COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.8.2023

COM(2023) 492 final

2023/0301(NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de stabilire, pentru anul 2024, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește aplicabile în Marea Baltică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/194 în ceea ce privește anumite posibilități de pescuit în alte ape

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 1 privind politica comună în domeniul pescuitului („Regulamentul de bază privind PCP”), exploatarea resurselor biologice marine vii trebuie efectuată în așa fel încât să asigure refacerea și menținerea speciilor recoltate peste nivelurile care permit obținerea capturii maxime sustenabile (MSY). Un instrument important în acest sens îl constituie stabilirea anuală a posibilităților de pescuit sub forma capturilor totale admisibile (TAC) și a cotelor.

Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului 2 de stabilire a planului multianual (MAP) pentru Marea Baltică precizează, de asemenea, intervalele-țintă ale mortalității prin pescuit. Aceste intervale sunt utilizate în prezenta propunere pentru a atinge obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și, în special, pentru a atinge și a menține MSY.

Prezenta propunere urmărește să stabilească posibilitățile de pescuit ale statelor membre pentru 2024 pentru cele mai semnificative stocuri de pește din punct de vedere comercial din Marea Baltică. Prezenta propunere urmărește, de asemenea, să reglementeze pescuitul recreativ marin în măsura necesară pentru conservarea stocurilor de pește care fac obiectul prezentului regulament. Pentru a simplifica și a clarifica deciziile anuale privind capturile totale admisibile și cotele, începând cu 2006 posibilitățile de pescuit în Marea Baltică sunt stabilite printr-un regulament separat.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea este coerentă cu alte politici ale Uniunii, în special cu politicile din domeniul mediului.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al propunerii îl constituie articolul 43 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

•Subsidiaritatea (pentru competență neexclusivă)

Propunerea intră în competența exclusivă a Uniunii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) din TFUE. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.

•Proporționalitatea

Propunerea alocă posibilități de pescuit statelor membre în conformitate cu obiectivele Regulamentului de bază privind PCP și ale planului multianual pentru Marea Baltică. În temeiul articolului 16 alineatul (6), al articolului 16 alineatul (7) și al articolului 17 din Regulamentul de bază privind PCP, statele membre decid modul în care atribuie posibilitățile de pescuit care le sunt alocate navelor de pescuit care le arborează pavilionul, în conformitate cu anumite criterii stabilite la articolele respective. Prin urmare, statele membre pot exercita marja de apreciere necesară, distribuind în același timp TAC-urile alocate, în funcție de propriul lor model socioeconomic pentru utilizarea posibilităților de pescuit alocate care fac obiectul propunerii.

•Alegerea instrumentului

Un regulament este considerat instrumentul cel mai adecvat, deoarece permite stabilirea unor cerințe care se aplică direct statelor membre și operatorilor economici relevanți. Acest aspect va contribui la asigurarea faptului că cerințele sunt puse în aplicare într-un mod oportun și armonizat, ceea ce va îmbunătăți nivelul de securitate juridică.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultările părților interesate

Comisia a consultat părțile interesate, în special prin intermediul Consiliului consultativ pentru Marea Baltică, pe baza comunicării sale intitulate „Pescuit sustenabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2024” [COM(2023) 303 final]. Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a pus la dispoziție baza științifică a propunerii. Opiniile preliminare exprimate de părțile interesate consultate cu privire la toate stocurile de pește vizate au fost luate în considerare în măsura în care nu contravin politicilor actuale în domeniu și nu duc la deteriorarea situației resurselor vulnerabile.

Avizele științifice privind limitările capturilor și starea stocurilor au fost, de asemenea, discutate cu statele membre în cadrul forumului regional BALTFISH din iunie 2023.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Comisia a consultat ICES cu privire la metodologia care trebuie utilizată. Avizele științifice ale ICES se bazează pe un cadru elaborat de grupurile sale de experți și de organismele sale cu putere de decizie și sunt emise în conformitate cu acordul-cadru de parteneriat încheiat cu Comisia.

În fiecare an, Uniunea solicită avize științifice din partea ICES cu privire la situația stocurilor de pește importante. Avizele primite acoperă toate stocurile din Marea Baltică, iar pentru stocurile cele mai semnificative din punct de vedere comercial sunt propuse TAC 3 .

•Evaluarea impactului

Propunerea se înscrie într-o abordare pe termen lung, care urmărește ajustarea activităților de pescuit și menținerea lor la niveluri sustenabile, pe termen lung. În timp, se preconizează că această abordare va avea drept rezultate: (i) presiunea stabilă a pescuitului; (ii) cote mai mari; și, prin urmare, (iii) venituri îmbunătățite pentru pescari și familiile acestora. Este de așteptat ca mărirea volumului debarcărilor să fie benefică pentru: industria pescuitului; consumatori; industria de prelucrare și de vânzare cu amănuntul; și restul industriei legate de pescuitul comercial și recreativ. În acest context, trebuie subliniată legătura dintre pescuitul sustenabil și un mediu marin sănătos în Marea Baltică, în conformitate cu strategia privind biodiversitatea și cu alte inițiative conexe, în special cu planul de acțiune al UE privind ecosistemele marine și pescuitul 4 .

Prezenta propunere urmărește evitarea abordărilor pe termen scurt în favoarea durabilității pe termen lung. Prin urmare, aceasta ține seama de inițiativele părților interesate și ale consiliilor consultative, în cazul în care acestea au fost evaluate pozitiv de ICES și/sau de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). Propunerea Comisiei de reformă a PCP s-a bazat pe o evaluare a impactului [SEC(2011) 891] care a susținut că, deși realizarea obiectivului privind captura maximă sustenabilă („maximum sustainable yield” – MSY) este o condiție necesară pentru sustenabilitatea ecologică, economică și socială, cele trei obiective nu pot fi atinse separat.

Până în 2019, deciziile privind posibilitățile de pescuit din Marea Baltică au reușit să aducă rata de mortalitate prin pescuit pentru toate stocurile cu un aviz MSY la niveluri corespunzătoare MSY în momentul stabilirii TAC, cu excepția heringului din vestul Mării Baltice. Se pare că aceste decizii, de asemenea, au reușit să refacă stocurile și să reechilibreze capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Cu toate acestea, în 2019, a devenit evident faptul că stocul de cod din estul Mării Baltice se confrunta cu presiuni puternice. De atunci, estimările ICES au sugerat că acest stoc va rămâne cel mai probabil epuizat și în anii următori. În 2021, a devenit evident faptul că stocul de cod din vestul Mării Baltice se află, de fapt, de mulți ani sub limitele biologice de siguranță (și anume sub așa-numitul nivel de referință Blim), iar ICES a subliniat că mai multe populații de somon sunt, de asemenea, foarte slabe. Dacă, până în 2020, ICES a estimat că biomasa heringului din zona centrală a Mării Baltice se situa sub nivelurile sănătoase (adică sub așa-numitul nivel de referință Btrigger), ICES estimează în prezent că biomasa se situează de fapt în jurul valorilor Blim de la mijlocul anilor 1990 și sub valorile Blim de mai mulți ani. În sfârșit, dacă până în 2022 ICES a estimat că heringul din Golful Botnic s-a apropiat foarte mult de limita Btrigger, ICES estimează în prezent că stocul se situează sub această limită începând din 2021. Prin urmare, sunt necesare progrese suplimentare pentru a atinge și a menține MSY pentru toate stocurile din Marea Baltică.

ICES și-a publicat avizele științifice pentru diferitele stocuri din Marea Baltică la 31 mai 2023. ICES estimează că biomasa heringului din vestul Mării Baltice și a codului din estul și vestul Mării Baltice este în continuare sub nivelul Blim. Biomasa heringului din zona centrală a Mării Baltice se situează și în prezent sub nivelurile Blim, iar cea a heringului din Golful Botnic sub nivelul Btrigger. Codul din estul și vestul Mării Baltice și somonul din Golful Finlandei primesc avize de precauție. Celelalte șapte stocuri au primit următoarele avize MSY:

·șprotul, heringul din Golful Riga și cambula de Baltica se situează peste nivelul Btrigger;

·heringul din Golful Botnic a scăzut sub nivelul Btrigger;

·heringul din vestul și centrul Mării Baltice se situează sub nivelul Blim;

·diferitele populații de somon din bazinul principal rămân în condiții foarte variate (sub Rlim și peste RMSY).

Având în vedere cele de mai sus, se propune menținerea abordării adoptate pentru somonul din bazinul principal, reducând în același timp TAC cu 15 % față de 2023. Propunerea ar crește posibilitățile de pescuit pentru somon în Golful Finlandei cu 7 % față de 2023. Propunerea ar reduce posibilitățile de pescuit pentru heringul din Golful Riga cu 20 % față de 2023. Pentru celelalte stocuri, Comisia a solicitat ICES să furnizeze informații suplimentare cu privire la relațiile dintre specii și capturile accidentale inevitabile. Comisia își va actualiza propunerea după ce va primi informațiile din partea ICES.

Prin urmare, impactul economic al propunerii pentru 2024 nu poate fi estimat în această etapă, deși va exista o reducere a posibilităților de pescuit pentru toate statele membre.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Propunerea rămâne flexibilă în aplicarea mecanismelor privind schimbul de cote deja prevăzute în regulamentele privind posibilitățile de pescuit din Marea Baltică în anii precedenți. Nu există norme noi sau proceduri administrative noi propuse pentru autoritățile publice (ale Uniunii sau naționale) care ar putea crește sarcina administrativă.

Întrucât propunerea se referă la un regulament anual care se aplică pentru anul 2024, aceasta nu conține o clauză de revizuire.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu are implicații asupra bugetului Uniunii.

5.ELEMENTE DIVERSE

•Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Propunerea stabilește posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri de pește sau grupe de stocuri de pește din Marea Baltică pentru 2024.

Pentru a stabili cotele Uniunii pentru stocurile gestionate în comun cu Federația Rusă, cantitățile respective din aceste stocuri au fost deduse din capturile recomandate de ICES. TAC-urile și cotele alocate statelor membre sunt stabilite în anexa la propunere.

Pentru codul din estul Mării Baltice, ICES încă nu este în măsură să stabilească valorile intervalelor FMSY. Prin urmare, acesta a emis din nou un aviz de precauție pentru 2024. Pentru al cincilea an consecutiv, ICES recomandă să se permită capturi zero de cod din estul Mării Baltice. ICES estimează că dimensiunea stocului este de doar 71 % din Blim în 2023 și că va rămâne sub acest nivel pe termen mediu, chiar și în absența totală a pescuitului. În plus, ICES estimează că refacerea stocurilor de pește continuă să fie scăzută. Având în vedere gradul de epuizare a stocurilor, începând din 2019 au fost adoptate măsuri drastice. Pescuitul direcționat de cod pentru estul Mării Baltice a fost închis, cu excepția pescuitului în scopuri exclusiv științifice, iar TAC este limitată la capturi accidentale inevitabile, pentru a se evita periclitarea majorității celorlalte activități de pescuit din Marea Baltică. Începând cu anul 2019, au fost adoptate noi măsuri de remediere legate funcțional de posibilitățile de pescuit, sub forma închiderii zonelor de reproducere care acoperă perioada de vârf de reproducere și potențialele zone de depunere a icrelor și de migrație în scopul reproducerii. Au fost adoptate excepții de la închiderea zonelor de reproducere pentru pescuitul în scopuri exclusiv științifice, pentru anumite activități de pescuit costier la scară mică care utilizează unelte pasive și pentru anumite activități de pescuit de hering destinate consumului uman. În plus, pescuitul recreativ a fost interzis în zona principală de distribuție încă din 2020, deoarece cantitățile capturate ar fi substanțiale în comparație cu TAC pentru capturile accidentale. Având în vedere că aceste măsuri de remediere nu au avut încă timpul necesar încât să conducă la îmbunătățirea stării stocurilor, Comisia propune, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul de bază privind PCP, menținerea lor și întreruperea excepției pentru anumite activități de pescuit de hering în perioada de închidere a zonei de reproducere, deoarece pescuitul direcționat de hering în zona centrală va fi închis. În ceea ce privește nivelul TAC, Comisia așteaptă informații din partea ICES cu privire la nivelul capturilor accidentale inevitabile de cod din estul Mării Baltice în cadrul altor activități de pescuit. Aceste informații sunt necesare deoarece informațiile disponibile în prezent sunt din 2020, iar circumstanțele activităților de pescuit s-au schimbat de atunci, în special nivelul extraordinar de ridicat al refacerii stocurilor de cambulă din ultimii ani.

Avizul ICES pentru codul din vestul Mării Baltice conține incertitudini semnificative de mai mulți ani încoace. În avizul său pentru 2021, ICES a indicat că stocul s-a situat sub nivelul Blim în cea mai mare parte a ultimilor 10 ani. Ca urmare, începând cu 2021, Consiliul a decis să închidă pescuitul direcționat, cu excepția pescuitului în scopuri exclusiv științifice, și să limiteze TAC la capturile accidentale inevitabile, pentru a se evita periclitarea altor activități de pescuit. De asemenea, Consiliul a menținut sau a consolidat și alte măsuri de remediere preexistente legate funcțional de posibilitățile de pescuit. În mod concret, Consiliul a menținut închiderea zonelor de reproducere care acoperă perioada de vârf de reproducere și potențialele zone de depunere a icrelor, cu excepția: (i) pescuitului în scopuri exclusiv științifice; (ii) anumitor activități de pescuit costier la scară mică care utilizează unelte pasive; (iii) anumitor activități de pescuit de hering destinate consumului uman; și (iv) pescuitului de moluște bivalve în anumite ape de mică adâncime. În plus, Consiliul a extins perioada de închidere a zonei de reproducere pentru a include pescuitul recreativ cu undița. În afara perioadei de închidere a zonei de reproducere, Consiliul a redus limita capturilor pentru pescuitul recreativ cu undița la un pește per pescar pe zi. Întrucât incertitudinile persistă, ICES a decis să își retrogradeze avizul pentru 2024 la avizul de precauție de categoria 3 și să reducă cu -97 % nivelul capturilor totale recomandate de cod din vestul Mării Baltice. ICES a declarat că biomasa stocului s-a situat sub limita Blim în cea mai mare parte a ultimilor 15 ani și a înregistrat un nivel minim istoric în 2022. Deși a crescut ușor din 2022, aceasta rămâne cu mult sub nivelul Blim. Având în vedere avizul privind reducerea capturilor, Comisia propune, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul de bază privind PCP, să se întrerupă pescuitul recreativ cu undița, să se mențină închise activitățile de pescuit direcționat, să se mențină închiderile zonelor de reproducere și să se suspende excepția pentru anumite activități de pescuit de hering, deoarece pescuitul direcționat de hering în zona centrală și de vest va fi închis. În ceea ce privește nivelul TAC, Comisia așteaptă informații din partea ICES cu privire la nivelul capturilor accidentale inevitabile de cod din vestul Mării Baltice în cadrul altor activități de pescuit, în special al pescuitului de pești plați.

Cel puțin din anii 1990, ICES a declarat că starea stocurilor de somon din râurile din zona Mării Baltice este eterogenă, unele stocuri din râurile cu somon fiind sănătoase, altele fiind foarte slabe. În urma unui studiu de analiză comparativă, ICES a afirmat pentru prima dată în avizul său pentru 2022 că toate capturile de somon comerciale și cele obținute în cadrul pescuitului recreativ din bazinul principal, care sunt, prin natura lor, activități mixte de pescuit care capturează somon atât din stocuri sănătoase, cât și din stocuri slabe din râuri, ar trebui oprite pentru a proteja stocurile slabe din râuri. De asemenea, ICES a considerat totuși, în același timp, că o continuare a pescuitului direcționat existent în zonele de coastă din Golful Botnic și din Marea Åland (subdiviziunile ICES 29N, 30 și 31) în timpul migrației somonului în timpul verii ar fi în continuare posibilă. Prin urmare, începând din 2021, Consiliul a decis să închidă pescuitul direcționat de somon din bazinul principal și să stabilească o TAC de capturi accidentale pentru capturile accidentale inevitabile, cu excepția pescuitului în scopuri exclusiv științifice, menținând în același timp deschis pescuitul direcționat de somon în timpul perioadei de vară în aceste zone de coastă nordice. De asemenea, tot din 2021, Consiliul a adoptat măsuri de remediere suplimentare legate funcțional de posibilitățile de pescuit și a interzis pescuitul cu paragate la peste patru mile marine măsurate de la liniile de bază. În plus, începând din 2021, Consiliul a decis că, în cadrul pescuitului recreativ, se aplică o limită zilnică a capturilor pentru pescuitul recreativ de un somon cu înotătoare tăiate pentru fiecare pescar în cazul în care și atunci când pescuitul comercial direcționat este închis, iar tehnicile de capturare urmată de eliberare sunt interzise. În avizul său pentru 2024, ICES reiterează faptul că toate capturile comerciale și recreative de somon din bazinul principal ar trebui oprite pentru a proteja stocurile slabe din râuri, în timp ce unele activități de pescuit direcționat de somon ar putea continua în anumite condiții. Cu toate acestea, deoarece un stoc de somon din râurile din zona Mării Botnic (subdiviziunea ICES 30) se află sub nivelul de referință relevant, ICES consideră că pescuitul direcționat în zonele de coastă în lunile de migrație de vară este posibil numai în Golful Botnic (subdiviziunea ICES 31) și că nivelul capturilor totale ar trebui redus în consecință. Pe această bază și în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul de bază privind PCP, Comisia propune: (i) limitarea activităților de pescuit direcționat la Golful Botnic; (ii) ajustarea TAC la nivelul recomandat de ICES; și (iii) menținerea măsurilor de remediere actuale.

ICES a emis un aviz de precauție pentru 2024 pentru somonul din Golful Finlandei. Pe această bază, Comisia propune o TAC în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul de bază privind PCP. Comisia propune, de asemenea, menținerea: (i) flexibilității interzonale limitate între cele două TAC-uri pentru somon; (ii) interdicției de a pescui păstrăv de mare la peste patru mile marine; și (iii) interdicției de a utiliza paragate pentru a pescui păstrăv de mare sau somon la peste patru mile marine.

Evaluarea heringului din Golful Botnic a fost incertă în ultimii ani. În avizul său pentru 2023, ICES și-a redus estimarea privind biomasa stocului și a estimat că aceasta a scăzut la un nivel puțin peste Btrigger. ICES a indicat faptul că această evoluție este probabil cauzată de reducerea dimensiunii heringului, un fenomen observat deja de o anumită perioadă de către anumiți pescari de coastă. În avizul său pentru 2024, ICES a redus și mai mult biomasa stocului, fiind în prezent sub nivelul Btrigger. În plus, chiar și în absența capturilor, probabilitatea ca stocul să scadă sub Blim în 2025 este de 9 %. Din acest motiv, Comisia propune încetarea pescuitului direcționat în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din planul multianual pentru Marea Baltică. În ceea ce privește nivelul TAC, Comisia așteaptă informații din partea ICES cu privire la nivelul capturilor accidentale inevitabile de hering din Golful Botnic în cadrul altor activități de pescuit, în special al pescuitului de șprot.

Pentru heringul din vestul Mării Baltice, dimensiunea stocului estimată de ICES în avizul său pentru 2024 este de numai 71 % din nivelul Blim în 2023. De asemenea, ICES estimează că biomasa va rămâne sub Blim cel puțin până în 2025, chiar și în absența pescuitului. Refacerea stocurilor de pește a înregistrat un nivel minim istoric timp de mulți ani. Întrucât niciunul dintre scenariile de captură nu ar aduce biomasa heringului din vestul Mării Baltice peste limita Blim în viitorul apropiat, ICES își reiterează, pentru al șaselea an consecutiv, avizul privind capturile zero. Începând din 2021, Consiliul a decis să închidă pescuitul direcționat, cu excepția pescuitului în scopuri exclusiv științifice și a pescuitului costier la scară mică, și să stabilească o TAC pentru capturile accidentale inevitabile, pentru a evita periclitarea altor activități de pescuit. Având în vedere că aceste măsuri de remediere nu au avut încă timp suficient să contribuie la îmbunătățirea stării stocurilor, Comisia propune, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din planul multianual pentru Marea Baltică, să se mențină închise activitățile de pescuit direcționat și să suspende excepția pentru pescuitul costier la scară mică. În ceea ce privește nivelul TAC, Comisia așteaptă informații suplimentare din partea ICES cu privire la nivelul capturilor accidentale inevitabile de hering din vestul Mării Baltice în cadrul altor activități de pescuit. Aceste informații sunt necesare deoarece pescuitul la scară mică trebuie închis, iar informațiile disponibile în prezent par insuficiente pentru a propune o TAC adecvată.

Situația biomasei heringului din zona centrală a Mării Baltice a fost incertă în ultimii ani. Prin urmare, ICES a efectuat în 2023 un studiu de analiză comparativă. ICES estimează în prezent că, în cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani, inclusiv în ultimii de ani, biomasa stocului respectiv s-a situat sub limita Blim. Chiar și în absența capturilor, probabilitatea ca stocul să rămână sub Blim în 2025 este de 22 %. În consecință, Comisia propune încetarea pescuitului direcționat în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din planul multianual pentru Marea Baltică. În ceea ce privește nivelul TAC, Comisia așteaptă informații din partea ICES cu privire la nivelul capturilor accidentale inevitabile de hering din zona centrală a Mării Baltice în cadrul altor activități de pescuit, în special al pescuitului de șprot.

La fel ca în anii precedenți, avizul ICES din 2024 pentru heringul din Golful Riga indică faptul că efective de hering din zona centrală a Mării Baltice migrează din bazinul principal în Golful Riga, iar efective de hering din Golful Riga migrează din Golful Riga în bazinul principal. În plus, la fel ca în anii precedenți, ICES sugerează adăugarea/deducerea acestor efective de hering migrator la/din TAC pentru heringul în Golful Riga. Cu toate acestea, pentru 2024, Comisia consideră că, având în vedere că stocul de hering din zona centrală a Mării Baltice se situează sub limita Blim și că, prin urmare, capturile de hering din zona centrală a Mării Baltice ar trebui reduse cât mai mult posibil, nu ar fi adecvat să se adauge capturile de hering din zona centrală a Mării Baltice la TAC pentru heringul din Golful Riga. În schimb, Comisia consideră că este oportun să se deducă în continuare cantitatea de hering din Golful Riga care migrează din Golful Riga, întrucât aceste efective de hering nu mai sunt prezente în Golful Riga. Valoarea FMSY rezultată pentru TAC pentru heringul din Golful Riga reprezintă o scădere de 23 %. Pe această bază și întrucât stocul se află peste nivelul Btrigger, Comisia propune stabilirea TAC în intervalul superior, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) litera (c) din planul multianual pentru Marea Baltică, astfel încât să se limiteze scăderea TAC la -20 %.

TAC pentru cambula de Baltica este o combinație între: (i) avizul MSY pentru stocul din subdiviziunile 21, 22 și 23; și (ii) avizul MSY pentru stocul din subdiviziunile 24-32, pe care ICES l-a avansat în 2022 la un aviz MSY pentru categoria de date 2 a ICES. Conform avizului ICES pentru 2024, ambele stocuri au înregistrat refaceri extraordinare ale stocurilor de pește în perioada 2019-2021. Mai mult, volumul debarcărilor totale a scăzut substanțial, iar volumul capturilor aruncate înapoi în mare a crescut. În plus, ar trebui luate în considerare interacțiunile dintre mai multe specii, în condițiile în care codul este o captură accidentală inevitabilă în cadrul activităților de pescuit de cambulă de Baltica, iar nivelurile capturilor accidentale pot fi semnificative, în special dacă nu sunt utilizate unelte de pescuit mai selective. În ceea ce privește nivelul TAC, Comisia așteaptă informații din partea ICES cu privire la nivelul capturilor accidentale inevitabile de cod în cadrul activităților de pescuit de cambulă de Baltica.

Conform avizului ICES pentru 2024, biomasa șprotului se situează peste nivelul Btrigger, deși presiunea exercitată anterior de pescuit s-a aflat peste nivelul FMSY, iar refacerea stocurilor de pește a atins niveluri minime istorice în 2021 și 2022. În ceea ce privește nivelul TAC, Comisia așteaptă informații din partea ICES cu privire la nivelul capturilor accidentale inevitabile din diferitele stocuri de hering în cadrul activităților de pescuit de șprot.

Prin Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului sunt prevăzute condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4, dispoziții privind flexibilitatea pentru stocurile care fac obiectul unor TAC-uri de precauție și, respectiv, analitice. La articolul 2 din regulamentul respectiv se prevede că, atunci când stabilește TAC-urile, Consiliul trebuie să decidă cu privire la stocurile pentru care nu ar trebui să se aplice articolele 3 și 4, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul de bază privind PCP prevede, de asemenea, un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine vii și ar face dificilă realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, ar trebui clarificat faptul că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică numai atunci când statele membre nu utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul de bază privind PCP.

Comisia propune, de asemenea, modificarea Regulamentului (UE) 2023/194 al Consiliului pentru a stabili o TAC pentru merluciul norvegian al cărui sezon de pescuit începe la 1 noiembrie 2023. Nivelul TAC este marcat cu mențiunea „p.m.” (pro memoria) până la publicarea avizului ICES preconizat pentru 9 octombrie 2023 și în așteptarea consultărilor cu Regatul Unit.

2023/0301 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de stabilire, pentru anul 2024, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește aplicabile în Marea Baltică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/194 în ceea ce privește anumite posibilități de pescuit în alte ape

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 6 prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.

(2)Consiliul urmează să adopte măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, inclusiv privind anumite condiții legate funcțional de respectivele posibilități de pescuit, după caz. În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit sunt stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul respectiv. Conform articolului 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit trebuie alocate statelor membre în așa fel încât să se asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc sau activitate de pescuit.

(3)Prin urmare, capturile totale admisibile (TAC) ar trebui stabilite, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se seama de implicațiile biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultărilor cu părțile interesate.

(4)Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului 7 stabilește un plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective. Planul respectiv urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime sustenabile (MSY). Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu regulile prevăzute în planurile multianuale respective.

(5)În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1139, posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 din regulamentul respectiv trebuie stabilite astfel încât să se atingă mortalitatea prin pescuit la valoarea MSY, exprimate sub formă de intervale, cât mai curând posibil și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu până în 2020. Prin urmare, limitele de captură aplicabile în 2024 stocurilor relevante din Marea Baltică ar trebui stabilite în conformitate cu normele și obiectivele planului multianual instituit prin regulamentul respectiv.

(6)Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și-a publicat avizul anual privind stocurile din Marea Baltică la 31 mai 2023 8 .

(7)Există anumite stocuri pentru care ICES recomandă capturi zero. Cu toate acestea, dacă TAC-urile pentru aceste stocuri sunt stabilite la nivelul recomandat, obligația de a debarca integral capturile, inclusiv capturile accidentale din stocurile respective în cadrul pescuitului mixt, ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a asigura un echilibru între menținerea pescuitului, având în vedere potențialele implicații socioeconomice grave în caz contrar, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, luând în considerare dificultatea de a pescui toate stocurile din cadrul unui pescuit mixt la nivelul capturii maxime durabile (MSY), este adecvat să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Aceste TAC-uri ar trebui stabilite la niveluri care să asigure reducerea mortalității pentru stocurile respective și să ofere stimulente pentru îmbunătățirea selectivității și pentru evitarea capturilor accidentale din stocurile respective. Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC-uri de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit prin care se capturează pești provenind din stocurile respective trebuie stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri sustenabile. De asemenea, pentru a preveni aruncarea înapoi în mare ilegală a capturilor, ar trebui să fie instituite măsuri tehnice și de control care să fie legate în mod intrinsec de posibilitățile de pescuit.

(8)În ceea ce privește stocul de cod din estul Mării Baltice, ICES estimează că biomasa stocului de cod din estul Mării Baltice continuă să fie sub nivelul-limită de referință pentru biomasa stocului de reproducere sub care este posibilă reducerea capacității de reproducere (Blim) și a crescut foarte puțin în comparație cu 2022. Prin urmare, ICES recomandă ca, pentru al cincilea an consecutiv, să nu se captureze cod din estul Mării Baltice 9 . În aceste circumstanțe, este oportun, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, să se mențină închise activitățile de pescuit direcționat și să se păstreze măsurile de remediere legate funcțional de acestea, suspendând în același timp excepția pentru pescuitul de hering sortat destinat consumului uman de la perioada de închidere a zonei de reproducere, având în vedere că pescuitul direcționat de hering în zona centrală a Mării Baltice va fi închis. Posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui stabilite la un nivel scăzut, evitându-se în același timp fenomenul „speciilor de blocaj”.

(9)În ceea ce privește stocul de cod din vestul Mării Baltice, din cauza incertitudinilor continue din aviz, ICES și-a retrogradat avizul 10 la un aviz de precauție. Se pare că stocul s-a situat sub Blim în cea mai mare parte a ultimilor 15 ani, înregistrând un nivel minim istoric în 2022. Avizul de precauție privind capturile prevede niveluri extrem de scăzute. În aceste circumstanțe, este oportun, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, să se mențină închise activitățile de pescuit direcționate și măsurile de remediere legate funcțional, suspendând în același timp excepția pentru pescuitul de hering sortat destinat consumului uman, având în vedere că pescuitul direcționat de hering din zona centrală va fi închis. În plus, se impune încetarea oricărei activități de pescuit recreativ. Posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui stabilite la un nivel scăzut, evitându-se în același timp fenomenul „speciilor de blocaj”.

(10)În ceea ce privește somonul din subdiviziunile ICES 22-31, ICES și-a menținut avizul privind capturile zero, a limitat posibilitatea continuării activităților de pescuit costier direcționat de vară la subdiviziunea ICES 31 și și-a retrogradat în consecință avizul privind capturile 11 . În aceste circumstanțe, este oportun, în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, să se ajusteze zona de pescuit și nivelul posibilităților de pescuit în conformitate cu avizul ICES și să se mențină măsurile de remediere legate funcțional de acestea.

(11)Pentru a asigura utilizarea deplină a posibilităților de pescuit costier în subdiviziune ICES 32, pentru somon s-a introdus, în 2019, o flexibilitate interzonală limitată între subdiviziunile ICES 22-31 și subdiviziunea ICES 32 12 . Având în vedere modificările posibilităților de pescuit pentru aceste două stocuri, este oportun să se mențină această flexibilitate.

(12)Interzicerea pescuitului de păstrăv de mare dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază și limitarea capturilor accidentale de păstrăv de mare la 3 % din captura combinată de păstrăv de mare și de somon au contribuit la o reducere substanțială a erorilor de raportare semnificative din trecut privind capturile pentru pescuitul de somon, în special sub formă de capturi de păstrăv de mare. Prin urmare, este oportun să se mențină restricțiile existente pentru a se menține un nivel scăzut de raportare eronată.

(13)Măsurile privind pescuitul recreativ de cod și somon și măsurile de conservare a stocurilor de păstrăv de mare și de somon nu trebuie să aducă atingere măsurilor naționale mai stricte în temeiul articolelor 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(14)În ceea ce privește heringul din Golful Botnic, ICES a redus biomasa stocului, care se află în prezent sub nivelul de referință sub care trebuie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate (Btrigger) 13 . În plus, ICES afirmă că, chiar și în absența capturilor, probabilitatea ca stocul să scadă sub limita Blim în 2025 este de 9 %. În aceste circumstanțe, este oportun să se închidă activitățile de pescuit direcționat în temeiul articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1139 și să se stabilească la un nivel scăzut posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile, evitând, în același timp, fenomenul „speciilor de blocaj”.

(15)În ceea ce privește heringul din vestul Mării Baltice, ICES estimează că, deși biomasa stocului a crescut, aceasta este de numai 71 % din limita Blim 14 . În plus, refacerea stocurilor de pește rămâne la un nivel minim istoric și nu se preconizează o refacere a biomasei peste limita Blim în 2025. Prin urmare, ICES recomandă ca, pentru al șaselea an consecutiv, să nu se captureze hering din vestul Mării Baltice. În aceste circumstanțe, este oportun, în temeiul articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1139, să se mențină închise activitățile de pescuit direcționat și să se suspende excepția pentru micii pescari. Posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile ar trebui stabilite la un nivel scăzut, evitându-se în același timp fenomenul „speciilor de blocaj”.

(16)În ceea ce privește heringul din zona centrală a Mării Baltice, ICES estimează în prezent că, în cea mai mare parte a ultimilor 30 de ani, inclusiv în ultimii ani, biomasa stocului respectiv s-a situat sub limita Blim 15 . În plus, chiar și în absența capturilor, probabilitatea ca stocul să rămână sub limita Blim în 2025 este de 22 %. În aceste circumstanțe, este oportun să se închidă activitățile de pescuit direcționat în temeiul articolului 4 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1139 și să se stabilească la un nivel scăzut posibilitățile de pescuit pentru capturile accidentale inevitabile, evitând, în același timp, fenomenul „speciilor de blocaj”.

(17)În ceea ce privește heringul din Golful Riga, ICES estimează că biomasa se situează peste Btrigger, iar presiunea exercitată de pescuit se află la nivelul FMSY 16 . De asemenea, ICES estimează că acest stoc se amestecă cu heringul din zona centrală a Mării Baltice. Pe baza estimărilor ICES, această amestecare a fost luată în considerare anterior la stabilirea posibilităților de pescuit respective. Cu toate acestea, având în vedere starea stocului de hering din zona centrală a Mării Baltice, heringul din zona centrală a Mării Baltice care migrează în Golful Riga nu ar trebui adăugat la TAC pentru heringul din Golful Riga pentru 2024. În aceste circumstanțe, este oportun să se stabilească posibilitățile de pescuit în intervalul superior, astfel încât să se limiteze variațiile de la an la an la maximum 20 %, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/1139.

(18)În ceea ce privește cambula de Baltica, potrivit ICES, codul este capturat accidental în cadrul activităților de pescuit de cambulă de Baltica 17 . În plus, rata de aruncare înapoi în mare a capturilor de cambulă de Baltica a crescut substanțial. Prin urmare, este oportun să se țină seama de acești factori și să se stabilească în consecință posibilitățile de pescuit pentru cambula de Baltica.

(19)În ceea ce privește șprotul, ICES estimează că, deși biomasa se situează peste nivelul Btrigger, nu a existat o refacere consistentă a stocurilor de pește din 2014 încoace. În plus, ICES observă că refacerea stocurilor de pește în 2021 și 2022 chiar s-a situat la cele mai scăzute niveluri istorice 18 . În plus, pescuitul de șprot se înscrie adesea în activități de pescuit mixt, împreună cu heringul. Prin urmare, este oportun să se țină seama de acești factori și să se stabilească în consecință posibilitățile de pescuit pentru șprot.

(20)Utilizarea posibilităților de pescuit prevăzute în prezentul regulament este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului 19 , în special de articolul 33, cu privire la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit, și la articolul 34, cu privire la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit către Comisie. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să precizeze codurile legate de debarcarea stocurilor reglementate de prezentul regulament pe care statele membre trebuie să le utilizeze atunci când transmit date Comisiei.

(21)Prin Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului 20 sunt prevăzute condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4, dispoziții privind flexibilitatea pentru stocurile care fac obiectul unor TAC-uri de precauție și, respectiv, analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul trebuie să decidă cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolele 3 și 4, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede, de asemenea, un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine vii, ar împiedica realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului și ar deteriora starea biologică a stocurilor, este necesar să se precizeze în mod explicit că articolul 3 alineatele (2) și (3) și articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică pentru TAC-urile analitice numai atunci când flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu este utilizată.

(22)Biomasa stocurilor de cod din estul Mării Baltice, de cod din vestul Mării Baltice, de hering din vestul Mării Baltice și de hering din zona centrală a Mării Baltice se situează sub limita Blim. Biomasa stocului de hering din Golful Botnic se află sub nivelul Btrigger și se preconizează că se va apropia foarte mult de limita Blim în 2024. Pentru toate aceste stocuri, în 2024 sunt permise numai capturile accidentale și pescuitul în scop științific. Prin urmare, având în vedere reziliența relativ scăzută a ecosistemului Mării Baltice, statele membre care au o cotă din TAC-urile relevante s-au angajat să nu aplice flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru stocurile respective în 2024, astfel încât capturile din 2024 să nu depășească TAC-urile relevante. În plus, în subdiviziunile ICES 22-30, biomasa a aproape tuturor stocurilor din râurile cu somon se situează sub nivelul-limită de referință pentru producția de somon tânăr (Rlim) și numai capturile accidentale și pescuitul în scop științific sunt permise în 2024. Prin urmare, statele membre în cauză și-au asumat un angajament similar privind flexibilitatea de la an la an în ceea ce privește capturile de somon din bazinul principal în 2024.

(23)[spațiu rezervat pentru „merluciul norvegian” - Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului 21 stabilește posibilitățile de pescuit pentru merluciul norvegian până la 31 octombrie 2023 în diviziunea ICES 3a, în apele Regatului Unit și ale Uniunii din subzona 4, precum și în apele Regatului Unit din diviziunea 2a. Perioada de pescuit pentru merluciul norvegian este 1 noiembrie-31 octombrie. Pentru a permite începerea activităților de pescuit la 1 noiembrie 2023, pe baza unor noi avize științifice și în urma consultărilor cu Regatul Unit, este necesar să se stabilească o TAC provizorie pentru merluciul norvegian în diviziunea ICES 3a, în apele Regatului Unit și ale Uniunii din subzona 4 și în apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a pentru perioada 1 noiembrie 2023-31 decembrie 2023. Această TAC provizorie trebuie stabilită în conformitate cu avizul ICES publicat la [9 octombrie 2023 22 .]

(24)[spațiu rezervat pentru alte modificări].

(25)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2023/194 trebuie modificat în consecință.

(26)Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit, dispozițiile prezentului regulament referitoare la Marea Baltică trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2024. Cu toate acestea, prezentul regulament trebuie să se aplice merluciului norvegian în diviziunea ICES 3a, în apele Regatului Unit și ale Uniunii din subzona ICES 4 și în apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a de la 1 noiembrie 2023 până la 31 octombrie 2024, deoarece acesta este sezonul de pescuit al merluciului norvegian. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1
Obiectul

Prezentul regulament stabilește, pentru anul 2024, posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește din Marea Baltică și modifică anumite posibilități de pescuit în alte ape stabilite prin Regulamentul (UE) 2023/194.

Articolul 2
Domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit ale Uniunii care își desfășoară activitatea în Marea Baltică.

2.De asemenea, regulamentul se aplică pescuitului recreativ, în cazul în care acesta este menționat în mod explicit în dispozițiile relevante.

Articolul 3
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

În plus, se aplică următoarele definiții:

(1)„subdiviziune” înseamnă o subdiviziune a Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) din Marea Baltică, astfel cum este definită în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 23 ;

(2)„captură totală admisibilă (TAC)” înseamnă:

(a)în cadrul activităților de pescuit care fac obiectul excepției de la obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de pește care poate fi debarcată anual din fiecare stoc;

(b)în cadrul tuturor celorlalte activități de pescuit, cantitatea de pește care poate fi capturată anual din fiecare stoc;

(3)„cotă” înseamnă o proporție din TAC alocată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe;

(4)„pescuit recreativ” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele biologice marine, cum ar fi în scop recreativ, turistic sau sportiv;

(5)„evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului, inclusiv pe baza unor substituenți, și despre care s-a stabilit, printr-o analiză științifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize științifice;

(6)„TAC analitică” înseamnă o TAC pentru care este disponibilă o evaluare analitică.

CAPITOLUL II

POSIBILITĂȚI DE PESCUIT

Articolul 4
Capturi totale admisibile și alocări

TAC-urile, cotele și, după caz, măsurile legate funcțional de acestea sunt stabilite în anexă.

Articolul 5
Dispoziții speciale privind repartizarea posibilităților de pescuit

1.Repartizarea posibilităților de pescuit între statele membre conform prezentului regulament nu aduce atingere:

(a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(b)deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(c)debarcărilor suplimentare autorizate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(d)cantităților reținute în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și transferate în temeiul articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(e)deducerilor efectuate în temeiul articolelor 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

2.Stocurile care fac obiectul TAC-urilor de precauție sau analitice în scopul gestionării de la an la an a TAC-urilor și a cotelor de pescuit prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 847/96 sunt identificate în anexa la prezentul regulament.

3.Cu excepția cazurilor în care există dispoziții contrare în anexa la prezentul regulament, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri de precauție, iar articolul 3 alineatele (2) și (3) și articolul 4 din regulamentul respectiv se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri analitice.

4.Articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 6
Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale

În scopul derogării de la obligația de a scădea capturile din cotele relevante, prevăzută la articolul 15 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, stocurile de specii nevizate în limitele biologice de siguranță menționate la articolul respectiv sunt identificate în anexa la prezentul regulament.

Articolul 7
Închiderea zonelor de reproducere a codului în scop de protecție

1.Se interzice pescuitul cu orice tip de unealtă de pescuit în subdiviziunile 25 și 26 în perioada 1 mai-31 august.

2.Interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în următoarele cazuri:

(a)pentru operațiunile de pescuit desfășurate în scopul exclusiv al cercetărilor științifice, cu condiția ca aceste cercetări să fie efectuate în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241;

(b)pentru navele de pescuit ale Uniunii cu o lungime totală mai mică de 12 metri care pescuiesc cu setci, cu plase de încurcare sau cu setci cu sirec, cu paragate de fund, cu paragate, cu paragate flotante, cu undițe de mână și cu echipament de pescuit la dandinetă sau cu unelte de pescuit pasiv similare în zone în care adâncimea apei este mai mică de 20 de metri conform coordonatelor din harta marină oficială emisă de autoritățile naționale competente.

3.Se interzice pescuitul cu orice tip de unealtă de pescuit în subdiviziunile 22 și 23 în perioada 15 ianuarie-31 martie și în subdiviziunea 24 în perioada 15 mai-15 august.

4.Interdicția prevăzută la alineatul (3) nu se aplică în următoarele cazuri:

(a)pentru operațiunile de pescuit desfășurate în scopul exclusiv al cercetărilor științifice, cu condiția ca aceste cercetări să fie efectuate în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2019/1241;

(b)pentru navele de pescuit ale Uniunii cu o lungime totală mai mică de 12 metri care pescuiesc cu setci, cu plase de încurcare sau cu setci cu sirec, cu paragate de fund, cu paragate, cu paragate flotante, cu undițe de mână și cu echipament de pescuit la dandinetă sau cu unelte de pescuit pasiv similare în zone în care adâncimea apei este mai mică de 20 de metri conform coordonatelor din harta marină oficială emisă de autoritățile naționale competente;

(c)pentru navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc cu drage moluște bivalve în subdiviziunea 22, în zone în care adâncimea apei este mai mică de 20 de metri conform coordonatelor din harta marină oficială emisă de autoritățile naționale competente.

5.Comandanții navelor de pescuit ale Uniunii menționate la alineatul (2) litera (b) și la alineatul (4) literele (b) și (c) se asigură că activitatea lor de pescuit poate fi monitorizată în orice moment de către autoritățile de control ale statului membru.

Articolul 8
Măsuri privind pescuitul recreativ de cod în subdiviziunile 22-26

Pescuitul recreativ de cod este interzis în subdiviziunile 22-26.

Articolul 9
Măsuri privind pescuitul recreativ de somon în subdiviziunile 22-31

1.Pescuitul recreativ de somon este interzis în subdiviziunile 22-31. Orice exemplar de somon capturat accidental se eliberează imediat înapoi în mare.

2.Prin derogare de la alineatul (1), pescuitul recreativ de somon este permis în următoarele condiții cumulative:

(a)nu poate fi reținut mai mult de un exemplar de somon cu înotătoarea adipoasă tăiată per pescar care practică pescuitul recreativ pe zi;

(b)după capturarea primului somon cu înotătoarea adipoasă tăiată, pescarul care practică pescuitul recreativ încetează pescuitul de somon pentru restul zilei;

(c)toate exemplarele din orice specie de pește reținute sunt debarcate întregi.

3.Prin derogare suplimentară de la alineatul (1), pescuitul recreativ de somon este permis în subdiviziunea 31 în perioada 1 mai-31 august în zonele situate în limita a patru mile marine măsurate de la liniile de bază.

4.Prezentul articol nu aduce atingere măsurilor naționale mai stricte adoptate în temeiul articolelor 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 10
Măsuri pentru conservarea stocurilor de păstrăv de mare și de somon în subdiviziunile 22-32

1.Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii să pescuiască păstrăv de mare dincolo de limita a patru mile marine măsurate de la liniile de bază din subdiviziunile 22-32. În cazul pescuitului de somon dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază în subdiviziunea 32, capturile accidentale de păstrăv de mare nu depășesc în niciun moment 3 % din captura totală de somon și de păstrăv de mare prezentă la bord sau debarcată după fiecare campanie de pescuit.

2.Pescuitul cu paragate de păstrăv de mare sau de somon dincolo de limita a patru mile marine măsurate de la liniile de bază în subdiviziunile 22-31 este interzis.

3.Prezentul articol nu aduce atingere măsurilor naționale mai stricte adoptate în temeiul articolelor 19 și 20 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Articolul 11
Transmiterea datelor

Atunci când statele membre transmit Comisiei date privind cantitățile capturate sau debarcate din stocuri în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa la prezentul regulament.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 12
Modificarea Regulamentului (UE) 2023/194

Regulamentul (UE) 2023/194 se modifică după cum urmează:

(1)În anexa IA, partea B, tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru merluciul norvegian (Trisopterus esmarkii) din diviziunea ICES 3a, din apele Regatului Unit și ale Uniunii din subzona ICES 4, precum și din apele Regatului Unit din diviziunea ICES 2a se înlocuiește cu următorul tabel:

„

”;

(2)[spațiu rezervat].

Articolul 13
Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2024.

Prin derogare de la al doilea paragraf:

(a)articolul 12 punctul 1 se aplică de al 1 noiembrie 2023 până la 31 octombrie 2024;

(b)[spațiu rezervat].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

(1)    Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(2)    Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).

(3)     http://www.ices.dk/advice/Pages/Latest-Advice.aspx .

(4)    COM(2023)102 final din 21 februarie 2023.

(5)    Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(6)    Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(7)    Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).

(8)     https://doi.org/10.17895/ices.pub.c.6398177 .

(9)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820497 .

(10)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820494 .

(11)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820596 .

(12)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820602 .

(13)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820521 .

(14)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21907944 .

(15)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.23310368 .

(16)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820512 .

(17)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820533 și   https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820539 .

(18)     https://doi.org/10.17895/ices.advice.21820581 .

(19)    Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem de control al Uniunii pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 ( JO L 343, 22.12.2009, p. 1 ).

(20)    Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului din 6 mai 1996 privind introducerea unor condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură (TAC) și a cotelor de pescuit (JO L 115, 9.5.1996, p. 3).

(21)    Regulamentul (UE) 2023/194 al Consiliului din 30 ianuarie 2023 de stabilire, pentru anul 2023, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara Uniunii, precum și de stabilire, pentru anii 2023 și 2024, a acestor posibilități de pescuit pentru anumite stocuri de pești de adâncime (JO L 28, 31.1.2023, p. 1).

(22)    [spațiu rezervat pentru avizul ICES care urmează să fie publicat la 9 octombrie 2023].

(23)    Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.8.2023

COM(2023) 492 final

ANEXĂ

la

Propunerea de REGULAMENT AL CONSILIULUI

de stabilire, pentru anul 2024, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește aplicabile în Marea Baltică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/194 în ceea ce privește anumite posibilități de pescuit în alte ape

ANEXA

TAC-URI APLICABILE NAVELOR DE PESCUIT ALE UNIUNII ÎN ZONELE PENTRU CARE AU FOST STABILITE TAC-URI, ÎN FUNCȚIE DE SPECIE ȘI DE ZONĂ

În următoarele tabele sunt stabilite TAC-uri și cote de pescuit (în tone de greutate în viu, dacă nu se precizează altfel) pentru fiecare stoc și măsurile legate funcțional de acestea.

Trimiterile la zonele de pescuit se referă la zonele ICES.

Stocurile de pește sunt indicate în ordinea alfabetică a denumirilor științifice ale speciilor.

În sensul prezentului regulament, următorul tabel de corespondență indică denumirile științifice și denumirile comune: