COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.5.2023

COM(2023) 265 final

2023/0161(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) a Consiliului (ST 12532/21 INIT; ST 12532/21 ADD 1) din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei

{SWD(2023) 142 final}

2023/0161 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) a Consiliului (ST 12532/21 INIT; ST 12532/21 ADD 1) din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În urma transmiterii de către Estonia, la 18 iunie 2021, a planului său național de redresare și reziliență (denumit în continuare „PRR”), Comisia a propus Consiliului ca planul să primească o evaluare pozitivă. Consiliul a aprobat evaluarea pozitivă prin Decizia sa de punere în aplicare din 3 noiembrie 2021 2 .

(2)În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, contribuția financiară maximă pentru sprijinul financiar nerambursabil destinat fiecărui stat membru ar trebui actualizată până la 30 iunie 2022 în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul respectiv. La 30 iunie 2022, Comisia a prezentat rezultatele acestei actualizări Parlamentului European și Consiliului.

(3)La 9 martie 2023, Estonia a prezentat Comisiei un plan național de redresare și reziliență modificat, care include un capitol dedicat planului REPowerEU, în conformitate cu articolul 21c din Regulamentul (UE) 2021/241.

(4)Planul de redresare și reziliență modificat ține seama și de contribuția financiară maximă actualizată, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, și include o cerere motivată adresată Comisiei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, considerându-se că, în parte, planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat, din cauza unor circumstanțe obiective. Modificările aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Estonia privesc 22 de măsuri.

(5)La 12 iulie 2022, Consiliul a adresat recomandări Estoniei în contextul semestrului european. În special, Consiliul a recomandat Estoniei să extindă investițiile publice în sprijinul tranziției verzi și al tranziției digitale, precum și al securității energetice, inclusiv prin recurgerea la Mecanismul de redresare și reziliență, la planul REPowerEU și la alte fonduri ale UE. Consiliul a recomandat, de asemenea, consolidarea protecției sociale, inclusiv prin extinderea acoperirii prestațiilor de șomaj, în special pentru a fi incluse în sfera acestora persoanele care au lucrat pentru perioade scurte de timp și pe cele cu forme atipice de muncă. Consiliul a recomandat, de asemenea, îmbunătățirea accesibilității prețurilor și a calității serviciilor de îngrijire pe termen lung, în special prin asigurarea finanțării sustenabile a acestora și prin integrarea serviciilor sociale și de sănătate. În plus, Consiliul a recomandat Estoniei să își reducă dependența generală de combustibilii fosili și să își diversifice importurile de combustibili fosili prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin simplificarea și mai mult a procedurilor de autorizare, prin asigurarea unei capacități suficiente a interconexiunilor și prin consolidarea rețelei naționale de energie electrică. Consiliul a recomandat Estoniei să sporească eficiența energetică, inclusiv a clădirilor, pentru a reduce consumul de energie. În plus, Consiliul a invitat Estonia să își intensifice eforturile de îmbunătățire a sustenabilității sistemului de transport, inclusiv prin electrificarea rețelei feroviare și prin oferirea unor stimulente suplimentare pentru a încuraja transportul sustenabil și mai puțin poluant, inclusiv prin reînnoirea parcului de vehicule rutiere. În urma evaluării, la momentul transmiterii planului național de redresare și reziliență modificat, a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate țării în 2019, 2020 și 2021, Comisia a constatat că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește recomandarea referitoare la consolidarea protecției sociale. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește recomandarea referitoare la reducerea dependenței generale de combustibilii fosili.

(6)Planul modificat a fost transmis în urma unui proces de consultare desfășurat în conformitate cu cadrul legislativ național, cu implicarea autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante. Rezumatul consultărilor a fost transmis împreună cu planul național de redresare și reziliență modificat. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență modificat, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

Actualizări în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul 2021/241

(7)Planul de redresare și reziliență modificat prezentat de Estonia retrage trei măsuri pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată. Estonia a explicat că, deoarece contribuția financiară maximă pentru Estonia a scăzut de la 969 299 213 EUR 3 la 863 271 631 EUR 4 , nu mai este posibilă finanțarea tuturor măsurilor incluse în planul său inițial. Estonia a explicat că anumite măsuri ar trebui retrase din cauza diminuării alocării financiare și a creșterii costurilor, precum și a perturbărilor lanțului de aprovizionare care afectează punerea în aplicare a măsurilor respective.

(8)Planul de redresare și reziliență modificat nu mai conține anumite măsuri în cadrul componentei 5 (Transport sustenabil) și al componentei 6 (Sănătate și protecție socială). Este vorba de măsura 5.2 (investiții: Construirea unui tronson al căii ferate care leagă Tallinn de Rohuküla în vestul țării), măsura 5.3 (investiții: Construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltica în Tallinn) și măsura 6.5 (investiții: Consolidarea capacităților pentru elicopterele medicale polivalente). Măsura 5.2 constă în construirea unui tronson al căii ferate care leagă Tallinn de Rohuküla în vestul țării. Măsura 5.3 constă în construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltica în Tallinn, acesta fiind un proiect de infrastructură de transport feroviar de tip greenfield ce face parte din coridorul Marea Nordului-Marea Baltică al rețelelor transeuropene de transport (TEN-T). Măsura 6.5 constă în achiziționarea a două elicoptere medicale multifuncționale și include echipamente auxiliare, materiale de întreținere și pregătirea inițială a personalului necesar pentru operarea elicopterelor, precum și construirea de baze de aterizare și de locuri de aterizare în centrele medicale de urgență. Descrierea acestor măsuri și a jaloanelor și țintelor asociate acestora ar trebui, prin urmare, să fie eliminată din Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021.

Modificări în temeiul articolului 21 din Regulamentul 2021/241

(9)Modificările care au fost aduse planului de redresare și reziliență prezentat de Estonia din cauza unor circumstanțe obiective privesc 19 măsuri.

(10)Estonia a explicat că două măsuri nu mai sunt realizabile din cauza implicațiilor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Având în vedere această agresiune, s-a decis să se adauge un buncăr (un etaj subteran) la spitalul care era planificat să fie construit în cadrul măsurii 6.2 (investiții: Înființarea Centrului medical din nordul Estoniei). Construirea acestui spațiu suplimentar ar mări și mai mult costurile, care sunt deja foarte mari din cauza inflației ridicate și a perturbării lanțurilor de aprovizionare, și ar întârzia lucrările de construcție până după 2026. Acest lucru implică, de asemenea, eliminarea măsurii referitoare la Centrul medical din nordul Estoniei. Este vorba de jaloanele și, respectiv, de țintele cu numerele secvențiale 99-105 din cadrul măsurii 6.2 (investiții: Înființarea Centrului medical din nordul Estoniei). În plus, Estonia a explicat că denumirea jalonului cu numărul secvențial 94 din cadrul măsurii 6.1 (reformă: O schimbare cuprinzătoare în organizarea asistenței medicale în Estonia) din cadrul componentei 6 (Asistență medicală și protecție socială) a trebuit modificată deoarece, odată cu eliminarea măsurii referitoare la Centrul medical din nordul Estoniei, nu ar mai fi necesară modificarea legislației relevante pentru a include centrul pe lista spitalelor. În plus, Estonia a explicat că nu toate elementele jalonului cu numărul secvențial 96 din cadrul măsurii 6.1 (reformă: O schimbare cuprinzătoare în organizarea asistenței medicale în Estonia) din cadrul componentei 6 (Asistență medicală și protecție socială) pot fi realizate în termenul indicativ prevăzut. Întârzierea este cauzată de necesitatea de a acorda prioritate activității legislative și publicării de orientări destinate asistenților medicali care au oferit sprijin refugiaților din Ucraina și se referă doar la instituirea unui nou sistem de rambursare pentru asistenții medicali. Modificările aduse sistemului de rambursare pentru medici și farmaciști nu sunt afectate de această întârziere. Prin urmare, jalonul cu numărul secvențial 96 a fost împărțit în două jaloane, iar stabilirea sistemului de rambursare pentru asistenții medicali a fost amânată pentru T2 2024. În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat modificarea a două jaloane din cadrul măsurii 6.1 și eliminarea jaloanelor și a țintelor sus-menționate din cadrul măsurii 6.2, iar Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(11)Estonia a explicat că trei măsuri nu mai sunt realizabile la costul estimat în planul de redresare și reziliență inițial pentru că inflația ridicată și perturbările lanțului de aprovizionare au mărit considerabil costurile estimate ale măsurilor. Inflația a fost mare pe tot parcursul anului 2022 și a atins un nivel maxim în august 2022, indicele armonizat al prețurilor de consum crescând cu 25,2 % față de luna august 2021. Inflația ridicată a fost cauzată în principal de prețurile la energie, care au crescut în special din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Însă nu numai prețurile la energie au crescut rapid. De exemplu, creșterea prețurilor în sectorul construcțiilor s-a accelerat semnificativ în 2021, în principal din cauza perturbărilor la nivelul aprovizionării cu materiale de construcții, și s-a accelerat și mai mult în primele trimestre ale anului 2022 din cauza deficitului de materiale de construcții și de forță de muncă pe fondul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit Estoniei, acest lucru a făcut imposibilă realizarea anumitor investiții de mai mare amploare care fuseseră incluse în planul de redresare și reziliență inițial la prețurile preconizate în 2020. Este vorba de jaloanele și țintele cu numerele secvențiale 74 și 75 din cadrul măsurii 4.5 [investiții: Program de consolidare a rețelei de energie electrică în vederea sporirii capacității de producție a energiei din surse regenerabile și a adaptării la schimbările climatice (cum ar fi protecția împotriva furtunilor)], de jaloanele și țintele cu numerele secvențiale 76 și 77 din cadrul măsurii 4.6 (investiții: Program de stimulare a producției de energie în zonele industriale) și de jaloanele și țintele cu numerele secvențiale 78 și 79 din cadrul măsurii 4.7 (investiții: Program-pilot de stocare a energiei) din cadrul componentei 4 (Energie și eficiență energetică). În lumina acestor considerente, în loc să reducă nivelul țintelor corespunzătoare față de planul inițial, Estonia a menținut în plan măsurile respective, compensând costurile estimate mai mari ale acestora prin resursele care ar urma să devină disponibile prin eliminarea altor măsuri, astfel cum se prevede la articolul 21 din Regulamentul 2021/241. Descrierea acestor măsuri și a jaloanelor și a țintelor corespunzătoare acestora rămâne neschimbată.

(12)Estonia a explicat că o măsură nu mai este realizabilă în termenul preconizat și nici la costul estimat în planul de redresare și reziliență inițial pentru că inflația ridicată și perturbările lanțului de aprovizionare au dus la întârzieri în lucrările de construcție și au mărit considerabil costurile măsurii. Este vorba de jalonul cu numărul secvențial 91 din cadrul măsurii 5.4 (investiții: Construirea liniei de tramvai din vechiul port din Tallinn) din cadrul componentei 5 (Transport sustenabil). În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat prelungirea termenului de punere în aplicare a măsurii și utilizarea resurselor devenite disponibile prin eliminarea altor măsuri în temeiul articolului 21 din Regulamentul 2021/241 pentru a acoperi creșterile costurilor corespunzătoare acestei măsuri, iar Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(13)Estonia a explicat că două măsuri nu mai sunt realizabile din cauza unei creșteri semnificative a costurilor salariale și a deficitului de forță de muncă din sectorul IT. Este vorba de jalonul cu numărul secvențial 6 din cadrul măsurii 1.2 (investiții: Dezvoltarea e-construcțiilor) și de țintele cu numerele secvențiale 8 și 9 din cadrul măsurii 1.3 (investiții: Dezvoltarea serviciilor de scrisori de transport digitale) din cadrul componentei 1 (Transformarea digitală a întreprinderilor). În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat reducerea nivelului țintelor care corespund acestor două măsuri în comparație cu planul de redresare și reziliență inițial, iar Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(14)Estonia a explicat că patru măsuri nu mai sunt realizabile, deoarece perturbările lanțului de aprovizionare, problemele neașteptate și întârzierile în ceea ce privește achizițiile și procedurile au dus la o întârziere în punerea în aplicare a măsurilor. Este vorba de jalonul cu numărul secvențial 61 din cadrul măsurii 3.8 (investiții: Construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate) din cadrul componentei 3 (Statul digital). În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat prelungirea calendarului de punere în aplicare a acestei ținte. În cazul unei investiții, în plus față de motivele menționate mai sus, Estonia a explicat că jalonul cu numărul secvențial 42 din cadrul măsurii 2.7 (investiția: Crearea de oportunități pentru adoptarea tehnologiilor pe bază de hidrogen verde bazate pe surse regenerabile de energie) din cadrul componentei 2 (Accelerarea tranziției verzi în întreprinderi) nu mai poate fi realizat în termenul prevăzut, deoarece Estonia trebuie să își modifice cererea de propuneri pe baza conținutului final al modificării Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), care a fost aprobată după ce Estonia a redactat cererea de propuneri inițială. În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat prelungirea calendarului de punere în aplicare a acestui jalon. În cazul unei reforme și al unei investiții, fluxul de lucru administrativ a fost perturbat, în plus față de motivele menționate mai sus, din cauza necesității integrării rapide a persoanelor care au fugit din calea războiului din Ucraina. Este vorba de jalonul cu numărul secvențial 14 din cadrul măsurii 1.4 (reformă: Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor) din cadrul componentei 1 (Tranziția digitală a întreprinderilor) și de ținta cu numărul secvențial 26 din cadrul măsurii 2.2 (investiții: Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor) din cadrul componentei 2 (Accelerarea tranziției verzi în întreprinderi). În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat prelungirea calendarului de punere în aplicare a acestor două ținte și modificarea denumirii platformei informatice pentru înregistrarea activităților de formare legate de măsura 1.4. Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(15)Estonia a solicitat, de asemenea, să utilizeze resursele rămase devenite disponibile prin eliminarea unor măsuri în temeiul articolului 21 din Regulamentul 2021/241 pentru a spori nivelul de ambiție a două măsuri și pentru a include cinci noi măsuri în planul de redresare și reziliență modificat. Într-un caz, nivelul mai ridicat de ambiție ia forma stabilirii unor ținte mai mari. Este vorba de jaloanele cu numerele secvențiale 35 și 36 din cadrul măsurii 2.5 (investiții: Implementarea tehnologiilor verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor) din cadrul componentei 2 (Accelerarea tranziției verzi în întreprinderi). În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat mărirea nivelului țintelor menționate. Într-un caz, nivelul mai ridicat de ambiție ia forma introducerii unei ținte suplimentare. Este vorba de jalonul cu numărul secvențial 69a din cadrul măsurii 4.3 (investiții: Sprijin pentru renovarea clădirilor rezidențiale mici) din cadrul componentei 4 (Energie și eficiență energetică). În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat adăugarea în plan a țintei corespunzătoare acestei măsuri. Includerea a cinci noi măsuri privește jaloanele și țintele cu numerele secvențiale 43a, 43b și 43c din cadrul măsurii 2.8 (investiții: Sprijin pentru investiții în securitatea aprovizionării) din cadrul componentei 2 (Accelerarea tranziției verzi în întreprinderi), jaloanele cu numerele secvențiale 80a, 80b și 80c din cadrul măsurii 4.8 (investiții: Stimularea dezvoltării parcurilor eoliene offshore) din cadrul componentei 4 (Energie și eficiență energetică), jaloanele și țintele cu numerele secvențiale 84a și 85a din cadrul măsurii 5.2 (investiții: O navă de lucru multifuncțională), jaloanele și țintele cu numerele secvențiale 86a și 87a din cadrul măsurii 5.3.a (investiții: Construcția viaductelor Rail Baltica) din cadrul componentei 5 (Transport sustenabil) și jaloanele și țintele cu numerele secvențiale 99a și 100a din cadrul măsurii 6.2 (Construirea TERVIKUM) din cadrul componentei 6 (Asistență medicală și protecție socială). În lumina acestor considerente, Estonia a solicitat adăugarea în plan a jaloanelor și a țintelor corespunzătoare acestor cinci măsuri, iar Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată în consecință.

(16)Comisia consideră că motivele prezentate de Estonia justifică actualizarea planului în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 și modificarea acestuia în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

Corectarea erorilor materiale

(17)În textul Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 a fost identificată o eroare materială care afectează două ținte din cadrul unei măsuri. Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui modificată pentru a corecta această eroare materială care nu reflectă conținutul planului de redresare și reziliență prezentat Comisiei la 18 iunie 2021, astfel cum a fost convenit între Comisie și Estonia. Această eroare materială privește jaloanele cu numerele secvențiale 39-40 din cadrul măsurii 2.6 (investiții: Fondul verde) din cadrul componentei 2 (Accelerarea tranziției verzi în întreprinderi). Aceste corecturi nu afectează punerea în aplicare a măsurii în cauză.

Capitolul dedicat planului REPowerEU bazat pe articolul 21 din Regulamentul 2021/241

(18)Capitolul dedicat planului REPowerEU include o reformă care ar urma să fie implementată la o scară mai largă și două noi investiții. Reforma 8.1 vizează facilitarea utilizării pe scară largă a energiei din surse regenerabile. Mai precis, pornind de la reforma 4.4, reforma va identifica zonele adecvate pentru implementarea proiectelor de energie eoliană, va raționaliza cadrul de autorizare pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile, cu accent pe energia eoliană, și va consolida capacitatea autorităților de autorizare. Investiția 8.2 vizează sporirea capacității rețelei de distribuție a energiei electrice pentru a asigura un acces mai larg la rețea al instalațiilor de producție a energiei din surse regenerabile. Investiția 8.3 are două obiective. În primul rând, vizează crearea condițiilor de reglementare, organizaționale și financiare necesare pentru mărirea producției și a utilizării biogazului sustenabil și a biometanului sustenabil. În al doilea rând, investiția 8.3 vizează mărirea capacității instalate de producție de biometan sustenabil. Contribuția măsurilor REPowerEU la utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile ar trebui să sprijine rezolvarea problemei deficitelor de aprovizionare cu energie și, prin urmare, reducerea riscului de creștere a prețurilor la energie. Acest lucru ar trebui să fie în avantajul tuturor consumatorilor, inclusiv al celor mai vulnerabili. Estonia a raportat, de asemenea, că utilizează resurse din bugetul său național pentru a finanța măsuri specifice de combatere a sărăciei energetice.

(19)Comisia a evaluat planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul dedicat planului REPowerEU, în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul 2021/241.

Un răspuns echilibrat care contribuie la cei șase piloni

(20)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu criteriul 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul dedicat planului REPowerEU, reprezintă în mare măsură (nota A) un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, contribuind astfel într-o manieră adecvată la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din regulamentul respectiv, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și de alocarea financiară care i-a fost atribuită.

(21)Comisia consideră că modificarea planului și includerea unui capitol dedicat planului REPowerEU au impact numai asupra evaluării contribuției planului la primul pilon privind tranziția verde. În ceea ce privește ceilalți piloni, natura și amploarea modificărilor propuse a fi aduse planului de redresare și reziliență nu au un impact asupra evaluării anterioare a planului, reprezentând în mare măsură un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod corespunzător la situația economică și socială, și nici asupra contribuției adecvate a acestuia la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241. Modificarea va continua să consolideze sistemul de sănătate și reziliența economică, socială și instituțională a țării, astfel cum se descrie în cel de-al cincilea pilon. În special, înlocuirea Centrului medical din nordul Estoniei cu TERVIKUM va contribui la îmbunătățirea rezilienței și a accesibilității sistemului de sănătate din Estonia. În ceea ce privește componenta de transport sustenabil, noile măsuri, cum ar fi construirea viaductelor Rail Baltica și nava de lucru multifuncțională, vor continua să abordeze tranziția către un transport mai sustenabil în cadrul pilonului verde și să îmbunătățească conectivitatea transporturilor în cadrul celui de al patrulea pilon privind coeziunea socială și teritorială, în mod similar cu contribuția pe care ar fi avut-o măsurile anterioare privind construirea terminalului comun multimodal al Rail Baltica și construirea unui tronson al căii ferate care leagă Tallinn de Rohuküla în vestul țării.

(22)În ceea ce privește primul pilon, planul de redresare și reziliență modificat al Estoniei, împreună cu capitolul dedicat planului REPowerEU, include măsuri suplimentare care abordează provocările ecologice, în special în cadrul componentei 2 (Tranziția verde a întreprinderilor), al componentei 4 (Eficiența energetică), al componentei 5 (Transport sustenabil) și al componentei 8 (Capitolul REPowerEU).

(23)Provocările legate de tranziția verde sunt abordate în cadrul unei noi investiții 2.8 din cadrul componentei 2, care urmărește să sprijine tranziția întreprinderilor industriale de la energia fosilă la surse alternative de energie. Sursele alternative de energie eligibile sunt energia eoliană, energia solară, biogazul sustenabil și energia geotermală, electrificarea și conectarea la sisteme de termoficare eficiente. Renunțarea la combustibilii fosili va avea un efect pozitiv din perspectiva atenuării schimbărilor climatice, a securității energetice și a accesibilității prețurilor.

(24)Un efort important în această privință este reflectat în măsura care vizează stimularea dezvoltării parcurilor eoliene offshore în cadrul componentei 4, care contribuie la dezvoltarea resurselor regenerabile de energie și, prin urmare, asigură creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic al Estoniei. Construirea de noi instalații de producție a energiei din surse regenerabile va contribui la trecerea la o producție de energie neutră din punct de vedere climatic și la reducerea dependenței de combustibilii fosili.

(25)Măsurile de transport sustenabil nou adăugate în cadrul componentei 5 contribuie la dezvoltarea unor moduri de transport mai verzi și la creșterea ponderii modurilor de transport care nu au un impact negativ asupra climei, în principal a transportului feroviar și a celui maritim. Construirea a cinci viaducte ale Rail Baltica va contribui la dezvoltarea unei noi conexiuni feroviare electrificate, în timp ce o nouă navă multifuncțională cu emisii scăzute va contribui, printre altele, la protejarea biodiversității. Aceste investiții vor ajuta Estonia să creeze condiții favorabile trecerii la moduri de transport care au un impact mai puțin nefast asupra climei și să contribuie la reducerea pe termen lung a emisiilor în sectorul transporturilor.

(26)Măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU contribuie la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii pentru 2030 și a obiectivului de realizare a neutralității climatice la nivelul UE până în 2050, întrucât urmăresc să stimuleze utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile. Mai precis, în cadrul componentei 8, Estonia intenționează să adopte măsuri care vor facilita utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile, vor spori accesul producției de energie din surse regenerabile la rețeaua de distribuție a energiei electrice și vor mări producția și utilizarea biometanului sustenabil. Se preconizează că patru dintre cele cinci noi măsuri din planul modificat și toate cele trei măsuri din capitolul privind REPowerEU vor contribui semnificativ la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție.

Abordarea tuturor provocărilor identificate în recomandările specifice adresate țării sau a unei părți semnificative a acestora

(27)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu criteriul 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul dedicat planului REPowerEU, va contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor (nota A) identificate în recomandările relevante specifice adresate Estoniei, inclusiv în ceea ce privește aspectele fiscal-bugetare, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european. În special, planul de redresare și reziliență modificat ține seama de recomandarea specifică adresată țării în 2022 cu privire la energie.

(28)Planul de redresare și reziliență modificat include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale sau a unei părți semnificative a acestora, evidențiate în recomandările specifice adresate Estoniei de către Consiliu în 2022 în contextul semestrului european. În special în ceea ce privește energia, Consiliul a recomandat Estoniei să își reducă dependența generală de combustibilii fosili și să își diversifice importurile de combustibili fosili prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin simplificarea în continuare a procedurilor de autorizare, prin asigurarea unei capacități suficiente a interconexiunilor și prin consolidarea rețelei naționale de energie electrică. Noile investiții și reforme vizează sporirea securității energetice, facilitarea implementării proiectelor de energie eoliană offshore, mărirea capacității rețelei de distribuție, simplificarea procedurilor de autorizare pentru proiectele din domeniul energiei din surse regenerabile și stimularea producției și a utilizării biometanului sustenabil. Prin urmare, măsurile ar trebui să contribuie la reducerea dependenței generale de combustibilii fosili prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, astfel cum s-a recomandat Estoniei în recomandările specifice adresate țării în 2022. Planul de redresare și reziliență modificat a sporit, de asemenea, nivelul de ambiție stabilind ținte mai ambițioase în ceea ce privește investițiile în renovarea clădirilor rezidențiale de mici dimensiuni și în implementarea unor tehnologii verzi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, în conformitate cu recomandarea specifică adresată țării în 2022. Estonia a abordat, de asemenea, provocările legate de diversificarea importurilor de combustibili fosili și de asigurarea unei capacități suficiente a interconexiunilor fără să apeleze la resurse din planul de redresare și reziliență. În ceea ce privește diversificarea importurilor de combustibili fosili, Estonia a făcut eforturi în acest sens care i-au permis să pună capăt achizițiilor de gaz din Rusia, de exemplu cooperând cu Finlanda pentru a crea o unitate plutitoare de stocare și de regazeificare. În ceea ce privește capacitatea de interconexiune, Estonia își continuă eforturile de sincronizare a rețelei sale de energie electrică cu rețeaua de energie electrică a UE. Sustenabilitatea sistemului de transport va fi îmbunătățită prin investițiile în viaductele Rail Baltica și grație unei nave multifuncționale, în conformitate cu recomandarea specifică adresată țării în 2022, referitoare la transportul cu emisii scăzute. Construirea TERVIKUM (un nou centru medical în orașul Viljandi) va promova furnizarea de servicii sociale și de sănătate într-un mod integrat. Acest lucru va contribui la abordarea recomandărilor specifice adresate țării privind îmbunătățirea furnizării de servicii sociale și de sănătate într-o manieră integrată.

(29)Planul de redresare și reziliență oferă o bază pentru întreprinderea de reforme suplimentare în sectorul social și în cel al asistenței medicale, menite să abordeze deficitul de forță de muncă din domeniul sănătății, să asigure o calitate mai bună a îngrijirii pe termen lung și accesul îmbunătățit la aceasta pentru toate persoanele care au nevoie de îngrijire, să extindă acoperirea prestațiilor de șomaj și să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați, în special printr-o mai mare transparență salarială. Măsurile incluse în planul de redresare și reziliență pentru a asigura decarbonizarea economiei privesc în principal investițiile. În ceea ce privește reformele, se preconizează că acțiunile concrete pentru eliminarea progresivă a șisturilor bituminoase vor fi stabilite în Planul național de dezvoltare a sectorului energetic abia la sfârșitul anului 2025.

(30)Recomandările referitoare la asigurarea faptului că orice creștere a cheltuielilor curente finanțate la nivel național este coerentă cu o poziție în general neutră din punctul de vedere al politicilor întreprinse, ținând cont de sprijinul temporar și specific continuu acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile prețurilor la energie și persoanelor care fug din Ucraina, trebuie considerate ca fiind în afara domeniului de aplicare al planului de redresare și reziliență al Estoniei, deși se preconizează că Estonia va continua să utilizeze în 2023 sprijinul nerambursabil disponibil în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare în sprijinul redresării.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(31)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu criteriul 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul dedicat planului REPowerEU, va asigura faptul că nicio măsură inclusă în planul de redresare și reziliență care vizează implementarea reformelor și a proiectelor de investiții nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu (nota A), în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 5 (principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”).

(32)Planul modificat evaluează respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, urmând metodologia prevăzută în orientările tehnice ale Comisiei privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C58/01). Evaluarea se efectuează în mod sistematic pentru fiecare reformă și investiție modificată, urmând abordarea în două etape. Concluziile desprinse în urma evaluării sunt că, pentru toate măsurile modificate, fie nu există niciun risc de prejudiciu semnificativ, fie, în cazul în care este identificat un risc, se efectuează o evaluare mai detaliată care să demonstreze absența unui prejudiciu semnificativ.  Estonia a prezentat un raport cu privire la evaluarea detaliată a noilor măsuri, inclusiv a celor din capitolul dedicat planului REPowerEU. Niciuna dintre măsurile prevăzute în capitolul dedicat planului REPowerEU nu a necesitat o derogare de la principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. După caz, cerințele legate de evaluarea respectării principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” sunt avute deja în vedere atunci când este concepută măsura și sunt specificate într-un jalon sau într-o țintă a măsurii respective. Pe baza informațiilor furnizate, se poate concluziona că nicio măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Contribuția la îndeplinirea obiectivelor planului REPowerEU

(33)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (da) și cu criteriul 2.12 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că capitolul dedicat planului REPowerEU va contribui în mare măsură (nota A) la securitatea energetică, la diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii, la mărirea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice, la sporirea capacităților de stocare a energiei sau la reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030.

(34)Se preconizează că punerea în aplicare a măsurilor incluse în capitolul dedicat planului REPowerEU va contribui în special la sprijinirea obiectivelor menționate la articolul 21c alineatul (3) literele (b) și (e) din Regulamentul (UE) 2021/241. Reforma care vizează regimul de autorizare a proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile și o măsură privind biometanul sustenabil contribuie la obiectivul menționat la articolul 21c alineatul (3) litera (b) din regulamentul respectiv, și anume diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii prin creșterea ponderii și accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, precum și prin creșterea producției și a utilizării biometanului sustenabil. Investițiile în rețeaua de energie electrică vizează obiectivul menționat la articolul 21c alineatul (3) litera (e) din regulamentul respectiv, și anume reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili înainte de 2030 prin îmbunătățirea transportului intern al energiei și eliminarea blocajelor de distribuție, precum și prin accelerarea integrării energiei din surse regenerabile.

(35)Măsurile REPowerEU sunt coerente cu cadrul de politică al Estoniei care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. Măsurile le consolidează, de asemenea, pe cele incluse în planul de redresare și reziliență inițial referitoare la stocarea energiei, consolidarea rețelei de energie electrică și promovarea energiei din surse regenerabile în zonele industriale, întrucât aceste măsuri vor duce în ultimă instanță la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile.

(36)Măsurile REPowerEU pun așadar un accent deosebit pe implementarea energiei din surse regenerabile și pe integrarea acesteia în rețeaua de energie electrică, ceea ce va permite Estoniei să aibă o pondere mai mare a surselor de energie interne în mixul său energetic. Acest lucru va reduce nevoia de a importa surse de combustibil și, prin urmare, va spori securitatea energetică a țării.

Proiectele cu o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional

(37)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (db) și cu criteriul 2.13 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că măsurile incluse în capitolul privind REPowerEU vor avea în mare măsură (nota A) o dimensiune sau un efect transfrontalier sau multinațional. În sensul Regulamentului (UE) 2021/241 modificat, toate cele trei măsuri din capitolul dedicat planului REPowerEU și, prin urmare, 100 % din costurile sale estimate au o dimensiune sau un efect transnațional sau multinațional. Măsurile din capitolul REPowerEU vor contribui în mod direct la producția și integrarea energiei din surse regenerabile în rețea. Prin urmare, acestea vor contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la reducerea cererii de energie și, așadar, sunt considerate ca având un efect transfrontalier pozitiv, astfel cum se prevede în orientările Comisiei în contextul REPowerEU.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(38)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.5 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul dedicat REPowerEU, conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma corespunzătoare măsurilor de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 59,4 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență și 77,6 % din costurile totale estimate ale măsurilor din capitolul dedicat planului REPowerEU, calculate în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VI la regulamentul respectiv. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul dedicat planului REPowerEU, este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru perioada 2021-2030.

(39)Pe lângă măsurile incluse în planul de redresare și reziliență inițial al Estoniei în cadrul componentelor privind tranziția verde în întreprinderi, energia și eficiența energetică și transportul sustenabil, planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri extinse privind eficiența energetică, stocarea energiei și consolidarea rețelei de energie electrică. Prin noile măsuri, Estonia pune accentul pe eliminarea barierelor din calea utilizării energiei eoliene și stimulează utilizarea surselor regenerabile de energie de către întreprinderi. Prin adăugarea unei investiții într-o navă multifuncțională de control al poluării se acordă, de asemenea, prioritate biodiversității, aspect ce nu a fost inclus în mod explicit în planul inițial.

(40)În ceea ce privește contribuția măsurilor din capitolul dedicat planului REPowerEU din planul de redresare și reziliență al Estoniei la atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 și a obiectivului de realizare a neutralității climatice la nivelul UE până în 2050, aceste măsuri urmăresc, pe de o parte, pe un plan mai general, să stimuleze implementarea energiei din surse regenerabile, iar, pe de altă parte, pe un plan mai specific, să dezvolte producția de biogaz sustenabil și de biometan sustenabil din resurse locale. Mai precis, în cadrul componentei 8, Estonia a prevăzut măsuri care vor facilita implementarea energiei din surse regenerabile, vor spori accesul producției de energie din surse regenerabile la rețeaua de distribuție a energiei electrice și vor mări producția și utilizarea biometanului sustenabil, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001.

(41)Aceste măsuri vor avea un impact de durată, accelerând eliminarea treptată a combustibililor fosili și tranziția către un sistem sustenabil de energie din surse regenerabile în Estonia. Măsurile propuse vor reduce în mod considerabil intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de energia utilizată în Estonia și, ca atare, vor contribui la atingerea obiectivelor climatice fixate pentru 2030 și a obiectivului de realizare a neutralității climatice la nivelul Uniunii până în 2050.

(42)Având în vedere faptul că valoarea contribuției financiare maxime a planului de redresare și reziliență al Estoniei a scăzut și că au fost incluse noi măsuri de stimulare a tranziției verzi, contribuția planului la acțiunile climatice a crescut de la 41,5 % la 59,4 %.

Contribuția la tranziția digitală

(43)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.6 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat conține măsuri care contribuie în mare măsură la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma aferentă măsurilor care sprijină obiectivele digitale reprezintă 24,1 % din alocarea totală aferentă planului modificat, calculată în conformitate cu metodologia din anexa VII la regulamentul menționat.

(44)Evaluarea pozitivă a contribuției la tranziția digitală inclusă în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 rămâne valabilă. Planul de redresare și reziliență modificat implică mici modificări pentru patru măsuri referitoare la tranziția digitală și nu include noi măsuri care contribuie la tranziția digitală.  

(45)Având în vedere faptul că valoarea contribuției financiare maxime a planului de redresare și reziliență al Estoniei a scăzut, contribuția planului la tranziția digitală, excluzând capitolul dedicat planului REPowerEU în conformitate cu articolul 21c alineatul (5), a crescut de la 21,5 % la 24,1 %.

Monitorizarea și implementarea

(46)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.8 din anexa V la acesta, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv în capitolul dedicat planului REPowerEU, sunt adecvate (nota A) pentru a asigura monitorizarea și implementarea eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute, precum și a indicatorilor aferenți.

(47)Natura și amploarea modificărilor propuse a fi aduse planului de redresare și reziliență al Estoniei nu au niciun impact asupra evaluării anterioare a monitorizării și a implementării eficace a planului de redresare și reziliență. Jaloanele și țintele care însoțesc măsurile modificate, inclusiv cele din capitolul privind REPowerEU, sunt clare și realiste, iar indicatorii propuși pentru aceste jaloane și ținte sunt relevanți, acceptabili și solizi.

Stabilirea costurilor

(48)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.9 din anexa V la acesta, justificarea furnizată în planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv în capitolul dedicat planului REPowerEU, cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, respectă principiul eficienței costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(49)Conform informațiilor furnizate, evaluarea costurilor estimate pentru noile investiții și măsurile REPowerEU arată că majoritatea costurilor sunt rezonabile și plauzibile, chiar dacă datele furnizate relevă grade diferite de detaliere și de profunzime a calculelor. În unele cazuri, s-au furnizat detalii limitate privind metodologia și ipotezele utilizate pentru a realiza estimările costurilor, parțial din cauza noutății măsurilor, sau aceste detalii au fost mai puțin clare, ceea ce a împiedicat acordarea notei A pentru acest criteriu de evaluare. În plus, modificările estimărilor costurilor pentru măsurile modificate au fost justificate și proporționale și, ca atare, caracterul rezonabil și plauzibil al acestor estimări ale costurilor nu a fost modificat în comparație cu planul de redresare și reziliență inițial. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat respectă principiul eficienței costurilor și este proporțional cu impactul economic și social național preconizat.

Coerența PRR

(50)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.11 din anexa V la acesta, planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv capitolul dedicat REPowerEU, conține într-o măsură moderată (nota B) măsuri pentru implementarea unor proiecte de reforme și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

(51)Modificările aduse planului de redresare și reziliență sunt coerente în cadrul fiecărei componente și relevă legături tematice și sinergii între diferitele componente, în special cele legate de tranziția verde și de capitolul dedicat planului REPowerEU nou adăugat. Măsurile din capitolul privind REPowerEU au îmbunătățit și mai mult coerența prin consolidarea măsurilor din planul de redresare și reziliență inițial referitoare la stocarea energiei, consolidarea rețelei de energie electrică și promovarea energiei din surse regenerabile în zonele industriale. În special, măsurile REPowerEU constau într-o reformă și investiții care vizează creșterea producției și a integrării surselor regenerabile de energie. Măsura de sprijinire a renovărilor eficiente din punct de vedere energetic ale locuințelor private a fost, de asemenea, extinsă în mod semnificativ în comparație cu planul de redresare și reziliență inițial. Noile investiții menite să stimuleze dezvoltarea energiei eoliene offshore sunt strâns legate de măsurile existente de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile și ar trebui să conducă la eliminarea restricțiilor privind înălțimea turbinelor eoliene din Golful Riga și din trei insule, deblocând astfel potențialul de energie eoliană offshore al Estoniei. Noile investiții în infrastructura de sănătate asigură în continuare un acces îmbunătățit la asistența medicală, astfel cum se prevede în planul de redresare și reziliență inițial. În același timp, unele dintre limitările legate de coerența planului inițial nu au fost abordate. Planul modificat rămâne, în general, mai solid pe partea de investiții decât pe partea de reforme, iar dimensiunea socială a planului nu a fost consolidată. Acțiunile concrete de eliminare treptată a șisturilor bituminoase nu sunt incluse în planul de redresare și reziliență și se preconizează că vor fi stabilite în Planul național de dezvoltare a sectorului energetic doar la sfârșitul anului 2025, în timp ce reforme mai ample, cum ar fi taxarea verde, nu au fost adăugate.

Orice alte criterii de evaluare

(52)Comisia consideră că modificările prezentate de Estonia nu afectează evaluarea pozitivă a planului de redresare și reziliență formulată în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 în ceea ce privește relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență în raport cu criteriile de evaluare prevăzute la articolul 19 alineatul (3) literele (c), (g) și (j).

Procesul de consultare

(53)În cursul elaborării planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv a capitolului dedicat planului REPowerEU, Estonia a beneficiat de sprijin prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui instrument de sprijin tehnic (proiect intitulat „Sprijin pentru REPowerEU”). În contextul elaborării raportului, care a stat la baza conceperii măsurilor din capitolul dedicat REPowerEU, s-a asigurat o participare cât mai largă a părților interesate.

(54)În cadrul punerii în aplicare a planului modificat, inclusiv a capitolului dedicat planului REPowerEU, părțile interesate sunt consultate cu privire la adoptarea actelor de punere în aplicare relevante pentru fiecare măsură și sunt informate periodic cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planului în cadrul evenimentului anual al Estoniei privind punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Estoniei. Pentru a se asigura adeziunea actorilor relevanți, este esențială implicarea tuturor autorităților locale și a părților interesate în cauză, inclusiv a partenerilor sociali, pe tot parcursul implementării investițiilor și a reformelor incluse în planul de redresare și reziliență modificat, inclusiv în capitolul dedicat planului REPowerEU.

Evaluare pozitivă

(55)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, cu constatarea că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) și cu anexa V la regulamentul respectiv, ar trebui stabilite reformele și proiectele de investiții necesare pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, sub formă de sprijin financiar nerambursabil.

Contribuția financiară

(56)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat al Estoniei, inclusiv ale capitolului privind REPowerEU, sunt de 953 330 000 EUR. Întrucât suma corespunzătoare costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență modificat, inclusiv ale capitolului dedicat planului REPowerEU, este mai mare decât contribuția financiară maximă actualizată disponibilă pentru Estonia, contribuția financiară calculată în conformitate cu articolul 11 alocată planului de redresare și reziliență modificat al Estoniei, inclusiv capitolului dedicat planului REPowerEU, ar trebui să fie egală cu cuantumul total al contribuției financiare disponibile pentru planul de redresare și reziliență modificat al Estoniei, inclusiv pentru capitolul dedicat planului REPowerEU. Această sumă este egală cu 953 184 800 EUR.

(57)În temeiul articolului 21a alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, la 28 februarie 2023, Estonia a prezentat o cerere de alocare a veniturilor menționate la articolul 21a alineatul (1) din regulamentul respectiv, care să fie partajate între statele membre pe baza indicatorilor stabiliți în metodologia din anexa IVa la Regulamentul (UE) 2021/241. Costurile totale estimate ale măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) literele (b)-(f) incluse în capitolul privind REPowerEU sunt de 90 040 000 EUR. Întrucât această sumă este mai mare decât cota de alocare disponibilă pentru Estonia, sprijinul financiar nerambursabil suplimentar disponibil pentru Estonia ar trebui să fie egal cu cota de alocare. Această sumă este egală cu 83 297 553 EUR.

(58)În plus, în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul (UE) 2021/1755, la 28 februarie 2023, Estonia a prezentat o cerere motivată de transfer al întregii sale alocări provizorii din resursele rezervei de ajustare la Brexit către mecanism, în valoare de 6 615 616 EUR. Suma respectivă ar trebui să fie pusă la dispoziție pentru a sprijini reformele și investițiile din capitolul privind REPowerEU ca sprijin financiar nerambursabil suplimentar.

(59)Contribuția financiară totală disponibilă pentru Estonia ar trebui să fie de 953 184 800 EUR.

Prefinanțare în contextul REPowerEU

(60)Estonia a solicitat următoarea finanțare pentru punerea în aplicare a capitolului său dedicat planului REPowerEU: un transfer de 6 615 616 EUR din alocarea provizorie din resursele rezervei de ajustare la Brexit și de 83 297 553 EUR din veniturile provenite din schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(61)Pentru aceste sume, în temeiul articolului 21d din Regulamentul (UE) 2021/241, la 9 martie 2023, Estonia a solicitat o prefinanțare de 20 % din finanțarea solicitată. Sub rezerva resurselor disponibile, prefinanțarea respectivă ar trebui să fie pusă la dispoziția Estoniei sub rezerva intrării în vigoare a acordului care ar urma să fie încheiat între Comisie și Estonia în temeiul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 (denumit în continuare „acordul de finanțare”) și în conformitate cu prevederile acestuia.

(62)Prin urmare, Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei ar trebui modificată în consecință. Din motive de claritate, anexa la respectiva decizie de punere în aplicare ar trebui înlocuită în întregime,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia (UE) de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență modificat al Estoniei pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.”.

(2) La articolul 2, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Uniunea pune la dispoziția Estoniei o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 953 184 800 EUR 6 . Această contribuție include:

1. o sumă de 759 545 893 EUR, care se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022;

2.o sumă de 103 725 738 EUR, care se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023;

3.o sumă de 83 297 553 EUR 7 , în conformitate cu articolul 21a alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241, exclusiv pentru măsurile menționate la articolul 21c din regulamentul respectiv, cu excepția măsurilor menționate la articolul 21c alineatul (3) litera (a);

4.o sumă de 6 615 616 EUR, transferată din rezerva de ajustare la Brexit către mecanism.

(2) Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Estoniei în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. O sumă de 126 008 898 EUR se pune la dispoziție cu titlu de prefinanțare în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/241.

O sumă de 17 982 634 EUR se pune la dispoziție cu titlu de prefinanțare în conformitate cu articolul 21d din Regulamentul (UE) 2021/241. Prefinanțarea poate fi plătită de Comisie în cel mult două tranșe.

Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul plăților eșalonate depinde de disponibilitatea finanțării.”

(3) Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Estonia.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    ST 12532/21 INIT; ST 12532/21 ADD 1.

(3)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale a Estoniei din cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul menționat.

(4)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale a Estoniei din cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul menționat.

(5)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(6)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea părții proporționale a Estoniei din cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul menționat.

(7)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea părții proporționale a Estoniei din cheltuielile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 12.5.2023

COM(2023) 265 final

ANEXĂ

la

Propunerea de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) (ST 12532/21 INIT;
ST 12532/21 ADD 1) a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Estoniei

{SWD(2023) 142 final}

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORMELE ȘI INVESTIȚIILE DIN CADRUL PLANULUI DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ 

1.Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1: Transformarea digitală a întreprinderilor

Obiectivul acestei componente a planului estonian de redresare și reziliență este de a promova transformarea digitală a întreprinderilor estoniene și competitivitatea acestora, în special pe piețele de export. Acesta oferă sprijin financiar întreprinderilor din toate sectoarele, cu accent pe IMM-uri și microîntreprinderi, în diferite etape ale transformării lor digitale, precum și contribuții specifice la adoptarea și implementarea soluțiilor digitale în sectorul construcțiilor și în cel al transportului rutier de mărfuri. În plus, componenta abordează problema esențială a competențelor digitale, prin sensibilizarea managerilor IMM-urilor și prin sprijinirea perfecționării și recalificării specialiștilor în tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC).

Acțiunile menite să sprijine identificarea oportunităților de export și promovarea societăților estoniene în străinătate se desfășoară în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind investițiile în tranziția digitală (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2020) și privind deficitul de competențe (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 2 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

1.1.    Investiții: Transformarea digitală în întreprinderi

Obiectivul măsurii este de a promova transformarea digitală a întreprinderilor, cu un accent deosebit pe IMM-uri și microîntreprinderi.

Măsura constă în furnizarea de sprijin financiar IMM-urilor și microîntreprinderilor situate în Estonia din toate sectoarele pentru activități și investiții relevante pentru transformarea lor digitală. Acest sprijin financiar, care este completat cu resursele proprii ale întreprinderilor, acoperă unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

-adoptarea tehnologiilor digitale,

-dezvoltarea cloudurilor industriale de date;

-activități de cercetare, dezvoltare, testare și testare industrială;

-studii de fezabilitate, servicii de consiliere și de sprijin;

-formarea personalului.

Finanțarea se alocă prin cereri deschise de propuneri.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererile de propuneri exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 1 ; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 2 ; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 3 și stații de tratare mecano-biologică 4 ; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2025.

1.2.Investiții: Dezvoltarea construcțiilor electronice

Obiectivul măsurii este de a contribui la accelerarea transformării digitale a sectorului construcțiilor în vederea creșterii productivității acestuia, a reducerii amprentei sale de mediu și a îmbunătățirii calității clădirilor. Se preconizează, de asemenea, că această investiție va promova un schimb de date mai amplu și mai eficient între părțile interesate.

Măsura constă în trei componente diferite:

(I)dezvoltarea de interfețe software între platforma națională de e-construcții (care este în curs de dezvoltare sub responsabilitatea Departamentului Construcții și Locuințe din cadrul Ministerului Economiei și Comunicațiilor) și sistemele informatice publice și private existente utilizate în acest sector, în scopul, printre altele, de a automatiza verificările conformității clădirilor cu diverse cerințe de reglementare, precum și eliberarea certificatelor și a autorizațiilor; aceasta include formarea utilizatorilor platformei de construcție electronică (inclusiv elaborarea de materiale de formare);

(II)sprijinirea introducerii de standarde internaționale și de bune practici în ceea ce privește digitalizarea construcțiilor și a întreținerii clădirilor, inclusiv prin introducerea unui sistem de clasificare a datelor privind construcțiile, crearea unei baze de date privind materialele și produsele pentru construcții, introducerea BIM (Building Information Modelling – modelarea informațiilor privind clădirile) în domeniul întreținerii proprietăților;

(III)sprijinirea proiectelor (selectate prin cereri deschise de propuneri) care vizează punerea în aplicare a instrumentelor digitale de construcție și dezvoltarea (de asemenea, crearea de prototipuri) de servicii publice și private inovatoare conectate la platforma națională de e-construcții.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2025.

1.3.Investiții: Dezvoltarea serviciilor de scrisori de transport digitale

Obiectivul măsurii este de a sprijini digitalizarea schimbului de informații în transportul rutier de mărfuri prin introducerea unor scrisori de transport digitale, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/1056 privind informațiile electronice în cadrul transportului de mărfuri (eFTI), contribuind astfel la buna funcționare a pieței interne.

Măsura constă în sprijinirea:

(I)furnizorii de servicii în instituirea platformelor eFTI pentru a permite implementarea scrisorilor de transport digitale (eCMR – scrisoare de trăsură electronică);

(II)întreprinderile de transport și logistică în interfațarea sistemelor și proceselor lor cu platformele eFTI, permițându-le să utilizeze scrisorile de transport digitale (eCMR).

Proiectele corespunzătoare sunt selectate prin intermediul a două cereri de propuneri distincte.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 30 iunie 2026.

1.4.Reformă: Reforma competențelor pentru transformarea digitală a întreprinderilor

Obiectivul reformei este de a contribui la consolidarea capacității întreprinderilor la nivel de conducere de a orienta și a promova tranziția digitală, precum și de a asigura disponibilitatea unui număr suficient de profesioniști din domeniul TIC care dețin competențe și cunoștințe actualizate, astfel încât întreprinderile estoniene să poată profita pe deplin de oportunitățile oferite de tranziția digitală. Aceasta urmărește, de asemenea, să ofere noi oportunități de carieră atât angajaților, cât și șomerilor, prin perfecționarea și recalificarea în domeniul TIC, precum și printr-o mai bună recunoaștere a competențelor dobândite în afara procesului de învățare formală. Măsura urmărește, de asemenea, să contribuie la creșterea participării femeilor la formarea profesională în domeniul TIC și la profesiile din domeniul TIC.

Măsura constă în următoarele patru componente:

(I)formarea managerilor din cadrul întreprinderilor (în special IMM-uri), pentru a le spori competențele și cunoștințele în materie de TIC și pentru a le sensibiliza cu privire la potențialele câștiguri de pe urma utilizării TIC;

(II)o revizuire a conținutului și a organizării formării experților în domeniul TIC, ținând seama de cele mai recente evoluții tehnologice, de importanța tot mai mare a securității cibernetice și de nevoile întreprinderilor;

(III)un proiect-pilot pentru reproiectarea cadrului de calificare a specialiștilor TIC;

(IV)perfecționarea și recalificarea specialiștilor TIC, inclusiv în domeniul securității cibernetice.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 30 iunie 2026.

1.5.Reformă: Sprijinirea competitivității întreprinderilor pe piețele străine

Obiectivul măsurii este de a spori capacitatea de export și competitivitatea întreprinderilor estoniene, în special a celor din sectorul TIC. Se preconizează că măsura va fi deosebit de relevantă pentru IMM˗uri. De asemenea, aceasta profită de posibilitățile oferite de instrumentele digitale.

Măsura constă în trei submăsuri:

(I)elaborarea unor strategii de export care să vizeze țări sau regiuni specifice;

(II)înființarea de centre de afaceri situate pe principalele piețe de export;

(III)promovarea produselor și serviciilor estoniene (în special din sectorul TIC) prin misiuni și evenimente fizice, virtuale sau hibride.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 30 iunie 2026.

1.5.1.Subreformă: Strategii naționale și regionale

Această subreformă constă în elaborarea unei serii de strategii cuprinzătoare de export care să vizeze principalele țări și regiuni vizate, și anume cele care reprezintă un potențial de creștere ridicat pentru întreprinderile estoniene. Acestea includ capitole specifice privind oportunitățile de export pentru sectorul TIC și, în sens mai larg, soluțiile digitale dezvoltate în diferite domenii de aplicare (cum ar fi guvernanța, educația sau transporturile).

Aceste strategii au scopul de a oferi consiliere întreprinderilor care intră sau își desfășoară deja activitatea pe piețele în cauză.

Țările și regiunile care urmează să fie abordate de strategii sunt identificate printr-o analiză care urmează să fie efectuată în cadrul punerii în aplicare a acestei submăsuri.

Punerea în aplicare a acestei măsuri se realizează în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia, printre alți parteneri.

1.5.2.Subreformă: Centre de afaceri inovatoare pe principalele piețe de export

Această subreformă constă în înființarea de centre de afaceri în șapte țări străine (în interiorul și/sau în afara Uniunii) considerate piețe de export importante. Aceste centre de afaceri conțin echipamente adecvate pentru reuniuni, recepții și prezentări fizice, virtuale, precum și în format hibrid, care vor fi organizate de întreprinderile estoniene în toate sectoarele care vizează piața specifică. Aceste echipamente pot fi utilizate, de asemenea, în afara evenimentelor, pentru a fi introduse oricărui client potențial al unui grup sau al unei anumite întreprinderi din Estonia. Centrele de afaceri contribuie la promovarea întreprinderilor estoniene, le sprijină la nivel local în activitățile lor de export și contribuie la atragerea investitorilor străini. Activitățile centrelor de afaceri se desfășoară în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia, printre alți parteneri.

Localizarea centrelor de afaceri este identificată în urma unei analize care urmează să fie efectuată în cadrul punerii în aplicare a prezentei submăsuri.

1.5.3.Subreformă: Grupuri de impact la nivel mondial pentru e-export și etape virtuale

Această subreformă constă în înființarea de grupuri de reprezentanți atât ai autorităților publice, cât și ai altor părți interesate, inclusiv, în special, ai întreprinderilor private, și în sprijinirea promovării produselor și serviciilor estoniene (în special din sectorul TIC) de către aceste grupuri, prin misiuni și participarea la evenimente fizice, virtuale sau hibride.

Punerea în aplicare a acestei subreforme include, de asemenea, consolidarea promovării produselor și serviciilor estoniene în cadrul unor evenimente majore prin utilizarea instrumentelor digitale. Așa˗numitele „etape virtuale” vor crea mai multe oportunități de participare pentru părțile interesate estoniene și vor prezenta soluții digitale estoniene. Aceste „etape virtuale” constau în soluții tehnice care combină elemente fizice și digitale pentru a permite fie unui eveniment legat de export din Estonia să ajungă la un public mondial, fie exportatorilor estonieni să participe la evenimente globale organizate în străinătate.

Punerea în aplicare a acestei măsuri se realizează în sinergie cu activitățile Enterprise Estonia, printre alți parteneri.

A.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

B.COMPONENTA 2: Accelerarea tranziției verzi în întreprinderi

Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Obiectivul componentei planului estonian de redresare și reziliență este de a accelera tranziția verde în sectorul de afaceri din Estonia și de a valorifica oportunitățile de afaceri pe care le reprezintă. Componenta constă în două reforme și șase investiții și urmărește să sprijine dezvoltarea tehnologiilor ecologice, să sporească capacitățile de C &D și de inovare ecologice și utilizarea eficientă a resurselor, să introducă noi modele de afaceri și să îmbunătățească competențele și expertiza în domeniile legate de tranziția verde. Măsurile din cadrul acestei componente vizează o abordare cuprinzătoare a tranziției verzi, care să abordeze principalele disfuncționalități ale pieței și să faciliteze progresele tehnologice și comportamentale pentru a spori competitivitatea sectorului de afaceri. Măsurile sprijină, de asemenea, dezvoltarea în continuare a pieței de capital și a mediului de afaceri.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind sprijinirea capacității de inovare a întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea investițiilor pe tranziția verde, asigurând un acces suficient la finanțare (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2020), pe deficitul de competențe (Recomandarea specifică fiecărei țări 2 în 2019) și pe reducerea dependenței de combustibilii fosili (Recomandarea specifică fiecărei țări 4 în 2022).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

2.1. Reformă: Tranziția verde a întreprinderilor

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți tranziția verde în sectorul de afaceri, care se preconizează că va avea beneficii economice, de mediu și sociale prin eficientizarea și respectarea mediului de către întreprinderile existente (utilizarea eficientă a resurselor, noi certificate pentru tranziția verde și autorizații de introducere pe piață pentru produse) și prin sprijinirea apariției unor noi întreprinderi care utilizează tehnologii ecologice (dezvoltarea și implementarea tehnologiilor verzi, noi oportunități pentru valorificarea bioresurselor).

Reforma constă în instituirea unui grup operativ amplu pentru tranziția verde, pentru a încuraja cooperarea între părțile interesate din domeniul tehnologiilor ecologice și adoptarea legislației necesare pentru punerea în aplicare a celor cinci investiții complementare: 1. Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor; 2. Programe de dezvoltare a tehnologiilor ecologice; 3. modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile producătoare; 4. Utilizarea tehnologiilor ecologice eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor; și 5. Fondul verde.

Reforma este interconectată cu componenta 1, întrucât digitalizarea și automatizarea contribuie la dezvoltarea tehnologiilor verzi și la tranziția verde în sectorul de afaceri.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2022.

2.2. Investiții: Competențe verzi pentru a sprijini tranziția verde a întreprinderilor

Obiectivul investiției este de a asigura disponibilitatea unei expertize de înaltă calitate pentru a pune în aplicare tranziția verde în întreprinderi. Investiția constă în introducerea unor programe actualizate de perfecționare și reconversie profesională pentru adulți și modernizarea programelor de studiu în învățământul superior și profesional, precum și în dezvoltarea și testarea unor programe de formare mai flexibile, care să ofere micro-certificate, ținând seama de nevoile viitoare ale economiei verzi.

Competențele ecologice sunt definite ca fiind competențele necesare pentru locurile de muncă care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la îmbunătățirea eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor și includ o introducere pe scară mai largă a principiilor economiei circulare. În cooperare cu părțile interesate, standardele profesionale și profilurile de competențe sunt actualizate și, după caz, se dezvoltă noi profiluri, specificând rezultatele preconizate ale învățării și selectând domeniile specifice cu cel mai mare impact asupra tranziției verzi. Persoanelor care lucrează în sectoarele deja afectate de tranziția verde li se oferă oportunități de recalificare (energie, transporturi, gestionarea deșeurilor; noi industrii și sectoare cu potențial de creare de locuri de muncă generate de tranziția verde sau legate de aceasta) și de cele care doresc să își schimbe cariera.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

2.3. Investiții: Programe de dezvoltare a tehnologiilor ecologice

Investiția urmărește să contribuie la tranziția verde a întreprinderilor prin încurajarea dezvoltării și răspândirii tehnologiilor verzi inovatoare. Se preconizează că investiția va crește numărul de întreprinderi din domeniul tehnologiilor ecologice care utilizează intensiv cercetarea pe piață și va sprijini ecosistemul întreprinderilor nou-înființate. Investiția constă în sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a clusterelor de dezvoltare, cu accent pe soluțiile tehnologice ecologice integrate prin diverse servicii de dezvoltare (inclusiv acceleratoare, incubație, dezvoltarea de întreprinderi, dezvoltarea de prototipuri, proiecte-pilot) și îmbunătățirea cooperării dintre diferitele tipuri de organizații și actori care sunt deja activi pe piață (mediul academic, întreprinderi, alte părți interesate).

Investițiile se axează pe eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor, promovând economia circulară, noile modele de afaceri, digitalizarea și automatizarea. Proiectele sprijinite în cadrul investiției contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la creșterea productivității resurselor în Estonia.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

2.4. Investiții: Modernizarea modelelor de afaceri în întreprinderile producătoare

Obiectivul investiției este de a sprijini schimbarea modelelor de afaceri în industria prelucrătoare pentru a asigura conformitatea produselor estoniene cu obiectivele de mediu și climatice, inclusiv cu principiile economiei circulare, și pentru a spori competitivitatea întreprinderilor de producție. Măsura sprijină proiecte de modernizare a modelelor de afaceri ale întreprinderilor de producție legate de obiectivele climatice și de mediu. Proiectele sunt selectate pe baza unei cereri de propuneri.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererea de propuneri exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 5 ; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 6 ; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 7 și stații de tratare mecano-biologică 8 ; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

2.5. Investiții: Implementarea tehnologiilor ecologice eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor întreprinderilor, inclusiv eficiența energetică, cu un accent deosebit pe valorificarea resurselor biologice subutilizate, cum ar fi reziduurile și subprodusele. Investiția urmărește să sprijine inovarea în domeniul tehnologiei de producție și al dezvoltării de produse în întreprinderi și contribuie la soluțiile economiei circulare.

Măsura sprijină două tipuri de investiții:

-promovarea tehnologiilor ecologice eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru instalațiile industriale;

-valorificarea resurselor biologice.

Proiectele sunt selectate pe baza unei cereri de propuneri. Principalele criterii pentru selectarea proiectelor care urmează să primească un grant includ, în funcție de relevanță, eficiența în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficiența resurselor, raportul cost-eficacitate, reducerea reziduurilor și a generării de deșeuri, valoarea adăugată a bioresurselor și capacitatea de inovare a soluțiilor care urmează să fie dezvoltate.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererea de propuneri exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 9 ; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 10 ; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 11 și stații de tratare mecano-biologică 12 ; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

2.6. Investiții: Fondul verde

Obiectivul investiției este de a furniza capital pentru dezvoltarea de noi tehnologii ecologice în domenii strategice precum energia, agricultura, industria alimentară, transporturile și logistica, materialele și industria chimică. Fondul verde oferă finanțare întreprinderilor și sectoarelor ale căror produse, servicii sau procese se caracterizează prin tehnologii ecologice axate pe cercetare și ale căror activități contribuie la soluționarea problemelor de mediu, la dezvoltarea de noi produse, servicii sau tehnologii care reduc sau captează emisiile de gaze cu efect de seră sau sunt determinate de cerințe în materie de proiectare ecologică. Se fac investiții în proiecte durabile, ținând seama de Regulamentul privind taxonomia UE.

Măsura este pusă în aplicare ca instrument financiar în cadrul unui program mai amplu de investiții în tehnologii ecologice care oferă investiții de capital întreprinderilor sub formă de investiții directe de capital și prin fonduri de capital de risc, gestionate de administratorul fondului public SmartCap.

Măsura trebuie să fie conformă cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). Acordul juridic semnat între Estonia și SmartCap și politica de investiții ulterioară a Fondului verde:

I.să solicite aplicarea orientărilor tehnice ale Comisiei privind evaluarea durabilității pentru Fondul InvestEU; și

II.să impună întreprinderilor care au obținut peste 50 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din următoarele activități și/sau active să adopte și să publice planuri de tranziție verde: (I) activități și active legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 13 ; (II) activitățile și activele din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care realizează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 14 ; (III) activități și active legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 15 și stații de tratare mecano-biologică 16 ; și (iv) activitățile și activele în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

III.să solicite verificarea conformității juridice a beneficiarului cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu de către SmartCap pentru toate tranzacțiile, inclusiv pentru cele exceptate de la evaluarea durabilității.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

2.7. Investiții: Crearea de oportunități pentru adoptarea tehnologiilor pe bază de hidrogen verde bazat pe surse regenerabile de energie

Obiectivul investiției este de a sprijini implementarea și testarea lanțurilor valorice integrate pe bază de hidrogen, de la soluții de producție și de aprovizionare cu energie până la consumul final în diferite domenii de aplicare.

Proiectele care urmează să fie sprijinite sunt selectate în urma unei cereri de propuneri. Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte din toate sectoarele economice. Energia electrică utilizată pentru a produce hidrogen este produsă din energie din surse regenerabile, iar consumul de hidrogen verde are loc în Estonia.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererea de propuneri exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 17 ; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 18 ; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 19 și stații de tratare mecano-biologică 20 ; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

2.8. Investiții: Sprijin pentru investițiile în securitatea aprovizionării

Obiectivul investiției este de a sprijini tranziția întreprinderilor de la surse de energie fosile la surse alternative de aprovizionare cu energie. Sursele de aprovizionare cu energie alternativă eligibile sunt următoarele:

·surse regenerabile de energie în sensul Directiva (UE) 2018/2011 privind energia din surse regenerabile (RED II);

·aplicații de stocare în spatele contorului;

·electrificarea; și

·conectarea la sisteme eficiente de termoficare centralizată, în conformitate cu Directiva 2012/27/UE (Directiva privind eficiența energetică).

Activitățile sprijinite includ achiziționarea, instalarea și lucrările de construcție aferente de echipamente necesare pentru trecerea la surse alternative de aprovizionare cu energie, astfel cum sunt enumerate mai sus.

Pentru a se asigura că măsura este conformă cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererea de propuneri garantează că sunt sprijinite numai sursele alternative de aprovizionare cu energie enumerate mai sus. Sursele regenerabile de energie care beneficiază de sprijin trebuie să fie în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2011 și, în special, în ceea ce privește bioenergia, criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolele 29-31, precum și normele privind bioenergia pe bază de alimente și furaje prevăzute la articolul 26 din această din urmă directivă. Activitățile geotermale nu includ explorarea sau extracția petrolului sau a gazelor și nici echipamentele utilizate în astfel de scopuri. Se asigură că emisiile de metan sunt reduse la minimum și rămân cu mult sub pragul de 20 000 tone echivalent CO2/an. Criteriile de eligibilitate din cererea de propuneri exclud activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante. În cazul în care activitatea generează emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt semnificativ mai scăzute, dar sunt în continuare mai scăzute decât valorile de referință relevante, ar trebui furnizată o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Criteriile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în domeniul de aplicare al schemei de comercializare a certificatelor de emisii, astfel cum se prevede în regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

B.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

C.COMPONENTA 3: Starea digitală

Pe baza implementării cu succes a tehnologiilor digitale pentru furnizarea de servicii publice în Estonia în ultimii ani, această componentă a planului estonian de redresare și reziliență vizează modernizarea în continuare a serviciilor guvernamentale digitale, în special în ceea ce privește orientarea către utilizator și reziliența (inclusiv având în vedere amenințările tot mai mari la adresa securității cibernetice). Componenta conține măsuri care permit să se profite de oportunitățile oferite de cele mai recente tehnologii, în special de inteligența artificială, dar și de reproiectarea semnificativă atât a serviciilor de tip front-end, cât și a celor back-end. Acestea aduc beneficii atât cetățenilor, cât și întreprinderilor. Sunt prevăzute acțiuni specifice pentru a consolida capacitățile țării de a combate spălarea banilor. Se preconizează, de asemenea, că sprijinul pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale va asigura un acces mai larg la serviciile online și, la un nivel mai general, va contribui la continuarea transformării digitale a țării.

Componenta sprijină abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind investițiile în tranziția digitală (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2020) și privind cadrul de combatere a spălării banilor (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 1 din 2019 și Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 4 din 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

C.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

3.1.Reformă: Crearea și dezvoltarea unui centru de excelență pentru guvernanța datelor și datele deschise

Obiectivul măsurii este de a promova o mai bună gestionare a datelor colectate și deținute de autoritățile publice estoniene. Scopul său este de a îmbunătăți calitatea datelor, de a spori utilizarea acestora pentru luarea deciziilor, precum și disponibilitatea acestora ca date deschise, astfel încât să poată fi reutilizate și de alte părți interesate.

Măsura constă în:

-crearea unui centru de excelență în cadrul Statistics Estonia (agenția guvernamentală estoniană responsabilă cu elaborarea statisticilor oficiale) pentru a coordona și a sprijini dezvoltarea guvernanței datelor în cadrul altor autorități publice;

-dezvoltarea de instrumente de guvernanță a datelor și de schimb de date/sisteme de informații;

-punerea în aplicare a proiectelor care vizează îmbunătățirea calității datelor deținute de autoritățile publice și creșterea disponibilității datelor deschise.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2025.

3.2.Reformă: Dezvoltarea de servicii pentru evenimente și servicii publice digitale proactive pentru persoane fizice

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți eficiența furnizării de servicii publice și de a reduce sarcina administrativă pentru cetățeni.

Măsura constă în reproiectarea unei serii de servicii publice (și a sistemelor informatice subiacente) pentru a permite furnizarea lor automată și proactivă pe baza evenimentelor de viață sau de afaceri cu care se confruntă cetățenii (cum ar fi căsătoria, nașterea unui copil sau crearea unei întreprinderi). Aceasta permite, în special, o mai bună integrare a sistemelor informatice la nivelul diferitelor autorități publice și contribuie la punerea în aplicare a principiului „doar o singură dată”.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2025.

3.3.Reformă: Dezvoltarea serviciilor pentru evenimente și a portalului digital pentru antreprenori

Obiectivele măsurii sunt de a îmbunătăți eficiența și calitatea furnizării de servicii publice și de a reduce sarcina administrativă pentru antreprenori.

Măsura constă în crearea unui portal digital pentru furnizarea de servicii publice antreprenorilor și în reproiectarea unei serii de servicii (și a sistemelor informatice subiacente) pentru a le interfera cu portalul, sprijinind ușurința de utilizare a serviciilor, punerea în aplicare a principiului „doar o singură dată” și, ori de câte ori este posibil, permițând furnizarea proactivă de informații pe baza evenimentelor cu care se confruntă întreprinderile.

Aceasta ține seama de soluțiile dezvoltate în contextul punerii în aplicare a Regulamentul (UE) 2018/1724 privind înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri, servicii de asistență și soluționare a problemelor.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2025.

3.4.Investiții: Programul #Bürokratt (platforma națională virtuală a asistenților și ecosistemul)

Obiectivul măsurii este de a îmbunătăți ușurința de utilizare și accesibilitatea serviciilor publice în Estonia.

Măsura constă în dezvoltarea unui asistent virtual al IA bazat pe discursuri și pe text pentru accesul la serviciile publice online. Activitatea se va baza pe proiectele-pilot deja desfășurate în 2020 și 2021.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2025.

3.5.Investiții: Reconfigurarea serviciilor digitale de bază și tranziția în condiții de siguranță la infrastructura cloud

Obiectivul măsurii este de a spori reziliența, securitatea și fiabilitatea sistemelor și serviciilor informatice ale autorităților publice estoniene prin migrarea acestora către un cloud privat și prin teste de securitate cuprinzătoare.

Măsura constă în următoarele elemente:

-crearea unui nou organism public responsabil cu gestionarea centrală a serviciilor și infrastructurilor informatice de bază ale instituțiilor publice;

-Instituirea unei noi capacități de testare a securității în cadrul Autorității estoniene pentru sistemul de informații (RIA);

-achiziționarea de resurse private de infrastructură de tip cloud;

-migrarea sistemelor de informații existente către cloudul privat;

-testarea cuprinzătoare a securității noilor sisteme informatice bazate pe cloud utilizate de autoritățile publice, precum și a sistemelor informatice existente;

-dezvoltarea capacității ambasadei de date (și anume, capacități informatice de găzduire stabilite în străinătate pentru a asigura continuitatea disponibilității bazelor de date critice în caz de dezastru), pe baza proiectului-pilot desfășurat între 2017 și 2020 la Luxemburg;

-extinderea cloudului privat la ambasada de date, astfel încât sistemele migrate către cloud să poată fi găzduite și operate de ambasada de date;

-migrarea sistemelor critice către infrastructura ambasadei de date.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2024.

3.6.Reformă: De stabilire a analizei strategice a spălării banilor și a finanțării terorismului în Estonia

Obiectivul reformei este de a consolida capacitatea unității de informații financiare de a identifica sistemele și canalele de spălare a banilor într-un stadiu incipient.

Măsura constă în înființarea unui centru de analiză strategică în cadrul unității de informații financiare. Se preconizează că acest centru de analiză strategică va permite prevenirea și detectarea mai operațională și mai eficientă a spălării banilor și a finanțării terorismului. Echipa Centrului de analiză strategică este responsabilă în special de elaborarea specificațiilor pentru un nou instrument informatic pe baza datelor disponibile din diferite surse. Centrul de analiză strategică ar putea, de asemenea, să identifice modificările legislative necesare.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2024.

3.7.Investiții: Sistem de informații pentru analiza strategică în timp real a spălării banilor și a finanțării terorismului

Pe baza analizei efectuate ca parte a punerii în aplicare a reformei din 3.6, investiția urmărește să furnizeze unității de informații financiare un nou sistem informatic dedicat care să permită exploatarea datelor disponibile de la diferite autorități și identificarea posibilelor sisteme și canale de spălare a banilor în timp real. Măsura constă în dezvoltarea noului sistem informatic.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 30 iunie 2026.

3.8.Investiții: Construirea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesul la rețelele în bandă largă de foarte mare capacitate (VHCN), care oferă o conexiune de cel puțin 100 Mbps pentru gospodării și instituții importante din punct de vedere socioeconomic, cum ar fi spitalele, școlile, serviciile publice și întreprinderile.

Măsura constă în furnizarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea de rețele în bandă largă de foarte mare capacitate în zone în care piața este deficitară [în conformitate cu dispozițiile articolul 52 din Regulamentul (CE) nr. 651/2014 al Comisiei]. Criteriile de eligibilitate și de selecție utilizate pentru alocarea finanțării asigură un echilibru regional adecvat.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

D.COMPONENTA 4: Energie și eficiență energetică

Această componentă a planului estonian de redresare și reziliență abordează provocarea reprezentată de decarbonizarea sectorului energetic. Obiectivele componentei sunt de a reduce dependența de șisturi bituminoase, de a stimula utilizarea energiei din surse regenerabile și de a îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări de a concentra investițiile pe infrastructura energetică și pe utilizarea eficientă a resurselor și eficiența energetică, contribuind la decarbonizarea progresivă a economiei (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2019 și în 2020). Măsuri actualizate și noi care să sprijine abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind reducerea dependenței de combustibilii fosili prin facilitarea utilizării surselor regenerabile de energie și creșterea eficienței energetice (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 4 din 2022).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

4.1.Reformă: Promovarea eficienței energetice

Obiectivul reformei este de a reduce barierele administrative din calea renovărilor eficiente din punct de vedere energetic prin consilierea asociațiilor de apartamente, a gospodăriilor private și a administrațiilor locale cu privire la legislație, aspectele tehnice și finanțarea renovărilor. Reforma sprijină, de asemenea, utilizarea de soluții inovatoare, cum ar fi renovarea care utilizează elemente prefabricate, pentru a crește capacitatea de renovare și a reduce amprenta de carbon a parcului imobiliar (economisind materialele și asigurând calitatea). Reforma vizează creșterea ratelor de renovare în zonele cu o valoare imobiliară mai scăzută.

Măsura constă în crearea unei rețele regionale de consiliere și în formarea consultanților tehnici pentru a furniza informațiile necesare și a stimula renovările. Accesul la informațiile legate de renovările eficiente din punct de vedere energetic este asigurat în continuare prin crearea unui site web dedicat și a unor instrumente digitale care să faciliteze înțelegerea rezultatului, a costurilor și a beneficiilor renovării. Componenta este legată de o măsură privind digitalizarea datelor privind construcțiile în cadrul componentei 1 a Planului estonian de redresare și reziliență.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2024.

4.2.Investiții: Sprijin pentru renovarea clădirilor de apartamente

Obiectivul măsurii este de a stimula renovările aprofundate ale clădirilor de apartamente în vederea creșterii eficienței energetice, a reducerii consumului de energie și a îmbunătățirii condițiilor de viață ale locuitorilor acestora. Obiectivul este, de asemenea, de a crește ratele de renovare în zonele cu o valoare imobiliară mai scăzută.

Se acordă sprijin asociațiilor de apartamente pentru renovările care realizează o îmbunătățire de cel puțin o clasă de eficiență energetică sau, în cazul renovărilor complete, cel puțin clasa de eficiență energetică C. renovările trebuie să corespundă cel puțin unei renovări de amploare medie care reprezintă un nivel mediu al economiilor de energie primară de cel puțin 30 %. Se aplică rate diferențiate ale sprijinului regional: 30 % în Tallinn și Tartu, 40 % în zonele din jurul orașelor Tallinn și Tartu pe baza prețului imobiliar și 50 % în toate celelalte zone. În afara orașelor Tallinn și Tartu, asociațiile de apartamente pot efectua lucrări parțiale de reconstrucție pentru a preveni deteriorarea stării tehnice a clădirii, caz în care rata sprijinului este mai mică. În plus, ca parte a strategiilor sale naționale pe termen lung, Estonia intenționează să finanțeze măsuri complementare de renovare din Fondul european de dezvoltare regională și din REACT-EU.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

4.3.Investiții: Sprijin pentru renovarea clădirilor rezidențiale mici

Obiectivul măsurii este de a stimula renovările aprofundate ale locuințelor private în vederea creșterii eficienței energetice, a reducerii consumului de energie și a îmbunătățirii condițiilor de viață ale locuitorilor acestora. Obiectivul este, de asemenea, de a crește ratele de renovare în zonele cu o valoare imobiliară mai scăzută.

Se acordă sprijin proprietarilor privați pentru renovările care realizează o îmbunătățire a eficienței energetice sau, în cazul renovărilor complete, cel puțin pentru clasa de etichetare energetică C. Se aplică rate diferențiate ale sprijinului regional: 30 % în Tallinn și Tartu, 40 % în zonele din jurul orașelor Tallinn și Tartu pe baza prețului imobiliar și 50 % în toate celelalte zone. În sensul măsurii, locuința (locuința) este definită ca fiind „locuința sau locuințele dintr-o singură clădire sau dintr-o clădire separată, destinate unei singure gospodării să trăiască pe tot parcursul anului” (în conformitate cu Eurostat).

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

4.4.Reformă: Stimularea tranziției verzi în economia energetică

Scopul acestei măsuri este de a contribui la decarbonizarea producției și a consumului de energie în Estonia prin actualizarea obiectivelor și a acțiunilor politicii energetice estoniene (inclusiv a celor legate de eliminarea treptată a șisturilor bituminoase) și prin eliminarea barierelor administrative din calea instalațiilor de energie din surse regenerabile.

Planul național de dezvoltare a sectorului energetic se actualizează și include obiective privind producția de energie din surse regenerabile, eficiența energetică și securitatea aprovizionării. Planul va include, de asemenea, acțiuni de reducere a dependenței de șisturi bituminoase în sectorul energetic estonian și obiective privind eliminarea treptată a șisturilor bituminoase în sectorul energetic.

Reforma constă, de asemenea, în adoptarea legislației necesare și în compilarea de materiale de orientare pentru accelerarea instalării capacității de producție de energie electrică din surse regenerabile, precum și în acțiuni de reducere a restricțiilor de înălțime legate de apărare în parcurile eoliene.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.

4.5.Investiții: Program de consolidare a rețelei de energie electrică în vederea creșterii capacității de producție a energiei din surse regenerabile și a adaptării la schimbările climatice (cum ar fi protecția împotriva furtunilor)

Scopul acestei măsuri este de a contribui la decarbonizarea producției de energie electrică din Estonia prin creșterea capacității rețelei de transport, ceea ce va permite conectarea producției suplimentare de energie din surse regenerabile.

În cadrul acestei măsuri, investițiile operatorului de transport și de sistem în rețeaua de transport:

să fie cofinanțat cu scopul de a adăuga o capacitate suplimentară a rețelei de cel puțin 310 MW.

Punerea în aplicare a măsurii se finalizează până la 30 iunie 2026.

4.6.Investiții: Programul de stimulare a producției de energie în zonele industriale

Măsura vizează eficientizarea sistemului de energie electrică prin stimularea producției de energie electrică aproape de consum. Măsura stimulează producția de energie electrică din surse regenerabile în zonele industriale sau în apropierea acestora prin cofinanțarea racordării necesare la rețea. În cadrul acestei măsuri, investițiile realizate de întreprinderi pentru conectarea la rețea a capacităților de producție a energiei electrice din surse regenerabile sunt sprijinite prin granturi. Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice „A nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termenii de referință pentru cererile de proiecte exclud următoarea listă de activități: (I) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 21 ; (II) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) prin care se obțin emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 22 ; (III) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare 23 și stații de tratare mecano-biologică 24 ; și (iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, termenii de referință prevăd că pot fi selectate numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

4.7.Investiții: Programul-pilot de stocare a energiei

Pentru a completa măsurile de mai sus, eliminarea treptată a șisturilor bituminoase și creșterea producției de energie din surse regenerabile, sunt sprijinite proiectele de stocare a energiei din surse regenerabile.

Obiectivul măsurii este de a desfășura un program-pilot privind stocarea energiei din surse regenerabile în Estonia. Se preconizează că cunoștințele dobândite în cadrul acestui proiect-pilot vor constitui o bază pentru viitoarele investiții cu subvenții zero în instalațiile de depozitare. În cadrul acestei măsuri, se acordă granturi întreprinderilor care investesc în instalații de stocare a energiei din surse regenerabile.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

4.8.Investiții: Stimularea dezvoltării parcurilor eoliene offshore

Obiectivul acestei măsuri este de a comanda și de a face operațional un sistem radar și un sistem radar pasiv/senzori care să permită turbinelor eoliene offshore, indiferent de înălțime, să funcționeze în Golful Riga și în insulele estoniene Hiiumaa, Saaremaa și Vormsi.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

D.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

E.COMPONENTA 5: Transportul durabil

Componenta planului estonian de redresare și reziliență vizează abordarea provocării reprezentate de decarbonizarea sectorului transporturilor. Obiectivele componentei sunt reducerea emisiilor și stimularea adoptării unor moduri de transport durabile.

Reforma și investițiile componentei sprijină dezvoltarea proiectului transfrontalier Rail Baltic, care conectează cele trei capitale și țări baltice cu Polonia și cu restul Uniunii. Măsurile din cadrul componentei vizează conectarea Rail Baltic cu alte căi ferate naționale și cu alte noduri TEN-T (Aeroportul din Tallinn și portul vechi) și facilitarea accesului la stațiile sale locale pe jos sau cu bicicleta.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări de a concentra investițiile pe utilizarea eficientă a resurselor și pe transportul durabil care contribuie la decarbonizarea economiei (Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2019 și în 2020). Noile măsuri corespund, de asemenea, recomandării specifice fiecărei țări de a intensifica eforturile de îmbunătățire a sustenabilității sistemului de transport, inclusiv prin electrificarea rețelei feroviare și prin creșterea stimulentelor pentru a încuraja transportul durabil și mai puțin poluant (Recomandarea specifică fiecărei țări nr. 4 din 2022).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

E.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

5.1.Reformă: Implementarea unei infrastructuri de transport și energetice sigure, ecologice, competitive, bazate pe nevoi și durabile

Obiectivul reformei este de a reduce emisiile de CO2 din sectorul transporturilor și de a stimula adoptarea unor moduri de transport durabile.

Măsura constă în adoptarea și punerea în aplicare a noului Plan de dezvoltare a transporturilor și a mobilității și a planului de punere în aplicare aferent. Planul se axează pe reducerea amprentei de mediu a sistemelor de transport și include măsuri de dezvoltare a mobilității interconectate și partajate în zonele urbane în detrimentul autoturismelor personale și de promovare a unui cadru cuprinzător pentru mobilitatea ușoară (pe jos sau cu bicicleta) în zonele din afara marilor centre urbane. Planul include investiții feroviare care vizează creșterea vitezei și a siguranței călătoriilor și adăugarea de legături atât pentru transportul de călători, cât și pentru transportul de mărfuri. Printre acțiunile-cheie din cadrul acestui plan care urmează să fie puse în aplicare în cadrul calendarului Mecanismului de redresare și reziliență se numără construirea și extinderea căii ferate electrificate de la Tallinn la Tartu și armonizarea sistemului de transport public în regiunea capitalei Tallinn (sisteme de emitere a biletelor și de stabilire a prețurilor).

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2026.

5.2.[eliminată]

5.2.a    Investiții: Navă de lucru multifuncțională

Obiectivul investiției este de a asigura siguranța și starea căilor navigabile necesare pentru funcționarea transportului maritim, de a permite desfășurarea operațiunilor antipoluare și de a spori capacitatea de cercetare pentru studiile de mediu. În acest scop, se construiește o navă cu emisii scăzute cu capacitate de cercetare, capacitate de instalare a balizei și capacitate de control al poluării.

Nava trebuie să fie electrică sau să funcționeze cu combustibili (hidrogen sau combustibili sintetici pe bază de hidrogen sau biometan durabil) care îndeplinesc următoarele cerințe de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01):

a.Pentru hidrogenul și combustibilii sintetici pe bază de hidrogen, aceștia sunt produși din surse regenerabile de energie în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (RED II) și cu actele de punere în aplicare și actele delegate aferente și îndeplinesc o cerință de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață de 73,4 % pentru hidrogen [având ca rezultat emisii de GES pe durata ciclului de viață mai mici de 3 t CO2e/tH2] și de 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen în raport cu un combustibil fosil de referință de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 și în anexa V la aceasta;

b.Pentru biometan, acestea sunt în conformitate cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolele 29-31 și cu normele privind biocombustibilii pe bază de alimente și furaje prevăzute la articolul 26 din Directiva (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile (REDII) și în actele de punere în aplicare și actele delegate aferente.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

5.3.[eliminată]

5.3.a    Investiții: Construcția viaductelor Rail Baltic

Obiectivul măsurii este de a crește ponderea mobilității durabile în Estonia prin contribuția la proiectul Rail Baltic, care conectează cele trei state baltice.

Investiția constă în construirea a cinci viaducte la intersecția Kangru din apropiere de Tallinn: Viaductul Kangru, Raudalu viaduct, Raku viaduct, Männiku semaduct și tunel de trafic ușor Männiku.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

5.4.Investiții: Construcția liniei de tramvai a portului vechi din Tallinn

Obiectivul măsurii este de a crește ponderea mobilității durabile în regiunea Tallinn. În acest scop, măsura vizează conectarea căilor ferate din Marea Baltică la conexiunile maritime cu țările nordice prin portul Tallinn Old.

Se acordă sprijin Autorității de transport municipal din Tallinn, responsabilă cu operarea transportului public în Tallinn, pentru construirea unei noi linii de tramvai de aproximativ 2 km, care va conecta aeroportul din Tallinn, nodul Rail Baltic, centrul orașului, vechiul port și gara regională.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

5.5    Investiții: Investițiile municipalităților în trotuare și căi de acces

Obiectivul măsurii este de a reduce dependența de autovehicule și de a spori mobilitatea durabilă în zonele din afara celor trei mari centre urbane (Tallinn, Tartu, Pärnu), unde capacitatea financiară a municipalităților reprezintă un obstacol în calea dezvoltării unor coridoare pentru biciclete și pietoni sigure și ecologice.

Se acordă sprijin municipalităților pentru construirea a 24 km de infrastructură pentru trotuare și biciclete pentru a asigura accesul sigur și durabil la serviciile publice, inclusiv la transportul public, și la locurile de muncă. De asemenea, se va acorda atenție opririlor locale ale Rail Baltic și conexiunii cu rețeaua existentă pentru biciclete și pietoni.

Măsura completează o măsură similară care se preconizează că va fi finanțată din FEDR, care contribuie la creșterea mobilității cu bicicleta în cele trei mari centre urbane Tallinn, Tartu și Pärnu.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

E.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

F.COMPONENTA 6: Asistența medicală și protecția socială

Această componentă a planului estonian de redresare și reziliență urmărește să abordeze provocările legate de reziliența sistemului de sănătate și de accesul la acesta, de caracterul adecvat al plasei de siguranță socială, de accesibilitatea serviciilor sociale și de șomajul în rândul tinerilor. Obiectivele măsurilor incluse în componentă sunt: să abordeze deficitul de forță de muncă din sectorul sănătății, să consolideze asistența medicală primară și spitalicească, să prelungească durata prestațiilor de asigurări de șomaj în perioadele cu șomaj ridicat, să îmbunătățească accesul la serviciile sociale, să combată șomajul în rândul tinerilor și să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați.

Componenta sprijină abordarea recomandării specifice fiecărei țări privind îmbunătățirea accesibilității și rezilienței sistemului de sănătate, inclusiv prin abordarea deficitului de lucrători din domeniul sănătății, consolidarea asistenței medicale primare și asigurarea furnizării de produse medicale esențiale (Recomandarea specifică fiecărei țări 1 în 2020), îmbunătățirea plasei de siguranță socială, creșterea accesului la serviciile sociale într-un mod integrat (Recomandarea specifică fiecărei țări 2 în 2019, Recomandarea specifică fiecărei țări 2 în 2020 și Recomandarea specifică fiecărei țări 3 în 2022) și reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, inclusiv prin îmbunătățirea transparenței salariale (Recomandarea specifică fiecărei țări 2 în 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

6.1.Reformă: O schimbare cuprinzătoare în organizarea asistenței medicale în Estonia

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți reziliența sistemului de sănătate din Estonia, inclusiv pentru a face față crizelor, asigurând astfel accesul persoanelor la asistență medicală integrată și de înaltă calitate pe întreg teritoriul Estoniei. Reforma constă în următoarele elemente:

(I)Până la 31 decembrie 2024 se adoptă o foaie de parcurs privind dezvoltarea rețelei spitalicești, care prezintă rețeaua spitalicească consolidată pentru a îmbunătăți eficiența și infrastructura și definește specializarea spitalelor pentru a reduce rata ridicată a nevoilor nesatisfăcute de asistență medicală.

(II)Deficitul de forță de muncă din domeniul sănătății este abordat prin trei măsuri:

a.Până la 31 decembrie 2022 se adoptă un cadru strategic care definește furnizarea de servicii de sănătate în diferitele sectoare ale sănătății, în special asistența medicală specializată, alocarea de resurse fizice și umane, precum și mecanismul de finanțare pentru a asigura furnizarea de asistență medicală de bună calitate în întreaga țară. Până în 2023, admiterea la formarea de asistent medical crește cu 5 % față de 2020.

b.Sistemul de rambursare pentru medici și farmaciști se modifică pentru a stimula forța de muncă din domeniul sănătății să lucreze în zone îndepărtate.

c.Se instituie un sistem de rambursare pentru asistenți medicali pentru a-i stimula să lucreze în zone îndepărtate.

d.Acordul dintre Ministerul Afacerilor Sociale și Universitatea din Tartu se modifică pentru a stabili cerințele pentru creșterea treptată a admiterii în anumite profesii cu deficit, în special medici generaliști, psihiatri, boli interne. Modificarea intră în vigoare până la 30 iunie 2026.

6.2.[eliminată]

6.2.a    Investiții: Construcția TERVIKUM

Investiția urmărește să contribuie la îmbunătățirea accesului la asistență medicală, precum și la furnizarea de asistență medicală și socială într-un mod integrat.

Investiția constă în construirea unui nou centru de sănătate în orașul Viljandi. Investiția are două părți, un spital general și un centru de asistență medicală primară.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

6.3.Reformă: Consolidarea asistenței medicale primare

Obiectivul reformei este de a asigura accesul la asistență medicală generală, de a îmbunătăți continuitatea tratamentului și de a face ca furnizarea de asistență medicală primară să fie mai flexibilă și mai centrată pe oameni. Reforma constă în trei submăsuri. În primul rând, pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală specializată, utilizarea consultanței electronice în cadrul asistenței medicale primare a fost prelungită la 30 septembrie 2020, permițând pacienților să fie consiliați de un specialist fără a fi nevoiți să le consulte față în față. În al doilea rând, legislația a intrat în vigoare la 31 martie 2021, îmbunătățind accesul la asistență medicală prin creșterea nivelului de sprijin pentru medicii generaliști și prin modificarea modelului de finanțare a asistenței medicale generale pentru a face mai atractiv munca în centrele de sănătate primară din zonele îndepărtate. În al treilea rând, Legea privind organizarea serviciilor de sănătate va fi modificată în ceea ce privește gestionarea listei pacienților, asigurarea continuității asistenței medicale primare și extinderea drepturilor asistenților medicali de a prescrie medicamente pacienților.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

6.4.Reformă: Reînnoirea guvernanței în domeniul e-sănătății

Obiectivul reformei este de a actualiza cadrul de guvernanță pentru e-sănătate, cu scopul de a răspunde mai bine nevoilor sistemului de sănătate și de a asigura dezvoltarea de soluții digitale pentru a sprijini un sistem de sănătate sustenabil în Estonia. Reforma constă în adoptarea unui model național revizuit de guvernanță pentru tehnologia informației și comunicațiilor a actualului sistem de sănătate, pentru a oferi un nou model de guvernanță în domeniul e-sănătății orientat spre viitor și pentru a promova o înțelegere comună în rândul partenerilor cu privire la repartizarea rolurilor și a responsabilităților în domeniul e-sănătății.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 iunie 2023.

6.5.[eliminată]

6.6.Investiții: Furnizarea de măsuri pe piața forței de muncă pentru a reduce șomajul în rândul tinerilor

Obiectivul investiției este de a ajuta tinerii cu puțină experiență profesională să obțină un loc de muncă. Legislația privind programul reînnoit „Primul meu loc de muncă” (M1T) are două componente: o subvenție salarială plătită angajatorului și rambursarea costurilor de formare ale unui tânăr. O subvenție salarială și o alocație de formare (de până la 2 500 EUR) se acordă unui angajator care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani și care este înregistrat ca șomer fără o experiență profesională de scurtă durată sau numai cu o experiență de scurtă durată. Măsura M1T este integrată cu alte servicii, în special cu sprijinul ulterior acordat tinerilor și angajatorilor după începerea raportului de muncă. Scopul este, în special, de a preveni încetarea prematură a raportului de muncă și de a identifica, în cooperare cu angajatorul și cu tânărul, nevoile de formare ale tânărului. Până la 30 iunie 2022 va fi prezentat un plan de acțiune consolidat privind Garanția pentru tineret, care va sprijini punerea în aplicare a investițiilor prin măsuri suplimentare de sprijinire a tinerilor șomeri. În special, acesta include măsuri de îmbunătățire a competențelor tinerilor, definește acțiuni de prevenire și combatere a șomajului în rândul tinerilor, inclusiv acțiuni de informare și de prevenire a situației NEET și definește principalele părți și rolurile acestora în prevenirea și abordarea șomajului în rândul tinerilor.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

6.7.Reformă: Prelungirea duratei prestațiilor de asigurări de șomaj

Obiectivul reformei este de a aborda provocarea de lungă durată de a îmbunătăți caracterul adecvat al plasei de siguranță socială. Reforma constă în instituirea unui mecanism care să activeze prelungirea cu 60 de zile a perioadei de acordare a prestațiilor de asigurări de șomaj, în special atunci când rata șomajului înregistrată depășește cu o marjă semnificativă rata șomajului care nu se accelerează (NAIRU/NAWRU). Mecanismul de prelungire și marja, care nu trebuie să depășească 2 %, sunt convenite în dialog cu partenerii sociali. Măsura urmărește să ajute oamenii să facă față unei perioade mai lungi de șomaj în condiții dificile de pe piața forței de muncă.

Reforma se pune în aplicare până la 30 iunie 2023.

6.8.Reformă: Îngrijire pe termen lung

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți furnizarea de îngrijire pe termen lung. Reforma constă în următoarele elemente:

(I)Modificările aduse Legii privind protecția socială stabilesc definiția îngrijirii pe termen lung și impun autorităților locale să țină seama de principiul conform căruia o persoană trebuie să poată trăi cât mai mult timp posibil în locuința sa, în mediul său obișnuit, cu servicii de calitate suficiente. Modificările intră în vigoare până la 30 iunie 2022.

(II)Un plan de acțiune privind furnizarea de asistență socială și medicală într-un mod integrat prevede instituirea unui model integrat de îngrijire pe întreg teritoriul Estoniei, stabilește rolurile și responsabilitățile actorilor implicați și definește finanțarea sistemului. Planul de acțiune se adoptă până la 31 decembrie 2022.

(III)Un decret al ministrului protecției sociale definește proiectarea și caracteristicile serviciilor de îngrijire oferite de autoritățile locale persoanelor cu nevoi mai reduse de îngrijire, precum și condițiile de punere în aplicare a acestora. Aceasta include, în special, investiții adecvate și dezvoltarea de servicii de către autoritățile locale pentru a asigura o viață independentă persoanelor în vârstă cu nevoi de îngrijire mai mici și persoanelor cu handicap pentru a sprijini o viață independentă. Decretul ministrului protecției sociale până la 31 decembrie 2024.

(IV)Modificările legislative care vizează îmbunătățirea sistemului de sprijin pentru copiii cu nevoi mai mari de îngrijire prevăd modernizarea și integrarea serviciilor pentru copiii cu nevoi mai mari de îngrijire. În special, serviciile din domeniul sănătății, al educației, al protecției sociale și al ocupării forței de muncă sunt integrate pentru a oferi un sprijin cuprinzător familiilor care se confruntă cu sarcini de îngrijire. Sistemul actual de sprijin trebuie simplificat, iar evaluările nevoilor de îngrijire trebuie consolidate, astfel încât părinții să dispună de un punct de contact sigur pentru consilierea și sprijinul inițial. Modificările legislative intră în vigoare până la 31 martie 2025.

6.9.Reformă: Reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați

Obiectivul reformei este de a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați. Reforma constă în adoptarea Planului de dezvoltare a bunăstării pentru perioada 2023-2030 și în punerea în aplicare a acestuia, precum și în introducerea unui instrument digital privind diferența de remunerare între femei și bărbați.

Planul de dezvoltare a bunăstării se adoptă până la 31 martie 2024 și stabilește obiectivele strategice de reducere a inegalităților sociale și a sărăciei, de asigurare a egalității de gen și a unei mai mari integrări sociale, precum și de promovare a egalității de tratament pentru persoanele care aparțin grupurilor minoritare. Planul de dezvoltare prezintă măsuri de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați, în special prin creșterea transparenței salariale, reducerea prevalenței și a impactului negativ al stereotipurilor de gen asupra vieții și deciziilor femeilor și bărbaților, inclusiv în ceea ce privește opțiunile educaționale și de carieră și suportarea sarcinii de îngrijire, precum și sprijinirea unei puneri în aplicare mai eficace a Legii privind egalitatea de gen.

Până la 31 martie 2024 se introduce un instrument digital privind diferența de remunerare între femei și bărbați, care le oferă angajatorilor un instrument simplu și ușor de primit și de analizat date și informații privind diferența de remunerare între femei și bărbați și motivele posibile ale acesteia în organizațiile lor, sprijinindu-i astfel să ia decizii în cunoștință de cauză și să ia măsuri eficace pentru a pune în aplicare principiul egalității de remunerare și pentru a reduce diferența de remunerare între femei și bărbați.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2024.

F.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil

G.AUDIT ȘI CONTROL

G.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru sprijinul financiar nerambursabil

Obiectivul reformei este de a stabili cadrul juridic pentru punerea în aplicare și monitorizarea planului de redresare și reziliență. Acesta definește rolul jucat de entitățile publice relevante în punerea în aplicare a planului și modul în care aceste organisme își îndeplinesc sarcinile.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2021.

G.2. Obiective de etapă, ținte, indicatori și calendar pentru monitorizarea și punerea în aplicare a sprijinului financiar nerambursabil