COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 12.10.2023
COM(2023) 640 final
RAPORT AL COMISIEI
RAPORTUL ANUAL PE 2022
PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE
RAPORTUL ANUAL PE 2022
PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂȚII ȘI PROPORȚIONALITĂȚII ȘI RELAȚIILE CU PARLAMENTELE NAȚIONALE
1.introducere
Acesta este cel de al 30-lea raport privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, prezentat în temeiul articolului 9 din Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (denumit în continuare „Protocolul nr. 2”) la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Începând din 2018, raportul acoperă, de asemenea, relațiile Comisiei cu parlamentele naționale, care joacă un rol major în aplicarea acestor principii.
În 2022 a avut loc o revenire la normalitate după eliminarea restricțiilor introduse în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. Acest fapt s-a aplicat și în cazul relațiilor cu parlamentele naționale, în care majoritatea interacțiunilor au fost transferate din mediul virtual în cel fizic.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca impactul său să fie resimțit – ca pretutindeni – în relațiile cu parlamentele naționale și la nivelul cooperării interparlamentare. Războiul a fost un subiect pe care parlamentele naționale l-au abordat în cadrul diverselor avize și al tuturor reuniunilor COSAC. Cu toate acestea, parlamentele naționale au rămas, de asemenea, axate pe principalele priorități ale Comisiei, acordând o atenție deosebită tranziției verzi și celei digitale și aspectelor legate de democrație.
Discursul de închidere al Conferinței privind viitorul Europei a adus, de asemenea, în prim-plan rolul parlamentelor naționale. Concluziile sale au inclus o secțiune privind subsidiaritatea, fiind propuse o serie de măsuri pentru a contribui la asigurarea respectării principiului subsidiarității în legislația UE.
Parlamentele naționale au reflectat, de asemenea, în mod intensiv asupra rolului lor în procesul de elaborare a politicilor UE și asupra modalităților de îmbunătățire a respectării valorilor europene, a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației. În timpul președinției franceze, două grupuri de lucru au emis concluzii cu privire la aceste subiecte.
În 2022, Comisia a început să pună în practică noile angajamente privind o mai bună legiferare pe care le-a prezentat anul precedent. Printre acestea s-au numărat o mai bună analiză a modului în care principiile subsidiarității și proporționalității au fost luate în considerare în propunerile sale, precum și o mai bună comunicare în acest sens.
2.aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către instituții
Comisia
O mai bună legiferare: punerea în aplicare a comunicării, a orientărilor revizuite și a setului de instrumente
În 2022, Comisia a pus în aplicare orientările revizuite și setul de instrumente pentru o mai bună legiferare adoptate în 2021, consolidând și mai mult aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. După cum s-a anunțat în Comunicarea din 2021 privind o mai bună legiferare, Comisia a început să anexeze în mod sistematic o grilă de evaluare a subsidiarității la toate propunerile importante și sensibile din punct de vedere politic, însoțite de o evaluare a impactului. În prezent, consultările publice permit, de asemenea, efectuarea unei distincții mai clare între autoritățile locale, regionale și naționale, precum și reflectarea cu o mai mare acuratețe a contribuțiilor acestora.
În plus, Comisia și-a consolidat evaluările impactului teritorial și a introdus analiza din perspectiva mediului rural, astfel încât nevoile și caracteristicile specifice ale diferitelor regiuni și teritorii ale UE să fie mai bine luate în considerare. În consecință, toate evaluările impactului includ un proces de examinare analitică mai cuprinzător pentru a identifica efectele asimetrice semnificative ale propunerilor legislative ale Comisiei asupra diferitelor teritorii ale UE, cum ar fi zonele transfrontaliere, rurale, insulare, montane, ultraperiferice sau slab populate. Această metodologie de examinare arată, în cadrul unui proces în trei etape, dacă există consecințe teritoriale disproporționate care merită o evaluare a impactului teritorial.
În plus, Comisia a început să pună în aplicare pe deplin și abordarea bazată pe principiul numărului constant în 2022, ceea ce înseamnă că noile sarcini pentru întreprinderi și persoane fizice care rezultă din propunerile legislative ale Comisiei sunt compensate prin reducerea sarcinilor existente în același domeniu de politică. Toate costurile de conformare și economiile de costuri sunt prezentate pe deplin și în mod transparent în cadrul evaluărilor impactului. În cadrul abordării bazate pe principiul numărului constant („one in, one out”), costurile de ajustare sunt compensate cât mai mult posibil, în timp ce costurile administrative sunt compensate în același domeniu de politică pe cât posibil, ținând seama de particularitățile domeniilor de politică individuale. Abordarea a facilitat sporirea caracterului proporțional al cadrului de reglementare al UE în ansamblu, a determinat o cuantificare mai amplă a costurilor și a beneficiilor și a acționat ca un fel de „defalcare a costurilor”. Astfel, a contribuit la reducerea la minimum a costurilor și la maximizarea beneficiilor pentru cetățeni și întreprinderi. Analiza anuală a sarcinii de reglementare pentru 2022 prezintă în mod transparent rezultatele pozitive care au condus la o reducere globală a sarcinilor administrative de 7,3 miliarde EUR în 2022.
Contribuția platformei „Pregătiți pentru viitor” la simplificare și la reducerea sarcinii administrative
În 2022, platforma „Pregătiți pentru viitor” – un grup de experți la nivel înalt care ajută Comisia să simplifice legislația UE și să reducă sarcinile de reglementare inutile aferente – a adoptat 10 avize pe baza programului său anual de lucru. Au fost vizate o gamă largă de subiecte, cum ar fi finanțele și fiscalitatea, mediul, tranziția verde și cea digitală, drepturile victimelor, risipa de alimente și soluțiile biologice. Multe dintre avize au prezentat idei de simplificare și de reducere a sarcinii care ar putea duce la îmbunătățiri directe la nivel local și regional. Un exemplu este avizul privind strategia de interoperabilitate a guvernelor, care a prevăzut efectuarea unei analize – în cadrul evaluărilor relevante ale impactului – a fezabilității unui sistem de guvernanță a interoperabilității. Avizul referitor atât la revizuirea Directivei privind vehiculele scoase din uz, cât și la revizuirea Directivei privind omologarea de tip a autovehiculelor are, de asemenea, potențialul de a aduce beneficii la nivel local și regional, întrucât a lansat Comisiei invitația de a lua în considerare digitalizarea completă a sistemului de înmatriculare și instalarea unui sistem central de înmatriculare și/sau a unor sisteme interoperabile sau asigurarea compatibilității și coordonării sistemelor de înmatriculare la nivelul statelor membre și în interiorul acestora. În plus, avizul privind interconectivitatea dintre tranziția digitală și cea verde a subliniat importanța unei mai bune utilizări a analizei prospective strategice și, printre altele, a unui acces sporit la date prin îmbunătățirea infrastructurii și a guvernanței în bandă largă.
Rețeaua RegHub a Comitetului Regiunilor a contribuit cu experiența sa de pe teren în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii UE, pe care platforma s-a putut baza pentru avizele sale. Rețeaua RegHub a contribuit, de asemenea, la programul anual de lucru al platformei, sugerând subiecte de interes pentru nivelurile local și regional. În 2022, rețeaua a prezentat Raportul special intitulat „Normele secolului XXI pentru infrastructura secolului XXI”. Raportul s-a axat pe depășirea obstacolelor în domeniile transporturilor, infrastructurii digitale și verzi cu care se confruntă administrațiile locale și regionale în contextul punerii în aplicare a proiectelor de infrastructură. Acesta a prezentat opiniile autorităților regionale și locale cu privire la obstacolele și posibilele soluții în materie de investiții, care sunt esențiale pentru facilitarea tranziției verzi și a celei digitale și pentru realizarea obiectivelor UE prevăzute în Pactul verde, în programul privind deceniul digital, precum și în Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă.
Evaluările impactului
Comisia analizează respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității în toate evaluările impactului elaborate pentru propunerile politice și legislative. Evaluările respective fac obiectul unui control independent al calității, efectuat de Comitetul de control normativ. Comitetul a examinat 70 de evaluări ale impactului în 2022, comparativ cu 83 în 2021.
În evaluarea conformității cu principiile subsidiarității și proporționalității, toate aspectele transfrontaliere sunt deosebit de relevante, un exemplu fiind propunerea de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor. Evaluarea impactului a evidențiat faptul că eforturile individuale ale statelor membre de combatere a criminalității organizate nu sunt suficiente pentru a aborda caracterul transfrontalier al grupurilor infracționale organizate. Acest lucru se datorează faptului că 70 % dintre grupurile infracționale care operează în UE sunt active în peste trei state membre, disimulând și reinvestind bunuri provenite din activități infracționale pe întreaga piață internă a UE.
În ceea ce privește proporționalitatea propunerii respective, prezenta analiză specifică a impactului s-a axat pe măsura în care măsurile sunt proporționale și în comparație cu sarcina impusă statelor membre. Analiza a vizat o posibilă ingerință în libertatea de autoorganizare a statelor membre și un echilibru între eficacitate și ingerințele în drepturile fundamentale. Aceasta a concluzionat că impactul măsurilor propuse asupra statelor membre în ceea ce privește resursele care se impun și necesitatea de a adapta cadrele naționale au fost compensate de beneficiile preconizate ale consolidării capacității autorităților de urmărire și identificare, de indisponibilizare, de gestionare și de confiscare a activelor ilicite.
Evaluări și verificări ale adecvării
Subsidiaritatea și proporționalitatea sunt, de asemenea, aspecte esențiale ale evaluărilor și ale verificărilor adecvării, care analizează dacă acțiunea de la nivelul UE a avut rezultatele preconizate în ceea ce privește eficiența, eficacitatea, coerența, relevanța și valoarea adăugată a UE.
În 2022, Comitetul de control normativ a analizat 10 evaluări majore, inclusiv 2 verificări ale adecvării. Evaluările contribuie, de asemenea, la a stabili dacă acțiunea UE respectă în continuare, în timp, principiul subsidiarității și al proporționalității.
De exemplu, potrivit evaluării Directivei privind nămolurile de epurare, directiva și-a menținut valoarea adăugată comparativ cu reglementarea pur națională, deoarece este singurul instrument juridic care oferă un cadru la nivelul UE pentru condițiile de mediu privind protecția solului în vederea utilizării în condiții de siguranță a nămolurilor pe terenurile agricole din UE. Aceasta stabilește un nivel minim de armonizare pentru controlul poluării, reducând riscurile pentru mediu și sănătate legate de recuperarea nămolurilor în agricultură. Evaluarea a indicat faptul că, deși multe state membre adoptaseră norme mai stricte, nivelul minim de protecție a mediului prevăzut de directivă a servit drept bază pentru reglementările naționale din alte state membre și din țările candidate în care standardele minime prevăzute de directivă nu fuseseră încă atinse. Prin urmare, directiva a fost în deplină conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității.
Parlamentul European
În 2022, Parlamentul European a primit 249 de comunicări din partea parlamentelor naționale în temeiul Protocolului nr. 2. Dintre acestea, 34 au fost avize motivate și 215 au fost alte contribuții (comunicări care nu au exprimat preocupări legate de subsidiaritate). Prin comparație, în 2021, Parlamentul European a primit 227 de comunicări, dintre care 24 au fost avize motivate.
Dl Nacho Sánchez Amor (S&D/ES) și dna Karen Melchior (Renew/DK) au fost raportorii permanenți pentru subsidiaritate ai Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) în 2022, în prima și, respectiv, în a doua jumătate a anului. În 2022, comisia a contribuit la cel de al 37-lea și al 38lea raport semestrial al COSAC privind evoluțiile procedurilor și practicilor UE relevante pentru controlul parlamentar.
Serviciul de cercetare al Parlamentului European a continuat să ofere asistență Parlamentului European pentru integrarea aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate în activitatea sa. În 2022, serviciul a realizat 45 de aprecieri inițiale ale evaluărilor de impact ale Comisiei, o analiză cuprinzătoare a orientărilor revizuite privind o mai bună legiferare, 6 evaluări ex post ale punerii în aplicare la nivel european, 20 de aprecieri ale punerii în aplicare, 4 documente „aplicarea în practică” (inclusiv o publicație care analizează programul anual de lucru al Comisiei), 4 liste derulante de verificare detaliate și încă un alt studiu. În ceea ce privește valoarea adăugată europeană, au fost elaborate, de asemenea, 2 rapoarte privind costul nonEuropei și 2 rapoarte privind evaluările valorii adăugate a UE, 5 documente privind valoarea adăugată a politicilor UE existente și alte 3 publicații.
Consiliul Uniunii Europene
În 2022, Consiliul Uniunii Europene (denumit în continuare „Consiliul”) – inclusiv grupurile sale de lucru relevante – a continuat să monitorizeze punerea în aplicare efectivă a concluziilor adoptate de Consiliu și de Consiliul European în anii precedenți, referitoare la principiile subsidiarității și proporționalității. Acestea au fost concluziile Consiliului European privind „Realizarea în continuare a agendei privind piața unică”, concluziile Consiliului în legătură cu „O mai bună legiferare – asigurarea competitivității și a durabilității, creșterea favorabilă incluziunii”, concluziile Consiliului privind „Spațiile de testare în materie de reglementare și clauzele de experimentare drept instrumente pentru un cadru de reglementare orientat spre inovare, adaptat exigențelor viitorului, durabil și rezilient, care face față provocărilor disruptive în era digitală” și concluziile Consiliului privind „Utilizarea tehnologiilor de date în sprijinul unei mai bune reglementări”.
Pe lângă obligațiile sale din tratat, Consiliul informează statele membre despre avizele parlamentelor naționale privind propunerile legislative. În 2022, Secretariatul General al Consiliului a distribuit 32 de avize motivate primite în temeiul Protocolului nr. 2 și 152 de avize emise în cadrul dialogului politic.
Comitetul Regiunilor
În 2022, Comitetul Regiunilor și-a continuat activitatea în materie de subsidiaritate, proporționalitate și o mai bună legiferare, ghidat de prioritățile mandatului său pentru perioada 2020-2025. Acestea includ: contribuția la ameliorarea în continuare a calității legislației UE, îmbunătățirea anticipării impactului teritorial al acesteia și promovarea principiului subsidiarității active. Acestea au fost susținute de constatările Comitetului Regiunilor publicate în Raportul anual al UE privind starea regiunilor și orașelor 2022, care a subliniat importanța principiului subsidiarității în politica de coeziune a UE și rolul-cheie jucat de Comitetul Regiunilor în promovarea dezbaterii privind subsidiaritatea în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.
Monitorizarea principiilor subsidiarității și proporționalității
În 2022, Comitetul Regiunilor a emis 23 de avize privind propuneri legislative, 31 de avize privind alte documente sau subiecte și 8 rezoluții. Dintre acestea, 24 de avize au inclus trimiteri specifice la respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității sau recomandări concrete pentru îmbunătățirea acestei conformități. În plus, 7 rezoluții au abordat aspecte legate de subsidiaritate și proporționalitate, inclusiv rezoluții referitoare la Conferința privind viitorul Europei (ianuarie 2022), la rezultatele și acțiunile ulterioare conferinței (iunie 2022) și două rezoluții referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2023 (iunie și noiembrie-decembrie 2022).
Grupul de coordonare privind subsidiaritatea al Comitetului Regiunilor a identificat 4 dosare prioritare pentru monitorizarea subsidiarității și 5 propuneri suplimentare ca fiind „relevante, de asemenea” pentru monitorizare în 2022. În această perioadă, membrii Rețelei de monitorizare a subsidiarității din cadrul Comitetului Regiunilor au trimis Comitetului Regiunilor 20 de contribuții. Până la sfârșitul anului, Comitetul Regiunilor adoptase sau era în curs de elaborare a avizelor cu privire la majoritatea inițiativelor identificate și deja publicate.
Subsidiaritatea activă și o mai bună legiferare în contextul mai larg al UE
În cadrul Conferinței privind viitorul Europei, Comitetul Regiunilor a pledat pentru conceptul de „subsidiaritate activă”, în special prin propunerile sale privind modul de „utilizare a subsidiarității active pentru o mai bună implicare a parlamentelor, regiunilor și orașelor în elaborarea politicilor UE”. Această contribuție a impus, printre altele: utilizarea sistematică a „grilei” subsidiarității elaborate de Comitetul Regiunilor, evaluări mai transparente și mai ample ale impactului teritorial pentru a evalua impactul legislației UE în orașe și regiuni și aplicarea subsidiarității în procesele de guvernanță ale UE, cum ar fi semestrul european. În cazul unei reforme a tratatului, Comitetul Regiunilor a solicitat ca parlamentelor naționale/regionale și/sau Comitetului Regiunilor să li se acorde dreptul de inițiativă legislativă pentru a propune sau a abroga legislația UE și a sugerat ca principiul proporționalității să beneficieze de același statut juridic ca și principiul subsidiarității.
Aportul delegației Comitetului Regiunilor și a președintelui său de atunci, Apostolos Tzitzikostas (în calitate de raportor al „subsidiarității” în cadrul Grupului de lucru privind democrația al Conferinței privind viitorul Europei) a contribuit la formularea recomandării-cheie a conferinței în această privință, în mod concret propunerea nr. 40, care prevede că „subsidiaritatea activă și guvernanța pe mai multe niveluri sunt principii esențiale și caracteristici fundamentale pentru funcționarea UE și responsabilitatea democratică”. Propunerea nr. 40 include o sugestie de a „reforma Comitetul Regiunilor pentru a include canale adecvate de dialog atât pentru regiuni, cât și pentru orașe și municipalități, conferindu-i un rol mai important în arhitectura instituțională, în cazul în care este vorba despre chestiuni cu impact teritorial” și afirmă că „utilizarea sistematică a unei definiții a subsidiarității convenite de comun acord de către toate instituțiile UE ar putea contribui la clarificarea necesității de a lua decizii la nivel european, național sau regional”.
Ca urmare a acestor recomandări, cea de a 10-a Conferință privind subsidiaritatea a avut loc la 11 noiembrie 2022 în Valencia (Spania). Cu participarea vicepreședintelui Comisiei, Šefčovič (prin mesaj video) și a comisarei Ferreira, precum și în prezența membrilor Parlamentului European, conferința a adoptat un set de concluzii pentru a promova în continuare conceptul de „subsidiaritate activă” ca element central al agendei UE pentru o mai bună legiferare și pentru a consolida contribuția nivelurilor locale și regionale la procesul de elaborare a politicilor UE bazate pe date concrete și adaptate exigențelor viitorului. Participanții la conferință au solicitat integrarea subsidiarității active în toate procesele relevante de guvernanță ale UE, având ca obiectiv un rol mai activ al Comitetului Regiunilor în monitorizarea subsidiarității și o funcție legislativă în politicile teritoriale cheie în cazul reformei tratatului.
În 2022, Comitetul Regiunilor a continuat să își dezvolte activitățile pentru o mai bună legiferare, unele fiind întreprinse în parteneriat cu Comisia și cu Parlamentul European – în special prin intermediul platformei „Pregătiți pentru viitor”, al rețelei RegHub și al contribuției Comitetului la raportul Parlamentului European intitulat „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației”, adoptat în mai 2022. Rețeaua RegHub a contribuit la două consultări specifice cu părțile interesate pentru platforma „Pregătiți pentru viitor”, care au fost integrate în două avize privind platforma „Pregătiți pentru viitor”, elaborate de raportorii Comitetului Regiunilor.
Biroul Comitetului Regiunilor a creat noul Grup de coordonare pentru o mai bună legiferare și subsidiaritate activă (BRASS-G) în iunie 2022, care a fost lansat oficial la 11 noiembrie 2022 și a înlocuit fostul Grup de coordonare privind subsidiaritatea. Grupul, prezidat de Karl-Heinz Lambertz (BE-PSE), fost președinte al Comitetului Regiunilor, urmărește să asigure „o guvernanță mai integrată și mai raționalizată a CoR” în domeniul unei mai bune legiferări, inclusiv monitorizarea subsidiarității, pentru a spori coerența, vizibilitatea și impactul activității Comitetului Regiunilor și contacte interinstituționale mai puternice. Biroul a încredințat BRASSG sarcina de a analiza un accent specific pe evaluarea impactului teritorial al legislației UE asupra zonelor rurale, cu scopul de a dezvolta o abordare care să țină seama de analiza din perspectiva mediului rural pentru Comitetul Regiunilor.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
În 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o serie de hotărâri privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității.
În primul rând, Curtea de Justiție a clarificat domeniul de aplicare al principiului subsidiarității, care, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, se aplică numai în domenii care nu intră în sfera de competență exclusivă a UE. Chestiunea a fost semnalată în legătură cu acțiunea în justiție introdusă de două state membre în ceea ce privește Regulamentul privind regimul general de condiționalitate.
Potrivit constatărilor Curții, un regulament care cuprinde norme financiare ce definesc procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea și execuția bugetului UE, în sensul articolului 322 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ține de exercitarea unei competențe a UE referitoare la funcționarea sa, care poate fi exercitată, prin natura sa, numai de UE însăși. Aceasta a concluzionat că, în speță, principiul subsidiarității nu se aplică. În consecință, Comisia nu avea obligația de a transmite propunerea sa de regulament parlamentelor naționale în temeiul Protocolului nr. 2.
Cu toate acestea, Tribunalul a statuat că principiul subsidiarității se aplică Regulamentului de instituire a sistemului UE de control al concentrărilor economice, deoarece se întemeiază în parte pe articolul 352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și nu intră, așadar, într-un domeniu de competență exclusivă a UE.
Tribunalul a reiterat faptul că principiul subsidiarității este compus, pe de o parte, dintr-un criteriu negativ (care analizează propunerea potrivit căreia obiectivele preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre acționând individual) și, pe de altă parte, dintr-un criteriu pozitiv (testând faptul că, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, obiectivele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii). Prin intermediul acestor două componente se precizează aceeași problemă, din două puncte de vedere diferite, mai precis problema dacă pentru realizarea obiectivelor trebuie să se acționeze la nivelul Uniunii sau la nivelul statelor membre.
În al doilea rând, acțiunea în justiție în ceea ce privește Regulamentul privind regimul general de condiționalitate a impus, de asemenea, Curții de Justiție să se pronunțe cu privire la principiul proporționalității. Curtea a amintit că trebuie recunoscută în favoarea legiuitorului Uniunii o putere largă de apreciere care nu se aplică exclusiv în ceea ce privește natura și sfera de aplicare ale dispozițiilor care trebuie adoptate în domenii care implică atât alegeri de natură politică, cât și economică și socială, ci și, într-o anumită măsură, în ceea ce privește constatarea datelor de bază.
În cauza respectivă, nu s-a demonstrat că legiuitorul Uniunii ar fi depășit larga putere de apreciere de care dispunea în această privință atunci când a examinat necesitatea de a atenua riscurile grave care pot rezulta din încălcări ale principiilor statului de drept – riscuri de afectare a bunei gestiuni financiare a Uniunii sau a protecției intereselor sale financiare. În plus, Tribunalul a respins argumentul potrivit căruia criteriile care determină alegerea și întinderea măsurilor care urmează să fie adoptate nu erau suficient de precise. În special, acesta a constatat că măsurile luate trebuie să fie strict proporționale cu impactul încălcărilor identificate ale bugetului UE sau ale intereselor financiare. Având în vedere aceste considerații, Tribunalul a respins argumentele referitoare la pretinsa încălcare a principiului proporționalității, precum și toate celelalte motive.
3.aplicarea mecanismului de control al subsidiarității de către parlamentele naționale
Prezentare generală
În 2022, Comisia a primit 32 de avize motivate din partea parlamentelor naționale. Acest număr este considerabil mai mare decât cel din ultimii 3 ani (2019-2021) și dublu față de numărul primit în 2021 (a se vedea graficul de mai jos). În pofida acestei creșteri, Comisia a observat că o serie de avize motivate nu se întemeiază pe critici clare ale unei încălcări a subsidiarității, ci mai degrabă pe o lipsă percepută de analiză a circumstanțelor naționale.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că numărul de avize motivate și numărul total de avize au scăzut în mod clar până în prezent în cursul actualului mandat al Comisiei (din decembrie 2019) comparativ cu cele două mandate anterioare (2009-2014 și 2014-2019).
Dintre cele 39 de parlamente sau camere naționale, 13 au emis avize motivate în 2022 (comparativ cu 7 în 2021 și 8 în 2020), din 10 state membre. Camera care a emis de departe cel mai mare număr de avize motivate a fost Riksdag din Suedia, cu 14 avize motivate, reprezentând peste 40 % din numărul total. Alte camere care au emis avize motivate în 2022 au fost: Poslanecká sněmovna din Republica Cehă (4), Sénat din Franța (4), Folketing din Danemarca (2) și Sénat din Republica Cehă, Bundesrat din Germania, Eerste Kamer din Țările de Jos, Országgyűlés din Ungaria, Parlamentul Național al Irlandei (ambele camere au emis un aviz motivat comun), Tweede Kamer din Țările de Jos, Narodno Sabranie din Bulgaria și Eduskunta din Finlanda (toate au emis câte un aviz motivat).
Cele 32 de avize motivate primite în 2022 au vizat 24 de propuneri diferite (a se vedea anexa 1). Doar 4 propuneri au primit cel puțin un aviz motivat și niciuna mai mult de 5 avize. Dintre cele 32 primite, 5 se refereau la propunerea Parlamentului European de reformare a legii electorale europene, 4 la propunerea de Lege europeană privind libertatea mass-mediei și 2 la propunerile de revizuire a Directivei și a Regulamentului privind piețelor gazelor și hidrogenului. Celelalte avize motivate vizau fiecare câte o propunere diferită a Comisiei. Dintre cele șase domenii prioritare principale ale Comisiei pentru perioada 2019-2024, cele două priorități care au primit cel mai mare număr de avize motivate au fost „Un nou elan pentru democrația europeană” și „Pactul verde european”.
Secțiunea 3.2 care urmează se referă la principalele cazuri de propuneri care au primit cel puțin un aviz motivat.
Principalele cazuri
În ceea ce privește propunerea de reformare a legii electorale europene, o propunere prezentată de Parlamentul European în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia a primit avize motivate din partea Riksdag din Suedia, a Parlamentului Danemarcei, Eerste și Tweede Kamer din Țările de Jos, precum și un aviz comun din partea ambelor camere ale Parlamentului Național al Irlandei. Din 2017, nicio propunere individuală nu a primit atât de multe avize motivate reprezentând atât de multe voturi (8), deși acest număr era încă mult sub pragul pentru un „cartonaș galben”.
În ceea ce privește Riksdag din Suedia, obiectivele stabilite în propunerea Parlamentului European ar putea fi realizate mai bine de către statele membre. Acest aspect se datorează faptului că normele suedeze privind alegerile la nivelul UE sunt similare celor pentru alegerile naționale, cunoscute de alegători și ar contribui la menținerea încrederii în fiabilitatea normelor existente. Atât Riksdag din Suedia, cât și Parlamentul Danemarcei au afirmat că organizarea internă a partidelor politice și funcționarea campaniilor electorale ar trebui reglementate la nivel național pentru a ține seama de practicile și tradițiile naționale. Parlamentul Danemarcei a avut o opinie similară în ceea ce privește reducerea vârstei de votare la 16 ani. Parlamentul Național al Irlandei a afirmat că propunerea nu a justificat, cu ajutorul unor indicatori calitativi și cantitativi, motivul pentru care obiectivul său nu putea fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre. Prin urmare, a concluzionat că propunerea nu poate fi considerată conformă cu principiul subsidiarității, deoarece nu demonstrează că rezultatele ar putea fi obținute mai bine la nivelul UE și că, astfel, ar putea aduce atingere unui domeniu de competență națională.
Pe lângă aceste avize motivate, Poslanecká sněmovna din Republica Cehă a sprijinit numeroasele rezerve exprimate de guvernul ceh cu privire la proiectul de regulament în poziția-cadru și a exprimat rezerve cu privire la majoritatea dispozițiilor propuse. În special, a formulat opoziții în raport cu următoarele: reducerea vârstei de votare la 16 ani și a vârstei minime pentru a candida la 18 ani, introducerea posibilității votului prin corespondență la alegerile pentru Parlamentul European, introducerea unor cote stricte sau a unor liste alternative care să sprijine reprezentarea femeilor, crearea unei circumscripții paneuropene, precum și înființarea unui nou organism în scopul alegerilor. Senát din Republica Cehă și-a exprimat, de asemenea, rezerve cu privire la unele dintre modificările propuse în ceea ce privește principiul subsidiarității. În schimb, Bundesrat din Germania a emis un aviz care sprijină în linii mari propunerea, ca parte a dialogului politic.
În cadrul priorității „Un nou elan pentru democrația europeană”, propunerea de lege europeană privind libertatea mass-mediei a generat 4 avize motivate și 8 avize ca parte a dialogului politic, inclusiv un aviz din proprie inițiativă înainte de publicarea propunerii.
În avizele lor motivate, două camere au perceput o lipsă de respect pentru tradițiile culturale naționale. Országgyűlés din Ungaria consideră că regulamentul propus ar conduce la un nivel ridicat de armonizare, pe care îl consideră nejustificat, având în vedere tradițiile diferite din statele membre și fragmentarea pieței mass-media cauzată de particularitățile lingvistice și culturale. Bundesrat din Germania a contestat interferența excesivă cu suveranitatea culturală a statelor membre și cu reglementările germane existente (reglementarea mass-mediei este o competență a landurilor). De asemenea, nu a fost de acord cu alegerea unui temei juridic privind piața internă pentru reglementarea mass-mediei în Europa. În plus, avizul motivat al Senát din Franța a susținut că asigurarea diversității avizelor nu se poate baza pe criterii economice și a pus sub semnul întrebării alegerea temeiului juridic și valoarea adăugată a legislației propuse. Parlamentul Danemarcei a considerat că, având în vedere elementele transfrontaliere limitate, mass-media ar putea fi mai bine reglementată la nivel național. Toate avizele motivate, cu excepția celui formulat de Parlamentul Danemarcei, au indicat că o directivă ar fi fost un instrument juridic mai adecvat decât un regulament.
Unele dintre avizele emise în cadrul dialogului politic au reiterat obiecțiile menționate mai sus cu privire la interferența cu competențele naționale în materie culturală și la alegerea unui regulament ca instrument juridic, exprimând totodată o serie de opinii suplimentare. De exemplu, Parlamentul Național al Irlandei a sugerat punerea unui accent sporit pe alfabetizarea digitală. Eerste Kamer din Țările de Jos a solicitat includerea unor standarde minime privind condițiile de muncă și securitatea locului de muncă pentru jurnaliști, astfel încât jurnaliștii independenți să fie mai puțin vulnerabili. Poslanecká sněmovna din Republica Cehă și Senát din Republica Cehă și-au exprimat îndoiala cu privire la temeiul juridic și au solicitat clarificarea competenței și a sferei de acțiune a Comitetului european pentru servicii mass-media. Camera dei Deputati din Italia a sugerat să se clarifice dacă autoritățile naționale ar putea adopta măsuri specifice ca răspuns la circumstanțele pieței pur naționale sau locale. Aceasta a sugerat, de asemenea, să se analizeze dacă este necesară impunerea unor obligații de consultare prealabilă autorităților și organismelor naționale de reglementare.
În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că natura transfrontalieră și amploarea problemelor care afectează funcționarea pieței interne a serviciilor mass-media necesită o reglementare la nivelul UE. Pe baza temeiului juridic, Comisia a făcut trimitere la opinia Curții Europene de Justiție în hotărârile sale, potrivit căreia legiuitorul UE ar putea interveni pentru a proteja și a dezvolta piața internă într-un anumit domeniu economic. Astfel, Comisia a considerat nu numai că avea competența de a lua măsuri pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne, ci și că avea competența de a lua în considerare interesele publice legitime ale societății și protecția drepturilor fundamentale. Aceasta a explicat că articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar putea servi drept temei juridic, adăugând că propunerea nu impune nicio cerință privind conținutul media furnizorilor de servicii mass-media, competențele de reglementare a pluralismului mass-mediei fiind recunoscute și menținute. Comisia a subliniat, de asemenea, că propunerea permite în mod explicit statelor membre să adopte norme mai detaliate în domenii specifice legate de furnizarea de servicii mass-media, recunoscând tradițiile naționale și regionale de reglementare a mass-mediei.
În ceea ce privește alegerea instrumentului juridic, Comisia a explicat că a optat pentru un regulament deoarece era important să fie acordate actorilor de pe piața mass-media drepturi direct aplicabile în acele state membre în care funcționarea pieței mass-media a fost subminată și pentru că dorea să evite o perioadă de transpunere îndelungată. În ceea ce privește Comitetul european pentru servicii mass-media, Comisia a subliniat că supravegherea mass-mediei revine în continuare autorităților naționale și că rolul comitetului se limitează la coordonarea acțiunilor statelor membre. Acest lucru s-a datorat faptului că furnizarea de servicii transfrontaliere a necesitat o astfel de coordonare și o platformă de schimb.
În cadrul priorității „Pactul verde european”, fiecare cameră a Parlamentului ceh a emis un aviz motivat cu privire la două dintre propunerile din cadrul pachetului privind piața hidrogenului și a gazelor decarbonizate: propunerile de revizuire a Directivei și a Regulamentului privind piețele gazelor și hidrogenului. Parlamentul Național al Irlandei a emis, de asemenea, un aviz privind dialogul politic cu privire la aceste două propuneri, care a vizat, de asemenea, propunerea de reducere a emisiilor de metan în sectorul energetic.
În avizele lor motivate aproape identice, camerele cehe au susținut că, în ceea ce privește Comisia, aceasta nu a prezentat evaluări ale impactului cu privire la situația din fiecare stat membru. Acest fapt a împiedicat parlamentele naționale să evalueze în detaliu toate implicațiile propunerilor la nivel național. În plus, potrivit explicațiilor furnizate, Comisia nu a pus la dispoziție dovezi care să ateste că măsurile propuse ar putea fi puse în aplicare într-un interval de timp rezonabil și la un cost rezonabil de către statele membre. De asemenea, acestea au considerat că valoarea adăugată europeană a măsurilor alese nu a fost demonstrată. Ambele camere și-au exprimat în continuare îndoielile cu privire la faptul că dispozițiile privind separarea operatorilor de rețele de hidrogen ar putea contribui la dezvoltarea eficace a pieței hidrogenului și și-au exprimat temerea că investițiile în dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen ar putea să nu fie stimulate.
Parlamentul Național al Irlandei a solicitat plasarea unui accent într-o mai mare măsură pe hidrogenul verde și o prioritizare mai clară și mai timpurie a infrastructurii pentru a accelera și a sprijini producția și stocarea hidrogenului verde. Acesta a solicitat, de asemenea, eforturi mai susținute pentru a examina și a aborda problema stocării. În ceea ce privește hidrogenul verde și hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a solicitat Comisiei să se asigure că industria combustibililor fosili nu va fi susținută pe piața hidrogenului pe termen lung. În plus, Parlamentul Național al Irlandei a susținut că termenul pentru autorizarea unor noi contracte privind combustibilii fosili ar trebui devansat în mod semnificativ pentru a se asigura că țările sunt încurajate să urmărească o tranziție mai rapidă către sursele regenerabile de energie.
În răspunsurile sale, Comisia a explicat că nivelul de detaliere din evaluarea impactului care însoțește prezentul raport a abordat în mod suficient impactul global al legislației propuse. Având în vedere natura emergentă a economiei hidrogenului și incertitudinile legate de dezvoltarea pieței, o cuantificare mai detaliată a impactului nu ar fi fezabilă sau semnificativă. Cu toate acestea, Comisia a subliniat că studiul însoțitor privind reglementarea hidrogenului cuprindea o evaluare a caracteristicilor pieței regionale în materie de hidrogen. În plus, Comisia a subliniat că un peisaj de reglementare fragmentat, cu diferențe în ceea ce privește accesul la rețea între statele membre, ar putea împiedica comerțul transfrontalier cu hidrogen și ar risca să încetinească emergența unui lanț european de aprovizionare cu hidrogen.
În ceea ce privește normele propuse privind separarea rețelelor de hidrogen, Comisia a considerat că experiența din sectoarele gazelor și energiei electrice a demonstrat că separarea transportului din rețeaua de energie de producția și vânzarea de energie este necesară și adecvată. În sfârșit, Comisia a subliniat că o abordare similară în ceea ce privește tarifele transfrontaliere a fost aplicată cu succes transportului transfrontalier de energie electrică începând cu anul 2004. Comisia a explicat, de asemenea, că dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile reprezintă în continuare prioritatea UE. Cu toate acestea, a recunoscut că, pe termen scurt și mediu, ar putea fi încă necesară o formă de hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de captare și stocare a dioxidului de carbon. În ceea ce privește calendarul, Comisia a afirmat că, pe baza evaluării impactului, anul 2049 a fost identificat ca fiind opțiunea cea mai rentabilă, luând în considerare impactul economic și de mediu, precum și eficacitatea măsurii.
4.dialogul politic scris cu parlamentele naționale
Pe lângă mecanismul de control al subsidiarității prevăzut în Protocolul nr. 2, relațiile Comisiei cu parlamentele naționale vizează și alte activități, în special dialogul politic instituit în 2006. Aceasta include schimburi de informații în formă scrisă cu privire la orice inițiativă a Comisiei în raport cu care parlamentele naționale doresc să furnizeze contribuții sau cu privire la orice subiect pe care doresc să îl abordeze din proprie inițiativă. De asemenea, include dialogul politic oral (descris în secțiunea 5).
Observații generale
În 2022, parlamentele naționale au trimis Comisiei 355 de avize, aproape același număr ca în anul precedent (360 de avize). Acest fapt confirmă tendința potrivit căreia numărul de avize ale parlamentelor naționale atinge, în general, nivelul maxim la mijlocul mandatului Comisiei, dar arată, de asemenea, că numărul de avize primite până în prezent în actuala legislatură (2019-2024) este mult mai mic decât în anii intermediari ai celor două mandate anterioare.
Din cele 355 de avize, 218 (61,4 %) au vizat propuneri legislative care au făcut obiectul mecanismului de control al subsidiarității. Celelalte 137 de avize (38,6 %) fie au vizat inițiative fără caracter legislativ, cum ar fi comunicările, fie au fost avize din proprie inițiativă care nu aveau legătură cu o inițiativă a Comisiei. Această cifră este mai mică atât în termeni absoluți, cât și relativi decât în ultimii 2 ani. Reiese astfel că parlamentele naționale și-au concentrat analiza inițiativelor Comisiei asupra proiectelor de acte legislative care fac obiectul controlului subsidiarității, tendință tipică pentru anii de mandat al Comisiei, cu un număr mare de propuneri legislative.
În cadrul Comisiei, aspectele semnalate de parlamentele sau camerele naționale sunt aduse în mod specific în atenția membrilor relevanți ai Comisiei și ai departamentelor Comisiei și, în cazul propunerilor legislative, în atenția reprezentanților Comisiei care participă la negocierile dintre colegiuitori.
Participare și domeniu de aplicare
La fel ca în anii precedenți, numărul de avize transmise Comisiei a variat semnificativ de la un parlament național la altul. Cele mai active 10 camere au emis 279 de avize sau 79 % din numărul total, în concordanță cu media din ultimii ani. Numărul parlamentelor sau al camerelor naționale care nu au emis avize a înregistrat o ușoară scădere, de la 8 la 7 camere din 39. Aceasta înseamnă că 5 state membre (același număr ca în anul precedent, dar nu același grup) – reprezentând mai puțin de o cincime din total – nu s-au angajat în dialogul politic scris în 2022. În general, acest fapt indică o participare stabilă a parlamentelor naționale la controlul subsidiarității și la dialogul politic (a se vedea, de asemenea, figura de mai jos, comparând concentrarea avizelor între cele mai active 10 camere).
Cele 10 parlamente naționale sau camere care au trimis cel mai mare număr de avize în 2022 au fost: Senát din Republica Cehă (58 de avize), Cortes Generales din Spania (46 de avize), Camera Deputaților din România (33 de avize), Poslanecká sněmovna din Republica Cehă (30 de avize), Bundesrat din Germania (30 de avize), Assembleia da República din Portugalia (19 avize), Riksdag din Suedia (18 avize), Senatul României (17 avize), Sénat din Franța (15 avize) și Camera dei Deputati din Italia (13 avize). Acestea s-au numărat, de asemenea, printre cele mai active camere din anii precedenți. Anexa 2 prezintă numărul de avize transmise de fiecare cameră.
Natura avizelor a variat, de asemenea, de la un parlament național la altul sau de la o cameră națională la alta. Unele s-au axat în principal pe verificarea conformității unei propuneri a Comisiei cu principiile subsidiarității și proporționalității, în timp ce altele au formulat observații mai detaliate cu privire la conținutul propunerilor sau au trimis avize din proprie inițiativă. Printre acestea din urmă, Poslanecká sněmovna și Senát din Republica Cehă, Országgyűlés din Ungaria, Sejm și Senat din Polonia și Národná Rada din Slovacia au fost deosebit de active în trimiterea de avize comune din proprie inițiativă. Assemblée nationale din Franța a fost foarte activă în trimiterea lor individuală.
Principalele subiecte ale avizelor în dialogul politic
În ceea ce privește inițiativele unice, parlamentele naționale au trimis cel mai mare număr de avize cu privire la propunerile de Lege europeană privind libertatea mass-mediei (12 avize), de regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor (9 avize), de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme (8 avize), precum și cu privire la propunerea Parlamentului European de reformare a legii electorale europene (8 avize). În 5 avize privind programul de lucru al Comisiei pentru 2022, parlamentele naționale au indicat Comisiei propriile priorități pentru 2022.
Anexa 3 enumeră inițiativele unice ale Comisiei care au generat cel puțin cinci avize, în timp ce următoarele secțiuni oferă o imagine de ansamblu asupra celor șase domenii prioritare principale ale Comisiei.
Prioritatea „Pactul verde european”
În ceea ce privește pachetele de propuneri, două strategii din cadrul priorității „Pactul verde european” au beneficiat de cea mai mare atenție în 2022, și anume Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 (13 avize) și Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă (11 avize). În cadrul aceleiași priorități, strategia privind valul de renovări ale clădirilor a generat, de asemenea, un număr semnificativ de avize (5).
În cadrul Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, parlamentele naționale și-au exprimat opiniile cu privire la propunerea de regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor (3 avize, care reprezintă 8, dat fiind că unul a fost semnat de șase camere, și 1 aviz motivat) și cu privire la propunerea de regulament privind refacerea naturii (4 avize și 1 aviz motivat).
Două camere au susținut că propunerea de regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor nu respectă principiul subsidiarității. Acestea au susținut că reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor avută în vedere în propunere nu a fost însoțită de o evaluare a impactului suficient de detaliată, neavând în vedere pozițiile de plecare și circumstanțele diferite ale statelor membre. De asemenea, au susținut că, la nivel național, există deja obiective obligatorii pentru creșterea suprafeței agricole utilizate pentru agricultura ecologică, incluse în propunere. În ceea ce privește proporționalitatea, o cameră a susținut că, în pofida obiectivului declarat al propunerii de actualizare a normelor existente, propunerea a adăugat mai multe norme (cum ar fi cele privind registrele de date și dispozițiile specifice culturii), ceea ce ar contraveni principiului proporționalității. Alte aspecte aduse în discuție au fost: (i) modificarea metodologiei de stabilire a obiectivelor de reducere a emisiilor sub cele stabilite în Strategia „De la fermă la consumator”, (ii) necesitatea de a acorda statelor membre o anumită flexibilitate în procesul de stabilire a propriilor obiective obligatorii de reducere a emisiilor, (iii) recunoașterea punctelor de plecare și a circumstanțelor diferite ale statelor membre, precum și (iv) necesitatea de a ține seama de impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În răspunsurile sale, Comisia a explicat că propunerea respectă principiul subsidiarității deoarece: (i) nu prevedea obligația statelor membre de a adopta obiective obligatorii din punct de vedere juridic sau obiective specifice în ceea ce privește agricultura ecologică, (ii) elaborarea acestei politici era mai oportună la nivelul UE, și nu la nivel național și (iii) fiecare stat membru putea alege diferite metode de politică pentru atingerea obiectivelor. Comisia a explicat, de asemenea, că respectă principiul proporționalității, având în vedere că necesitatea de a îmbunătăți datele de monitorizare și aplicarea și asigurarea respectării combaterii integrate a dăunătorilor au constituit concluziile de bază ale evaluării directivei din 2009. În plus, Comisia a observat că, astfel cum se arată în grila subsidiarității care însoțește propunerea adoptată, conformitatea tuturor politicilor cu principiile subsidiarității și proporționalității a fost examinată și explicată în detaliu înainte de adoptarea propunerii. În ceea ce privește presupusa lipsă a unei evaluări a impactului, Comisia a asigurat parlamentele naționale că a fost efectuată o evaluare cuprinzătoare a impactului, în deplină conformitate cu Agenda Comisiei pentru o mai bună reglementare.
Comisia a explicat, de asemenea, că nu a fost în măsură să evalueze pe deplin diferitele poziții de plecare și circumstanțe individuale ale statelor membre în evaluarea impactului, din cauza disponibilității limitate a datelor, dar că a fost totuși implicată activ în dezbaterea metodologiilor alternative, după caz.
Propunerea de regulament privind refacerea naturii a generat cinci avize (inclusiv un aviz motivat). Majoritatea parlamentelor naționale au convenit asupra necesității, la nivel global, de refacere a ecosistemelor. Cu toate acestea, un parlament a constatat o încălcare a principiului subsidiarității. Acesta a identificat o interferență excesivă cu competențele naționale în domeniul forestier și a considerat că reglementarea detaliată a exploatării terenurilor agricole și a silviculturii constituie o încălcare a principiului proporționalității. Alte două camere au indicat costurile ridicate de asigurare a conformității și flexibilitatea limitată pentru statele membre.
În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că normele și obligațiile la nivelul UE sunt necesare din cauza amplorii și a naturii transfrontaliere a pierderii biodiversității și a degradării ecosistemelor. În plus, a subliniat că UE are competențe legate de silvicultură, cum ar fi clima și mediul, astfel cum a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Prin urmare, Comisia a propus primul act legislativ cuprinzător de acest tip, stabilind obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea în mod semnificativ a biodiversității și a ecosistemelor. Comisia a subliniat că abordarea propusă ar permite luarea în considerare a varietății condițiilor naturale și geografice din întreaga UE, a condițiilor diferite ale ecosistemelor statelor membre, precum și a punctelor de plecare diferite pentru refacere și că statele membre au în continuare un grad ridicat de flexibilitate în ceea ce privește stabilirea detaliilor specifice în planurile lor naționale de refacere.
În temeiul Strategiei pentru o mobilitate durabilă și inteligentă, Comunicarea privind noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană a generat 5 avize, iar revizuirea Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport a generat 5 avize și 1 aviz motivat.
Toate cele cinci avize privind noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană au salutat inițiativa, subliniind contribuția acesteia la tranziția verde și la cea digitală, în special la reducerea emisiilor și la atingerea obiectivelor climatice. Avizele au identificat modalități adecvate de mobilizare a cadrului pentru tranziție: (i) pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, (ii) programul de finanțare al Mecanismului pentru interconectarea Europei, (iii) corelarea mobilității cu amenajarea teritoriului, (iv) reglementări mai eficace privind accesul vehiculelor, cu respectarea principiului subsidiarității, (v) educația, competențele și aspectele sociale și (vi) promovarea transportului public și a industriei bicicletelor. Aspectele semnalate se refereau la indicatori și la sarcinile asociate în ceea ce privește colectarea datelor și planurile naționale, la riscurile de „sărăcie din perspectiva transporturilor”, legate de accesibilitate și incluziune, precum și importanța includerii zonelor rurale.
În răspunsurile sale, Comisia a reiterat faptul că noul cadru urmărește să sprijine tranziția către o mobilitate urbană sigură, accesibilă, favorabilă incluziunii, inteligentă, rezilientă și cu emisii zero. Propunerile prevăzute în pachetul „Pregătiți pentru 55” ar oferi, de asemenea, instrumente pentru mobilitatea durabilă, inclusiv aspecte sociale. Subliniind caracterul neobligatoriu al cadrului, Comisia a explicat că măsurile privind mobilitatea urbană durabilă (de exemplu, adoptarea unui plan și colectarea de date) pentru cele mai mari 424 de orașe din UE au fost stabilite în propunerea de revizuire a Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Comisia a subliniat faptul că solicitase (cu sprijinul Curții de Conturi Europene) de mult timp statelor membre să colecteze date de o calitate suficientă și să pună în aplicare planuri de mobilitate urbană durabilă. Aceasta a făcut referire la importanța pe care o acordase asigurării unei conectivități adecvate, care ar trebui să includă zonele rurale, suburbane și îndepărtate. De asemenea, a evidențiat viitoarele studii având ca obiect reglementările privind accesul vehiculelor și sărăcia din perspectiva transporturilor, elaborarea unei recomandări a Comisiei privind programele naționale de sprijinire a regiunilor și orașelor pentru planificarea mobilității urbane și recomandările recente ale Consiliului privind tranziția echitabilă, conturile personale de învățare și microcertificatele pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională.
Într-un aviz motivat referitor la revizuirea Regulamentului privind rețeaua transeuropeană de transport, o cameră a susținut că o serie de dispoziții propuse nu respectă principiul subsidiarității. Potrivit camerei respective, acestea ar aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește programarea, modelul de guvernanță pentru coordonarea proiectelor transfrontaliere prin acte de punere în aplicare și obligația de a adopta planuri de mobilitate urbană durabilă și de a menține infrastructura de transport. Mai multe camere și-au exprimat sprijinul general pentru inițiativă, în special pentru acțiunea UE de dezvoltare a unei rețele feroviare de mare viteză și de înaltă performanță. O cameră a subliniat importanța principiului proporționalității și a solicitat o evaluare a definiției rețelei TEN-T, în special în ceea ce privește nodurile acesteia. O altă cameră a solicitat clarificări cu privire la finanțarea planificată pentru a sprijini transferul modal către transportul feroviar și dezvoltarea căilor navigabile interioare, solicitând testarea și monitorizarea principalelor proiecte cu mai multă rigurozitate. O a treia cameră a remarcat că cerințele propuse pentru infrastructura feroviară sunt ambițioase, a solicitat ca dispozițiile privind nodurile urbane să reflecte împărțirea competențelor naționale și a împărtășit preocupările cu privire la faptul că obligațiile (cum ar fi cele privind întreținerea infrastructurii) ar putea crește sarcinile administrative. O a patra cameră și-a exprimat sprijinul, dar a subliniat posibilele dezavantaje ale zonelor de captare mai mici ale rețelei de transport.
În răspunsurile sale, Comisia a recunoscut că elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor naționale reprezintă o responsabilitate a statelor membre. Cu toate acestea, a subliniat că sunt necesare eforturi colective semnificative pentru a atinge obiectivele ambițioase ale unei veritabile rețele europene de transport (o acțiune-cheie prevăzută în Pactul verde european și în Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă). Comisia a explicat că propunerea vizează o mai bună aliniere a planificării naționale la politica UE în domeniul transporturilor și furnizarea de orientări, lăsând în același timp o marjă largă de manevră în ceea ce privește planurile de mobilitate urbană durabilă și întreținerea infrastructurii. Comisia a observat că prevederea obligației statelor membre – prin intermediul actelor de punere în aplicare – de a înființa un organism unic pentru elaborarea și gestionarea proiectelor ar fi în deplină conformitate cu articolele 170-172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acest lucru s-a datorat faptului că domeniul său de aplicare includea proiecte de interes comun cu caracter transfrontalier, depășind astfel competențele naționale.
Cu toate acestea, includerea tronsoanelor sau a nodurilor în rețea trebuia, în toate cazurile, să fie convenită cu statul membru în cauză. În ceea ce privește transportul feroviar, Comisia a oferit detalii cu privire la finanțarea disponibilă în perioada 2021-2027 pentru a sprijini utilizarea transportului feroviar pe scară mai largă (aproximativ 80 de miliarde EUR ar putea fi puse la dispoziție, pe lângă oportunitățile oferite de Banca Europeană de Investiții și InvestEU) și dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare (astfel cum se prevede în planul de acțiune NAIADES III al Comisiei).
În cadrul Strategiei privind valul de renovări ale clădirilor, revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor s-a bucurat, de asemenea, de o atenție considerabilă din partea parlamentelor naționale, 1 aviz motivat și 4 avize fiind emise în cadrul dialogului politic.
Într-un aviz motivat, un parlament național a susținut că obiectivele (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului final de energie al clădirilor până în 2030 și o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050) ar putea fi realizate mai sistematic și mai eficace la nivelul statelor membre. Alte câteva camere au subliniat că ar trebui luate în considerare circumstanțele naționale sau regionale. Au existat solicitări de a permite statelor membre să fixeze limite ale claselor energetice și să își stabilească propriile căi către un parc imobiliar neutru din punct de vedere climatic, în conformitate cu condițiile-cadru naționale și cu caracteristicile lor specifice. O cameră a solicitat, de asemenea, ca principiul modernizării energetice pentru clădirile existente să se aplice clădirilor cu cele mai slabe performanțe și a solicitat modificări ale metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor.
În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că decarbonizarea clădirilor fără eforturi eficace și coordonate în întreaga UE ar conduce la o distribuție inechitabilă a sarcinii și la un efect de propagare al creșterii consumului de energie și al costurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru întreaga UE. Aceasta a afirmat că rolul UE a fost esențial pentru a se asigura că, în ceea ce privește cadrul de reglementare, acesta atinge niveluri comparabile de ambiție și este aplicat în mod consecvent. În opinia Comisiei, propunerea a realizat un echilibru adecvat între măsurile la nivelul UE și politicile naționale de transformare treptată a parcului imobiliar cu suficientă flexibilitate la nivel național, regional și local. Cu privire la alte aspecte, Comisia a reamintit că statele membre ar putea scuti anumite clădiri de patrimoniu cultural de la standardele minime de performanță energetică, dar că astfel de cerințe sunt necesare.
Prioritatea „Promovarea modului nostru de viață european”
În cadrul priorității „Promovarea modului nostru de viață european”, următoarele trei propuneri evidențiate au suscitat un interes considerabil din partea parlamentelor naționale.
Comisia a primit cinci avize cu privire la propunerea de Regulament privind abordarea situațiilor de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului, majoritatea vizând și revizuirea Codului Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Două camere au subliniat că lupta împotriva migrației ilegale și a introducerii ilegale de migranți trebuie să fie o prioritate absolută în cadrul politicii UE în materie de azil și migrație. De asemenea, acestea au subliniat necesitatea de a specifica în mod clar motivele și procedurile pentru introducerea protecției temporare la frontierele interne ale UE, ca soluție de ultimă instanță. Au considerat că este important ca, atunci când elaborează inițiative de politică privind migrația și azilul și furnizează un răspuns la instrumentalizarea migrației, Comisia să asculte părerea țărilor în cauză. În mod similar, o altă cameră a solicitat instrumente clar definite și ca reintroducerea controalelor la frontierele interne să fie legată de măsuri alternative. O a patra cameră a trimis întrebări cu privire la legătura dintre normele Schengen și aspectele legate de drepturile fundamentale și restricționarea fluxurilor migratorii.
În răspunsurile sale, Comisia a fost de acord cu faptul că opiniile statelor membre afectate de instrumentalizarea migrației trebuie luate pe deplin în considerare. Aceasta a semnalat că a simplificat dispozițiile existente și a subliniat garanțiile în vigoare care rezultă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia a reiterat faptul că facilitarea intrării, tranzitului sau șederii ilegale constituie o infracțiune în temeiul dreptului Uniunii și că statele membre trebuie să impună sancțiuni adecvate. Comisia și-a exprimat angajamentul de a asigura respectarea garanțiilor prevăzute în prezent în Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. De asemenea, potrivit acesteia, controalele polițienești operaționale în zonele de frontieră trebuie efectuate în mod proporțional și acestea nu ar trebui să devină controale la frontieră mascate sau să afecteze în mod disproporționat deplasările transfrontaliere.
Ca parte a strategiei UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor, Comisia a adoptat o propunere de Regulament de combatere a abuzului sexual online asupra copiilor, care a generat cinci opinii. O cameră a considerat că este esențială găsirea unui echilibru între prevenirea abuzului sexual asupra copiilor și protejarea dreptului la viață privată, subliniind că dreptul de a proteja comunicarea criptată trebuie respectat. În mod similar, o altă cameră a subliniat că libertatea de exprimare, de comunicare și libertatea mass-mediei sunt bunuri sociale supreme și sunt protejate în temeiul dreptului constituțional. De asemenea, potrivit acesteia, competența în materie de reglementare a mass-mediei revine statelor membre. O altă cameră a trimis o serie de întrebări, din partea mai multor grupuri politice de stânga, indicând o obiecție fundamentală față de scanarea tuturor comunicărilor, care a fost considerată a fi extrem de intruzivă în ceea ce privește viața privată.
În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că propunerea a încadrat detectarea ca măsură de ultimă instanță și că nu va colecta și nici nu va prelucra date. Furnizorilor li s-ar impune să detecteze abuzul sexual online asupra copiilor numai atunci când, după luarea măsurilor de atenuare, exista în continuare un risc semnificativ ca serviciul în cauză să fie utilizat pentru abuz sexual asupra copiilor. Comisia a semnalat că a urmărit să echilibreze în mod echitabil toate drepturile fundamentale în cauză, reducând în același timp la minimum interferența cu dreptul utilizatorilor la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal. Au fost planificate garanții complementare, iar colectarea de informații pentru crearea de profiluri ale utilizatorilor sau obținerea de informații nejustificate cu privire la viața lor privată nu ar fi permise.
Prioritatea „O Europă pregătită pentru era digitală”
În cadrul domeniului prioritar „O Europă pregătită pentru era digitală”, propunerea privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme a generat avize din partea a opt camere (printre care un aviz motivat și două avize care acoperă, de asemenea, Comunicarea privind condiții de muncă mai bune pentru o Europă socială mai puternică). Avizul motivat a criticat interferența excesivă cu piețele naționale ale forței de muncă, subminând autonomia partenerilor sociali, și s-a opus unei definiții la nivelul UE a termenului „angajat”. Majoritatea camerelor au solicitat clarificări suplimentare cu privire la domeniul de aplicare și la diferența dintre categoriile de lucrători independenți autentici și angajați. Acestea au avertizat că acordarea statutului de angajat lucrătorilor pe platforme ar putea duce la creșterea numărului de litigii în statele membre și ar putea crea probleme juridice și financiare majore pentru managerii de platforme. În plus, parlamentele naționale au avertizat că reglementarea excesivă a lucrului pe platforme ar putea crește sarcina administrativă pentru platforme și le-ar putea încuraja să reducă disponibilitatea serviciilor pentru utilizatori și oportunitățile de angajare în anumite state membre. O cameră a emis un aviz favorabil și a apreciat în mod deosebit că protecția se aplică chiar și în lipsa unui contract de muncă.
În răspunsurile sale, Comisia a subliniat că propunerea respectă modelele naționale ale pieței forței de muncă și vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă prin clasificarea corectă a lucrătorilor pe platforme, permițându-le să beneficieze de drepturile existente pe care ar trebui să le aibă în calitate de „lucrători”. Comisia a semnalat că lucrătorii independenți autentici se pot bucura de libertățile și autonomia care decurg din acest statut și că nu încearcă să stabilească un concept de „lucrător” la nivelul UE. În plus, Comisia a subliniat că niște criterii clare ar asigura o mai mare securitate juridică pentru platforme și lucrătorii acestora, iar platformele ar putea să se adapteze la noile norme și să se conformeze acestora fără a-și pierde competitivitatea pe piața UE.
Prioritatea „Un nou elan pentru democrația europeană”
În cadrul titlului prioritar „Un nou elan pentru democrația europeană”, revizuirea Directivei privind infracțiunile împotriva mediului a generat 5 avize (unul dintre acestea motivat). Un parlament național a considerat că propunerea contravine principiului subsidiarității în ceea ce privește normele privind sancțiunile suplimentare, în special interdicția temporară de a candida pentru funcții ocupate prin vot sau publice. În mod similar, o altă cameră a susținut că tratatele nu permit introducerea unor noi tipuri de sancțiuni penale care nu existau în dreptul tuturor statelor membre. Această cameră a solicitat, de asemenea, ca definițiile infracțiunilor să permită sancționarea cazurilor mai puțin grave drept contravenții. De asemenea, a solicitat ca nivelurile minime propuse pentru pedepsele maxime cu închisoarea și termenele de prescripție propuse să nu interfereze cu încadrarea sistematică în codurile penale ale statelor membre. De asemenea, a fost adus în discuție caracterul vag al anumitor definiții, de teamă că acest lucru ar putea face ca asigurarea respectării să fie mai puțin eficace. O altă cameră a salutat obiectivul de a asigura tipuri de sancțiuni și penalități eficace, disuasive și proporționale pentru infracțiunile împotriva mediului, dar a subliniat impactul semnificativ asupra duratei procedurilor de planificare și aprobare, în contradicție cu instrumentele existente sau eventual noi de accelerare din legislația națională în materie de mediu și de autorizare.
În răspunsurile sale, Comisia a explicat că a fost ghidată de principiul general conform căruia infractorii condamnați nu ar trebui să fie considerați apți să dețină o funcție ocupată prin vot sau publică, parte integrantă a sistemelor juridice ale multor state membre. Comisia a făcut trimitere la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite stabilirea unor norme minime privind sancțiunile penale într-o directivă. În ceea ce privește nivelurile minime ale pedepselor maxime cu închisoarea, nivelurile propuse reflectă gravitatea infracțiunilor împotriva mediului, care au început să pună în pericol viața pe planetă. Durata termenelor de prescripție a reflectat faptul că infracțiunile împotriva mediului au fost adesea depistate doar la o perioadă considerabilă de timp după săvârșirea lor. Comisia a afirmat, de asemenea, că propunerea sa nu afectează posibilitățile de accelerare a procedurilor de autorizare.
La fel ca în anii precedenți, o serie de parlamente naționale au analizat programul de lucru al Comisiei. În general, toate aceste avize au subliniat sprijinul pentru prioritățile și inițiativele viitoare ale Comisiei. Patru camere au făcut referire la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și au solicitat Comisiei să plaseze această chestiune în centrul acțiunilor sale.
În răspunsurile sale, Comisia a menționat cel mai mare set de măsuri restrictive pe care le-a adoptat vreodată, vizând sistemul financiar al Rusiei, industriile sale de înaltă tehnologie și elita sa. Aceasta a subliniat, de asemenea, faptul că UE coordonează îndeaproape aceste măsuri cu partenerii și aliații săi, inclusiv NATO, G7, Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Norvegia, Coreea de Sud, Japonia și Australia. În plus, a menționat inițiativele în curs menite să abordeze dependența UE de combustibilii fosili din Rusia, să combată criza energetică și să impulsioneze tranziția verde, precum și să abordeze în continuare consecințele economice și sociale ale pandemiei de COVID-19.
5.contacte, vizite, reuniuni, conferințe și alte activități
Vizitele/reuniunile Comisiei la/cu parlamentele naționale
Dialogul politic oral dintre Comisie și parlamentele naționale include diverse forme de interacțiune: vizite ale membrilor Comisiei la parlamentele naționale, vizite ale delegațiilor parlamentelor naționale la Comisie, participarea Comisiei la reuniuni și conferințe interparlamentare (inclusiv COSAC), prezentări ale Comisiei în fața reprezentanților permanenți ai parlamentelor naționale de la Bruxelles, dezbateri în curs privind programele legislative și de lucru ale Comisiei și dialoguri privind semestrul european.
În 2022, membrii Comisiei au participat la 147 de vizite la parlamentele naționale și la reuniuni cu delegațiile parlamentelor naționale, cuprinzând aproape toate parlamentele și camerele naționale. Acest număr este mai mare decât în ultimii trei ani (130 în 2021, 101 în 2020 și 55 în 2019). Comisia a primit, de asemenea, un număr tot mai mare de vizite din partea unor grupuri de membri din cadrul diverselor parlamente naționale.
Numărul de vizite/reuniuni la/cu parlamentele naționale
ale membrilor Comisiei în 2022 (total pentru toate statele membre: 147)
Reuniuni și conferințe interparlamentare
În ceea ce privește reuniunile și conferințele interparlamentare, 2022 a fost marcat de revenirea la reuniunile fizice după restricțiile cauzate de pandemia de COVID-19, membrii Comisiei participând la:
-Conferința organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC);
-Săptămâna parlamentară europeană;
-grupul mixt de control parlamentar specializat;
-diverse conferințe interparlamentare (IPC) și reuniuni la nivel de comisii (RIC).
Primele reuniuni periodice ale președinților COSAC din anul respectiv, care au avut loc în perioada 13-14 ianuarie în Sénat din Franța în format hibrid, au lansat un proces de reflecție de către parlamentele naționale în două grupuri de lucru: unul privind rolul parlamentelor naționale în UE, iar celălalt privind valorile europene și statul de drept.
Reuniunea plenară a COSAC LXVII, care a avut loc la Paris în perioada 3-5 martie sub umbrela războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a abordat prioritățile președinției franceze, planul de redresare pentru Europa, schimbările climatice și tranziția energetică, precum și Conferința privind viitorul Europei, cu o dezbatere privind Ucraina care domină ordinea de zi. Comisia, prin mesajul video al președintei von der Leyen și un discurs programatic al copreședintei Conferinței privind viitorul Europei, vicepreședinta Šuica, a subliniat importanța Conferinței privind viitorul Europei ca experiment democratic fără precedent și rolul esențial al parlamentelor naționale în cadrul acesteia. Toate delegațiile au cosemnat declarația de susținere a Ucrainei pregătită de troica COSAC, care a impus respectarea suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor, inclusiv a Georgiei și a Moldovei.
Reuniunea președinților din 10-11 iulie de la Senát din Republica Cehă a continuat discuția privind războiul din Ucraina și, în legătură cu acesta, securitatea energetică și inflația. A acordat o atenție deosebită necesității de a consolida reziliența democrațiilor din Europa împotriva ingerințelor externe și a amenințărilor interne și de a discuta cu vicepreședinta Jourová despre mass-media și democrație.
În cadrul reuniunii plenare a COSAC LXVIII, care a avut loc la Praga în perioada 1315 noiembrie, a avut loc o dezbatere mai geopolitică axată pe autonomia strategică a UE, pe sprijinul pentru Ucraina și pe perspectiva europeană pentru țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic, cu participarea vicepreședinților Jourová și Šefčovič. În mesajul său video introductiv, președinta von der Leyen a subliniat importanța vocii parlamentarilor naționali în construirea de coaliții pentru schimbări pozitive în numeroase domenii în aceste vremuri tulburi.
În cursul celei de-a doua reuniuni plenare din 2022, COSAC a adoptat concluzii și o contribuție, revenind la această practică după o pauză de 2 ani. Concluziile au recunoscut utilitatea videoconferințelor informale între delegații COSAC și membrii Comisiei Europene, pentru a permite discuții detaliate și în timp util cu privire la inițiative europene concrete. Trei astfel de schimburi au avut loc în 2022, toate în a doua jumătate a anului, întrucât în prima jumătate COSAC s-a concentrat pe desfășurarea discuțiilor în cadrul grupurilor sale de lucru.
Contribuția a făcut referire la cele două grupuri de lucru COSAC create în timpul președinției franceze. Grupul de lucru privind rolul parlamentelor naționale a prezentat mai multe sugestii pentru consolidarea sistemului de control al subsidiarității și pentru implicarea lor timpurie și mai largă în ciclul de elaborare a politicilor. Printre măsurile propuse se numără: organizarea de conferințe interparlamentare ad-hoc înainte de prezentarea principalelor texte legislative sau pachete de către Comisie, o participare sporită a membrilor Comisiei, a deputaților în Parlamentul European sau a miniștrilor statului membru care prezidează Consiliul la lucrările COSAC, precum și acordarea dreptului președinților comisiilor pentru afaceri europene din cadrul parlamentelor naționale și COSAC de a adresa întrebări cu solicitare de răspuns scris Comisiei (similar cu dreptul pe care Parlamentul European îl are în temeiul articolului 230 din Tratatul privind funcționarea UE). Aceste sugestii ar putea fi puse în aplicare prin canalele existente, ca parte a dialogului politic cu Comisia. Cu toate acestea, tratatele ar trebui să fie reformate pentru altele, cum ar fi introducerea unui drept colectiv de inițiativă indirectă pentru parlamentele naționale, reducerea pragului pentru un „cartonaș galben” sau prelungirea termenului pentru avizele motivate. Al doilea grup de lucru a recomandat promovarea unei mai bune înțelegeri a conceptelor de valori europene și de stat de drept și asigurarea unei mai bune monitorizări, inclusiv prin intermediul parlamentelor naționale, a modului în care acestea sunt respectate.
În răspunsul său la contribuția COSAC, Comisia și-a reiterat disponibilitatea de a consolida dialogul cu parlamentele naționale prin canalele stabilite de comunicare și cooperare pentru a facilita contribuția și feedbackul acestora cu privire la inițiativele politice și legislative ale Comisiei.
Unele dintre sugestiile formulate de grupurile de lucru ale COSAC au reflectat sugestiile din raportul final al Conferinței privind viitorul Europei din data de 9 mai 2022. Acestea au inclus reformarea mecanismului de control al subsidiarității, introducerea posibilității ca parlamentele naționale (și parlamentele regionale cu competențe legislative) să propună o inițiativă legislativă la nivel european și stabilirea de contacte într-o etapă timpurie între Comisie și parlamentele naționale.
În 2022, Eduskunta din Finlanda a organizat un prim summit mondial al comisiilor viitorului în perioada 12-13 octombrie, în vederea deschiderii unui nou forum interparlamentar pentru discuții privind politica viitoare. Una dintre recomandările din raportul parlamentar mondial 2022 realizat de Uniunea Interparlamentară (UIP) către parlamente a fost aceea de a se concentra asupra viitorului și de a conduce dezbateri publice cu privire la viitor.
Până în 2022, în cadrul forurilor interparlamentare, parlamentele naționale s-au axat pe (i) situația geopolitică și provocările cauzate de război și pe necesitatea de a spori reziliența democrației europene și pe (ii) o reflecție aprofundată asupra propriului rol în procesul decizional european în cadrul grupurilor de lucru COSAC și al procesului Conferinței privind viitorul Europei. În plus, a apărut un nou forum mondial pentru dialogul interparlamentar privind politicile viitoare, care a creat o oportunitate pentru parlamentele naționale din UE de a dezvolta capacități de analiză prospectivă și de a deveni proactive pe teme decisive pentru viitor.
6.Rolul parlamentelor regionale
Parlamentele regionale contribuie indirect la relațiile Comisiei cu parlamentele naționale. În conformitate cu Protocolul nr. 2, atunci când efectuează verificarea respectării principiului subsidiarității la nivelul proiectelor de acte legislative ale UE în vederea emiterii de avize motivate, fiecare parlament național se consultă, dacă este cazul, cu parlamentele regionale cu competențe legislative.
Membrii parlamentelor regionale sunt reprezentați și în Comitetul Regiunilor, care desfășoară activitatea de monitorizare prin intermediul rețelei de monitorizare a subsidiarității și al platformei sale online concepute pentru a sprijini participarea parlamentelor regionale cu competențe legislative în cadrul sistemului de avertizare timpurie privind subsidiaritatea (REGPEX). Comitetul Regiunilor participă, de asemenea, prin intermediul rețelei RegHub, la platforma „Pregătiți pentru viitor”, care ajută Comisia să simplifice legislația UE și să reducă sarcina administrativă ca parte a activității acesteia pentru o mai bună legiferare.
Cu toate că tratatele nu prevăd în mod explicit interacțiunea directă dintre Comisie și parlamentele regionale, Comisia ține seama de contribuțiile lor și le transmite răspunsuri la acestea. Un număr tot mai mare de parlamente regionale au transmis din ce în ce mai multe rezoluții Comisiei în mod direct: 74 de rezoluții în 2022, comparativ cu 50 în 2021 și 33 în 2020. Acestea au vizat diverse subiecte și inițiative, cum ar fi politica de coeziune și chestiuni regionale, Conferința privind viitorul Europei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și drepturile omului. Unele contribuții s-au axat pe comunicări și pachete legislative sau propuneri specifice ale Comisiei, cinci dintre acestea exprimând preocupări legate de subsidiaritate. Pe lângă avize, parlamentele regionale au participat la consultările publice ale Comisiei, deși, până în prezent, acest canal a fost utilizat în mod activ de un singur parlament regional care a transmis răspunsuri la mai multe consultări publice lansate de Comisie. Un parlament regional a utilizat un alt canal, prezentând șase avize prin intermediul parlamentului său național. Pe lângă schimburile de informații în formă scrisă, membrii Comisiei au organizat, de asemenea, reuniuni cu parlamentele regionale.
7.concluzie
În general, comparativ cu anii precedenți, au existat puține schimbări în ceea ce privește intensitatea monitorizării de către parlamentele naționale a respectării principiilor subsidiarității și proporționalității – pentru a se asigura că acțiunea UE este întreprinsă numai atunci când este necesar și numai în măsura în care este necesar – și în ceea ce privește relațiile acestora cu Comisia printr-un dialog activ, scris și oral.
De exemplu, numărul total de avize (inclusiv avize motivate) a rămas stabil (355 în 2022 față de 360 în 2021), în timp ce numărul de avize a continuat să varieze semnificativ de la un parlament național la altul. Cele mai active 10 camere au emis un procent de opinii identic cu cel din 2021 (79 %), în timp ce numărul camerelor care emit avize a crescut cu o cameră. În general, parlamentele naționale care s-au concentrat în mod tradițional pe verificarea conformității propunerilor cu principiile subsidiarității și proporționalității au continuat să facă acest lucru în 2022. În ansamblu, parlamentele naționale și-au concentrat avizele mai mult asupra propunerilor supuse controlului subsidiarității decât asupra comunicărilor sau avizelor din proprie inițiativă, tendință tipică pentru anii dintr-un mandat al Comisiei cu un număr mare de propuneri legislative. Nivelul de participare la consultările publice a rămas nesemnificativ.
Evoluțiile din 2022 în ceea ce privește controlul respectării subsidiarității au condus la următoarele concluzii demne de remarcat.
-Parlamentele naționale au emis majoritatea avizelor motivate cu privire la o propunere legislativă a Parlamentului European de reformare a legislației electorale europene. Din 2017, nicio propunere individuală nu a primit atât de multe avize motivate (5) reprezentând atât de multe voturi (8), deși acest număr era încă mult sub pragul pentru o revizuire obligatorie a proiectului de act legislativ („cartonaș galben”).
-În ansamblu, numărul avizelor motivate (32) care susțin nerespectarea principiului subsidiarității s-a dublat în 2022 față de anul precedent. Deși acest număr a rămas cu mult sub nivelurile maxime anterioare, o astfel de creștere nu a avut loc din 2016. Cu toate acestea, unele dintre ele nu s-au întemeiat pe critici clare ale unei încălcări a subsidiarității, ci mai degrabă pe o lipsă percepută de analiză a circumstanțelor naționale.
-Peste 40 % din avizele motivate proveneau de la un singur parlament național: Riksdag din Suedia. Acest procent ridicat a fost deja atins în trecut, dar nu și în ultimii ani.
În comparație cu cele două mandate anterioare ale Comisiei, primii trei ani ai Comisiei von der Leyen arată o scădere clară a numărului total de avize și a numărului de avize motivate care au exprimat preocupări privind subsidiaritatea din partea parlamentelor naționale.
În ceea ce privește relațiile dintre Comisie și parlamentele regionale, în 2022 s-a înregistrat o creștere considerabilă a numărului contribuțiilor acestora (72) în comparație cu cei 2 ani anteriori (50 în 2021 și 33 în 2020), în principal din cauza activității ridicate a unui număr foarte limitat de parlamente regionale.
Chiar și după ridicarea restricțiilor legate de COVID-19 în 2022 și majoritatea reuniunilor având loc din nou în persoană, formatele virtuale au fost menținute din motive practice pentru anumite evenimente, cum ar fi reuniunile extraordinare ale președinților COSAC cu membri ai Comisiei.
În 2022, parlamentele naționale au sugerat modalități de creștere a influenței lor în UE printr-o implicare timpurie și mai largă în ciclul de elaborare a politicilor. Aceste sugestii au fost incluse în concluziile unui grup de lucru special al COSAC și într-o contribuție a plenului și s-au reflectat, de asemenea, în raportul final al Conferinței privind viitorul Europei. Deși unele sugestii ar implica modificarea tratatului, Comisia și-a reiterat disponibilitatea de a consolida dialogul cu parlamentele naționale prin canalele stabilite de comunicare și cooperare pentru a facilita contribuția și feedbackul acestora cu privire la inițiativele politice și legislative ale Comisiei.
