De la invadarea neprovocată și nejustificată la scară largă a Ucrainei de către Rusia, aprovizionarea cu gaze a UE de către Rusia a fost perturbată ca o încercare deliberată de a utiliza energia ca armă politică. Rusia este de mulți ani principalul furnizor de gaze al UE. În trecut, UE s-a bazat pe Rusia pentru peste 40 % din aprovizionarea sa cu gaze. Aprovizionarea cu gaze a scăzut în mod constant începând din februarie 2022. Fluxurile de gaze prin conducte din Rusia au reprezentat mai puțin de 10 % din importurile de gaze ale UE în prima jumătate a anului 2023. Douăsprezece state membre au activat primul sau al doilea nivel de criză în conformitate cu clasificarea comună a UE, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze.

Acest șoc în materie de aprovizionare a avut un impact semnificativ asupra nivelului și volatilității prețurilor gazelor și energiei electrice, asupra inflației, asupra stabilității financiare și macroeconomice globale a UE și asupra tuturor cetățenilor. În 2022, prețul angro a fost, în medie, de peste cinci ori mai mare decât nivelul din perioada anterioară crizei și chiar s-a ridicat la peste 300 EUR/MWh la apogeul crizei din vara anului 2022. El rămâne, până în prezent, la niveluri semnificativ mai ridicate decât în perioada anterioară crizei, cu o volatilitate puternică. Întreprinderile, în special cele din industriile mari consumatoare de energie, s-au confruntat cu o pierdere a competitivității, în timp ce cetățenii se confruntă cu o putere de cumpărare redusă.

În acest context, la 19 decembrie 2022, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) 2022/2576 al Consiliului pentru a spori solidaritatea printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze, prin indici de referință ai prețurilor fiabili și prin schimburi transfrontaliere de gaze.

Regulamentul (UE) 2022/2576 prevede un temei juridic temporar în ceea ce privește:

Regulamentul (UE) 2022/2576 urmărește să atenueze impactul prețului la gaze prin măsuri care vizează cererea și oferta, asigurarea siguranței aprovizionării pe întreg teritoriul Uniunii Europene și consolidarea solidarității. El conține diferite elemente menite să acționeze, în mod coerent, pentru a evita prețurile foarte ridicate și pentru a consolida solidaritatea și siguranța aprovizionării.

Prezenta propunere urmărește să prelungească cu un an perioada de aplicare a dispozițiilor Regulamentului (UE) 2022/2576, având în vedere riscurile persistente pentru aprovizionarea cu energie în Uniune.

Răspunsul Uniunii în cadrul REPowerEU și al inițiativelor ulterioare, inclusiv prin măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2576, a contribuit la atenuarea efectelor invadării Ucrainei de către Rusia asupra aprovizionării cu gaze și a impactului ei ulterior asupra nivelurilor prețurilor, inflației, stabilității financiare și macroeconomice, precum și asupra tuturor cetățenilor.

Cu toate acestea, piețele mondiale ale gazelor continuă să fie foarte tensionate și se preconizează că echilibrul pieței va rămâne precar în viitorul apropiat. Această situație are consecințe negative asupra prețurilor gazelor care, deși sunt mai mici decât vârful înregistrat în vara anului 2022, rămân de două ori mai mari decât nivelurile anterioare crizei. O serie de riscuri pot, în cazul în care se materializează, să alimenteze teama de penurie care, având în vedere fragilitatea pieței din cauza tensiunilor sale, poate declanșa reacții importante, cu repercusiuni grave asupra prețurilor. Aceste riscuri includ o revenire a cererii asiatice de GNL, reducând disponibilitatea gazelor pe piața mondială a gazelor; o iarnă rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze cu până la 30 de miliarde de metri cubi; condițiile meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice și producția energiei nucleare din cauza nivelurilor scăzute ale apei și a creșterii ulterioare a cererii de producere a energiei electrice pe bază de gaze; perturbări suplimentare ale infrastructurilor critice; și o deteriorare a mediului geopolitic și a situației amenințărilor în regiunile furnizoare, de exemplu în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

În cazul în care măsurile relevante ale Uniunii vor înceta să se aplice s-ar modifica situația stabilizată, dar fragilă pe care Uniunea a realizat-o până în prezent și s-ar deteriora reziliența la evoluțiile viitoare probabile, cum ar fi oprirea completă a importurilor din Rusia.

În temeiul Regulamentului (UE) 2022/2576, Comisia a conceput și a pus în aplicare, cu sprijinul unui prestator de servicii, mecanismul „AggregateEU”, care permite agregarea cererii, organizarea unor runde de licitații la care să participe furnizorii internaționali de gaze și corelarea cererii cu ofertele furnizorilor. Mecanismul este deschis participării, în calitate de cumpărători, întreprinderilor stabilite în UE și în părțile contractante la Comunitatea Energiei.

Regulamentul prevede agregarea obligatorie a cererii prin stabilirea obligației statelor membre de a solicita întreprinderilor naționale să utilizeze prestatorul de servicii pentru a agrega cererea cu volume suficient de mari de gaze. În procesul de agregare a cererii întreprinderile statelor membre trebuie să includă volume echivalente cu cel puțin 15 % din obiectivele de constituire a stocurilor (aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi pentru întreaga Uniune).

Pentru ca obiectivul diversificării de la furnizarea de gaze din Federația Rusă să nu fie pus în pericol, Regulamentul (UE) 2022/2576 prevede excluderea participării întreprinderilor sau a altor organisme controlate de persoane fizice sau juridice ruse sau a întreprinderilor stabilite în Federația Rusă. În plus, gazele naturale originare din Federația Rusă sunt excluse din mecanismul de agregare a cererii și de achiziționare în comun, inclusiv gazele naturale care intră în statele membre sau în părțile contractante la Comunitatea Energiei prin intermediul unei liste de puncte de intrare.

Regulamentul (UE) 2022/2576 conține dispoziții menite să asigure o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze în Uniune și solidaritatea energetică între statele membre. Pentru a realiza acest obiectiv, regulamentul urmărește să ofere Comisiei o imagine de ansamblu a viitoarelor licitații sau contracte legate de vânzarea și achiziționarea de gaze. În consecință, întreprinderile din sectorul gazelor naturale sau întreprinderile consumatoare de gaze au obligația de a transmite notificări Comisiei cu privire la orice licitații sau contracte viitoare cu un volum mai mare de 5 TWh/an. Comisia poate apoi să emită recomandări adresate acestor întreprinderi în cazurile în care astfel de licitații sau contracte pot avea un impact negativ asupra mecanismului de achiziționare în comun, asupra funcționării pieței, asupra siguranței aprovizionării sau asupra solidarității.

De asemenea, Regulamentul (UE) 2022/2576 îmbunătățește funcționarea eficientă a conductelor și a terminalelor GNL.

Diversificarea surselor de aprovizionare departe de gazul rusesc modifică modelele fluxului de gaze din UE. Prin urmare, rutele de la terminalele de GNL la centrele de consum au devenit mai relevante decât fluxurile est-vest predominante în trecut. Cu toate acestea, astfel de modificări ale fluxurilor de gaze au condus la niveluri deosebit de ridicate de congestionare la punctele de interconectare, în special în nord-vestul Europei.

Pentru a spori capacitatea de reacție a sistemului de gaze la congestionări și pentru a îmbunătăți flexibilitatea sistemului, articolul 14 din Regulamentul (UE) 2022/2576 conține dispoziții care obligă OST să ofere o capacitate fermă contractată subutilizată pentru toate punctele de interconectare, nu numai pentru cele congestionate, fie prin (i) punerea în aplicare a unei noi proceduri lunare de tipul „folosești sau pierzi” (UIOLI), fie (ii) prin extinderea procedurilor existente cu același obiectiv.

O mai mare transparență permite o imagine de ansamblu mai bună și mai cuprinzătoare a pieței de GNL și a pieței de înmagazinare din UE. Ea conduce totodată la o utilizare mai eficientă a acestor infrastructuri și sporește potențialul de atragere a unor furnizori suplimentari.

Mecanismul de gestionare a volatilității prețurilor intrazilnice:

Legislația financiară (MiFID II) impune deja instituirea unui set de mecanisme de către locurile de tranzacționare pentru a limita volatilitatea semnificativă a piețelor financiare, iar ESMA lucrează la modalități de îmbunătățire a funcționării mecanismelor de întrerupere a tranzacționării pentru toate clasele de active, ceea ce va avea un impact pozitiv mai permanent asupra tranzacționării tuturor claselor de active, inclusiv a instrumentelor financiare derivate pe energie. Revizuirea recent încheiată a MiFIR a adăugat, de asemenea, noțiunea de situație de urgență și a conferit ESMA competențe suplimentare în ceea ce privește mecanismele de întrerupere a tranzacționării. Aceste modificări urmează să fie transpuse în legislațiile naționale până în a doua jumătate a anului 2025. Mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice prevăzut în Regulamentul (UE) 2022/2576 a fost introdus astfel încât locurile de tranzacționare să instituie mecanisme de prevenire a variațiilor excesive ale prețurilor în cursul unei zile de tranzacționare, fie prin adaptarea mecanismelor existente de întrerupere a tranzacționării, fie prin crearea unui mecanism suplimentar. Volatilitatea foarte mare de pe piețele gazelor și energiei electrice îngreunează continuarea participării întreprinderilor energetice la aceste piețe și satisfacerea nevoilor lor de hedging, în paralel cu asigurarea siguranței aprovizionării cu energie a consumatorilor finali.

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2022/2576 prevede cerința ca locurile de tranzacționare să instituie un mecanism temporar de gestionare a volatilității intrazilnice, menit să limiteze variațiile mari de preț ale contractelor derivate pe energie pentru aceeași zi de tranzacționare. Locurile de tranzacționare pot pune în aplicare mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice fie prin integrarea acestuia în mecanismele de întrerupere a tranzacționării existente, deja instituite în conformitate cu Directiva 2014/65/UE, fie ca mecanism suplimentar.

Obligația actuală de solidaritate, care rezultă din Regulamentul (UE) 2017/1938, se aplică între statele membre care sunt conectate direct sau prin intermediul unei țări terțe. Prezenta propunere de prelungire va menține extinderea acestei obligații la statele membre cu instalații GNL care, chiar dacă nu sunt conectate direct, ar putea oferi ajutor de solidaritate unui stat membru aflat într-o situație de urgență dacă este dotat cu infrastructura necesară pentru a primi GNL.

Răspunsul Uniunii în cadrul RepowerEU și al inițiativelor ulterioare, inclusiv măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2576, au contribuit la atenuarea consecințelor crizei și au pregătit UE pentru o situație degradată în materie de siguranță a aprovizionării cu gaze. În Raportul privind principalele constatări ale reexaminării Regulamentului (UE) 2022/2576, având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a Uniunii 1 , Comisia a concluzionat că dispozițiile regulamentului au jucat un rol important în stabilizarea situației pieței gazelor și în asigurarea unei aprovizionări adecvate cu gaze a Uniunii și că regulamentul este un element important al setului de instrumente al UE pentru siguranța aprovizionării cu gaze.

Dacă nu este prelungit, regulamentul va înceta să se aplice la 30 decembrie 2023.

Cu toate acestea, de la data adoptării prezentei propuneri, persistă dificultăți grave în aprovizionarea cu gaze a Uniunii.

Din cauza scăderii semnificative a importurilor de gaze prin gazoducte din Rusia în ultimul an, disponibilitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii este redusă considerabil în comparație cu perioada anterioară crizei. Având în vedere nivelurile actuale ale importurilor de gaze prin gazoducte, se preconizează că Uniunea va importa din Rusia aproximativ 20 de miliarde de metri cubi prin gazoducte în 2023, iar aceste importuri nefiabile pot fi reduse și mai mult sau oprite. Această cifră ar fi cu circa 110 miliarde de metri cubi mai mică decât în 2021.

Piețele mondiale ale gazelor rămân foarte tensionate și se preconizează că vor rămâne ca atare pentru o anumită perioadă de timp, întrucât numai o capacitate nouă foarte limitată de lichefiere a GNL la nivel mondial urmează să fie operațională înainte de 2026.

Această situație are consecințe negative asupra prețurilor gazelor care, deși sunt mai mici decât vârful înregistrat în vara anului 2022 (când prețurile s-au ridicat brusc la peste 300 EUR/MWh), rămân de două ori mai mari decât nivelurile anterioare crizei. În cursul deceniului precedent, prețurile au oscilat într-un interval de 5 EUR/MWh până la 35 EUR/MWh și s-au situat, în medie, la aproximativ 20 EUR/MWh. La începutul toamnei anului 2023, prețurile au variat între 40 EUR/MWh și 50 EUR/MWh. Acest nivel al prețurilor continuă să aibă repercusiuni inevitabile asupra puterii de cumpărare a cetățenilor UE și asupra competitivității întreprinderilor europene.

Volatilitatea pieței este, de asemenea, o consecință a tensiunilor de pe piață și reprezintă un risc suplimentar pentru economia UE. În vara și toamna anului 2023 s-au înregistrat o serie de episoade de o volatilitate semnificativă, când prețurile au crescut cu peste 50 % în câteva săptămâni. Acest fenomen arată că piețele gazelor sunt încă fragile și pot avea reacții importante la orice șoc neașteptat și brusc asupra ofertei și cererii, așa cum s-a întâmplat în urma grevei de la instalațiile GNL din Australia, a crizei din Orientul Mijlociu și a avarierii Balticconectorului. În aceste condiții, teama de penurie poate declanșa reacții importante, cu repercusiuni grave asupra prețurilor.

O serie de riscuri pot, în cazul în care se materializează, să alimenteze teama de penurie care, având în vedere fragilitatea pieței din cauza tensiunilor sale, poate declanșa reacții importante, cu repercusiuni grave asupra prețurilor. Printre aceste riscuri se numără: o revenire a cererii asiatice de gaz natural lichefiat (GNL) care reduce și mai mult disponibilitatea gazului pe piața mondială a gazelor, o iarnă rece care ar putea duce la o creștere a cererii de gaze de până la 30 miliarde de metri cubi, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea hidroenergiei sau producția nucleară, care ar necesita recurgerea în mai mare măsură la producția de energie pe bază de gaze și/sau ar declanșa o creștere a cererii de gaze, precum și alte posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze, inclusiv o oprire completă a importurilor de gaze din Rusia sau o perturbare a infrastructurii critice de gaze existente.

În plus, de la adoptarea raportului privind principalele constatări ale reexaminării Regulamentului (UE) 2022/2576, situația amenințărilor s-a deteriorat. Conflicte armate de mare intensitate afectează în prezent mai multe dintre principalele regiuni de aprovizionare ale UE, pe lângă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (Azerbaidjan, Orientul Mijlociu).

Exemplele recente ilustrează probabilitatea și relevanța riscurilor legate de perturbarea infrastructurii critice de gaze. În septembrie 2022, gazoductul NordStream 1 a fost deteriorat de acte de sabotaj într-o asemenea măsură încât, în prezent, nu poate transporta deloc gaze și nu va putea să o facă în viitorul apropiat. În octombrie 2023, Balticconectorul, o conductă importantă care leagă Finlanda de Estonia, a fost avariat. Ancheta examinează dacă avarierea a fost de cauză externă și dacă a fost cauzată de ancora unei nave. Ca urmare a avarierii Balticconectorului, Finlanda nu mai este acum în măsură să îndeplinească criteriul N-1 ca parte a standardului privind infrastructura definit la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2017/1938. Criteriul N-1 garantează faptul că statele membre iau măsuri astfel încât, în cazul unei perturbări a infrastructurii unice principale de gaze, ele continuă să aibă capacitatea tehnică de a-și satisface cererea totală dintr-o zi de vârf. Ca urmare a avarierii Balticconectorului, la 27 octombrie 2023, Finlanda și-a ridicat nivelul de criză în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2017/1938 de la „alertă timpurie” la „alertă”, care este ultimul nivel de criză înainte de nivelul de urgență. Acest nou incident de infrastructură ilustrează probabilitatea și relevanța riscurilor legate de noi perturbări ale infrastructurii critice de gaze.

De asemenea, ar trebui remarcat și faptul că reducerea semnificativă a cererii de gaze naturale (-18 % între august 2022 și septembrie 2023) contribuie la menținerea echilibrului gazelor în UE. Această reducere este rezultatul unor factori economici (de exemplu, prețurile ridicate) și al măsurilor administrative adoptate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1369 privind reducerea coordonată a cererii de gaze și al Regulamentului (UE) 2023/706, care a prelungit această reducere. O posibilă creștere a cererii, ca urmare a unei reveniri a consumului de gaze în sectorul rezidențial, comercial și industrial sau, în cazul în care măsurile administrative care vizează reducerea cererii nu ar fi prelungite în continuare, reprezintă un risc suplimentar care, în situația actuală a piețelor globale tensionate ale gazelor naturale, ar putea să submineze securitatea aprovizionării cu gaze a UE.

În trei rapoarte ulterioare din decembrie 2022, februarie și iulie 2023, Agenția Internațională a Energiei (AIE) a subliniat în mod constant riscurile pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE și a avertizat împotriva slăbirii eforturilor depuse având în vedere îmbunătățirea situației în comparație cu vârful crizei din vara anului 2022. Potrivit raportului din februarie 2023, „aprovizionarea cu gaze la nivel mondial va rămâne tensionată în 2023, iar echilibrul mondial este supus unei game neobișnuit de largi de incertitudini și de factori de risc exogeni. Aceasta include posibilitatea încetării complete a livrărilor de gaze prin conducte din Rusia către Uniunea Europeană, precum și o reluare a importurilor de GNL din China în conformitate cu contractele pe termen lung privind GNL ale acestei țări și o potențială disponibilitate mai scăzută a ofertei de GNL”. AIE a avertizat că „perspectiva îmbunătățită nu ar trebui să distragă atenția de la măsurile necesare (...) pentru a atenua expunerea Uniunii Europene la riscurile exogene” 2 . Ea a elaborat scenarii de criză care includeau oprirea aprovizionării cu gaze din Rusia, aprovizionarea cu GNL în continuare tensionată și creșteri ale cererii legate de condițiile meteorologice, ceea ce ar putea duce la un potențial dezechilibru între cerere și ofertă de 40 miliarde de metri cubi în UE. În raportul ei din iulie 2023, AIE a subliniat că „încă persistă riscurile și incertitudinile înaintea iernii 2023/24 din emisfera nordică” și că „siturile de înmagazinare pline nu reprezintă o garanție împotriva volatilității din timpul iernii și a riscului de reapariție a tensiunilor de pe piață” 3 .

În plus, Rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem (ENTSOG) și-a publicat Perspectivele anuale de aprovizionare pe timp de iarnă cu o imagine de ansamblu din timpul verii, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) 715/2009. ENTSOG a concluzionat că, deși situația generală a siguranței aprovizionării în UE s-a îmbunătățit semnificativ, ar putea fi necesare măsuri suplimentare în cazul unei întreruperi complete a aprovizionării din Rusia. În plus, este necesară o gestionare atentă a instalațiilor de stocare pe parcursul iernii 2023-2024, întrucât un nivel al stocurilor constituite de 46 % este probabil necesar la începutul sezonului de constituire a stocurilor pentru a atinge obiectivul de stocare de 90 % stabilit prin Regulamentul (UE) 2022/1032 4 .

În concluzie, având în vedere dificultățile și riscurile grave persistente, situația legată de aprovizionarea cu gaze, deși s-a îmbunătățit în comparație cu vârful crizei din vara anului 2022, rămâne fragilă. Răspunsul Uniunii în cadrul RepowerEU și al inițiativelor ulterioare, inclusiv măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2576, au contribuit la îmbunătățirea situației. În cazul în care măsurile relevante ale Uniunii vor înceta să se aplice s-ar modifica situația stabilizată, dar fragilă pe care Uniunea a realizat-o până în prezent și s-ar deteriora reziliența la evoluțiile viitoare probabile, cum ar fi oprirea completă a importurilor din Rusia.

Având în vedere aceste dificultăți și riscuri grave persistente pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE și pentru a nu modifica actualul echilibru fragil, este necesar și urgent să se prelungească Regulamentul (UE) 2022/2576. De aceea, prezenta propunere urmărește să prelungească cu încă un an perioada de aplicare a Regulamentului (UE) 2022/2576 pentru a spori solidaritatea printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze, prin indici de referință ai prețurilor fiabili și prin transferuri transfrontaliere de gaze. Prelungirea cu un an este necesară și proporțională din cauza naturii persistente a dificultăților grave și a riscurilor suplimentare, precum și incertitudinii situației actuale, care se preconizează că va continua pe parcursul întregului an 2024.

Diferitele dispoziții ale Regulamentul (UE) 2022/2576, pe care prezenta propunere urmărește să le prelungească, sunt necesare pentru a aborda dificultățile și riscurile grave menționate mai sus pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE, din următoarele motive.

O mai bună coordonare a achizițiilor de gaze (capitolul II - secțiunile 1 și 2)

În general, agregarea cererii și o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze contribuie la asigurarea unui acces egal al întreprinderilor din toate statele membre, în special al celor din țările fără ieșire la mare sau care nu au acces direct la piețele internaționale, la surse de gaze noi sau suplimentare în situații urgente în care solidaritatea este necesară. Ea poate, în spiritul solidarității, să reducă efectul negativ al supralicitării care determină creșterea prețurilor și, mai ales, să ajute întreprinderile mai mici să beneficieze de condiții de achiziționare mai avantajoase rezultate în urma cererii agregate.

În temeiul Regulamentului (UE) 2022/2576, Comisia a conceput și a lansat, cu sprijinul unui prestator de servicii, mecanismul de agregare a cererii și de achiziționare în comun sub denumirea „AggregateEU”. Statele membre și întreprinderile din sectorul gazelor naturale, precum și întreprinderile consumatoare de gaze, au participat cu eficacitate la mecanismul de agregare a cererii și de achiziționare în comun instituit prin Regulamentul (UE) 2022/2576 (denumit în continuare „AggregateEU”) și au contribuit la realizarea, până în octombrie 2023, a unei cereri agregate totale de gaze de 44,04 miliarde de metri cubi, echivalentă cu mai mult de trei ori cantitățile obligatorii pentru agregarea cererii. Volumele corespondente din aceeași perioadă s-au ridicat la 34,77 miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ 10 % din consumul UE în 2022. Acest fapt arată că mecanismul „AggregateEU” a atras un interes semnificativ din partea participanților la piață.

De asemenea, Comisia a pus în aplicare măsuri de sprijin prevăzute de regulament, inclusiv în ceea ce privește transparența și schimbul de informații, guvernanța Platformei energetice a UE și utilizarea obligatorie a mecanismului „AggregateEU”. În temeiul dispozițiilor din regulament privind transparența și schimbul de informații, Comisia a emis două recomandări până în iulie 2023. În aceste cazuri, Comisia a considerat că este nevoie de o coordonare suplimentară în ceea ce privește licitațiile pentru achiziționarea de gaze, deoarece ar putea îmbunătăți funcționarea achiziționării în comun sau ar putea preveni un impact negativ asupra pieței interne, asupra siguranței aprovizionării sau asupra solidarității energetice.

În raportul privind principalele constatări ale reexaminării Regulamentului (UE) 2022/2576, Comisia a concluzionat că mecanismul „AggregateEU”, bazat pe dispozițiile din regulament privind agregarea cererii, a oferit cumpărătorilor europeni (întreprinderi stabilite în UE și în părțile contractante la Comunitatea Energiei) oportunități suplimentare de a achiziționa gaze de la furnizori fiabili în condiții competitive, precum și o transparență a pieței privind cererea și oferta, contribuind astfel la scăderea volatilității piețelor.

Având în vedere cele de mai sus, agregarea cererii și o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze rămân un instrument valoros pentru abordarea dificultăților și riscurilor grave menționate mai sus pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE. Dispozițiile relevante ar trebui, așadar, prelungite cu un an.

Măsuri de îmbunătățire a utilizării instalațiilor de GNL, a instalațiilor de înmagazinare a gazelor și a conductelor (capitolul II – secțiunea 3)

Regulamentul (UE) 2022/2576 prevede instituirea unor mecanisme de tipul „folosești sau pierzi” în toate punctele de interconectare din Europa, deși în trecut aceasta a fost doar o cerință pentru anumite puncte de interconectare. Astfel de mecanisme permit sistemului să reacționeze rapid și flexibil la o posibilă congestionare cauzată de modificarea fluxurilor de gaze.

Măsurile de îmbunătățire a utilizării instalațiilor GNL, a instalațiilor de înmagazinare a gazelor și a conductelor rămân un instrument valoros pentru a face față dificultăților și riscurilor grave menționate mai sus pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE și, prin urmare, dispozițiile relevante ar trebui prelungite cu un an.

Măsuri de prevenire a prețurilor excesive ale gazelor și a volatilității intrazilnice excesive pe piețele instrumentelor financiare derivate pe energie (capitolul III)

Din cauza dificultăților de a evalua exactitatea prețurilor GNL predominante pe piață, Regulamentul (UE) 2022/2576 însărcinează Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) să colecteze toate datele privind tranzacțiile legate de livrările de GNL către Uniune necesare pentru a stabili o evaluare zilnică a prețului GNL și un indice de referință zilnic pentru GNL, stabilit ca diferența dintre evaluarea zilnică a prețului GNL și prețul de decontare pentru contractele futures TTF cu scadența cea mai apropiată.

În ceea ce privește tranzacționarea, Regulamentul (UE) 2022/2576 include o măsură pentru a gestiona volatilitatea excesivă de pe piețele de instrumente financiare derivate pe gaze și energie electrică, menținând în același timp procesele de formare a prețurilor. Mecanismul de limitare a creșterii foarte bruște a prețurilor intrazilnice vizează evitarea volatilității excesive a prețurilor și prevenirea unor creșteri bruște extreme ale prețurilor pe piața instrumentelor financiare derivate pe energie în cursul unei zile de tranzacționare.

Astfel cum s-a concluzionat în raportul privind principalele constatări ale reexaminării Regulamentului (UE) 2022/2576, întrucât piețele gazelor prezintă în continuare episoade de volatilitate semnificativă, dispozițiile capitolului III din Regulamentul (UE) 2022/2576 pot juca un rol în prevenirea creșterii bruște excesive a prețurilor și în stabilizarea pieței. Episoadele de volatilitate pronunțată observate în vara și toamna anului 2023 întăresc concluzia că piețele gazelor sunt încă fragile și vulnerabile la creșteri bruște extreme ale prețurilor. Mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice ar putea rămâne un instrument valoros pentru a face față dificultăților și riscurilor grave menționate mai sus pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE și, prin urmare, dispozițiile relevante ar trebui prelungite cu un an.

Măsuri în caz de urgență în sectorul gazelor (capitolul IV)

Regulamentul (UE) 2022/2576 a completat temporar Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze, în special prin aplicarea implicită a mecanismului de solidaritate în absența unor acorduri bilaterale, precum și prin extinderea mecanismului de solidaritate la gazele naturale lichefiate (GNL) și la volumele critice de gaze (VCG) pentru energia electrică. În plus, a fost adăugată o dispoziție pentru a facilita reducerea cererii de către clienții protejați, precum și o dispoziție pentru a garanta fluxurile transfrontaliere.

În decembrie 2022, Comisia a efectuat un exercițiu comun de „simulare” a solidarității împreună cu statele membre ale UE și ENTSOG, care a testat normele și procedurile de urgență, precum și mecanismul de solidaritate. În plus, Comisia a transmis un chestionar Grupului de coordonare pentru gaz pentru a colecta opinii, de exemplu, cu privire la dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/1576. Rezultatele exercițiului de simulare și chestionarul sunt detaliate mai mult în Raportul privind principalele constatări ale reexaminării Regulamentului 2022/2576.

Pe baza constatărilor raportului privind principalele constatări ale reexaminării Regulamentului (UE) 2022/2576 și noua situație a amenințărilor, Comisia concluzionează că conceptele prezentate în capitolul IV rămân esențiale pentru atenuarea posibilelor crize ale gazelor și pentru reducerea costurilor colective ale unei astfel de crize, precum și pentru facilitarea eforturilor actuale sau viitoare de reducere a cererii. În special, absența acordurilor bilaterale este o vulnerabilitate structurală care persistă, ceea ce înseamnă că este necesară o prelungire a normelor implicite. Volumele critice de gaze pentru producerea de energie electrică rămân, de asemenea, esențiale pentru a evita ca o potențială criză a gazelor să se răsfrângă asupra sistemului de energie electrică. Valorile pentru volumele critice de gaze din anexa I rămân valabile pentru perioada de aplicare prelungită a regulamentului până la sfârșitul anului 2024.

În plus, peisajul aprovizionării din UE s-a schimbat în mod semnificativ, GNL fiind principala sursă de aprovizionare în 2023. Prin urmare, solidaritatea ar trebui extinsă în continuare astfel încât să includă statele membre cu instalații GNL, pentru a reflecta această realitate schimbată. În cele din urmă, conceptele de consum neesențial al consumatorilor protejați și garanții suplimentare pentru fluxurile transfrontaliere într-o situație de urgență au fost evaluate ca fiind concepte benefice pentru prevenirea și atenuarea crizelor și, prin urmare, dispoziții utile care trebuie prelungite.

Instrumentul propus stabilește măsuri temporare, proporționale și extraordinare. Acesta completează legislația și inițiativele actuale relevante ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetățeni și protecția clienților împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării. El contribuie, de asemenea, la obiectivul diversificării aprovizionării cu gaze naturale.

Dispozițiile Regulamentului (UE) 2022/2576 sunt în concordanță cu inițiativele existente, cum ar fi Comunicarea „REPowerEU”, propunerea de „Pachet privind decarbonizarea pieței hidrogenului și a gazelor” și „Regulamentul privind reducerea cererii”, împreună cu comunicarea aferentă intitulată „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”. Ele vin în completarea legislației UE privind piața internă și siguranța aprovizionării.

Regulamentul (UE) 2022/2576 consolidează și completează Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze. Acesta din urmă include deja o obligație de a asigura solidaritatea, precum și noțiunea de clienți protejați în virtutea principiului solidarității, care include gospodăriile și, în anumite circumstanțe, serviciile sociale esențiale și încălzirea centralizată. Regulamentul (UE) 2022/2576 extinde această obligație de solidaritate pentru a proteja aprovizionarea cu volume critice a centralelor electrice pe bază de gaze și o operaționalizează printr-un mecanism implicit în cazul în care nu există acorduri de solidaritate convenite la nivel bilateral, care se aplică în prezent și statelor membre cu instalații GNL.

Propunerea reflectă, de asemenea, pe deplin obiectivul Regulamentului (UE) 2022/1369 privind măsuri coordonate de reducere a cererii de gaze, de a reduce în mod proactiv cererea de gaze pentru a atenua potențialele întreruperi ale aprovizionării cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Reducerea cererii rămâne un pilon esențial al răspunsului nostru în materie de siguranță a aprovizionării, iar propunerea consolidează acest pilon prin aceea că permite statelor membre să realizeze economii din consumul neesențial al clienților protejați, protejând totodată consumatorii vulnerabili.

Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 conține, la punctul 2.2.5 din anexa 1, dispoziții privind un mecanism pe termen lung de tip „folosești sau pierzi”. Aceste dispoziții au fost adoptate pentru a preveni blocarea capacităților de transport de către participanții la piață în perioadele în care aceștia nu pot sau nu intenționează să le utilizeze. Din cauza situației de criză, Regulamentul 2022/2576 reduce povara administrativă și asigură aplicarea acestor dispoziții. În special, el reduce de la șase luni la o lună durata la care se poate licita capacitatea neutilizată.

Ca urmare a invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia, UE a prezentat planul REPowerEU cu scopul de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027. Pentru a realiza acest deziderat, planul REPowerEU prezintă Platforma energetică a UE și a anunțat un mecanism de agregare a cererii și de achiziționare în comun. Regulamentul 2022/2576, ale cărui dispoziții urmărește să le prelungească prezenta propunere, a instituit un astfel de mecanism. Inițiativa propusă este pe deplin coerentă cu obiectivele stabilite în REPowerEU.

Prezenta propunere de prelungire a perioadei de aplicare a Regulamentului (UE) 2022/2576 este, prin urmare, complementară dispozițiilor existente și inițiativelor recente din sectorul energetic, garantând siguranța aprovizionării cu gaze, contribuind la stabilizarea pieței și la ținerea sub control a prețurilor, precum și la diversificarea aprovizionării cu gaze.

În cele din urmă, prezenta propunere vine în completarea eforturilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), care a emis, la 12 octombrie 2023, orientări în materie de supraveghere privind calibrarea mecanismelor de întrerupere a tranzacționării, astfel cum a fost mandatată prin Directiva 2014/65/UE, care vizează consolidarea funcționării acestor mecanisme de întrerupere a tranzacționării pentru toate clasele de active.

Pactul verde european

Regulamentul (UE) 2022/2576, ale cărui dispoziții urmărește să le prelungească prezenta propunere, vizează consolidarea fundamentală a siguranței aprovizionării și abordarea problemei prețurilor ridicate și volatile ale energiei. El este, de asemenea, în concordanță cu obiectivul pe termen mai lung al Pactului verde. Dispozițiile privind agregarea cererii și achizițiile în comun, care stabilesc modalități de achiziționare a gazelor într-un mod mai coordonat sunt, de asemenea, în linie cu traiectoria de decarbonizare indicată în Pactul verde și în REPowerEU.

Politica privind piața internă

Propunerea este compatibilă cu normele privind piața internă a energiei. Funcționarea piețelor transfrontaliere ale energiei este esențială pentru a asigura siguranța aprovizionării într-o situație de deficit de aprovizionare.

Politica în domeniul concurenței

Normele privind agregarea cererii și achizițiile în comun pot fi aplicate într-un mod compatibil cu normele UE în materie de concurență, care permit achiziționarea în comun de către întreprinderi concurente în anumite condiții și care sunt aplicate în funcție de condițiile predominante de pe piață.

Temeiul juridic pentru prezentul instrument este articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Deficitul actual de aprovizionare cu gaze constituie o dificultate gravă în aprovizionarea cu un anumit produs energetic, în conformitate cu articolul 122 din TFUE. Așa cum s-a arătat mai sus, persistă încă dificultăți și riscuri grave pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE. Din cauza scăderii semnificative a importurilor de gaze prin gazoducte din Rusia în ultimul an, disponibilitatea aprovizionării cu gaze a Uniunii este redusă considerabil în comparație cu perioada anterioară crizei. Piețele mondiale ale gazelor rămân foarte tensionate și se preconizează că vor rămâne ca atare pentru o anumită perioadă de timp, întrucât numai o capacitate nouă foarte limitată de lichefiere a GNL la nivel mondial urmează să fie operațională înainte de 2026. În vara și toamna anului 2023 s-au înregistrat o serie de episoade marcate de o volatilitate semnificativă care arată că piețele gazelor sunt încă fragile și pot avea reacții importante la orice șoc neașteptat și brusc asupra ofertei și cererii, așa cum s-a întâmplat în urma grevei de la instalațiile GNL din Australia, a crizei din Orientul Mijlociu și a avarierii Balticconectorului.

O serie de riscuri pot, în cazul în care se materializează, să alimenteze teama de penurie care, având în vedere fragilitatea pieței din cauza tensiunilor sale, poate declanșa reacții importante, cu repercusiuni grave asupra prețurilor. Printre aceste riscuri se numără o revenire a cererii asiatice de gaz natural lichefiat (GNL) care reduce disponibilitatea gazului pe piața mondială a gazelor, condiții meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea hidroenergiei sau producția nucleară care ar necesita recurgerea în mai mare măsură la producția de energie pe bază de gaze, precum și alte posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze, inclusiv o oprire completă a importurilor de gaze din Rusia sau o perturbare a infrastructurii critice de gaze existente.

Prin urmare, este nevoie urgentă de măsuri continue pentru acțiuni mai coordonate și imediate, pentru a fi mai bine pregătiți pentru alte posibile întreruperi ale furnizării de gaze și pentru perioade de volatilitate a pieței în cursul anului următor. Măsurile care urmează să fie continuate în cadrul instrumentului pentru o perioadă limitată de timp permit tuturor statelor membre și participanților la piață să se pregătească și să abordeze în mod coordonat eventualele deficite suplimentare de aprovizionare și volatilitatea pieței. Măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2576 care urmează să fie prelungite sunt adoptate în spiritul solidarității între statele membre. De exemplu, agregarea cererii și achizițiile în comun pot consolida solidaritatea Uniunii prin sprijinirea în special a întreprinderilor care achiziționau anterior gaze exclusiv sau în principal de la furnizori ruși, ajutându-le să se aprovizioneze de la furnizori alternativi de gaze naturale în condiții competitive. În plus, evaluările prețurilor și marjele de referință publicate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2576 sunt esențiale pentru a asigura o mai mare solidaritate între statele membre în ceea ce privește achiziționarea de cantități limitate de GNL. Mai mult, Regulamentul (UE) 2022/2576 stabilește măsuri temporare, pentru cazul unei situații de urgență în sectorul gazelor, pentru distribuția transfrontalieră echitabilă a gazelor, pentru garantarea furnizării gazelor pentru cei mai importanți consumatori și asigurarea acordării ajutorului de solidaritate transfrontalier. Astfel se garantează că o criză localizată a gazelor nu se răspândește în mai multe state membre.

Prin urmare, este justificat ca instrumentul propus să se întemeieze pe articolul 122 alineatul (1) din TFUE.

Dispozițiile Regulamentului (UE) 2022/2576 și prelungirea propusă a acestora sunt în deplină conformitate cu principiul subsidiarității. Având în vedere amploarea și efectul semnificativ al dificultăților și riscurilor grave pentru siguranța aprovizionării cu gaze a UE, este necesară o acțiune la nivelul UE. Este necesară o abordare la nivelul UE prin agregarea cererii și o mai bună coordonare a aprovizionării și o utilizare mai eficientă a terminalelor GNL, a depozitelor și a conductelor de gaze, într-un spirit de solidaritate, pentru a reduce la minimum riscul unor potențiale perturbări majore. Acest lucru poate fi reglementat în mod eficient la nivelul UE, și nu la nivel național.

O abordare coordonată la nivelul UE este, de asemenea, necesară în ceea ce privește măsurile de siguranță a aprovizionării. Această coordonare este esențială pentru a se asigura că statele membre au posibilitatea de a răspunde eficient și prompt la cererile de solidaritate. Deși statele membre vor avea în continuare posibilitatea de a încheia acorduri bilaterale de solidaritate, vor fi în vigoare norme implicite până la încheierea unor astfel de acorduri, permițând astfel tuturor statelor membre ale UE să beneficieze de solidaritate. Acest lucru va garanta, în cele din urmă, că furnizarea de solidaritate bilaterală nu este obstrucționată de lipsa unor acorduri administrative și financiare între statele membre și va permite totodată statelor membre să completeze normele implicite cu condițiile negociate.

Având în vedere natura fără precedent a crizei aprovizionării cu gaze și efectele transfrontaliere ale acesteia, precum și nivelul de integrare a pieței interne a energiei din UE, acțiunea la nivelul Uniunii este justificată, deoarece statele membre individuale nu pot aborda în mod eficace riscul unor dificultăți economice grave cauzate de creșterile bruște ale prețurilor sau de perturbările semnificative ale aprovizionării. Numai acțiunea continuă la nivelul UE, motivată de spiritul de solidaritate dintre statele membre, poate asigura faptul că perturbările aprovizionării și volatilitatea pieței nu conduc la prejudicii de durată pentru cetățeni și pentru economie.

Având în vedere amploarea și efectele sale, măsura poate fi realizată mai eficient la nivelul Uniunii. Prin urmare, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Dispozițiile regulamentului și prelungirea propusă a acestora respectă principiul proporționalității. Măsura este proporțională cu amploarea și cu natura problemelor definite, precum și cu realizarea obiectivelor stabilite.

Având în vedere situația geopolitică fără precedent și amenințarea semnificativă la adresa cetățenilor și a economiei UE, există o nevoie clară de acțiune coordonată. Măsurile prevăzute în propunere nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor lor și sunt proporționale cu obiectivele respective.

Mai precis, dispozițiile privind agregarea cererii și achiziționarea în comun pe care prezenta propunere urmărește să le prelungească urmează, în general, să fie puse în aplicare în mod voluntar, cu doar o excepție limitată în ceea ce privește participarea obligatorie la agregarea cererii pentru un anumit volum de gaze. Întreprinderile private rămân pe deplin libere să încheie sau nu contractele de furnizare a gazelor.

Extinderea solidarității la centralele electrice pe bază de gaze, cu rol critic în sistemul energetic, impune restricții operatorilor pieței, necesare pentru asigurarea siguranțe aprovizionării cu gaze într-o situație de reducere a furnizării de gaze și de creștere a cererii în timpul sezonului de iarnă. Ele se bazează pe măsurile existente prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1369 și de Regulamentul (UE) 2017/1938, menite să sporească eficacitatea măsurilor respective în circumstanțele actuale.

Obligația operatorilor pieței de a furniza ACER informații privind tranzacțiile cu GNL este aliniată la obligațiile existente ale operatorilor de piață în temeiul REMIT, iar ACER va păstra confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile.

Măsura de limitare a volatilității prețurilor intrazilnice stabilește cerințe pentru locurile de tranzacționare și pentru traderi pentru a permite întreprinderilor energetice să participe în continuare la piețele gazelor și energiei electrice și să își satisfacă nevoile de hedging, garantând astfel siguranța aprovizionării cu energie a consumatorilor finali. În același timp, dispozițiile regulamentului lasă la latitudinea locurilor de tranzacționare să stabilească metoda de calcul aplicabilă pentru determinarea limitelor de preț în raport cu un preț de referință.

Durata prelungirii este proporțională din cauza persistenței dificultăților grave legate de aprovizionarea cu energie și a riscurilor rezultate în ceea ce privește prețurile și siguranța aprovizionării, care se preconizează că vor continua cel puțin pe parcursul întregului an 2024, deoarece mai multe schimbări structurale ale condițiilor pieței sunt așteptate abia în decursul anului 2025.

Având în vedere amploarea crizei energetice și a impactului social, economic și financiar al acesteia, dispozițiile pe care prezenta propunere urmărește să le prelungească sunt cuprinse într-un regulament cu domeniu de aplicare general și cu aplicabilitate directă și imediată. Prin urmare, este necesar ca prelungirea perioadei de aplicare a acestor dispoziții să se realizeze tot prin adoptarea unui regulament.

Având în vedere nevoia urgentă de a pregăti propunerea de prelungire a Regulamentului (UE) 2022/2576 astfel încât să poată fi adoptată la timp de către Consiliu, nu s-a putut efectua o consultare a părților interesate. Cu toate acestea, aspectele legate de punerea în aplicare a regulamentului, inclusiv necesitatea aplicării în continuare a dispozițiilor acestuia, au fost discutate în cadrul forurilor relevante, cum ar fi Comitetul director ad-hoc și Grupul consultativ pentru industrie.

Prezenta propunere de prelungire a „Regulamentului privind solidaritatea în sectorul gazelor” este o măsură de urgență luată în temeiul articolului 122 alineatul (1) din TFUE pentru a aborda dificultățile și riscurile grave persistente la adresa siguranței aprovizionării cu gaze a UE. Din acest motiv, nu a putut fi efectuată o evaluare a impactului. Cu toate acestea, propunerea se bazează pe concluziile raportului privind principalele constatări ale reexaminării Regulamentului (UE) 2022/2576.

Nu a fost identificat niciun impact negativ asupra drepturilor fundamentale. Măsurile din cadrul acestui instrument nu vor afecta drepturile clienților clasificați ca fiind protejați în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1938, printre care se numără toți clienții casnici. Instrumentul va permite atenuarea riscurilor asociate penuriei de gaze care, în caz contrar, ar avea repercusiuni majore asupra economiei și a societății.

Implicațiile bugetare se limitează la necesitatea de a finanța prelungirea contractului de servicii dintre Comisie și furnizorul de servicii care operează platforma de agregare a cererii „AggregateEU”.

Impactul bugetar asupra bugetului UE asociat prezentei propuneri vizează, de asemenea, resursele umane și alte cheltuieli administrative ale Direcției Generale (DG) Energie a Comisiei Europene, precum și ale ACER. Propunerea intenționează să prelungească dispozițiile care au stabilit o arhitectură consolidată a siguranței aprovizionării cu gaze naturale, aducând noi obligații ce revin statelor membre și, în consecință, conferă un rol consolidat DG Energie într-o gamă largă de domenii, și anume:

Gestionarea globală și punerea în aplicare a regulamentului (3 ENI);

Lucrări de constituire a consorțiului pentru achiziționarea de gaze care să se încadreze în legislația concurenței, necesitând schimburi cu industria de profil (2 ENI);

Evaluarea cererilor de alocări ale statelor membre în ceea ce privește volumele critice mai mari de gaze; monitorizarea cererilor de solidaritate; facilitarea punerii în aplicare a acordurilor de solidaritate (1 ENI);

Asistență administrativă (2 ENI);

Propunerea stabilește, de asemenea, noi sarcini pentru ACER de a colecta date privind tranzacțiile cu GNL în scopul stabilirii unui indice de referință pentru GNL (5 ENI).

Prezenta propunere nu necesită resurse bugetare suplimentare față de cele deja alocate în contextul adoptării Regulamentului (UE) 2022/2576 și prevăzute în fișa financiară care însoțește Regulamentul (UE) 2022/2576.

Modificările propuse sunt specifice, au un domeniu de aplicare limitat și sunt luate pentru a prelungi cu un an perioada de aplicare a dispozițiilor Regulamentului 2022/2576.

La articolul 31, se propune modificarea perioadei de aplicare a regulamentului, din 30 decembrie 2023 (data care rezultă de la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului 2022/2576) în 31 decembrie 2024.