1.

constată cu îngrijorare că sărăcia în rândul copiilor este una dintre cele mai grave probleme sociale ale vremurilor noastre. Aproximativ 20 % din populația UE este alcătuită din copii: dintre aceștia, aproximativ unul din patru este expus riscului de sărăcie și de excluziune socială. Prin urmare, copiii sunt categoria cea mai vulnerabilă, în care sărăcia și excluziunea socială sunt cele mai răspândite. Această situație s-a înrăutățit din cauza impactului economic al pandemiei și a creșterii costului vieții;

2.

constată că sărăcia în Europa este, prin urmare, strâns legată de vârstă și de componența familiei, cu provocări, grupuri vulnerabile și indicatori extrem de variabili în toate statele membre și regiunile UE; solicită, în orice caz, să se acorde o atenție deosebită politicilor de sprijinire a familiilor cu copii și acțiunilor concertate, pentru a se asigura că obiectivele de reducere a sărăciei stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale nu rămân neîndeplinite;

3.

confirmă diferența semnificativă dintre statele membre în ceea ce privește ratele sărăciei în rândul copiilor, subliniind complexitatea provocărilor cu care se confruntă diferitele contexte regionale și urbane și punând astfel accentul pe necesitatea unui răspuns politic cuprinzător și diversificat. Constată, de asemenea, după cum a confirmat cel mai recent raport al UNICEF (Report Card 18), că bogăția națională a unei țări nu garantează rate scăzute de sărăcie în rândul copiilor și că, dimpotrivă, unele dintre cele mai bogate țări au înregistrat o creștere semnificativă a sărăciei în rândul copiilor în ultimii 10 ani;

4.

dorește să își exprime aprecierea pentru creșterea investițiilor sociale în Uniunea Europeană și, în special, pentru eforturile de promovare a construirii de creșe și de furnizare de servicii de îngrijire pentru copii peste tot în UE. Aceste investiții nu numai că îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor europeni, ci au și un impact pozitiv asupra economiei, contribuind la crearea de locuri de muncă, la sprijinirea exercitării statutului de părinte și la reducerea inegalităților de gen;

5.

atrage atenția asupra riscului real de a nu îndeplini obiectivul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale referitor la reducerea sărăciei a 5 milioane de copii din Europa. Solicită, în cele din urmă, o revizuire a normelor fiscale pentru a stimula investițiile menite să ajute familiile și copiii aflați în situații precare;

6.

subliniază importanța strategică a investițiilor ce vizează primii ani de viață, în special în primele 1 000 de zile, pentru a pune bazele dezvoltării unor persoane sănătoase și a unor societăți prospere, subliniind necesitatea unui angajament financiar și de reglementare adecvat din partea UE și a statelor membre. Prin urmare, îngrijirea copiilor nu înseamnă cheltuieli, ci investiții, și anume acțiuni strategice menite să asigure o mai bună dezvoltare a societății în ansamblu și să creeze șanse egale pentru toți, reducând decalajul educațional dintre copiii din familii cu niveluri diferite de venit și promovând egalitatea de șanse educaționale de la o vârstă fragedă;

7.

subliniază, de asemenea, că măsurile de combatere a sărăciei în rândul copiilor, în special prin asigurarea accesului la servicii de educație și îngrijire timpurie, sunt și ele esențiale pentru a aborda inegalitățile de gen și pentru a contribui la creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă, care este adesea îngreunată de sprijinul insuficient în materie de îngrijire a copiilor.

8.

reamintește situațiile deosebit de îngrijorătoare care apar în condiții de urgență. Este vorba despre situații de război care au un impact direct asupra economiilor și societăților statelor membre, cum ar fi crizele din Ucraina și Orientul Mijlociu, și expun și mai mult copiii la riscuri de abuz, exploatare și lipsa îngrijirilor de bază, ceea ce face și mai urgente intervențiile țintite și finanțate în mod adecvat;

9.

reamintește, printre măsurile puse în aplicare de Europa în cadrul Pilonului drepturilor sociale, mai ales Garanția europeană pentru copii, Recomandarea Consiliului European adoptată la 14 iunie 2021, care are ca obiectiv principal extinderea accesului copiilor aflați în dificultate la servicii de bază, cum ar fi educația, locuințele adecvate, alimentația suficientă și protecția sănătății, pentru o abordare holistică a sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor;

10.

salută atât cea de a treia fază a acțiunii pregătitoare pentru Garanția pentru copii (realizată cu sprijinul și asistența tehnică a UNICEF), cât și prezentarea, de către toate statele membre, a planurilor naționale de acțiune privind Garanția pentru copii, care, în pofida diferențelor semnificative dintre ele, consideră că rolul autorităților locale este o caracteristică comună. Nivelurile locale sunt esențiale pentru gestionarea multor servicii de bază, cum ar fi educația și îngrijirea copiilor preșcolari sau asistența socială și medicală, precum și pentru măsurarea obiectivelor, dezvoltarea și colectarea datelor, schimbul de bune practici, monitorizarea, dar și implicarea copiilor și a organizațiilor societății civile în procesul de elaborare a politicilor;

11.

regretă că unele state membre și-au prezentat planul național la aproape doi ani de la termenul inițial și că, în alte state membre, prezentarea planului nu a fost urmată de măsuri concrete de punere în aplicare. Speră, de asemenea, ca, împreună cu instituțiile europene, autoritățile locale să poată impulsiona statele membre în ceea ce privește punerea în practică a planurilor și solicită Comisiei Europene să monitorizeze în mod eficient și decisiv modul de implementare a politicilor legate de Garanția pentru copii și, în special, utilizarea eficace și consecventă a fondurilor dedicate combaterii sărăciei în rândul copiilor în cadrul FSE+;

12.

având în vedere impactul puternic al pandemiei de COVID-19 și al războiului din Ucraina asupra copiilor și familiilor, invită, prin urmare, Comisia Europeană să majoreze procentul din FSE+ dedicat inițiativei și să continue finanțarea pachetelor de sprijin pentru copiii aflați în situații de urgență, în special prin acordarea de ajutor autorităților locale în gestionarea crizelor.

13.

consideră că, în vederea monitorizării bienale de către Comisie a punerii în aplicare a planurilor naționale privind garanția pentru copii (martie 2024), instituțiile europene ar trebui să se asigure că statele membre dispun de resursele necesare pentru a putea îndeplini sarcina esențială de a investi în copii și se pot concentra pe etapa de punere în practică a planurilor naționale privind garanția pentru copii și rolul central al autorităților locale, în special având în vedere viitoarele alegeri europene;

14.

recunoaște rolul strategic al autorităților locale în înțelegerea particularităților teritoriale care cauzează sărăcia în rândul copiilor în comunitățile în care locuiesc și invită Comisia Europeană, Parlamentul European, statele membre și autoritățile locale să sprijine realizarea planurilor de acțiune locale și regionale privind Garanția pentru copii, ținând seama de particularitățile fiecărei regiuni și comunități, să promoveze incluziunea socială a copiilor și să vizeze furnizarea unui pachet minim de servicii esențiale celor mai vulnerabili băieți și fete, aceasta incluzând educația și îngrijirea copiilor preșcolari, mesele la cantinele școlare, asistența socială și sănătatea;

15.

consideră că lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor necesită o înțelegere a cauzelor sale, care sunt complexe și variate, acesta fiind motivul pentru care acțiunea trebuie structurată în jurul mai multor niveluri de acțiune, care să meargă dincolo de contextul local. Prin urmare, este esențial să existe date detaliate privind incidența sărăciei în diferite teritorii, atât pentru a aloca corect resursele și sprijinul, cât și pentru a pune în aplicare strategiile comunitare de intervenție;

16.

sprijină un model de guvernanță pe mai multe niveluri și descentralizat, care să țină seama de principiul subsidiarității și să respecte competențele de la nivel național, asigurând un rol din ce în ce mai activ și hotărâtor în materie de decizie pentru autoritățile locale în gestionarea resurselor și în planificarea unor politici sociale, de sănătate și educaționale eficiente, mai ales ca răspuns direct la nevoile copiilor;

17.

ar dori o promovare a colaborărilor și parteneriatelor, inclusiv a parteneriatelor public-privat, sub supravegherea unui organism responsabil din punct de vedere public, la nivel local pentru furnizarea de servicii publice, cu scopul de a face ca aceste servicii să fie mai accesibile și mai bine aliniate la nevoile populației infantile, subliniind necesitatea de a oferi formare continuă și sprijin personalului autorităților locale pentru a îmbunătăți competențele și eficiența punerii în aplicare a programelor dedicate copiilor;

18.

solicită facilitarea accesului direct al autorităților locale la fondurile europene pentru copii, prin proceduri simplificate și reducerea sarcinilor administrative, și recunoaște importanța implicării nivelului local în opțiunile în materie de cheltuieli și în punerea în aplicare a inițiativelor, în special în ceea ce privește Fondul social european+, dar și Instrumentul de sprijin tehnic și Next Generation EU;

19.

cere să se acorde mai multă asistență tehnică autorităților locale în materie de politici de îngrijire a copiilor, atât prin schimbul de bune practici locale și regionale, cât și prin activități de consolidare a capacităților și de monitorizare. Asistența tehnică ar putea fi finanțată prin Fondul social european și ar trebui să aibă ca obiectiv principal punerea în rețea a celor mai bune practici europene, „accesibile” pentru autoritățile locale și regiunile cu mai puține capacități și competențe, dar și disponibilitatea de a investi resurse în politicile în favoarea copiilor, în special în educația și îngrijirea copiilor preșcolari;

20.

solicită o atenție continuă și o mai bună coordonare prin intermediul programelor europene și naționale pentru a investi în dezvoltarea și specializarea serviciilor pentru copii în zonele interne ale regiunilor, în special în cele cu un risc mai ridicat de depopulare;

21.

printre diferitele servicii menționate în Garanția europeană pentru copii, CoR le evidențiază pe cele gestionate direct de autoritățile locale, cum ar fi îngrijirea copiilor și grădinițele (în unele state membre integrate direct în sistemul de învățământ), nutriția și sănătatea. Obiectivul creării unui pachet de servicii minime esențiale de către autoritățile locale – garantate, universale și gratuite, inclusiv servicii de îngrijire a copiilor, o cantină școlară accesibilă și de înaltă calitate, gratuită pentru copiii care provin din medii defavorizate și un sistem de sănătate adecvat – este considerat cea mai bună modalitate de a garanta șanse egale copiilor din Europa, semnalându-se, în același timp, implicațiile financiare semnificative ale acestor servicii;

22.

consideră că este strategic, în special, să se investească în creșterea ofertei de servicii educaționale, astfel încât aceasta să devină gratuită (sau, atunci când acest lucru nu este posibil, la prețuri accesibile) pentru toți copiii din Europa, pentru a atinge obiectivul de la Barcelona (de acoperire publică de 50 % până în 2030) și reducând îndeosebi inegalitățile în materie de acces, cu acordarea unei atenții deosebite copiilor celor mai vulnerabili, cu scopul de a combate sărăcia educațională;

23.

este de părere că se impune cu prioritate asigurarea unei alimentații sănătoase, adecvate și de calitate prin accesul universal la cantina școlară pentru toți copiii din Europa, și să asigure mese școlare accesibile (gratuite pentru copiii care provin din medii defavorizate), acesta fiind un drept fundamental și universal în toate instituțiile de educație pentru grupa de vârstă 0-6 ani și în școlile primare (6-11 ani);

24.

consideră că este esențial să se majoreze investițiile specifice pentru a sprijini sănătatea fizică și mintală a copiilor, cu programe care depășesc domeniul sănătății, care presupun activități sportive și recreative, în special cele accesibile copiilor cu dizabilități;

25.

în domeniul sănătății, crede că este prioritar să se adopte abordări specifice și favorabile incluziunii pentru a face față provocărilor specifice cu care se confruntă copiii și familiile cu handicap. Serviciile, sprijinul familial, participarea și formarea trebuie să fie deosebit de accesibile fetelor și băieților cu handicap și autorităților locale la care se face apel din ce în ce mai mult și care adesea nu dispun de instrumentele și resursele necesare pentru a garanta respectarea drepturilor esențiale;

26.

subliniază importanța includerii și sprijinirii anumitor categorii specifice, cum ar fi copiii fără statut juridic, copiii care aparțin minorităților, copiii fără adăpost, copiii care se află în centre alternative de îngrijire, copiii cu dizabilități, copiii refugiați sau copiii proveniți din familii de migranți, dar și măsuri specifice pentru copiii vulnerabili în contexte transfrontaliere, precum și sprijinirea autorităților locale în coordonarea serviciilor de primire a copiilor refugiați.

27.

solicită consolidarea instrumentelor de participare a tinerilor și a publicului larg, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la drepturile copiilor și participarea incluzivă a copiilor și tinerilor la viața comunității și la elaborarea politicilor pentru copii. Acesta este motivul pentru care dialogul mai amplu dintre autoritățile locale, instituțiile de învățământ, societatea civilă și reprezentanții copiilor și adolescenților ar trebui consolidat, pentru a garanta că vocea copiilor se face auzită în toate etapele procesului decizional care îi privește;

28.

sprijină propunerea Parlamentului European de instituire a unei Capitale Europene a Copiilor, după modelul Capitalei Europene a Culturii, cu un accent special pe copii, pe drepturile lor și pe oportunitățile de participare democratică, recunoscând în același timp importanța promovării drepturilor și bunăstării copiilor la nivel local și regional și salutând succesul unor inițiative precum Capitala Europeană a Culturii în promovarea schimburilor și a dezvoltării culturale;

29.

subliniază necesitatea de a lansa campanii de sensibilizare a publicului și inițiative educaționale privind drepturile copiilor, cu sprijin financiar și logistic din partea UE, intensificând eforturile și strategiile de comunicare;

30.

recunoaște complementaritatea dintre Garanția europeană pentru copii și Garanția pentru tineret și îndeamnă statele membre să asigure coerența și sinergiile dintre politicile de combatere a sărăciei și politicile active în domeniul pieței forței de muncă, acoperind întregul ciclu de viață, de la copilărie la vârsta adultă;

31.

invită statele membre să implice toate părțile interesate relevante în punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune. Planurile locale ale Garanției pentru copii trebuie să fie sprijinite prin parteneriate locale puternice, care să includă organismele publice ce furnizează servicii alături de alți actori ai comunității locale, inclusiv părinți, școli și actori din sectorul privat;

32.

consideră că este esențială implicarea actorilor locali, inclusiv în etapa de analiză a nevoilor și de monitorizare, deoarece este posibil ca sondajele privind sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor și calitatea vieții la nivel național și regional să nu furnizeze date cuprinzătoare cu privire la acest fenomen la nivel local, inclusiv din cauza dimensiunilor limitate ale eșantioanelor;

33.

subliniază, în vederea unei monitorizări mai eficiente, necesitatea ca Comisia Europeană și statele membre să facă în mod constant cunoscute activitatea și rezultatele Comitetului pentru protecție socială (CPS) și ale subgrupului său de indicatori (ICG) în ceea ce privește definirea indicatorilor de monitorizare și evaluare, care se referă în special la punerea în aplicare a Garanției pentru copii.