale (35) privind PPA, următoarele constatări relevante pentru regionalizare: 3.1. infecția a continuat să se răspândească lent la populațiile de porcine sălbatice (viteza mediană de propagare a infecției cu virusul PPA în anumite zone a fost estimată între 8 și 17 km/an (36)); 3.2. PPA a fost introdusă în mai multe state membre ale UE prin două procese distincte de răspândire: 3.2.1. propagarea relativ lentă și continuă prin intermediul populațiilor și al metapopulațiilor de porcine sălbatice; 3.2.2. translocări prin intermediul oamenilor care au cauzat apariția unor noi focare de PPA aflate la distanță de zonele în care a apărut anterior PPA.

4.

Calendarul restricțiilor. Zonele listate în anexa I sau II la Regulamentul privind PPA ar trebui menținute sub restricții până când situația epidemiologică îndeplinește criteriile de modificare sau de eliminare de pe liste a zonelor de restricții în ceea ce privește PPA. Principiile Codului sanitar pentru animale terestre al OMSA (37), precum și considerațiile epidemiologice cu privire la boală oferă o serie de orientări privind momentul și criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o zonă supusă restricțiilor din cauza apariției PPA în vederea redobândirii statutului de zonă indemnă.

5.

Principalele criterii generale pentru delimitarea zonelor de restricții în ceea ce privește PPA listate în anexa I sau II la Regulamentul privind PPA. Pentru a preveni răspândirea PPA și pentru a proteja piața internă a UE și comerțul internațional, ar trebui urmată o abordare prudentă și bazată pe date științifice pentru modificarea zonelor de restricții listate. Luând ca puncte de referință Codul sanitar pentru animale terestre al OMSA și cele mai bune cunoștințe disponibile, înainte de modificarea zonelor de restricții listate în anexa I sau II la Regulamentul privind PPA ar trebui să se țină cont de următoarele aspecte: 5.1. reducerea sau eliminarea completă a zonelor de restricții I și II listate ar trebui să nu fie efectuată: 5.1.1. în timpul vârfurilor sezoniere ale perioadelor de răspândire mai rapidă a bolii descrise de EFSA; 5.1.2. în cursul altor perioade de răspândire mai rapidă a bolii în apropierea zonelor de restricții relevante; 5.1.3. atunci când situația epidemiologică generală în ceea ce privește PPA este negativă în statul membru în cauză. Cu toate acestea, situația epidemiologică generală pozitivă în ceea ce privește PPA în statul membru și justificările furnizate de autoritatea veterinară competentă pot fi luate în considerare pentru reducerea și eliminarea completă a zonelor de restricții listate și în timpul vârfurilor sezoniere menționate la punctul 5.1.1; 5.2. măsuri adecvate de supraveghere a PPA, cu rezultate favorabile, ar fi trebuit să fie instituite în zona de restricții relevantă și în zonele înconjurătoare de pe teritoriul statului membru pentru o perioadă suficientă relevantă pentru epidemiologia PPA; 5.3. situația epidemiologică generală în ceea ce privește PPA din țară, justificările furnizate de autoritatea competentă și constatările auditurilor Comisiei, după caz; 5.4. autoritatea competentă ar trebui să evalueze riscurile care decurg din modificarea zonelor de restricții, iar evaluarea ar trebui să indice faptul că riscul de răspândire a PPA este neglijabil, după caz, pentru zona de restricții relevantă.

6.

Principalele criterii specifice pentru reducerea sau eliminarea completă a unei zone de restricții III listate și pentru reclasificarea sa, după caz, ca zonă de restricții II (în cazul prezenței VPPA la porcinele sălbatice din zona respectivă) sau ca zonă de restricții I (în cazul prezenței VPPA în imediata apropiere fie la porcinele deținute, fie la porcinele sălbatice) sau ca zonă fără restricții: 6.1. nu a existat niciun caz de infecție cu VPPA în zona respectivă în ultimii trei ani; această perioadă poate fi redusă la 12 luni atunci când operațiunile de supraveghere dintr-o țară sau zonă ori evaluarea științifică efectuată la nivelul UE sau la nivel național nu a demonstrat existența sau implicarea căpușelor din genul Ornithodoros; 6.2. în cazul apariției unui singur focar sau a unor focare de PPA limitate în spațiu și timp (în cursul unei perioade de 30 de zile de la apariția primului focar în zona respectivă) în unități de porcine deținute dintr-o zonă suficient de vastă, în care nu s-a înregistrat niciun focar de PPA la porcinele deținute în ultimele 12 luni – perioada de trei ani sau 12 luni menționată la punctul 6.1. poate fi redusă la 3 luni, cu condiția ca: 6.2.1. operațiunile preliminare de curățare și dezinfectare și, după caz, controlul insectelor și al rozătoarelor au fost efectuate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687 (imediat după finalizarea măsurilor prevăzute la articolul 12 și, după caz, la articolul 14 din regulamentul respectiv) în toate unitățile afectate; 6.2.2. sunt puse în aplicare măsurile menționate la articolele 26 și 41 (vizite ale medicilor veterinari oficiali și examinări clinice și, atunci când a fost necesar, examene de laborator) din Regulamentul delegat (UE) 2020/687; și 6.2.3. atunci când operațiunile de supraveghere dintr-o țară sau zonă ori evaluarea științifică efectuată la nivelul UE sau la nivel național nu a demonstrat prezența sau implicarea căpușelor din genul Ornithodoros.

7.

Principalele criterii specifice pentru reducerea sau eliminarea completă a zonei de restricții II listate și pentru reclasificarea sa ca zonă de restricții I sau zonă fără restricții: 7.1. nu s-a înregistrat niciun focar de PPA la porcinele sălbatice în ultimele 12 luni; 7.2. situațiile specifice (38) legate de reducerea perioadei de 12 luni menționate la punctul 7.1 ar putea fi luate în considerare pe baza situației epidemiologice generale în ceea ce privește PPA din statul membru și a justificărilor furnizate de autoritatea competentă relevantă; 7.3. în cazul unei situații epidemiologice generale favorabile în statul membru în cauză, s-a demonstrat absența circulației VPPA într-un perimetru geografic determinat, susținută de concluziile favorabile formulate în urma punerii în aplicare a strategiei EFSA de revenire la situația de normalitate (39) (abordare în două etape: combinația între durata adecvată a unei perioade de monitorizare „Etapa de screening”, urmată de o perioadă adecvată pentru „Etapa de confirmare”).

8.

Reducerea sau eliminarea completă a zonei de restricții I listate ar trebui să se bazeze pe: 8.1. evaluarea riscurilor legate de PPA; 8.2. faptul că nu s-a înregistrat niciun focar de PPA la porcinele deținute sau la cele sălbatice în ultimele: 8.2.1. 12 luni; 8.2.2. sau 3 luni, în cazul în care se utilizează criteriul menționat la punctul 6.2 pentru a reclasifica zona de restricții III în zonă de restricții I relevantă; 8.3. întregul set de date epidemiologice dintr-un perimetru geografic și dintr-un interval temporal mai vaste, inclusiv situația epidemiologică în ceea ce privește PPA în zonele de restricții II și/sau III învecinate; 8.4. faza epidemică a PPA în zona relevantă și, după caz, pe întregul teritoriu al statului membru; delistarea zonei de restricții I ar trebui să nu fie efectuată într-un stadiu incipient al epidemiei.

---

(1)   JO L 129, 15.4.2021, p. 1.

(2)  https://asf-referencelab.info/asf/en/

(3)  https://food.ec.europa.eu/animals/animal-diseases/veterinary-emergency-team_en

(4)   EFSA Journal 2018;16(11):5494

(5)  https://www.woah.org/en/what-we-do/standards/codes-and-manuals/

(6)  https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/african-swine-fever

(7)   JO L 84, 31.3.2016, p. 1.

(8)  https://food.ec.europa.eu/animals/animal-health/animal-health-law/delegated-and-implementing-acts_en

(9)   JO L 174, 3.6.2020, p. 64.

(10)   JO L 79, 17.3.2023, p. 65.

(11)  https://rr-europe.woah.org/en/Projects/gf-tads-europe/standing-groups-of-experts-on-african-swine-fever-in-europe/depository-on-african-swine-fever/

(12)  De exemplu, articolele 10, 55, 65 etc.

(13)   EFSA Journal 2021;19(6):6639.

(14)   EFSA Journal 2021;19(4):6558.

(15)  Care provin din zone în care a fost raportată PPA.

(16)  Care provin din zone în care a fost raportată PPA.

(17)  Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele privind supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente (JO L 174, 3.6.2020, p. 211).

(18)  https://asf-referencelab.info/asf/en/

(19)  https://www.woah.org/en/what-we-do/standards/codes-and-manuals/

(20)   EFSA Journal 2018;16(11):5494.

(21)  https://www.woah.org/app/uploads/2022/07/asf-in-wild-boar-ecology-and-biosecurity-2nd-ed.pdf

(22)  Pe baza solicitărilor EFSA.

(23)  https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/african-swine-fever

(24)  https://rr-europe.woah.org/en/Projects/gf-tads-europe/standing-groups-of-experts-on-african-swine-fever-in-europe/depository-on-african-swine-fever/

(25)   EFSA Journal 2021;18(5):EN-6573.

(26)   EFSA Journal 2018;16(7):5344.

(27)   EFSA Journal 2018;16(11):5494.

(28)  În sensul orientărilor cu privire la PPA, termenul „carcasă” se referă atât la (i) porcinele sălbatice găsite moarte (inclusiv porcine sălbatice ucise în trafic), cât și la (ii) porcine sălbatice împușcate.

(29)  În zonele nou infectate, ar trebui să se acorde o atenție specială gestionării porcinelor sălbatice, în vederea evitării răspândirii PPA la alte animale.

(30)  Cehia: https://ec.europa.eu/food/system/files/2019-02/ad_control-measures_asf_presentation-wild-boar-czech-rep.pdf; Belgia: https://ec.europa.eu/food/system/files/2020-11/ad_control-measures_asf_erad-eu-bel.pdf.

(31)  Astfel cum se menționează la articolul 43 din Regulamentul (UE) 2016/429 și la articolul 66 din Regulamentul delegat (UE) 2020/687.

(32)  Raport științific al EFSA: Epidemiological analyses of African swine fever in the European Union (November 2017 until November 2018) [Analize epidemiologice ale pestei porcine africane în Uniunea Europeană (noiembrie 2017-noiembrie 2018)];

(33)  Pentru o perioadă de cel puțin 24-36 de luni, ținând seama de situația specifică din zona respectivă.

(34)  În prezent, nu există nicio dovadă cu privire la eficacitatea gardurilor de mari dimensiuni în ceea ce privește izolarea porcilor mistreți (EFSA, doi: 10.2903/j.efsa.2018.5344).

(35)  https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/african-swine-fever

(36)  Viteza mediană de răspândire a infecției în Belgia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Polonia, astfel cum a fost estimată pe baza analizei rețelei, a fost cuprinsă între 2,9 și 11,7 km/an [Analize epidemiologice ale pestei porcine africane în Uniunea Europeană (noiembrie 2018-octombrie 2019)]. EFSA Journal, volumul 18, numărul din 1 ianuarie 2020.

(37)  https://www.woah.org/en/what-we-do/standards/codes-and-manuals/terrestrial-code-online-access/?id=169&L=1&htmfile=chapitre_asf.htm

(38)  De exemplu, ultimul caz de PPA confirmat este atribuit unei carcase descompuse sau unui schelet de porcină sălbatică pentru care s-au obținut rezultate pozitive în urma unui test PCR, care indică moartea animalului respectiv cu câteva luni înainte de data confirmării.

(39)   EFSA Journal 2021: volumul 19, numărul 3, martie 2021.