COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.6.2023

COM(2023) 335 final

2023/0199(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) și de modificare a Directivei 2003/87/CE, a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și (UE) 2021/241

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Angajamentul pe termen lung al UE pentru tranziția verde și cea digitală și impactul asupra industriei UE.

UE este o destinație atractivă pentru investiții durabile. Piața unică europeană a adus, în ultimii 30 de ani, beneficii economice deosebit de semnificative, permițând UE să realizeze un PIB cu până la 9 % mai mare pe termen lung decât dacă ea nu ar fi existat 1 . Modelul de afaceri european se bazează pe deschidere, iar UE oferă un mediu favorabil afacerilor. Modelul social european oferă educație și formare de înaltă calitate și favorabile incluziunii, sisteme de protecție socială care funcționează bine, precum și sisteme de protecție a sănătății publice și a mediului. Alături de concurența loială și de un cadru de reglementare fără precedent orientat către dubla tranziție digitală și verde și către reziliență, acest lucru contribuie la asigurarea previzibilității necesare pentru investitori. 

Consolidarea competitivității și a rezilienței în sectoarele strategice și reducerea dependențelor economiei europene prin intermediul transformărilor verzi și digitale au reprezentat busola UE în ultimii ani. Prin intermediul NextGenerationEU 2 , programul emblematic de redresare economică al UE, UE a eliminat decalajul față de nivelurile de producție anterioare pandemiei încă din vara anului 2021. Fondurile direcționate către dubla tranziție verde și digitală sporesc competitivitatea economiei noastre. Eforturile fără precedent depuse de statele membre pentru a pune în aplicare reforme esențiale sporesc reziliența UE. 

Industria UE și-a dovedit reziliența intrinsecă, dar se confruntă cu dificultăți. Inflația ridicată, deficitele de forță de muncă și de competențe, schimbările demografice, perturbările post­COVID ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea ratelor dobânzii, creșterea bruscă a costurilor energiei și a prețurilor factorilor de producție afectează competitivitatea industriei UE. La acestea se adaugă concurența puternică, dar nu întotdeauna loială, de pe piața mondială fragmentată. Adoptarea și extinderea utilizării anumitor tehnologii critice și emergente în sectoare strategice din Uniune vor fi esențiale pentru valorificarea oportunităților și pentru îndeplinirea obiectivelor tranziției verzi și ale celei digitale de a reduce dependențele strategice și de a facilita investițiile transfrontaliere pe întreaga piață unică. Prin urmare, sunt necesare măsuri imediate pentru a sprijini dezvoltarea sau producția în Uniune a acestor tehnologii critice sau protejarea și consolidarea lanțurilor lor valorice în următoarele domenii: tehnologii profunde și digitale, tehnologii curate și biotehnologii. Uniunea trebuie, de asemenea, să abordeze deficitele de forță de muncă și de competențe în aceste sectoare strategice.

UE a prezentat deja mai multe inițiative de sprijinire a industriei sale. Planul industrial al Pactului verde 3 urmărește să consolideze competitivitatea industriei europene care contribuie la obiectivul zero emisii nete, să asigure volumele necesare pentru materiile prime critice și să sprijine tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Planul oferă un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității de producție a UE în domeniul tehnologiilor curate. Planul este articulat în jurul a patru piloni: un mediu de reglementare previzibil și simplificat, accelerarea accesului la finanțare, consolidarea competențelor și comerțul deschis pentru lanțuri de aprovizionare reziliente. Prin Agenda europeană de inovare 4 , UE a încercat să plaseze Europa în avangarda noului val de inovare și de întreprinderi nou-înființate în domeniul tehnologiei profunde. Unul dintre principalele sale obiective este de a îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere din Europa, de exemplu prin mobilizarea surselor neexploatate de capital privat și prin simplificarea normelor privind cotarea. În plus, în martie 2023, Comisia a adoptat un nou cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat 5 . Statele membre beneficiază mai multă flexibilitate pentru a concepe și a pune în aplicare măsuri de sprijin în sectoarele care sunt esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică. De asemenea, statele membre își modifică în prezent planurile naționale de redresare și reziliență pentru a include capitolele privind REPowerEU 6 , ceea ce reprezintă o oportunitate esențială de a oferi sprijin imediat întreprinderilor și de a le stimula competitivitatea, fără a crea dependențe strategice inutile.

Deși aceste soluții oferă un sprijin rapid și specific, UE are nevoie de un răspuns mai structural la nevoile de investiții ale industriilor sale. După cum a indicat președinta von der Leyen în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2022 7 , este necesar să ne asigurăm că viitorul industriei este în Europa. În plus, o politică industrială europeană comună necesită o finanțare europeană comună 8 . Prin urmare, este necesar să se instituie platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” („STEP”). 

Platforma ar trebui să contribuie la menținerea unui avantaj european în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente relevante pentru tranziția verde și cea digitală, de la tehnologiile legate de calcul, inclusiv microelectronica, informatica cuantică și inteligența artificială la biotehnologie și producție biotehnologică și tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Consiliul European a recunoscut necesitatea de a aborda această chestiune și a recomandat „asigurarea mobilizării depline a finanțării disponibile și a instrumentelor financiare existente și utilizarea lor de manieră mai flexibilă, astfel încât să se ofere sprijin prompt și specific în sectoarele strategice, fără ca obiectivele politicii de coeziune să fie afectate” 9 . În acest mod, STEP ar trebui să contribuie, de asemenea, la mobilizarea capitalului privat pentru a sprijini competitivitatea întreprinderilor europene în ceea ce privește aceste tehnologii pe scena mondială, ceea ce, la rândul său, va conduce la consolidarea capacităților interne.

Plasarea STEP în centrul bugetului UE este soluția cea mai eficientă. Tranziția către neutralitatea climatică, reziliență și tehnologiile digitale sunt deja principii directoare ale cadrului financiar multianual: 30 % din cele 2 mii de miliarde EUR din CFM 2021-2027, care include programele de redresare NextGenerationEU, sunt cheltuite pentru acțiuni climatice și peste 20 % din Mecanismul de redresare și reziliență sunt dedicate politicilor digitale. În plus, programul „Europa digitală” sprijină introducerea tehnologiei digitale în rândul întreprinderilor, al cetățenilor și al administrațiilor publice. Bugetul UE este, de asemenea, instrumentul suprem al UE de sprijinire a pieței unice și a acțiunii comune cu valoare adăugată la nivelul UE, care asigură economii de scară, eficacitate și solidaritate și care transmite un mesaj politic clar că UE este unită în fața provocărilor.

Crearea STEP este în deplină concordanță cu ambițiile stabilite de partenerii Europei. Legea privind reducerea inflației din Statele Unite ale Americii va mobiliza peste 360 de miliarde USD (circa 330 de miliarde EUR) până în 2032. Planurile de transformare verde ale Japoniei urmăresc să mobilizeze până la 20 de mii de miliarde JPY (circa 140 de miliarde EUR) 10 . India a prezentat sistemul de stimulente legate de producție pentru a spori competitivitatea în sectoare precum energia solară fotovoltaică și bateriile. Regatul Unit, Canada și multe alte țări și-au prezentat, de asemenea, planurile de investiții în tehnologii curate. Este important ca toți actorii să se asigure că finanțarea este concepută și pusă în aplicare într-un mod care denaturează cât mai puțin posibil concurența. Consolidarea transparenței și a deliberării privind subvențiile industriale la nivel internațional este, de asemenea, esențială pentru protejarea și îmbunătățirea condițiilor de concurență echitabile existente, dar incomplete, pe care au fost construite prosperitatea UE și cea mondială. 

Prezentare generală a bugetului UE pentru tranziția verde și cea digitală

UE dispune de mai multe fonduri și programe, finanțate atât de la buget, cât și din alte surse, pentru a oferi sprijin în domeniul tehnologiilor profunde și digitale, al tehnologiilor curate și al biotehnologiilor. Aceste instrumente includ în special fondurile politicii de coeziune, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru inovare, InvestEU, Fondul european de apărare și Orizont Europa:

–Politica de coeziune sprijină tranziția verde (110 miliarde EUR) și tranziția digitală (36,6 miliarde EUR) în statele membre și în regiuni, incluzând în total 85 de miliarde EUR în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), al Fondului de coeziune (FC) și al Fondului pentru o tranziție justă (FTJ) – principalele fonduri ale UE în cadrul politicii de dezvoltare regională – pentru a sprijini tranziția energetică a UE.

–Mecanismul de redresare și reziliență și REPowerEU, planul UE de a asigura independența Europei de combustibilii fosili proveniți din Rusia, oferă oportunități fără precedent statelor membre de a finanța investiții și reforme verzi și digitale.

–Utilizarea veniturilor provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) 11

–Fondul pentru modernizare (60 de miliarde EUR) oferă un sprijin substanțial unui număr de 13 state membre beneficiare pentru a-și accelera tranziția energetică.

–Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (86 de miliarde EUR) va oferi un sprijin substanțial statelor membre pentru a contribui la abordarea consecințelor tranziției verzi pentru grupurile vulnerabile. 

–Fondul pentru inovare (43 de miliarde EUR) va oferi, până în 2030, finanțare pentru tehnologiile inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru producția acestor tehnologii, de exemplu pentru a ajuta industriile mari consumatoare de energie, pentru a dezvolta soluții de captare și stocare a carbonului, pentru producția inovatoare de energie din surse regenerabile sau stocarea energiei. 

–InvestEU contribuie atât la tranziția verde, cât și la digitalizare. În total, 30 % din garanția InvestEU (mai exact, 7,8 miliarde EUR) și 60 % din componenta pentru infrastructură durabilă (5,9 miliarde EUR) contribuie la obiectivele climatice. În plus, se preconizează că peste 2 miliarde EUR ar putea contribui la realizarea obiectivelor digitale și peste 1 miliard EUR la investiții în biotehnologie și medicamente.

–Orizont Europa, principalul program de cercetare și inovare al UE, va aloca 20,2 miliarde EUR pentru cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor curate, 11,5 miliarde EUR pentru biotehnologie și medicamente și 19,3 miliarde EUR pentru tehnologiile digitale. 

–Programul „Europa digitală”, cu un buget total de 7,6 miliarde EUR, oferă sprijin pentru tehnologiile digitale.

–Fondul european de apărare, cu un buget de 8 miliarde EUR, sprijină cercetarea și dezvoltarea în domeniul tehnologiilor și echipamentelor de apărare interoperabile și de ultimă generație.

Deși UE a oferit finanțare constantă atât pentru tranziția verde, cât și pentru cea digitală, fondurile sunt, în general, repartizate între diferite programe de cheltuieli și respectă norme diferite. Mobilizarea instrumentelor și a cadrelor de guvernanță existente va accelera punerea în aplicare și va permite mobilizarea unor cuantumuri mai mari de sprijin financiar. Acesta este obiectivul STEP.

Platforma europeană a tehnologiilor strategice (STEP)

STEP va crea condițiile necesare pentru o utilizare mai eficace, mai eficientă și mai bine direcționată a fondurilor UE existente, contribuind în același timp la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică și, prin urmare, la protejarea coeziunii. Platforma va contribui, de asemenea, la direcționarea fondurilor existente către proiectele relevante și la accelerarea punerii în aplicare a acestora într-un subset de domenii care vor fi identificate ca fiind esențiale pentru poziția de lider a Europei. Alegerea de a raționaliza și de a utiliza mai bine instrumentele existente în locul creării unui instrument cu totul nou reprezintă un răspuns la solicitarea Consiliului European și are trei avantaje principale. În primul rând, timpul: în locul creării unui instrument nou care ar dura o perioadă de cel puțin 12-18 luni, reunirea instrumentelor existente se poate realiza mult mai rapid. Acesta ar reprezenta un avantaj incontestabil pentru beneficiarii fondurilor UE, deoarece aceștia ar putea beneficia mai rapid de avantajele finanțării din partea UE. În al doilea rând, adaptarea instrumentelor existente ar spori posibilitățile de combinare a diferitelor surse de finanțare, atât în cadrul gestiunii directe, cât și al gestiunii partajate, conducând astfel la o utilizare mai eficientă a resurselor. Și, în cele din urmă, valorificarea acestor instrumente existente va fi, de asemenea, mai simplă pentru inițiatorii de proiecte și administratorii de programe. Cu ajutorul Portalului pentru suveranitate, toate informațiile despre oportunitățile de finanțare vor fi centralizate. În plus, aceasta va limita sarcina administrativă pentru inițiatorii de proiecte și administratorii de programe și va reduce la minimum riscul de suprapunere între instrumente.

STEP ar permite Uniunii să reacționeze rapid în fața riscurilor la care sunt expuse întreprinderile esențiale pentru lanțurile valorice ale Uniunii și să dezvolte o finanțare suplimentară pentru proiectele multinaționale, cum ar fi proiectele importante de interes european comun (PIIEC), pentru a îmbunătăți accesul tuturor statelor membre la aceste proiecte, protejând în acest fel coeziunea, și pentru a consolida piața unică și a contracara accesul inegal la ajutoarele de stat.

Pe această bază, STEP are trei obiective:

1.oferirea de flexibilitate pentru instrumentele existente;

2.consolidarea capacității de acțiune a instrumentelor existente;

3.crearea de sinergii între instrumentele existente.

Oferirea de flexibilitate pentru instrumentele existente în scopul unei mai bune susțineri a investițiilor relevante

Fondurile de coeziune reprezintă cea mai mare politică unică a UE finanțată de la bugetul UE. Pentru a stimula statele membre, Comisia propune o nouă prioritate pentru toate fondurile importante, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ). Comisia propune, de asemenea, deschiderea acestor fonduri pentru întreprinderile mari din regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și din regiunile mai dezvoltate din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media de la nivelul UE, pentru a stimula investiții mai mari în domeniile vizate de STEP. Prin oferirea de stimulente financiare sub forma unei prefinanțări și unei finanțări din partea UE majorate, statele membre sunt încurajate să restabilească prioritățile în cadrul programelor lor. În cadrul acestor fonduri, Comisia propune, de asemenea, o prefinanțare de 30 % în 2024 pentru a stimula absorbția și o creștere a finanțării din partea UE la 100 % pentru proiectele STEP. 

În plus, se propune oferirea unor flexibilități suplimentare pentru ca statele membre să poată pune în aplicare programele din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020. Cadrul de reglementare pentru punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020 pentru politica de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) a fost deja adaptat pentru a oferi statelor membre și regiunilor o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește normele de punere în aplicare a politicii de coeziune și mai multă lichiditate pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune împotriva Ucrainei 12 . Aceste măsuri, introduse la sfârșitul perioadei de programare, necesită timp și resurse administrative suficiente pentru a fi pe deplin exploatate și puse în aplicare. Prin urmare, se propune prelungirea cu 12 luni a termenelor de transmitere a documentelor de închidere pentru perioada 2014-2020. Această prelungire ar trebui să ajute statele membre care se vor confrunta cu un volum de muncă suplimentar legat de revizuirea programelor operaționale în scopul adaptării la STEP.

Pentru a stimula statele membre să furnizeze resurse pentru InvestEU, programul emblematic al UE de stimulare a investițiilor în industriile critice, Comisia propune creșterea transferurilor din planurile de redresare și reziliență către InvestEU de la 4 % la 10 %. Această flexibilitate suplimentară de a utiliza resursele statelor membre în cadrul InvestEU le va ajuta pe acestea să beneficieze de structurile consacrate și de expertiza de piață a partenerilor de implementare ai InvestEU, pentru a selecta și a finanța cele mai promițătoare întreprinderi. În acest sens, dacă un stat membru ia decizia să transfere resurse către compartimentele naționale ale InvestEU pentru implementarea unui produs financiar InvestEU existent dezvoltat pentru compartimentul pentru Uniune de către Comisie împreună cu partenerii de implementare ai Uniunii și cu partenerii de implementare internaționali, cum ar fi Grupul Băncii Europene de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, statul membru neavând în acest caz nicio contribuție discreționară la conceperea produsului financiar, atunci proiectarea produsului financiar nu poate fi imputată statului membru în cauză și, prin urmare, decizia respectivă nu implică în sine ajutoare de stat. Acest lucru nu aduce atingere obligației aplicabile instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare ale Uniunii de a respecta normele privind ajutoarele de stat în temeiul articolului 209 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar.

În plus, pentru a facilita contribuțiile legate de MRR la compartimentul pentru statele membre al InvestEU și adoptarea acestuia, Comisia va adapta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „nu a prejudicia în mod semnificativ” în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 pentru a se asigura că produsele financiare implementate în cadrul Fondului InvestEU pot indica, după caz, absența prejudicierii în mod semnificativ a celor șase obiective de mediu prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 prin aplicarea normelor InvestEU în combinație cu politicile relevante ale partenerului de implementare.

De asemenea, vor fi incluse noi priorități STEP în cadrul Fondului pentru inovare, care este un program de finanțare pentru implementarea tehnologiilor inovatoare și care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în cadrul Fondului european de apărare, care este un program de finanțare pentru cercetarea și dezvoltarea de tehnologii de apărare, și al Consiliului European pentru Inovare (CEI) din cadrul Orizont Europa, care este programul emblematic de inovare al Europei pentru identificarea, dezvoltarea și extinderea tehnologiilor revoluționare. În plus, CEI va putea oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii întreprinderilor mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare.

Sprijin sub formă de capitaluri proprii pentru sectoarele STEP

Întreprinderile care caută investiții pentru a iniția sau a extinde investiții trebuie să depășească o serie de probleme interconectate, de la asigurarea „capitalului răbdător” până la accesul la rețele și capacități critice, pentru a rămâne în Europa și a concura în mod eficace în contextul actualului val de inovare.

Figură: Capitalul de risc în funcție de destinație și de etapă (2020-T1 2023).

Sursă: Capitalul de risc la nivel mondial – actualizare Dealroom T1 2023.

UE dispune de două instrumente principale care oferă sprijin sub formă de capitaluri proprii întreprinderilor europene, și anume Programul InvestEU și Consiliul European pentru Inovare. InvestEU este programul emblematic al UE de stimulare a investițiilor private în economia UE. Fondul InvestEU este pus la dispoziție prin intermediul partenerilor de implementare, inclusiv Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul european de investiții (FEI), care implementează produse financiare care oferă sprijin sub formă de împrumuturi (inclusiv garanții), de capital propriu și cvasicapital pentru întreprinderi și proiecte din sectoare relevante pentru suveranitatea europeană.

În special, FEI utilizează două produse de capitaluri proprii, cu o alocare totală a garanției UE de 5,2 miliarde EUR și un portofoliu orientativ de 8,7 miliarde EUR, care vizează cercetarea, dezvoltarea, comercializarea și extinderea tehnologiilor curate sau a soluțiilor de sustenabilitate din punctul de vedere al mediului și a proiectelor de infrastructură digitală și durabilă. La jumătatea anului 2023, FEI a aprobat peste 100 de investiții în fonduri care se preconizează că vor mobiliza investiții în valoare de aproximativ 30 de miliarde EUR. BEI oferă sprijin sub formă de capitaluri proprii în cadrul produselor de tip datorie tematice și de capital de risc cu grad ridicat de risc, punând accentul, printre altele, pe tranziția verde, pe tehnologiile digitale strategice și pe tehnologiile generice esențiale.

Tipurile de sprijin care pot fi furnizate prin intermediul CEI implică finanțare mixtă, exclusiv sub formă de granturi și de capitaluri proprii, în anumite condiții. În conformitate cu legislația existentă, sprijinul exclusiv sub formă de capitaluri proprii poate fi acordat IMM-urilor care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, care au primit deja un sprijin exclusiv sub formă de granturi. Această inițiativă extinde definiția respectivă, permițând furnizarea exclusiv de capitaluri proprii IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare bancară și care realizează inovații revoluționare și disruptive în domeniul tehnologiilor critice, indiferent dacă aceste IMM-uri au primit anterior alte tipuri de sprijin din partea instrumentului Accelerator al CEI. Extinderea propusă ar oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii întreprinderilor cu risc ridicat și cu potențial ridicat care vizează investiții cuprinse între 15 și 50 de milioane EUR și care stimulează runde de finanțare cu coinvestitori cu o valoare cuprinsă între 50 și 250 de milioane EUR.

CEI a fost instituit în cadrul programului Orizont Europa pentru a identifica și a oferi sprijin pe scară largă pentru tehnologiile și inovațiile revoluționare, acordând o atenție deosebită întreprinderilor aflate în stadiu incipient, care au un risc mai ridicat. O componentă-cheie a CEI este Fondul CEI, care este conceput să își asume riscuri pe care piața nu și le va asuma singură și să acopere un deficit de finanțare esențial pentru întreprinderile din domeniul tehnologiei profunde. Fondul CEI este pe deplin operațional din toamna anului 2022 și a adoptat deja peste 130 de decizii de investiții. Cu toate acestea, Fondul CEI nu poate răspunde nevoilor unui număr tot mai mare de întreprinderi care au nevoie de runde de finanțare ulterioară sau de cuantumuri mai mari pentru investiții. Acest lucru este valabil în special în cazul tehnologiilor critice și emergente care prezintă în continuare un risc ridicat, dar care necesită, de asemenea, un volum mare de capital pentru a ajunge pe piață. Noul compartiment al Fondului CEI ar răspunde nevoilor pentru cuantumuri mai mari destinate investițiilor (peste 15 milioane EUR) și ar completa, de asemenea, alte instrumente și produse financiare ale UE, inclusiv cele din cadrul InvestEU.

Cererea de investiții în „tehnologii profunde” în Europa rămâne puternică, cu peste 5 000 de cereri primite în primii doi ani de funcționare a CEI, ceea ce a dus la oferirea de sprijin unui număr de peste 400 de întreprinderi. Dintre acestea, 245 de întreprinderi au fost recomandate pentru mixul unic de granturi nediluante alături de investiții prin intermediul CEI, iar 131 dintre aceste întreprinderi au primit o recomandare de investiții în valoare de cel puțin 5 milioane EUR. Se estimează că aproximativ 25 % dintre întreprinderile cărora li s-a acordat o investiție de peste 5 milioane EUR din partea CEI vor avea nevoie de o finanțare ulterioară de 25-35 de milioane EUR, în medie: reprezentând o rezervă de 20-30 de întreprinderi pe an 13 , necesitând între 0,5 și 1 miliard EUR pe an.

Pe baza experienței actuale a CEI, aceste investiții sprijinite de UE ar mobiliza de până la cinci ori mai multe investiții private suplimentare și, prin urmare, ar aborda în mod semnificativ decalajul de pe piață. Fără sprijin suplimentar, multe dintre aceste întreprinderi ar putea să se mute în afara Europei pentru a avea acces la runde de finanțare mai mari sau ar putea fi depășite de concurenți din țări terțe care beneficiază o mai bună finanțare.

Consolidarea capacității de acțiune a instrumentelor existente pentru a accelera investițiile relevante

În ceea ce privește resursele, se propune alocarea unui cuantum suplimentar de 10 miliarde EUR pentru a sprijini schemele UE de investiții existente și care și-au dovedit eficacitatea, care vizează consolidarea investițiilor în cadrul STEP, menținând în același timp obiectivele de coeziune și contribuind la condiții de concurență echitabile pe piața unică prin asigurarea unei distribuții echilibrate din punct de vedere geografic a proiectelor finanțate în cadrul STEP prin mandatele corespunzătoare ale programelor participante, ținând seama de natura bazată pe cerere a anumitor programe de punere în aplicare.

Programul InvestEU

Implementarea programului este pe drumul cel bun, 85 % din garanția inițială, reprezentând 22,3 miliarde EUR, fiind deja contractată cu partenerii de implementare. Absorbția rapidă a garanției UE evidențiază interesul mare al pieței pentru oportunitățile de finanțare oferite de InvestEU. În acest sens, este necesară majorarea garanției UE cu o sumă suplimentară de 7,5 miliarde EUR, care implică o suplimentare financiară de 3 miliarde EUR cu o rată de provizionare de 40 %. Această garanție suplimentară ar trebui utilizată exclusiv pentru proiecte care contribuie la prioritățile STEP și are potențialul de a genera investiții în valoare de până la 75 de miliarde EUR, cu un multiplicator mediu de 10.

O nouă componentă de politică STEP va fi stabilită în cadrul InvestEU pentru a oferi un volum suplimentar de garanții bugetare partenerilor de implementare, care vor utiliza produsele financiare de tip datorie (inclusiv garanții) și de capitaluri proprii pentru întreprinderi, inclusiv IMM-uri, precum și pentru proiecte din sectoarele sprijinite de STEP, inclusiv investiții în lanțurile de producție și de aprovizionare. InvestEU va mobiliza investiții suplimentare, în special din sectorul privat, prin abordarea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții sub nivelul optim întâlnite în sectoarele vizate de STEP. InvestEU este deja în măsură să sprijine proiecte din categoria proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, iar consolidarea sa prin intermediul celei de a cincea componente va extinde, prin urmare, posibilitatea de oferi acest sprijin și pentru proiectele critice care intră în domeniul de aplicare al STEP.

Consiliul European pentru Inovare

CEI este principalul mijloc de furnizare de capital inițial pentru întreprinderile nou-înființate cu creștere rapidă. Având în vedere expertiza sa, CEI este adecvat pentru a consolida finanțarea în întreprinderile care doresc să obțină capital pentru a se extinde dincolo de prima etapă de inovare. O majorare bugetară în valoare de 0,5 miliarde EUR, combinată cu suma de 2,13 miliarde EUR provenită din redistribuire și dezangajări, va permite CEI să asigure investiții de capital fără precedent pentru tichete cuprinse între 15 milioane EUR și 50 de milioane EUR. Cu un multiplicator mediu de 5, această majorare poate duce la un sprijin nou sub formă de capitaluri proprii în valoare de 13 miliarde EUR pentru IMM-urile care nu sunt eligibile pentru finanțare bancară și pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie.

Fondul pentru inovare

Fondul pentru inovare, finanțat prin licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, este unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume pentru implementarea tehnologiilor inovatoare și care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Scopul său este de a introduce pe piață soluții industriale pentru decarbonizarea Europei și se axează pe tehnologii și procese extrem de inovatoare. Obiectivul de a crea stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile să investească în tehnologii curate și pentru a le permite să devină lideri mondiali în domeniul tehnologiilor curate este în deplină concordanță cu obiectivele STEP. Pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de inovare în scopul menținerii competitivității UE pe piețele mondiale, dimensiunea Fondului pentru inovare ar trebui majorată cu 5 miliarde EUR. În conformitate cu obiectivele de asigurare a coeziunii și de promovare a pieței unice și pentru a sprijini tranziția verde și dezvoltarea tehnologiilor curate în întreaga Uniune, pachetul financiar suplimentar este pus, prin intermediul unor cereri de propuneri deschise, la dispoziția entităților din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017. Ținând seama de experiența acumulată până în prezent, acest pachet financiar ar trebui să conducă la investiții în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde EUR.

Fondul european de apărare

Fondul european de apărare este esențial pentru a spori competitivitatea, inovarea, eficiența și autonomia tehnologică a industriei de apărare a Uniunii, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. De asemenea, fondul sprijină cooperarea transfrontalieră dintre statele membre, precum și cooperarea dintre întreprinderi, centre de cercetare, administrații naționale, organizații internaționale și universități din întreaga Uniune, atât în faza de cercetare, cât și în faza de dezvoltare a produselor și tehnologiilor din domeniul apărării. Pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari, Fondul european de apărare ar trebui majorat cu 1,5 miliarde EUR. Ținând seama de experiența acumulată până în prezent, această majorare ar putea să conducă la investiții în valoare totală de aproximativ 2 miliarde EUR.

Se estimează că, împreună, aceste majorări pentru cele patru programe și instrumente menționate anterior (InvestEU, Consiliul european pentru inovare, Fondul pentru inovare, Fondul european de apărare) vor conduce la investiții suplimentare în domeniul tehnologiilor critice vizate de STEP în valoare de aproximativ 110 miliarde EUR.

Prin acordarea de stimulente financiare în cadrul fondurilor politicii de coeziune, sub forma unei prefinanțări și a unei cofinanțări majorate, statele membre sunt încurajate să restabilească prioritățile în cadrul programelor lor. Fiecare procent de 5 % din reprogramarea pentru prioritățile STEP conduce la punerea la dispoziție a unor resurse în valoare de 18,9 miliarde EUR, în plus față de cele 6 miliarde EUR care urmează să fie plătite din Fondul pentru o tranziție justă. Majorarea plafonului din cadrul MRR pentru a utiliza resurse pentru produsele InvestEU prin intermediul compartimentelor sale naționale reprezintă o flexibilitate suplimentară pentru statele membre în valoare de 30 de miliarde EUR, care ar putea fi pusă la dispoziție pentru astfel de investiții în suveranitate.

În ansamblu, cuantumul total estimat al noilor investiții realizate prin intermediul STEP ar putea ajunge până la 160 de miliarde EUR.

Crearea de sinergii între instrumente pentru a sprijini mai bine investițiile relevante

Pentru a accesa aceste fonduri, întreprinderile și inițiatorii de proiecte vor putea consulta un nou site accesibil publicului („Portalul pentru suveranitate”). Acest portal va oferi informații cu privire la oportunitățile de finanțare relevante prin intermediul unor cereri de propuneri în curs și viitoare din cadrul programelor UE care contribuie la obiectivele STEP, precum și orientări și date de contact ale centrelor de consiliere existente.

În plus, se va acorda o „marcă de suveranitate” pentru proiectele care contribuie la obiectivele STEP, cu condiția ca proiectele respective să fi fost evaluate și să respecte cerințele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere și de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri lansată în cadrul programului Orizont Europa, al programului „Europa digitală”, al programului „UE pentru sănătate”, al Fondului european de apărare sau al Fondului pentru inovare și indiferent dacă proiectele respective au primit fonduri în cadrul acestor instrumente. Aceste cerințe minime de calitate vor fi stabilite în vederea identificării proiectelor de înaltă calitate. Această marcă oferă o ocazie unică de a valorifica procesele de evaluare de înaltă calitate aplicabile în cadrul acestor instrumente. Această marcă va fi utilizată ca etichetă de calitate și va ajuta proiectele respective să atragă investiții publice și private prin certificarea contribuției sale la obiectivele STEP și, prin urmare, prin orientarea participanților pe piață în cea ce privește deciziile lor de investiții. În plus, marca va promova un acces mai bun la fondurile UE și finanțarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanțării cumulative sau combinate din mai multe instrumente ale Uniunii. Acest lucru ar permite, de exemplu, statelor membre să acorde sprijin din partea FEDR și FSE+ pentru proiectele cărora li s-a acordat în mod direct o marcă de suveranitate, sub rezerva respectării normelor aplicabile privind ajutoarele de stat.

De asemenea, Comisia depune eforturi pentru a crea sinergii între normele Fondului pentru inovare și normele privind ajutoarele de stat, pentru a asigura un proces mai simplificat. Comisia va alinia în continuare criteriile și va simplifica procesele pentru a se asigura că decizia privind ajutoarele de stat este luată în același timp cu decizia de finanțare din Fondul pentru inovare, cu condiția transmiterii în timp util a unei notificări complete din partea statului membru. Astfel de sinergii sunt, de asemenea, evaluate pentru alte instrumente selectate ale UE, inclusiv pentru Fondul CEI.

De asemenea, Comisia va consulta statele membre cu privire la o propunere de a permite rate mai ridicate ale ajutorului prin intermediul unei prime pentru proiectele care intră în domeniul de aplicare al STEP din regiunile asistate, pentru a stimula în continuare dezvoltarea economică, menținând totodată obiectivele de coeziune.

Autoritățile responsabile cu programele vizate de STEP ar trebui, de asemenea, să fie încurajate să ia în considerare sprijinirea proiectelor strategice identificate în conformitate cu Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și Actul european privind materiile prime critice care intră sub incidența articolului 2 din regulament, sub rezerva respectării normelor aplicabile privind ajutoarele de stat.

STEP – Axarea pe investiții

Pentru a avea succes, STEP ar trebui să se axeze pe un număr restrâns de domenii de investiții, care să fie însă bine orientate. Platforma ar trebui să asigure și să mențină avantajul european în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente și producția conexă în următoarele domenii 14 : tehnologii profunde și digitale, tehnologii curate și biotehnologii. Prin urmare, domeniul de aplicare al STEP ar viza tehnologiile de vârf pentru a promova tranziția verde și cea digitală, sprijinind atât partea de producție, cât și lanțurile valorice.

Tehnologiile profunde și digitale

Inovarea și în special noul său val de inovare în domeniul tehnologiei profunde reprezintă răspunsul european la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru ca economiile noastre să devină mai digitale și pentru a garanta siguranța aprovizionării cu alimente, energie și materii prime și securitatea Europei. Inovarea în domeniul tehnologiei profunde, care își are rădăcinile în știința, tehnologia și ingineria de vârf, combină adesea progresele din sfera fizică, biologică și digitală și cu potențialul de a oferi soluții transformatoare în fața provocărilor globale. Aceste inovații au potențialul de a stimula inovarea în întreaga economie și în întreaga societate, transformând astfel peisajul de afaceri al UE.

Agenda europeană de inovare urmărește deja să plaseze Europa în avangarda noului val de inovare și de întreprinderi nou-înființate în domeniul tehnologiei profunde. Unul dintre principalele sale obiective este de a îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere din Europa, de exemplu prin mobilizarea surselor neexploatate de capital privat și prin simplificarea normelor privind cotarea.

STEP ar adăuga o altă dimensiune la angajamentul UE în ceea ce privește realizarea acestei agende. UE va orienta finanțarea suplimentară și, de asemenea, va defini o direcție clară de investiții. Acest lucru va sprijini în continuare investițiile în domeniul tehnologiei profunde în Europa, în beneficiul economiilor UE și al societății în ansamblu.

Tehnologiile digitale au un impact profund asupra competitivității economiei UE în ansamblu, stimulând eficiența și inovarea. Adoptarea și integrarea acestora în întreaga economie vor fi vitale pentru competitivitate și productivitate în general 15 . Pentru a-și menține poziția de lider în sectorul industrial, UE trebuie să ajungă să se poziționeze într-un rol de lider în domeniul esențial al tehnologiilor digitale.

Tehnologii curate

Competitivitatea UE în sectorul energiei curate implică capacitatea de a produce și de a utiliza energie curată la prețuri accesibile, fiabilă și accesibilă și de a concura pe piețele mondiale ale energiei curate, cu scopul general de a sprijini tranziția către neutralitatea climatică și de a aduce beneficii economiei și cetățenilor UE. În prezent, UE se confruntă cu provocări tehnologice și netehnologice, cum ar fi prețurile ridicate la energie, perturbări ale lanțului de aprovizionare cu materii prime critice și deficitul de forță de muncă calificată. Consolidarea competitivității sectorului energiei curate din UE va contribui la consolidarea poziției de lider al UE în domeniul tehnologic și va contura un sistem energetic mai rezilient, mai independent, mai sigur și mai accesibil ca preț, necesar pentru a face față acestor provocări. În acest context, Comunicarea Comisiei privind Planul industrial al Pactului verde a prezentat un plan cuprinzător pentru sporirea competitivității industriei cu zero emisii nete din Europa și pentru sprijinirea tranziției rapide către neutralitatea climatică, iar Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete 16 stabilește un cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii energetice care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Începând din 2020, Comisia Europeană a publicat rapoarte anuale privind progresele înregistrate în materie de competitivitate a tehnologiilor energetice curate, în care este prezentată situația actuală și preconizată a diferitelor tehnologii și soluții în domeniul energiei curate și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Conform Raportului din 2022 privind progresele înregistrate în materie de competitivitate 17 , pe care Comisia îl publică în contextul guvernanței uniunii energetice și al cadrului de acțiune climatică, „[d]ezvoltarea și implementarea rapidă a tehnologiilor energetice curate de producție internă în UE este esențială pentru un răspuns eficient din punctul de vedere al costurilor, favorabil climei și echitabil din punct de vedere social la actuala criză energetică”. Raportul confirmă, de asemenea, că o creștere a investițiilor publice și private în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate, extinderea și implementarea acesteia la prețuri accesibile sunt de o importanță capitală. Cadrele de reglementare și financiare ale UE au un rol esențial în acest sens. Împreună cu punerea în aplicare a noii Agende europene de inovare, programele de finanțare ale UE, cooperarea intensificată dintre statele membre și monitorizarea continuă a activităților naționale de C&I sunt esențiale pentru proiectarea unui ecosistem eficace al UE în materie de C&I și pentru reducerea decalajului dintre cercetare și inovare, pe de o parte, și adoptarea pe piață, pe de altă parte, consolidând astfel competitivitatea UE.

Biotehnologii

Biotehnologia și producția biotehnologică sunt esențiale pentru modernizarea industriei europene. Acestea sunt utilizate într-o varietate de sectoare industriale, cum ar fi asistența medicală și produsele farmaceutice, agricultura, materialele și bioeconomia. Valorificarea pe deplin a biotehnologiei poate ajuta economia UE să se dezvolte și să ofere noi locuri de muncă, sprijinind în același timp dezvoltarea durabilă, sănătatea publică și protecția mediului.

Pandemia de coronavirus a demonstrat importanța biotehnologiei, producătorii de vaccinuri jucând un rol esențial în inversarea cursului pandemiei. Și, deși Europa continuă să fie lider în materie de inovare în domeniul științelor vieții, industria sa biotehnologică este în continuare la aproximativ un sfert din dimensiunea celei a SUA, atât în ceea ce privește numărul de întreprinderi, cât și valoarea finanțării de risc 18 . În plus, finanțarea, atât în etapele inițiale, cât și ulterior, este considerată mai limitată în Europa decât în SUA. Aceasta limitează capacitatea întreprinderilor de a investi în conducte diversificate de dimensiuni mai mari și le lasă să depindă de investitorii lor inițiali.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

Planul industrial al Pactului verde este foaia de parcurs a UE pentru asigurarea competitivității pe termen lung a industriei europene și pentru sprijinirea tranziției rapide către neutralitatea climatică. Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete reprezintă componenta de reglementare. Regulamentul urmărește să asigure o autorizare mai simplă și mai rapidă, promovând proiectele strategice europene și dezvoltând standarde pentru a sprijini extinderea tehnologiilor în cadrul pieței unice. Acesta este completat de Actul european privind materiile prime critice 19 , pentru a asigura un acces suficient la aceste materiale, cum ar fi pământurile rare, care sunt vitale pentru tehnologiile de producție care sunt esențiale pentru dubla tranziție. Un alt instrument-cheie pentru sprijinirea competitivității industriei europene este Actul european privind cipurile 20 . Acesta urmărește să consolideze reziliența Europei în ceea ce privește tehnologiile semiconductorilor și aplicațiile acestora și să crească ponderea UE pe piața mondială a microcipurilor.

•    Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea va contribui, de asemenea, la reziliența și autonomia strategică deschisă a UE prin consolidarea capacității UE în ceea ce privește tehnologiile critice, inclusiv tehnologiile-cheie legate de energie, care sunt esențiale pentru sprijinirea dezvoltării altor sectoare ale economiei.

Aceasta se bazează pe politicile existente ale UE care urmăresc atingerea aceluiași obiectiv, de la coeziune prin investiții în redresare până la finanțarea cercetării și inovării, care urmăresc să sprijine economia europeană și să canalizeze fondurile UE către transformarea verde și cea digitală.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

–Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC), instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1058 22 ; Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056 23 ; Fondul social european Plus (FSE+), instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1057 24 ; Regulamentul (UE) 2021/1060 privind dispozițiile comune 25 .

–Mecanismul de redresare și reziliență, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 26 ;

–InvestEU, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/523 27 ;

–programul „Europa digitală”, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/694 28 ; Orizont Europa, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695 29 ; Fondul european de apărare, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/697 30 și Fondul pentru inovare, instituit în temeiul Directivei 2003/87/CE 31 .

–STEP va fi, de asemenea, pusă în aplicare în cadrul programului „UE pentru sănătate”, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2021/522 32 , în ceea ce privește obiectivul de consolidare a dezvoltării biotehnologiilor în Uniune.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive) 

Având în vedere provocările legate de accelerarea implementării tehnologiilor digitale și care contribuie la obiectivul zero emisii nete, intervenția la nivelul Uniunii contribuie la coordonarea răspunsurilor pentru a veni în întâmpinarea nevoilor Uniunii de creștere a capacităților de producție și pentru a preveni dependențele structurale. Acțiunea la nivelul Uniunii poate, fără îndoială, să orienteze actorii europeni către o viziune și o strategie de punere în aplicare comune. Acest lucru este esențial pentru a genera economii de scară și de gamă, precum și masa critică necesară pentru extinderea producției de tehnologii verzi și digitale în UE, limitând în același timp fragmentarea eforturilor, adâncirea dezechilibrelor regionale și cursele dăunătoare după subvenții între statele membre.

•Proporționalitatea

Propunerea este menită să contribuie la dezvoltarea unui ecosistem de producție prin măsuri de facilitare a investițiilor. Obiectivul este de a sprijini competitivitatea pe termen lung și capacitatea de inovare a industriei europene prin intermediul capacităților de producție, al reducerii riscurilor aferente investițiilor în proiecte strategice, precum și al întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor în curs de extindere și al IMM-urilor.

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

Articolul 15 din cartă prevede libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă. Sprijinirea competitivității industriei europene va asigura creșterea economică pentru ca aceasta să ofere în continuare oportunități de angajare pentru cetățenii și rezidenții Uniunii.

IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea va avea ca rezultat o prefinanțare suplimentară care urmează să fie plătită în cadrul FTJ în 2024, finanțată prin Instrumentul european de redresare NextGenerationEU. Aceasta va conduce, de asemenea, la plata unei prefinanțări suplimentare în cadrul FEDR, FC și FSE+ în 2024 pentru cuantumurile programate în cadrul priorităților dedicate operațiunilor care contribuie la consolidarea obiectivelor STEP. Plățile prefinanțării suplimentare pentru FTJ în 2024 vor fi finanțate exclusiv din veniturile alocate externe și vor avea ca rezultat o concentrare la începutul perioadei a creditelor de plată din cadrul NGEU din anul 2026 până în anul 2024. Toate cuantumurile vor fi disponibile sub formă de venituri alocate externe, în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, provenite din operațiunile de împrumut ale NextGenerationEU.

Plățile prefinanțării suplimentare pentru FEDR, FC și FSE+ în 2024 vor avea ca rezultat o concentrare la începutul perioadei a creditelor de plată pentru 2024 și sunt neutre din punct de vedere bugetar în perioada 2021-2027. Această prefinanțare suplimentară nu a fost prevăzută în proiectul de buget. Comisia va monitoriza cuantumurile programate de statele membre în cadrul priorităților dedicate operațiunilor care contribuie la obiectivele STEP și va evalua impactul acestora asupra nevoilor de plată în contextul exercițiului de transfer global din 2024. Cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare suplimentară sunt lichidate în totalitate din conturile Comisiei cel târziu la închiderea programelor respective, astfel încât cuantumul total al plăților efectuate în cadrul fondurilor în cauză să rămână neschimbat prin prezenta propunere. Modificarea propusă nu necesită modificări ale plafoanelor anuale ale cadrului financiar multianual pentru angajamente și plăți în conformitate cu anexa I la Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului și nu implică modificări ale necesarului global de plăți pentru perioada de programare 2021-27.

În ceea ce privește programul Orizont Europa, propunerea constă în majorarea pachetului financiar al CEI cu 2,63 miliarde EUR în total:

–se propune redistribuirea sumei de 0,8 miliarde EUR din resursele alocate pilonului II, „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, pentru perioada 202[x]-2027;

–suma de 0,13 miliarde EUR rezultată din restituirile din proiectul-pilot al CEI din cadrul programului Orizont 2020;

–se propune ca suma de 1,2 miliarde EUR care rezultă din neimplementarea totală sau parțială a proiectelor de cercetare sprijinite de programul Orizont Europa și de programele anterioare acestuia să fie pusă din nou la dispoziție, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în beneficiul componentei CEI a programului Orizont Europa și

–o majorare bugetară în valoare de 0,5 miliarde EUR.

În plus, Fondul pentru inovare ar trebui să fie majorat cu 5 miliarde EUR, Fondul european de apărare cu 1,5 miliarde EUR, iar InvestEU ar trebui să beneficieze de o majorare de 3 miliarde EUR, ceea ce ar conduce la o garanție de 7,5 miliarde EUR.

Prin urmare, implicațiile bugetare totale pentru CFM sunt de 10 miliarde EUR.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

–Regulamentul privind dispozițiile comune: actualizarea anexei I la regulament pentru a include domenii de intervenție suplimentare;

–Mecanismul de redresare și reziliență: marcarea și raportarea pe baza unei defalcări a cheltuielilor estimate de către Comisie, în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) din regulamentul respectiv, a investițiilor legate de obiectivele STEP;

–InvestEU: urmărirea cheltuielilor de către Comisie.

–Programe de gestiune directă (Orizont Europa, Fondul pentru inovare, Fondul european de apărare, programul „Europa digitală”, programul „UE pentru sănătate”): urmărirea cheltuielilor de către Comisie.

–Instrumente de coeziune: modificarea anexelor la regulamentul specific fiecărui fond care conțin indicatorii de performanță;

–InvestEU: modificarea anexei III la Regulamentul InvestEU, care conține indicatorii­cheie de performanță și de monitorizare;

–Mecanismul de redresare și reziliență: utilizarea cadrului de raportare existent.

–Programe de gestiune directă (Orizont Europa, Fondul pentru inovare, Fondul european de apărare, programul „Europa digitală”, programul „UE pentru sănătate”): informații care urmează să fie colectate de către Comisie.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Aceste modificări vizează asigurarea unor flexibilități suplimentare pentru ca statele membre să poată pune în aplicare programele din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014­2020, al FEPAM și al Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Cadrul de reglementare pentru punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost deja adaptat pentru a oferi statelor membre și regiunilor o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește normele de punere în aplicare și mai multă lichiditate pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune împotriva Ucrainei 35 . Aceste măsuri, introduse la sfârșitul perioadei de programare, necesită timp și resurse administrative suficiente pentru a fi pe deplin exploatate și puse în aplicare. Acest lucru este legat de necesitatea ca statele membre să concentreze resursele administrative pe revizuirea programelor operaționale către STEP.

Prin urmare, termenul de transmitere a cererii finale de plată ar trebui prelungit cu 12 luni. În plus, termenul de transmitere a documentelor de încheiere ar trebui, de asemenea, prelungit cu 12 luni, astfel încât să se poată efectua controalele și auditurile necesare care să permită o închidere ordonată a programelor din perioada de programare 2014-2020. Pentru a asigura o bună execuție a bugetului UE și respectarea plafoanelor de plăți, plățile care urmează să fie efectuate în 2025 ar trebui să fie plafonate la 1 % din creditele bugetare din resursele cadrului financiar multianual pentru fiecare program. Ar trebui clarificat faptul că cuantumurile datorate care depășesc plafonul de 1 % din creditele bugetare ale programelor pentru fiecare fond pentru anul 2025 nu vor fi plătite în 2025 și nici în anii următori, ci vor fi utilizate doar pentru verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării. Cuantumurile neutilizate sunt dezangajate în conformitate cu normele generale privind dezangajarea la închidere.

Această dispoziție creează un nou domeniu de politică (a cincea componentă) care vizează sprijinirea investițiilor STEP în cadrul InvestEU și include cuantumul suplimentar de [...] de miliarde EUR propus în contextul revizuirii CFM prin modificarea cuantumurilor garanției UE în scopul STEP. De asemenea, se aduc modificări pentru a reflecta dimensiunea mărcii de suveranitate în cadrul InvestEU, astfel cum se explică la articolul 4.

Sunt propuse, de asemenea, flexibilități și clarificări suplimentare pentru a urmări mai bine obiectivele acestei inițiative. În ceea ce privește combinarea portofoliilor, se precizează că, atunci când sprijinul din partea instrumentelor financiare menționate la articolul 7 alineatul (1) este combinat într-un produs financiar aflat într-o poziție subordonată garanției UE în temeiul prezentului regulament și/sau garanției UE instituite prin Regulamentul (UE) 2015/1017, pierderile, veniturile și rambursările, precum și potențialele recuperări pot fi, de asemenea, atribuite pe o bază neproporțională. Această modificare vizează facilitarea sinergiilor dintre InvestEU și alte programe ale Uniunii prin creșterea flexibilității în ceea ce privește conceperea operațiunilor de finanțare mixtă.

Pentru a facilita adoptarea compartimentului pentru statele membre, se propune o ușoară creștere a perioadei disponibile pentru încheierea unui acord de garantare de la nouă la douăsprezece luni de la încheierea acordului de contribuție. Normele privind componența Comitetului pentru investiții sunt, de asemenea, modificate pentru a clarifica faptul că un membru nepermanent poate fi repartizat în cel mult două configurații pentru a aplica un proces de selecție care să permită constituirea rapidă a Comitetului pentru investiții pentru această a cincea componentă nouă.

2023/0199 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) și de modificare a Directivei 2003/87/CE, a Regulamentelor (UE) 2021/1058, (UE) 2021/1056, (UE) 2021/1057, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) 2021/1060, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695, (UE) 2021/697 și (UE) 2021/241

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 164, articolul 173, articolul 175 al treilea paragraf, articolul 176, articolul 177, articolul 178, articolul 182 alineatul (1) și articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 36 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 37 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Consolidarea competitivității și a rezilienței economiei europene prin intermediul transformărilor verzi și digitale a fost busola UE în ultimii ani. Tranziția verde și cea digitală ancorate în Pactul verde european 38 și în deceniul digital 39 stimulează creșterea și modernizarea economiei UE, deschizând noi oportunități de afaceri și contribuind la obținerea unui avantaj competitiv pe piețele mondiale. Pactul verde european stabilește foaia de parcurs pentru ca economia Uniunii să devină neutră din punct de vedere climatic și durabilă într-un mod echitabil și favorabil incluziunii, abordând provocările legate de climă și de mediu. În plus, programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital stabilește o direcție clară pentru transformarea digitală a Uniunii și pentru realizarea obiectivelor digitale la nivelul Uniunii până în 2030, în special în ceea ce privește competențele digitale, infrastructurile digitale și transformarea digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice.

(2)Industria UE și-a dovedit reziliența intrinsecă, dar se confruntă cu dificultăți. Inflația ridicată, deficitele de forță de muncă, perturbările post-COVID ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea ratelor dobânzii, creșterea bruscă a costurilor energiei și a prețurilor factorilor de producție afectează competitivitatea industriei UE. La acestea se adaugă concurența puternică, dar nu întotdeauna loială, de pe piața mondială fragmentată. UE a prezentat deja mai multe inițiative de sprijinire a industriei sale, cum ar fi Planul industrial al Pactului verde 40 , Actul european privind materiile prime critice 41 , Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete 42 , noul cadru temporar de criză și de tranziție pentru ajutoarele de stat 43 și REPowerEU 44 . Deși aceste soluții oferă un sprijin rapid și specific, UE are nevoie de un răspuns mai structural la nevoile de investiții ale industriilor sale, care să protejeze coeziunea și condițiile de concurență echitabile pe piața unică și să reducă dependențele strategice ale UE.

(3)Adoptarea și extinderea utilizării tehnologiilor profunde și digitale, tehnologiilor curate și biotehnologiilor în Uniune vor fi esențiale pentru valorificarea oportunităților și pentru îndeplinirea obiectivelor tranziției verzi și ale celei digitale, promovând în acest mod competitivitatea industriei europene și durabilitatea acesteia. Prin urmare, sunt necesare măsuri imediate pentru a sprijini dezvoltarea sau producția unor astfel de tehnologii în Uniune și protejarea și consolidarea lanțurilor lor valorice, reducând în acest mod dependențele strategice ale Uniunii și abordând deficitele existente de forță de muncă și de competențe în aceste sectoare prin cursuri de formare și programe de ucenicie și prin crearea de locuri de muncă atractive și de calitate, accesibile tuturor.

(4)Este necesar să se acorde sprijin pentru tehnologii critice în următoarele domenii: tehnologii profunde și digitale, tehnologii curate și biotehnologii (inclusiv lanțurile valorice ale materiilor prime critice corespunzătoare), în special proiecte, întreprinderi și sectoare care au un rol esențial pentru competitivitatea și reziliența UE și pentru lanțurile sale valorice. De exemplu, tehnologiile profunde și tehnologiile digitale ar trebui să includă microelectronica, calculul de înaltă performanță, tehnologiile cuantice (și anume tehnologiile de calcul, de comunicare și de detecție), cloud computingul, edge computingul și inteligența artificială, tehnologiile de securitate cibernetică, robotica, tehnologia 5G și conectivitatea avansată și realitățile virtuale, inclusiv acțiunile legate de tehnologiile profunde și digitale pentru dezvoltarea aplicațiilor de apărare și aerospațiale. Tehnologiile curate ar trebui să includă, printre altele, energia din surse regenerabile, stocarea energiei electrice și termice, pompe de căldură, rețeaua de energie electrică, combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile, combustibili alternativi durabili, electrolizoarele și pilele de combustie, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon, eficiența energetică, hidrogen și infrastructura conexă, soluții energetice inteligente, tehnologii vitale pentru durabilitate, cum ar fi purificarea apei și desalinizarea, materiale avansate, cum ar fi nanomaterialele, materialele compozite și viitoarele materiale de construcție curate, precum și tehnologiile pentru extracția și prelucrarea durabile ale materiilor prime critice. Biotehnologia ar trebui luată în considerare pentru a include tehnologii precum biomoleculele și aplicațiile lor, produsele farmaceutice și tehnologiile medicale vitale pentru securitatea sanitară, biotehnologia culturilor și biotehnologia industrială, cum ar fi eliminarea deșeurilor și producție biotehnologică. Comisia poate emite orientări pentru a prezenta în detaliu domeniul de aplicare al tehnologiilor din aceste trei domenii considerate esențiale în conformitate cu prezentul regulament, pentru a promova o interpretare comună a proiectelor, a întreprinderilor și a sectoarelor care urmează să fie sprijinite în cadrul programelor respective în lumina obiectivului strategic comun. În plus, tehnologiile din oricare dintre aceste trei domenii care fac obiectul unui proiect important de interes european comun (PIIEC) aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE ar trebui să fie considerate esențiale, iar proiectele individuale care intră în domeniul de aplicare al unui astfel de PIIEC ar trebui să fie eligibile pentru finanțare, în conformitate cu normele programului respectiv, în măsura în care deficitul de finanțare identificat și costurile eligibile nu au fost încă acoperite integral.

(5)Consolidarea capacității de producție a tehnologiilor-cheie în Uniune nu va fi posibilă fără o forță de muncă calificată considerabilă. Cu toate acestea, deficitele de forță de muncă calificată și de competențe au crescut în toate sectoarele, inclusiv în cele considerate esențiale pentru tranziția verde și cea digitală, și pun în pericol dezvoltarea tehnologiilor-cheie, inclusiv în contextul schimbărilor demografice. Prin urmare, este necesar să se stimuleze activarea unui număr mai mare de persoane pe piața muncii relevante pentru sectoarele strategice, în special prin crearea de locuri de muncă și de programe de ucenicie pentru tineri, persoanele defavorizate, în special tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Un astfel de sprijin va completa o serie de alte acțiuni menite să răspundă nevoilor în materie de competențe care decurg din tranziție, prezentate în Agenda pentru competențe în UE 45 .

(6)Amploarea investițiilor necesare pentru tranziție impune o mobilizare deplină a finanțării disponibile în cadrul programelor și fondurilor existente ale UE, inclusiv în cadrul celor care acordă o garanție bugetară pentru operațiunile de finanțare și de investiții și pentru punerea în aplicare a instrumentelor financiare și a operațiunilor de finanțare mixtă. O astfel de finanțare ar trebui să fie utilizată într-un mod mai flexibil, pentru a oferi sprijin prompt și specific pentru tehnologiile critice din sectoarele strategice. Prin urmare, platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) ar trebui să ofere un răspuns structural la nevoile de investiții ale Uniunii prin acordarea de sprijin pentru o mai bună canalizare a fondurilor UE existente către investiții critice menite să sprijine dezvoltarea sau producția de tehnologii critice, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, menținând astfel coeziunea și vizând o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic a proiectelor finanțate în cadrul STEP, în conformitate cu mandatele programelor respective.

(7)STEP ar trebui să identifice resursele care ar trebui să fie puse în aplicare în cadrul programelor și fondurilor existente ale Uniunii, al InvestEU, al programului Orizont Europa, al Fondului european de apărare și al Fondului pentru inovare. În acest scop, ar trebui acordată o finanțare suplimentară în valoare de 10 miliarde EUR. Din acest cuantum, 5 miliarde EUR ar trebui utilizate pentru majorarea capitalului de dotare al Fondului pentru inovare 46 și 3 miliarde EUR pentru majorarea cuantumului total al garanției UE disponibil pentru compartimentul pentru UE în temeiul Regulamentului privind InvestEU la 7,5 miliarde EUR 47 , ținând seama de rata de provizionare relevantă. Ar trebui pusă la dispoziție o sumă de 0,5 miliarde EUR pentru a majora pachetul financiar în temeiul Regulamentului privind programul Orizont Europa 48 , care ar trebui modificat în consecință, și suma de 1,5 miliarde pentru Fondul european de apărare 49 .

(8)Ar trebui acordată o „marcă de suveranitate” pentru proiectele care contribuie la obiectivele STEP, cu condiția ca proiectele respective să fi fost evaluate și să respecte cerințele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere și de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri lansată în cadrul programului Orizont Europa 50 , al programului „Europa digitală” 51 , al programului „UE pentru sănătate”, al Fondului european de apărare sau al Fondului pentru inovare și indiferent dacă proiectele respective au primit finanțare în cadrul acestor instrumente. Aceste cerințe minime de calitate vor fi stabilite în vederea identificării proiectelor de înaltă calitate. Această marcă ar trebui utilizată ca etichetă de calitate, pentru a ajuta proiectele să atragă investiții publice și private prin certificarea contribuției lor la obiectivele STEP. În plus, marca va promova un acces mai bun la finanțarea din partea Uniunii, în special prin facilitarea finanțării cumulative sau combinate din mai multe instrumente ale Uniunii.

(9)În acest scop, ar trebui să existe posibilitatea utilizării evaluărilor efectuate în scopul altor programe ale Uniunii în conformitate cu articolele 126 și 127 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 52 , pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor Uniunii și pentru a încuraja investițiile în tehnologiile prioritare. Statele membre ar trebui să ia în considerare includerea acțiunilor cărora li s-a acordat marca de suveranitate atunci când își elaborează și propun planurile de redresare și reziliență și atunci când decid cu privire la proiectele de investiții care urmează să fie finanțate din cota care le revine din Fondul pentru modernizare, cu condiția respectării dispozițiilor Regulamentului MRR 53 . Marca de suveranitate ar trebui, de asemenea, să fie luată în considerare de către Comisie în contextul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI și al controalelor de conformitate cu politicile Uniunii prevăzute la articolul 23 din Regulamentul InvestEU. În plus, partenerii de implementare ar trebui să aibă obligația de a examina proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în cazul în care se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din regulamentul respectiv. Autoritățile responsabile cu programele vizate de STEP ar trebui, de asemenea, să fie încurajate să ia în considerare sprijinirea proiectelor strategice identificate în conformitate cu Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și Actul european privind materiile prime critice care intră sub incidența articolului 2 din regulament și pentru care se pot aplica norme privind finanțarea cumulativă.

(10)Comisia ar trebui să creeze un nou site accesibil publicului („Portalul pentru suveranitate”) pentru a oferi informații cu privire la sprijinul disponibil pentru întreprinderile și inițiatorii de proiecte care caută fonduri pentru investițiile STEP. În acest scop, portalul ar trebui să prezinte într-un mod accesibil și ușor de utilizat oportunitățile de finanțare pentru investițiile STEP disponibile în cadrul bugetului UE. Acesta ar trebui să includă informații cu privire la programele gestionate direct, cum ar fi Orizont Europa, programul „Europa digitală”, programul „UE pentru sănătate” și Fondul pentru inovare, precum și alte programe, cum ar fi InvestEU, MRR și fondurile politicii de coeziune. În plus, Portalul pentru suveranitate ar trebui să contribuie la creșterea vizibilității investițiilor STEP pentru investitori, prin enumerarea proiectelor cărora li s-a acordat marca de suveranitate. Portalul ar trebui, de asemenea, să includă o listă a autorităților naționale competente responsabile cu îndeplinirea rolului de puncte de contact pentru implementarea STEP la nivel național.

(11)Deși platforma STEP se bazează pe reprogramarea și consolidarea programelor existente pentru sprijinirea investițiilor strategice, aceasta este, de asemenea, un element important pentru testarea fezabilității și pregătirea unor noi intervenții ca un pas către crearea unui Fond european pentru suveranitate. Evaluarea din 2025 va analiza relevanța acțiunilor întreprinse și va servi drept bază pentru analizarea necesității unei extinderi a sprijinului către sectoarele strategice.

(12)Directiva 2003/87/CE 54 ar trebui modificată pentru a permite o finanțare suplimentară cu un pachet financiar în valoare de 5 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027. Fondul pentru inovare sprijină investițiile în tehnologii inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, care urmează să fie acoperite de STEP. Prin urmare, creșterea volumului Fondului pentru inovare ar trebui să permită furnizarea de finanțare care să răspundă obiectivului de sprijinire a dezvoltării sau a producției în Uniune de tehnologii curate critice. În conformitate cu obiectivele de asigurare a coeziunii și de promovare a pieței unice și pentru a sprijini tranziția verde și dezvoltarea tehnologiilor curate în întreaga Uniune, pachetul financiar suplimentar ar trebui pus, prin intermediul unor cereri de propuneri deschise, la dispoziția entităților din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017.

(13)Pentru a extinde posibilitățile de sprijin pentru investiții care vizează consolidarea dezvoltării industriale și a lanțurilor valorice în sectoare strategice, domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR ar trebui extins prin includerea unor noi obiective specifice în cadrul FEDR, fără a aduce atingere normelor privind eligibilitatea cheltuielilor și a cheltuielilor legate de climă, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 55 și în Regulamentul (UE) 2021/1058 56 . În sectoarele strategice, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, sprijinirea investițiilor productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile, care pot avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor sub media de la nivelul UE. Autoritățile de management sunt încurajate să promoveze colaborarea dintre întreprinderile mari și IMM-urile locale, lanțurile de aprovizionare, ecosistemele de inovare și cele tehnologice. Acest lucru ar permite sporirea capacității globale a Europei de a-și consolida poziția în aceste sectoare prin asigurarea accesului tuturor statelor membre la astfel de investiții, contracarând în acest mod riscul de creștere a disparităților.

(14)Domeniul de aplicare al sprijinului FTJ, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1056 57 , ar trebui, de asemenea, extins pentru a acoperi investițiile întreprinderilor mari în tehnologii curate care contribuie la îndeplinirea obiectivelor STEP, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu contribuția preconizată la tranziția către neutralitatea climatică, astfel cum se prevede în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. Sprijinul acordat pentru astfel de investiții nu ar trebui să necesite o revizuire a planului teritorial pentru o tranziție justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor care justifică investițiile din perspectiva creării de locuri de muncă.

(15)FSE+ 58 , care este principalul fond al UE pentru investiții în oameni, oferă o contribuție esențială la promovarea dezvoltării competențelor. Pentru a facilita utilizarea acestui fond pentru obiectivele STEP, ar trebui să existe posibilitatea utilizării FSE+ pentru a acoperi investițiile menite să asigure o forță de muncă calificată și rezilientă, pregătită pentru viitoarea lume a muncii.

(16)Pentru a contribui la accelerarea investițiilor și pentru a asigura lichidități imediate pentru investițiile care sprijină obiectivele STEP în cadrul FEDR, FSE+ 59 și FTJ, ar trebui să se acorde un cuantum suplimentar cu titlu de prefinanțare excepțională sub forma unei plăți unice pentru prioritățile dedicate investițiilor care sprijină obiectivele STEP. Prefinanțarea suplimentară ar trebui să se aplice întregii alocări din FTJ, având în vedere necesitatea de a accelera punerea sa în aplicare și legăturile puternice ale FTJ pentru a sprijini statele membre în vederea atingerii obiectivelor STEP. Normele aplicabile acestor cuantumuri ale prefinanțării excepționale ar trebui să fie în concordanță cu normele aplicabile prefinanțării prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru a stimula în continuare adoptarea unor astfel de investiții și pentru a asigura o punere în aplicare mai rapidă a acestora, ar trebui să se ofere posibilitatea unei rate mai mari de finanțare din partea UE, de 100 %, pentru prioritățile STEP. Atunci când pun în aplicare noile obiective STEP, autoritățile de management sunt încurajate să aplice anumite criterii sociale sau să promoveze rezultate sociale pozitive, cum ar fi crearea de programe de ucenicie și locuri de muncă pentru tinerii defavorizați, în special pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, prin aplicarea criteriilor sociale de atribuire prevăzute în directivele privind achizițiile publice atunci când un proiect este pus în aplicare de un organism care face obiectul achizițiilor publice și care plătește salariile aplicabile convenite prin negocieri colective.

(17)Regulamentul privind dispozițiile comune 60 ar trebui modificat pentru a permite proiectelor cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate să beneficieze de un acces mai bun la finanțarea din partea UE, în special prin facilitarea finanțării cumulative sau combinate din partea mai multor instrumente ale Uniunii. În acest scop, ar trebui ca autoritățile de management să dispună de posibilitatea de a acorda sprijin direct din partea FEDR sau FSE+ pentru operațiunile cărora li s-a acordat o marcă de suveranitate.

(18)Cadrul de reglementare pentru punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2014-2020 a fost adaptat în ultimii ani pentru a oferi statelor membre și regiunilor o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește normele de punere în aplicare și mai multă lichiditate pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Aceste măsuri, introduse la sfârșitul perioadei de programare, necesită timp și resurse administrative suficiente pentru a fi pe deplin exploatate și puse în aplicare și în momentele în care statele membre își vor concentra resursele pe revizuirea programelor operaționale pentru perioada 2021-2027 legate de obiectivele STEP. În vederea reducerii sarcinii administrative pentru autoritățile responsabile de programe și a prevenirii unei posibile pierderi de fonduri la închidere din motive pur administrative, în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 61 și în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 62 ar trebui prevăzută o prelungire a termenelor pentru închiderea administrativă a programelor din perioada 2014-2020. Mai exact, termenul de transmitere a cererii finale de plată ar trebui prelungit cu 12 luni. În plus, termenul de transmitere a documentelor de încheiere ar trebui, de asemenea, prelungit cu 12 luni. În contextul acestei modificări, este oportun să se clarifice faptul că distribuirea alimentelor și a materialelor cumpărate până la sfârșitul perioadei de eligibilitate (sfârșitul anului 2023) poate continua după această dată. Pentru a asigura o bună execuție a bugetului UE și respectarea plafoanelor de plăți, plățile care urmează să fie efectuate în 2025 ar trebui să fie plafonate la 1 % din creditele bugetare din resursele cadrului financiar multianual pentru fiecare program. Cuantumurile datorate care depășesc plafonul de 1 % din creditele bugetare ale programelor pentru fiecare fond pentru anul 2025 nu vor fi plătite în 2025 și nici în anii următori, ci vor fi utilizate doar pentru verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării. Cuantumurile neutilizate sunt dezangajate în conformitate cu normele generale privind dezangajarea la închidere.

(19)InvestEU este programul emblematic al UE de stimulare a investițiilor, în special a tranziției verzi și a celei digitale, prin furnizarea de finanțare bazată pe cerere, inclusiv prin mecanisme de finanțare mixtă, și de asistență tehnică. Această abordare contribuie la atragerea de capital public și privat suplimentar. Având în vedere cererea mare de pe piață în ceea ce privește garanția InvestEU, compartimentul pentru Uniune al InvestEU ar trebui consolidat pentru a corespunde cu obiectivele STEP. Acest lucru va consolida, printre altele, posibilitatea existentă în cadrul InvestEU de a investi în proiecte care fac parte dintr-un PIIEC, în sectoarele tehnologice critice identificate. În plus, statele membre sunt încurajate să contribuie la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini produsele financiare în conformitate cu obiectivele STEP, fără a aduce atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat. Ar trebui ca statele membre să dispună de posibilitatea includerii ca măsură în planurile lor de redresare și reziliență a unei contribuții în numerar la compartimentul pentru statele membre al InvestEU pentru a sprijini obiectivele STEP. Această contribuție suplimentară la sprijinirea obiectivelor STEP ar putea atinge până la 6 % din alocarea financiară totală a planului lor de redresare și reziliență pentru compartimentul pentru statele membre al InvestEU. De asemenea, ar trebui introduse mai multă flexibilitate și clarificări suplimentare pentru a urmări mai bine obiectivele STEP. 

(20)Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, iar Consiliul său european pentru inovare (CEI) oferă sprijin pentru inovațiile revoluționare și disruptive cu potențial de extindere care ar putea fi prea riscante pentru investitorii privați. Ar trebui să se prevadă o flexibilitate suplimentară în cadrul programului Orizont Europa, astfel încât instrumentul Accelerator al CEI să poată oferi sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii IMM-urilor care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, care desfășoară activități de inovare în domeniul tehnologiilor sprijinite de STEP și indiferent dacă au beneficiat anterior de alte tipuri de sprijin din partea instrumentului Accelerator al CEI. În prezent, punerea în aplicare a fondului CEI este limitată la un cuantum maxim al investițiilor de 15 milioane EUR, cu excepția cazurilor excepționale, și nu poate include runde de finanțare ulterioară sau cuantumuri mai mari pentru investiții. Acordarea unui sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare ar aborda decalajul existent pe piață în ceea ce privește nevoile de investiții cuprinse între 15 și 50 de milioane EUR. În plus, experiența a arătat că nu sunt pe deplin utilizate cuantumurile angajate pentru proiectul-pilot al CEI în cadrul programului Orizont 2020. Aceste fonduri neutilizate ar trebui să fie puse la dispoziție în scopul instrumentului Accelerator al CEI în cadrul programului Orizont Europa. Regulamentul privind programul Orizont Europa ar trebui, de asemenea, modificat pentru a reflecta majorarea pachetului financiar pentru Fondul european de apărare.

(21)Fondul european de apărare este principalul program de consolidare a competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind astfel la autonomia strategică deschisă a Uniunii. Dezvoltarea capabilităților de apărare prezintă o importanță esențială, deoarece influențează capacitatea și autonomia industriei europene de apărare de a dezvolta produse din domeniul apărării și independența statelor membre ca utilizatori finali ai produselor respective. Prin urmare, pachetul financiar suplimentar ar trebui să fie pus la dispoziție pentru a sprijini acțiunile din domeniul tehnologiilor profunde și digitale care contribuie la dezvoltarea de aplicații în domeniul apărării.

(22)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea suveranității europene, accelerarea tranziției verzi și a celei digitale a Uniunii, sporirea competitivității sale și reducerea dependențelor sale strategice nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL 1

Platforma STEP

Articolul 1
Obiect 

Prezentul regulament instituie platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” (denumită în continuare „STEP” sau „platforma”) pentru a sprijini tehnologiile strategice critice și emergente.

Acesta stabilește obiectivele platformei, cuantumul sprijinului financiar disponibil în cadrul platformei și normele pentru implementarea mărcii de suveranitate și a Portalului pentru suveranitate și pentru raportarea cu privire la obiectivele platformei.

Articolul 2
Obiectivele STEP

(1)Pentru a consolida suveranitatea și securitatea europeană, pentru a accelera tranziția verde și cea digitală ale Uniunii și pentru a spori competitivitatea acesteia, pentru a reduce dependențele sale strategice, pentru a favoriza condiții de concurență echitabile pe piața unică pentru investiții în întreaga Uniune și pentru a promova accesul favorabil incluziunii la locuri de muncă atractive și de calitate, platforma urmărește următoarele obiective:

(a)sprijinirea dezvoltării sau a producției în întreaga Uniune a acestor tehnologii critice sau protejarea și consolidarea lanțurilor valorice corespunzătoare în următoarele domenii:

(i)tehnologii profunde și digitale;

(ii)tehnologii curate;

(iii)biotehnologii;

(b)abordarea deficitelor de forță de muncă și de competențe esențiale pentru toate tipurile de locuri de muncă de calitate, în sprijinul realizării obiectivului menționat la litera (a).

(2)Tehnologiile menționate la alineatul (1) litera (a) sunt considerate critice în cazul în care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)aduc un element inovator, de vârf, cu un potențial economic semnificativ pentru piața unică;

(b)contribuie la reducerea sau la prevenirea dependențelor strategice ale Uniunii.

(3)În cazul în care un proiect important de interes european comun (PIIEC) aprobat de Comisie în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE vizează oricare dintre domeniile tehnologice menționate la alineatul (1) litera (a), tehnologiile relevante sunt considerate esențiale.

(4)Lanțul valoric pentru producția de tehnologii critice menționate la alineatul (1) se referă la produsele finale, precum și la componentele-cheie, la utilajele specifice și la materiile prime critice utilizate în principal pentru fabricarea acestor produse.

Articolul 3
Sprijin financiar 

(1)Implementarea platformei este sprijinită, în special, prin:

(a)o garanție a Uniunii menționată la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/523 în cuantum orientativ de 7 500 000 000 EUR. Această garanție se execută în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523;

(b)cuantumul de 500 000 000 EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 12 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2021/695. Cuantumul respectiv se execută în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695;

(c)cuantumul de 5 000 000 000 EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 10a alineatul (8) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE. Cuantumul respectiv se execută în cadrul Fondului pentru inovare în conformitate cu normele prevăzute la articolul 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE și cu Regulamentul delegat (UE) 2019/856 al Comisiei;

(d)cuantumul de 1 500 000 000 EUR în prețuri curente din pachetul financiar menționat la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/697. Cuantumul respectiv se execută în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697.

(2)Cuantumurile menționate la alineatul (1) se utilizează în scopul realizării obiectivelor menționate la articolul 2.

Articolul 4
Marca de suveranitate și finanțarea cumulativă

(1)Comisia acordă o marcă de suveranitate oricărei acțiuni care contribuie la oricare dintre obiectivele platformei, cu condiția ca acțiunea respectivă să fi fost evaluată și să respecte cerințele minime de calitate, în special criteriile de eligibilitate, de excludere și de atribuire, specificate într-o cerere de propuneri în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695, al Regulamentului (UE) 2021/694, al Regulamentului (UE) 2021/697, al Regulamentului (UE) 2021/522 sau al Regulamentului delegat (UE) 2019/856 al Comisiei.

(2)Marca de suveranitate poate fi utilizată ca etichetă de calitate, în special în scopul:

(a)primirii de sprijin pentru acțiune în cadrul unui alt fond sau program al Uniunii, în conformitate cu normele aplicabile fondului sau programului respectiv sau

(b)finanțării acțiunii prin finanțare cumulativă sau combinată cu un alt instrument al Uniunii, în conformitate cu normele prevăzute în actele de bază aplicabile.

(3)Atunci când își revizuiesc planurile de redresare și reziliență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 și fără a aduce atingere dispozițiilor regulamentului respectiv, statele membre consideră drept acțiuni prioritare cele cărora le-a fost acordată o marcă de suveranitate în conformitate cu alineatul (1).

(4)Atunci când decid cu privire la proiectele de investiții care urmează să fie finanțate din cotele lor corespunzătoare din Fondul pentru modernizare în conformitate cu articolul 10d din Directiva 2003/87/CE, statele membre consideră drept o prioritate proiectele privind tehnologiile curate critice cărora li s-a acordat marca de suveranitate în conformitate cu alineatul (1). În plus, statele membre pot decide să acorde sprijin național proiectelor cu o marcă de suveranitate care contribuie la obiectivul platformei menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii).

(5)În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523, marca de suveranitate este luată în considerare în contextul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul Băncii Europene de Investiții și al controalelor de conformitate cu politicile Uniunii prevăzute la articolul 23 alineatul (3) din regulamentul respectiv. În plus, partenerii de implementare ar trebui să examineze proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în cazul în care acestea se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate, astfel cum se prevede la articolul 26 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

(6)Proiectele strategice identificate în conformitate cu [Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete] și cu [Actul european privind materiile prime critice] care intră în domeniul de aplicare al articolului 2 și care au beneficiat de o contribuție în cadrul programelor menționate la articolul 3 pot primi, de asemenea, o contribuție din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv din partea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca respectiva contribuție să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la proiectul strategic. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale proiectului strategic. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(7)    Acordarea unei mărci de suveranitate și furnizarea de finanțare cumulativă nu aduc atingere normelor aplicabile privind ajutoarele de stat și nici obligațiilor internaționale ale Uniunii.

Articolul 5
Monitorizarea implementării

(1)Comisia monitorizează implementarea platformei și măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor platformei stabilite la articolul 2. Monitorizarea implementării este orientată către activitățile desfășurate în cadrul platformei și este proporțională cu aceste activități.

(2)Sistemul de monitorizare al Comisiei asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a activităților desfășurate în cadrul platformei și a rezultatelor acestor activități sunt colectate în mod eficient, eficace și în timp util.

(3)Comisia prezintă un raport cu privire la cheltuielile finanțate de platformă. După caz, Comisia prezintă un raport cu privire la realizările legate de fiecare dintre obiectivele specifice ale platformei.

Articolul 6
Portalul pentru suveranitate

(1)Comisia creează un site dedicat, accesibil publicului („Portalul pentru suveranitate”), care să ofere investitorilor informații cu privire la oportunitățile de finanțare pentru proiectele legate de obiectivele platformei și vizibilitate granturilor acordate proiectelor respective, în special prin afișarea următoarelor informații:

(a)cererile de propuneri și cererile de oferte în curs și viitoare legate de obiectivele platformei în cadrul programelor și fondurilor respective;

(b)proiectele cărora li s-a acordat o etichetă de calitate sub forma de marcă de suveranitate în conformitate cu articolul 4;

(c)proiecte care au fost identificate ca proiecte strategice în temeiul [Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete] și al [Actului european privind materiile prime critice], în măsura în care intră sub incidența articolului 2;

(d)datele de contact ale autorităților naționale competente desemnate în conformitate cu alineatul (4).

(2)Portalul pentru suveranitate afișează, de asemenea, informații cu privire la implementarea platformei și în legătură cu cheltuielile bugetare ale Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 5, precum și cu privire la indicatorii de performanță definiți în cadrul programelor respective.

(3)Portalul pentru suveranitate este lansat la [data intrării în vigoare a prezentului regulament] și este actualizat periodic de către Comisie.

(4)Până la [3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], statul membru desemnează o autoritate națională competentă care să acționeze ca punct principal de contact pentru implementarea platformei la nivel național.

Articolul 7
Raportul anual

(1)Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire la implementarea platformei.

(2)Raportul anual include informații consolidate cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea obiectivelor platformei în cadrul fiecărui program și al fiecărui fond.

(3)Raportul anual include, de asemenea, următoarele informații:

(a)cheltuielile totale aferente platformei STEP finanțate în cadrul programelor respective;

(b)performanța STEP pe baza indicatorilor de performanță definiți în cadrul programelor respective.

Articolul 8
Evaluarea platformei

(1)Până la 31 decembrie 2025, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare privind implementarea platformei.

(2)Raportul de evaluare analizează, în special, în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană. De asemenea, Comisia evaluează relevanța continuă a tuturor obiectivelor și acțiunilor, având în vedere potențiala lor extindere.

(3)Evaluarea este însoțită, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

CAPITOLUL 2

MODIFICĂRI

Articolul 9

Modificări aduse Directivei 2003/87/CE [ETS]

Directiva 2003/87/CE se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 10a alineatul (8), se introduce un al șaselea paragraf, după cum urmează:

„În plus față de certificatele menționate la cele cinci paragrafe de la prezentul alineat, Fondul pentru inovare pune în aplicare, de asemenea, un pachet financiar pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2027 în valoare de 5 000 000 000 EUR în prețuri curente pentru sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivul STEP menționat la articolul 2 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul .../.. 63 . [Regulamentul STEP]. Acest pachet financiar este pus la dispoziție pentru a sprijini investițiile numai în statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017.”

Articolul 10

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/1058 [FEDR și FC]

Regulamentul (UE) 2021/1058 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 3 alineatul (1) litera (a), se adaugă următorul punct:

„(vi) sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../.. 64 . [Regulamentul STEP]”

(2)La articolul 3 alineatul (1) litera (b), se adaugă următorul punct:

„(ix) sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivul STEP menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP]”

(3)La articolul 3 se introduce următorul alineat (1a):

Resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (vi) și litera (b) punctul (ix) sunt programate în cadrul priorităților specifice corespunzătoare obiectivului de politică respectiv.

Comisia plătește 30 % din alocarea FEDR pentru prioritatea respectivă, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a modificării programului, cu titlu de prefinanțare unică excepțională, în plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele(1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau la articolul 51 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul (UE) 2021/1059. Prefinanțarea excepțională se plătește până la 31 decembrie 2024, cu condiția adoptării de către Comisie a deciziei de aprobare a modificării programului până la 31 octombrie 2024.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060 și cu articolul 51 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1059, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate cel târziu odată cu ultimul exercițiu financiar.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FEDR și se include în conturile pentru ultimul exercițiu financiar.

În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.

În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează să fie dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.

Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, ratele maxime de cofinanțare pentru prioritățile specifice stabilite pentru sprijinirea obiectivelor STEP se majorează la 100 %.”

(4)La articolul 5 alineatul (2), se introduce următoarea literă (e):

„(e) atunci când contribuie la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (vi) sau la obiectivul specific din cadrul OP 2 prevăzut la litera (b) punctul (ix) de la paragraful respectiv, în regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, precum și în regiunile mai dezvoltate din statele membre al căror PIB mediu pe cap de locuitor este sub media de la nivelul UE pentru UE-27, măsurat în standardele puterii de cumpărare (SPC) și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada 2015-2017.

Litera (e) se aplică programelor Interreg în cazul cărora acoperirea geografică a programului în cadrul Uniunii constă exclusiv din categoriile de regiuni prevăzute la litera respectivă.”

(5)La articolul 5 se introduce următorul nou alineat (3a):

„(3a) Pentru a contribui la obiectivele specifice din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (vi) și din cadrul OP 2 prevăzut la litera (b) punctul (ix) de la paragraful respectiv, FEDR acordă sprijin, de asemenea, pentru activitățile de formare, de învățare pe tot parcursul vieții, de recalificare și de educație.”

(6)În tabelul 1 din anexa I, la obiectivul de politică 1 se adaugă următorul rând:

(7)În tabelul 1 din anexa I, la obiectivul de politică 2 se adaugă următorul rând:

(8)În tabelul din anexa II, la obiectivul de politică 1 se adaugă următorul rând:

(9)În tabelul din anexa II, la obiectivul de politică 2 se adaugă următorul rând:

Articolul 11

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/1056 [JTF]

Regulamentul (UE) 2021/1056 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/1060, FTJ contribuie la obiectivul specific de a permite regiunilor și cetățenilor să facă față efectelor sociale, asupra ocupării forței de muncă, economice și de mediu ale tranziției către țintele Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris. FTJ poate acorda sprijin, de asemenea, pentru investițiile care contribuie la obiectivul STEP menționat la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP].”

(2)La articolul 8 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„FTJ poate acorda sprijin, de asemenea, pentru investițiile productive în alte tipuri de întreprinderi decât IMM-urile care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../.. 65 . [Regulamentul STEP]. Acest sprijin poate fi acordat indiferent dacă analiza decalajelor a fost efectuată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (h) și indiferent de rezultatul acesteia. Astfel de investiții sunt eligibile numai în cazul în care nu conduc la relocare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Furnizarea unui astfel de sprijin nu necesită o revizuire a planului teritorial pentru o tranziție justă în cazul în care revizuirea respectivă ar fi legată exclusiv de analiza decalajelor.”

(3)La articolul 10, se adaugă următorul alineat (4):

„Comisia plătește 30 % din alocarea FTJ, inclusiv cuantumurile transferate în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/1060, către un program, astfel cum se prevede în decizia de aprobare a programului, cu titlu de prefinanțare unică excepțională, în plus față de prefinanțarea anuală pentru program prevăzută la articolul 90 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Prefinanțarea excepțională se plătește de la [data intrării n vigoare a prezentului regulament].

În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate cel târziu odată cu ultimul exercițiu financiar.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FEDR și se include în conturile pentru ultimul exercițiu financiar.

În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.

În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează să fie dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.

Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, ratele maxime de cofinanțare pentru prioritățile specifice stabilite pentru sprijinirea obiectivelor STEP se majorează la 100 %.”

Articolul 12

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/1057 [FSE+]

Regulamentul (UE) 2021/1057 se modifică după cum urmează:

(1)Se introduce următorul articolul 12a:

„Articolul 12a

În plus față de prefinanțarea pentru program prevăzută la articolul 90 alineatul (1) și alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în cazul în care Comisia aprobă o modificare a unui program care include una sau mai multe priorități dedicate operațiunilor sprijinite de FSE+ care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../.. 66 . [Regulamentul STEP], acesta acordă o prefinanțare excepțională de 30 % pe baza alocării pentru prioritățile respective. Prefinanțarea excepțională se plătește până la 31 decembrie 2024, cu condiția adoptării de către Comisie a deciziei de aprobare a modificării programului până la 31 octombrie 2024.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060, cuantumurile plătite cu titlu de prefinanțare excepțională sunt lichidate cel târziu odată cu ultimul exercițiu financiar.

În conformitate cu articolul 90 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/1060, orice dobândă generată de prefinanțarea excepțională se utilizează pentru programul în cauză în același mod ca FSE+ și se include în conturile pentru ultimul exercițiu financiar.

În conformitate cu articolul 97 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea excepțională nu se suspendă.

În conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, prefinanțarea care trebuie luată în considerare în scopul calculării cuantumurilor care urmează să fie dezangajate include prefinanțarea excepțională plătită.

Prin derogare de la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2021/1060, ratele maxime de cofinanțare pentru prioritățile specifice stabilite pentru sprijinirea obiectivelor STEP se majorează la 100 %.”

Articolul 13

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/1060 [CPR]

Regulamentul (UE) 2021/1060 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 2, punctul 45 se înlocuiește cu următorul text:

„(45) «marcă de excelență» înseamnă eticheta de calitate conferită de Comisie unei propuneri care atestă că propunerea care a fost evaluată în cadrul unei cereri de propuneri în temeiul unui instrument al Uniunii este considerată compatibilă cu cerințele minime de calitate ale respectivului instrument al Uniunii dar, în absența resurselor bugetare disponibile pentru respectiva cerere de propuneri, nu a putut fi finanțată și ar putea beneficia de sprijin din alte surse de finanțare ale Uniunii sau naționale sau «marca de suveranitate» menționată la articolul 4 din Regulamentul .../.. 67 . [Regulamentul STEP].”

(2)La articolul 14 alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

În cazul în care, în termen de 12 luni de la încheierea acordului de contribuție, nu s-a încheiat un acord de garanție, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul InvestEU, acordul de contribuție se reziliază sau se prelungește de comun acord.”

(3)La articolul 49 se introduce următorul alineat (2a):

„În cazul în care sprijinul este programat pentru obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP], autoritatea de management se asigură că toate informațiile care urmează să fie publicate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol sunt transmise, de asemenea, Comisiei în formatul prevăzut la alineatul (4) de la prezentul articol pentru a fi publicate pe Portalul pentru suveranitate prevăzut la articolul 6 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP], inclusiv un calendar al cererilor de propuneri planificate care este actualizat de cel puțin trei ori pe an, precum și linkul către cererile de propuneri la data publicării lor.”

(4)În tabelul 1 din anexa I se adaugă următoarele rânduri:

(5)În tabelul 6 din anexa I se adaugă următorul rând:

Articolul 14

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 [CPR]

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 135, se adaugă următorul alineat (6):

„(6) Prin derogare de la alineatul (2), termenul pentru trimiterea cererii finale pentru o plată intermediară pentru ultimul exercițiul financiar este 31 iulie 2025. Ultima cerere pentru o plată intermediară transmisă până la 31 iulie 2025 se consideră a fi cererea finală pentru o plată intermediară pentru ultimul exercițiul financiar.

Cuantumurile din alte resurse decât REACT-EU rambursate de Comisie cu titlu de plăți intermediare în 2025 nu depășesc 1 % din totalul creditelor financiare pentru programul vizat de fond, cu excepția resurselor REACT-EU. Cuantumurile care ar trebui plătite de Comisie în 2025 care depășesc acest procent nu se plătesc și se utilizează exclusiv pentru verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării la închidere.”

(2)La articolul 138 se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la termenul stabilit la primul paragraf, statele membre pot transmite documentele menționate la literele (a), (b) și (c) pentru ultimul exercițiu financiar până la 15 februarie 2026.”

Articolul 15

Modificarea adusă Regulamentului (UE) nr. 223/2014 [FEAD]

Regulamentul (UE) nr. 223/2014 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 13, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Cel târziu până la 15 februarie 2026, statul membru transmite un raport final de implementare a programului operațional, împreună cu documentele de încheiere prevăzute la articolul 52.”

(2)La articolul 22, se adaugă următorul alineat (2a):

„(2a) În cazul costurilor rambursate în temeiul articolului 26 alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), acțiunile corespunzătoare care fac obiectul rambursării se efectuează prin depunerea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul exercițiu financiar în conformitate cu articolul 45 alineatul (6).”

(3)La articolul 45, se adaugă următorul alineat (6):

„(6) Prin derogare de la alineatul (2), termenul pentru trimiterea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul exercițiul financiar este 31 iulie 2025. Ultima cerere pentru o plată intermediară transmisă până la 31 iulie 2025 se consideră a fi cererea finală pentru o plată intermediară pentru ultimul exercițiul financiar.

Cuantumurile rambursate de Comisie cu titlu de plăți intermediare în 2025 nu depășesc 1 % din totalul creditelor financiare pentru programul vizat. Cuantumurile care ar trebui plătite de Comisie în 2025 care depășesc acest procent nu se plătesc și se utilizează exclusiv pentru verificarea și închiderea conturilor aferente prefinanțării la închidere.”

(4)La articolul 48 se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la termenul stabilit la primul paragraf, statele membre pot transmite documentele menționate la literele (a), (b) și (c) pentru ultimul exercițiu financiar până la 15 februarie 2026.”

Articolul 16

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/523 [InvestEU]

Regulamentul (UE) 2021/523 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(h) sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../.. 68 . [Regulamentul STEP]”

(b)la alineatul (2) se adaugă următoarea literă:

„(e) sprijinirea operațiunilor de finanțare de investiții legate de domeniile menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (e).”

(2)Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Garanția UE destinată compartimentului pentru Uniune menționat la articolul 9 alineatul (1) litera (a), este de 33 652 310 073 EUR în prețuri curente. Aceasta este provizionată la o rată de 40 %. Cuantumul menționat la articolul 35 alineatul (3) primul paragraf litera (a) este luat, de asemenea, în considerare la calcularea provizionării care rezultă din rata de provizionare menționată.”;

(b)la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Un cuantum de 18 827 310 073 EUR în prețuri curente din cuantumul menționat la alineatul (1) primul paragraf de la prezentul articol se alocă pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2).”;

(c)al patrulea paragraf de la alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„Repartizarea orientativă a garanției UE în scopul compartimentului pentru Uniune este stabilită în anexa I la prezentul regulament. Acolo unde este cazul, Comisia se poate abate de la cuantumurile menționate în anexa I cu până la 15 % pentru fiecare dintre obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a)-(e). Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu o astfel de abatere.”

(3)La articolul 7 alineatul (3), se adaugă un al doilea paragraf cu următorul conținut:

„Prin derogare de la primul paragraf, atunci când sprijinul din partea instrumentelor financiare este combinat într-un produs financiar aflat într-o poziție subordonată garanției UE în temeiul prezentului regulament și/sau al garanției UE instituite prin Regulamentul (UE) 2015/1017, pierderile, veniturile și rambursările din produsele financiare menționate la alineatul (1), precum și potențialele recuperări pot fi, de asemenea, atribuite pe o bază neproporțională între instrumentele financiare și garanția UE în temeiul prezentului regulament și/sau al garanției UE instituite prin Regulamentul (UE) 2015/1017.”

(4)Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), textul introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„(1)    Fondul InvestEU funcționează prin intermediul următoarelor cinci componente de politică, care vizează disfuncționalități ale pieței sau situații de investiții insuficiente în domeniul lor specific de aplicare:”;

(b)la alineatul (1) se adaugă următoarea literă (e):

„(e)    componenta de politică STEP, care cuprinde investiții care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP].”

(5)La articolul 10, alineatul (4) al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care nu a fost încheiat niciun acord de garantare în termen de 12 luni de la încheierea acordului de contribuție, acordul de contribuție se reziliază sau se prelungește de comun acord. În cazul în care cuantumul unui acord de contribuție nu a fost angajat integral în temeiul unuia sau mai multor acorduri de garantare în termen de douăsprezece luni de la încheierea acordului de contribuție, cuantumul respectiv se modifică în consecință. Cuantumul neutilizat al provizionării atribuibil cuantumurilor alocate de statele membre în temeiul dispozițiilor aplicabile pentru punerea la dispoziție a FEDR, a FES+, a Fondului de coeziune și a FEAMPA prin Programul InvestEU stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/1060 sau în temeiul dispozițiilor aplicabile pentru punerea la dispoziție a FEADR prin Programul InvestEU stabilite prin Regulamentul privind Planurile strategice PAC se reutilizează în conformitate cu regulamentele respective. Cuantumul neutilizat al provizionării atribuibil cuantumurilor alocate de un stat membru în temeiul articolului 4 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament se rambursează statului membru.”

(6)Articolul 13 alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Grupului BEI i se acordă cel puțin 75 % din garanția UE din cadrul compartimentului pentru Uniune, astfel cum este prevăzută la articolul 4 alineatul (1) primul paragraf, în valoare de cel puțin 25 239 232 554 EUR. Grupul BEI furnizează o contribuție financiară globală în valoare de cel puțin 6 309 808 138 EUR. Respectiva contribuție este furnizată într-un mod și sub o formă care să faciliteze implementarea Fondului InvestEU și realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 15 alineatul (2).”.

(7)La articolul 23, se adaugă următorul alineat (3):

„(3) În contextul procedurilor menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, Comisia ia în considerare orice marcă de suveranitate acordată în temeiul articolului 4 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP] pentru un proiect.”

(8)Articolul 24 alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comitetul pentru investiții se reunește în cinci configurații diferite, care corespund celor cinci componente de politică menționate la articolul 8 alineatul (1).”;

(b)al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cinci membri ai Comitetului pentru investiții sunt membri permanenți ai fiecăreia dintre cele cinci configurații ale Comitetului pentru investiții. Cel puțin unul dintre membrii permanenți trebuie să aibă experiență în investiții durabile. În plus, fiecare din cele cinci configurații are doi experți cu experiență în investiții în sectoarele acoperite de respectiva componentă de politică. Comitetul director distribuie membrii Comitetului pentru investiții în configurația sau configurațiile adecvate. Un membru nepermanent poate fi repartizat în maximum două configurații, sub rezerva îndeplinirii cerințelor pentru ambele configurații. Comitetul pentru investiții alege un președinte din rândul membrilor săi permanenți.”

(9)La articolul 25 alineatul (2), se adaugă litera (j) după cum urmează:

„(j)    furnizarea de consiliere administratorilor de fonduri de capital care își desfășoară activitatea în domeniile menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (e).”

(10)La articolul 26, se adaugă următorul alineat (5):

„(5) În plus față de cele menționate la alineatul (4), partenerii de implementare examinează, de asemenea, proiectele cărora li s-a acordat marca de suveranitate în temeiul articolului 4 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP] ori de câte ori proiectele respective se încadrează în domeniul lor geografic și de activitate.”

(11)La articolul 35, alineatul (5) se modifică după cum urmează:

„(5) Prin derogare de la articolul 16 al doilea paragraf din prezentul regulament, operațiunile de finanțare și de investiții aprobate de partenerul de implementare în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și data semnării unui acord de garantare sau a unei modificări a acordului existent care cuprinde componenta STEP pot fi acoperite de garanția UE, cu condiția ca operațiunile respective să fie indicate în acordul de garantare, să treacă controlul de conformitate cu politicile Uniunii menționat la articolul 23 alineatul (1) sau să primească un aviz favorabil în cadrul procedurii prevăzute la articolul 19 din Statutul BEI și să fie aprobate, în ambele cazuri, de Comitetul pentru investiții, în conformitate cu articolul 24.”

(12)În anexa I, se adaugă litera (e) după cum urmează:

„(e)    până la 7 500 000 000 EUR pentru obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (e).”

(13)În anexa II, se introduce punctul 16 după cum urmează:

„16. Extinderea, implementarea și producerea pe scară largă a tehnologiilor critice menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul .../... [Regulamentul etapizat], precum și lanțul valoric corespunzător menționat la articolul 2 alineatul (4) din regulamentul respectiv.”

(14)În anexa III, se introduce punctul 9 după cum urmează:

„7a. Platforma STEP

7a.1. Investiții mobilizate în funcție de domeniul tehnologic: (i) tehnologiile profunde și digitale; (ii) tehnologiile curate și (iii) biotehnologiile.

7a.2. Locuri de muncă create sau care beneficiază de sprijin.

7a.2. Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin în funcție de domeniul tehnologic: (i) tehnologiile profunde și digitale; (ii) tehnologiile curate și (iii) biotehnologiile.”

Articolul 17

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/695 [Orizont Europa]

Regulamentul (UE) 2021/695 se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pachetul financiar pentru implementarea programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 este de 86 623 000 000 EUR, în prețuri curente, pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (a) și pentru EIT și de 9 453 000 000 EUR, în prețuri curente, pentru programul specific menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (c). ”

(b)la alineatul (2), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b) 46 628 000 000 EUR pentru pilonul II, «Provocări globale și competitivitate industrială europeană», pentru perioada 2021-2027, din care:

(i) 6 775 000 000 EUR pentru clusterul «Sănătate»;

(ii) 1 350 000 000 EUR pentru clusterul «Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii»;

(iii) 1 276 000 000 EUR pentru clusterul «Securitate civilă pentru societate»;

(iv) 13 229 000 000 EUR pentru clusterul «Dimensiunea digitală, industrie și spațiu»;

(v) 13 229 000 000 EUR pentru clusterul «Climă, energie și mobilitate»;

(vi) 8 799 000 000 EUR pentru clusterul «Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu»;

(vii) 1 970 000 000 EUR pentru acțiunile nenucleare directe ale JRC;

(c) 13 237 000 000 EUR pentru pilonul III, «O Europă inovatoare», pentru perioada 2021-2027, din care:

(i) 10 052 000 000 EUR pentru CEI;

(ii) 459 000 000 EUR pentru ecosistemele europene de inovare;

(iii) 2 726 000 000 EUR pentru EIT;”.

(2)La articolul 46 se introduce următorul alineat (4a):

„(4a) Prin derogare de la articolul 209 alineatul (3) din Regulamentul financiar, rambursările, inclusiv avansurile rambursate, veniturile și cuantumurile neutilizate, din care se deduc taxele și costurile finanțării mixte în cadrul CEI pentru proiectului-pilot al CEI în cadrul Orizont 2020, sunt considerate drept venituri alocate interne, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) și cu articolul 21 alineatele (4) și (5) din Regulamentul financiar. Restricția de timp de doi ani prevăzută la articolul 209 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul financiar se aplică de la data intrării în vigoare a Regulamentului .../.. 69 . [Regulamentul STEP].”

(3)La articolul 48 primul paragraf, se adaugă următoarea literă (d):

„(d) sprijin exclusiv sub formă de capitaluri proprii, necesar pentru extinderea la IMM-urile care nu sunt eligibile pentru finanțare, inclusiv la întreprinderile nou-înființate și la întreprinderile mici cu capitalizare medie care nu sunt eligibile pentru finanțare, prezum și la entitățile care au beneficiat deja de sprijin în conformitate cu literele (a)-(c), care realizează inovații revoluționare și disruptive care nu sunt eligibile pentru finanțare în domeniul tehnologiilor critice menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP], finanțat în temeiul articolului 3 litera (b) din regulamentul respectiv.”

Articolul 18

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/697 [FED]

Regulamentul (UE) 2021/697 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/695, pachetul financiar pentru execuția fondului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 este de 9 453 000 000 în prețuri curente.”

(b)la alineatul (2), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a) 3 151 000 000 EUR pentru acțiunile de cercetare;

(b) 6 302 000 000 EUR pentru acțiunile de dezvoltare.”

(c)Se adaugă următorul alineat (5):

„Cuantumul de 1 500 000 000 EUR în prețuri curente din cuantumul menționat la alineatul (2) se alocă pentru cererile de propuneri sau acordării de finanțare pentru sprijinirea investițiilor care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul .../.. 70 . [Regulamentul STEP].”

Articolul 19

Modificări aduse Regulamentului (UE) 2021/241 [MRR]

Regulamentul (UE) 2021/241 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 7, se adaugă următorul alineat (3):

„(3) Fără a aduce atingere alineatului (2), statele membre pot propune, de asemenea, să includă în planurile lor de redresare și reziliență, sub formă de costuri estimate, cuantumul contribuției în numerar la compartimentul pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante din Regulamentul InvestEU exclusiv pentru măsurile de sprijinire a operațiunilor de investiții care contribuie la obiectivele STEP menționate la articolul 2 din Regulamentul .../.. 71 . [Regulamentul STEP]. Aceste costuri nu depășesc 6 % din alocarea financiară totală a planului de redresare și reziliență, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în planul de redresare și reziliență, respectă cerințele prezentului regulament.”

(2)La articolul 29, se introduce următorul alineat (6):

„(6) Înainte de lansarea oricăror cereri de propuneri sau proceduri de atribuire a contractelor legate de obiectivele STEP, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul .../... [Regulamentul STEP], statele membre pun la dispoziție următoarele informații pe Portalul pentru suveranitate menționat la articolul 6 din regulamentul respectiv:

(a)zona geografică vizată de cererea de propuneri;

(b)investițiile în cauză;

(c)tipul de solicitanți eligibili;

(d)cuantumul total al sprijinului pentru cererea de propuneri;

(e)data de începere și de încheiere a cererii de propuneri;

(f)linkul către site-ul unde va fi publicată cererea de propuneri.”

CAPITOLUL 3

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 20

Intrare în vigoare și punere în aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Cuprins

1.CADRUL PROPUNERII

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii, care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

1.CADRUL PROPUNERII

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei 

 o acțiune nouă 

 o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 72  

 prelungirea unei acțiuni existente 

 o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii, care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

 durată limitată

–de la [ZZ/LL]AAAA până la 31.12.2030

–    Impact financiar din 2023 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2023 până în 2030 pentru creditele de plată.

 durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Metoda (metodele) de execuție a bugetului planificată (planificate) 73  

 Gestiune directă asigurată de Comisie

– prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–    prin intermediul agențiilor executive

 Gestiune partajată cu statele membre

 Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

– țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

– organizațiilor internaționale și agenților acestora (a se preciza);

–BEI și Fondului european de investiții;

– organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

– organismelor de drept public;

– organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

– organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

– organismelor sau persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

* din care un cuantum estimat la 130 de milioane EUR reprezentând venituri alocate provenite din proiectul-pilot al Consiliului European pentru Inovare în cadrul programului Orizont 2020, pentru care profilul anual nu poate fi cunoscut în prealabil.

* Plățile prefinanțării suplimentare pentru FTJ în 2024 vor fi finanțate exclusiv din veniturile alocate externe și vor avea ca rezultat o concentrare la începutul perioadei a creditelor de plată din cadrul NGEU din anul 2026 până în anul 2024. Cuantumurile prefinanțărilor suplimentare care urmează să fie plătite în cadrul FEDR, FC și FSE+ vor depinde de deciziile de programare ale statelor membre și vor fi finanțate integral din resursele CFM.

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa 5 la Decizia Comisiei privind normele interne de execuție a secțiunii „Comisia” din bugetul general al Uniunii Europene), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale 

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în funcție de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

–    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

– necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuția terților 

Propunerea/inițiativa:

–    nu prevede cofinanțare din partea terților

–    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–    asupra resurselor proprii

–    asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli     

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    Comunicarea intitulată „Piața unică la 30 de ani”, COM(2023) 162 final.

(2)     https://next-generation-eu.europa.eu/index_ro .

(3)    Comunicarea intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete”, COM(2023) 62 final.

(4)    Comunicarea intitulată „O nouă agendă europeană de inovare”, COM(2022) 332 final.

(5)    Comunicarea intitulată „Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat” (JO C 101, 17.3.2023, p. 3).

(6)    Regulamentul (UE) 2023/435 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU (JO L 63, 28.2.2023, p. 1).

(7)     https://state-of-the-union.ec.europa.eu/state-union-2022_ro .

(8)    Discursul din 4 decembrie 2022, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/speech_22_7487 .

(9)    Concluziile Consiliului European din 23 martie 2023, EUCO 4/23.

(10)    COM(2023) 62 final.

(11)    Pe baza unui preț al carbonului de 80 EUR/tonă echivalent CO2.

(12)    Resursele suplimentare REACT-EU care decurg din NextGenerationEU au majorat fondurile disponibile în 2021 și 2022 (fără a fi necesară cofinanțarea națională) pentru a oferi statelor membre asistență rapidă pentru stimularea procesului de reparare a daunelor provocate de criză și a redresării reziliente. Alte măsuri includ pachetul „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (CARE) și inițiativa „Sprijinire a energiei la prețuri abordabile” (SAFE). A se vedea Regulamentul (UE) 2022/562 în ceea ce privește Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE) (JO L 109, 8.4.2022, p. 1); Regulamentul (UE) 2022/2039 în ceea ce privește Asistența flexibilă pentru teritorii (FAST­CARE) (JO L 275, 25.10.2022, p. 23) și Regulamentul (UE) 2023/435 în ceea ce privește REPowerEU (JO L 63, 28.2.2023, p. 1). 

(13)    Cifra se bazează pe atribuirile de fonduri în cadrul instrumentului Accelerator al CEI în perioada 2021­2022.

(14)    În conformitate cu Noua agendă europeană de inovare, inovarea în domeniul tehnologiei profunde are potențialul de a stimula inovarea în întreaga economie și în întreaga societate. În comunicarea intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE”, s-a subliniat că tehnologiile curate, biotehnologiile și digitalizarea sunt domenii-cheie relevante pentru viitor, datorită potențialului lor ridicat de creștere și a productivității mai mari a muncii.

(15)    Comunicarea intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, COM(2023) 168 final.

(16)    Propunere de regulament de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de produse bazate pe tehnologie care contribuie la obiectivul zero emisii nete, COM(2023) 161 final.

(17)    Raport privind progresele în materie de competitivitate a tehnologiilor energetice curate, COM(2022) 643 final.

(18)    Gong J., Romet-Lemonne J-L., Houser B., „Bridging the gap between innovation and later-stage financing for biotech in Europe” (Reducerea decalajului dintre inovare și finanțarea ulterioară a biotehnologiei în Europa), Nature Reviews Drug Discovery 22, 2023, pp. 438-439.

(19)    Propunere de regulament de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice, COM(2023) 160 final.

(20)    Propunere de regulament de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european al semiconductorilor, COM(2022) 46 final.

(21)    Comunicarea „Pregătiți pentru 55”, COM(2021) 550 final; și propunerile însoțitoare.

(22)    JO L 224, 24.6.2021, p. 31.

(23)    JO L 231, 30.6.2021, p. 1.

(24)    JO L 231, 30.6.2021, p. 21.

(25)    JO L 231, 30.6.2021, p. 159.

(26)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(27)    JO L 107, 26.3.2021, p. 30.

(28)    JO L 166, 11.5.2021, p. 1.

(29)    JO L 170, 12.5.2021, p. 1.

(30)    JO L 170, 12.5.2021, p. 149.

(31)    JO L 275, 25.10.2003, p. 32.

(32)    JO L 107, 26.3.2021, p. 1.

(33)    În special, FEDR și FC [SWD(2018) 282 final], FSE+ [SWD(2018) 289 final], InvestEU [SWD(2018) 314 final] și Orizont Europa [SWD(2018) 307 final].

(34)    SWD(2023) 161 final, SWD(2022) 187 final, SWD(2020) 176 final, SWD(2022) 147 final și SWD(2021) 247 final și, respectiv, SWD(2023)68 final.

(35)    Resursele suplimentare REACT-EU care decurg din NextGenerationEU au majorat fondurile disponibile în 2021 și 2022 (fără a fi necesară cofinanțarea națională) pentru a oferi statelor membre asistență rapidă pentru stimularea procesului de reparare a daunelor provocate de criză și a redresării reziliente. Alte măsuri includ pachetul „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (CARE) și inițiativa „Sprijinire a energiei la prețuri abordabile” (SAFE).

(36)    JO C [...], [...], p. [...].

(37)    JO C [...], [...], p. [...].

(38)    Comunicarea intitulată „Pactul verde european”, COM(2019) 640 final/3. A se vedea, de asemenea, Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 și concluziile Consiliului European din 11 decembrie 2020.

(39)    Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, JO L 323, 19.12.2022, p. 4.

(40)    Comunicarea intitulată „Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete”, COM(2023) 62 final.

(41)    COM(2023) 160 final.

(42)    COM(2023) 161 final.

(43)    Comunicarea intitulată „Cadrul temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat” (JO C 101, 17.3.2023, p. 3).

(44)    Regulamentul (UE) 2023/435 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU (JO L 63, 28.2.2023, p. 1).

(45)    Comunicare intitulată „Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței”, COM(2020) 274 final/2.

(46)    Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). 

(47)    Regulamentul (UE) 2021/523 de instituire a Programului InvestEU (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(48)    Regulamentul (UE) 2021/695 de instituire a programului Orizont Europa (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(49)    Regulamentul (UE) 2021/697 de instituire a Fondului european de apărare (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).

(50)    Regulamentul (UE) 2021/694 de instituire a programului „Europa digitală” (JO L 166, 11.5.2021, p. 1). 

(51)    Regulamentul (UE) 2021/522 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății, programul „UE pentru sănătate” (JO L 107, 26.3.2021, p. 1). 

(52)    Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 193, 30.7.2018, p. 1). 

(53)    Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).  

(54)    Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (JO L 275, 25.10.2003, p. 32). 

(55)    Regulamentul (UE) 2021/1060 de stabilire a unor dispoziții comune (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(56)    Regulamentul (UE) 2021/1058 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 224, 24.6.2021, p. 31).

(57)    Regulamentul (UE) 2021/1056 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).

(58)    Regulamentul (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) (JO L 231, 30.6.2021, p. 21).

(59)    Regulamentul (UE) 2021/1057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) (JO L 231, 30.6.2021, p. 21).

(60)    Regulamentul (UE) 2021/1060 de stabilire a unor dispoziții comune (JO L 231, 30.6.2021, p. 159). 

(61)    Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune (JO L 347, 20.12.2013, p. 320). 

(62)    Regulamentul (UE) nr. 223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).

(63)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(64)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(65)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(66)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(67)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(68)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(69)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(70)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(71)    Regulamentul .../... al Parlamentului European și al Consiliului ... [a se introduce titlul complet și trimiterea din JO].

(72)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(73)    Explicații detaliate privind metodele de execuție a bugetului, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BUDGpedia: https://myintracomm.ec.europa.eu/corp/budget/financial-rules/budget-implementation/Pages/implementation-methods.aspx .

(74)    Dif. = credite diferențiate/ Nedif. = credite nediferențiate.

(75)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(76)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(77)    Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile nu sunt prezentate în detaliu, ci sunt incluse în cuantumurile totale indicate la liniile operaționale. Acestea ar trebui să corespundă, în linii mari, acelorași procente de la liniile administrative înregistrate în perioada 2021-2024.

(78)    Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile nu sunt prezentate în detaliu, ci sunt incluse în cuantumurile totale indicate la liniile operaționale. Acestea ar trebui să corespundă, în linii mari, acelorași procente de la liniile administrative înregistrate în perioada 2021-2024.

(79)    Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile nu sunt prezentate în detaliu, ci sunt incluse în cuantumurile totale indicate la liniile operaționale. Acestea ar trebui să corespundă, în linii mari, acelorași procente de la liniile administrative înregistrate în perioada 2021-2024.

(80)    Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile nu sunt prezentate în detaliu, ci sunt incluse în cuantumurile totale indicate la liniile operaționale. Acestea ar trebui să corespundă, în linii mari, acelorași procente de la liniile administrative înregistrate în perioada 2021-2024.

(81)    Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile nu sunt prezentate în detaliu, ci sunt incluse în cuantumurile totale indicate la liniile operaționale. Acestea ar trebui să corespundă, în linii mari, acelorași procente de la liniile administrative înregistrate în perioada 2021-2024.

(82)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(83)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”.

(84)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(85)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = lucrător temporar; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(86)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(87)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(88)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.