COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.9.2023
COM(2023) 538 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
elaborat în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație
1.Introducere
La 20 iunie 2019, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2019/1157 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor UE și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație („Regulamentul”). Regulamentul a intrat în vigoare la 1 august 2019 și se aplică de la 2 august 2021.
Regulamentul reglementează documentele menționate în Directiva 2004/38/CE sau instituite prin aceasta („Directiva privind libera circulație”): cărți de identitate, documente de ședere pentru cetățenii UE și permise de ședere pentru membrii de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru.
În temeiul Directivei privind libera circulație, statele membre trebuie să elibereze și să reînnoiască cărțile de identitate cetățenilor lor atunci când își exercită dreptul la liberă circulație în conformitate cu legislația națională. Aceasta reglementează, în special, utilizarea lor pentru ieșirea și intrarea pe teritoriul unui stat membru sau pentru înregistrarea șederii la autoritățile competente. Cărțile de identitate pot fi utilizate de cetățenii UE atunci când călătoresc dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță. Prin urmare, acestea pot fi utilizate și pentru trecerea frontierelor externe ale spațiului Schengen. În același timp, este important de remarcat faptul că nici regulamentul, nici Directiva privind libera circulație nu impun statelor membre să introducă cărți de identitate în cazul în care acestea nu sunt prevăzute de legislația națională
.
În plus, statele membre pot impune cetățenilor UE și membrilor familiilor acestora să se înregistreze la autoritățile competente, caz în care statele membre sunt obligate să elibereze certificate de înregistrare cetățenilor UE. De asemenea, statele membre sunt obligate să elibereze permise de ședere pentru membrii de familie care nu sunt cetățeni ai UE și, la cerere, să elibereze documente care atestă șederea permanentă și să elibereze permise de ședere permanentă. Deși aceste documente de ședere nu sunt documente de călătorie, deținerea unui permis de ședere sau a unui permis de ședere permanentă scutește membrii de familie care nu sunt cetățeni ai UE de obligația de a deține viză.
Regulamentul facilitează exercitarea dreptului la liberă circulație al cetățenilor UE prevăzând cărți de identitate și documente de ședere mai sigure. Înainte de adoptarea regulamentului, existau diferențe semnificative între nivelurile de securitate ale cărților de identitate eliberate de statele membre și cele ale documentelor de ședere pentru cetățenii UE care își au reședința în alt stat membru și pentru membrii familiilor acestora. Respectivele diferențe sporeau riscul de falsificare și fraudare a documentelor și generau, de asemenea, dificultăți practice pentru cetățeni atunci când își exercitau dreptul la liberă circulație.
În temeiul articolului 13 din regulament, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind punerea în aplicare a regulamentului, în special privind protecția drepturilor fundamentale și a datelor cu caracter personal, la doi ani și, respectiv, la 11 ani de la data aplicării sale. În plus, Comisia trebuie să efectueze o evaluare a regulamentului la șase ani de la data aplicării sale și, ulterior, la fiecare șase ani, și să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport conținând principalele sale constatări.
Statele membre și agențiile relevante ale UE trebuie să furnizeze Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea rapoartelor menționate în dispoziția respectivă. În acest scop, Comisia a trimis un chestionar statelor membre. În plus, Frontex a efectuat o analiză a elementelor de securitate ale specimenelor de cărți de identitate furnizate Comisiei de către statele membre.
2.Punerea în aplicare a regulamentului
2.1.Punerea în aplicare tehnică
2.1.1.Evaluarea tehnică a cărților de identitate eliberate
Evaluarea tehnică efectuată de Frontex a avut ca scop verificarea conformității cărților de identitate ale statelor membre cu formatul, cu standardele minime de securitate și cu specificațiile prevăzute la articolul 3 din regulament. Aceasta a inclus verificarea conformității cărților de identitate cu specificațiile și cu standardele minime de securitate stabilite în Documentul 9303 al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) „Documente de călătorie cu citire optică” și cu cerințele prevăzute la literele (d), (f) și (g) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954, cu anumite limitări ca urmare a capacităților tehnice ale Frontex. Frontex a examinat cele mai recente modele de cărți de identitate eliberate de statele membre.
Cu excepția cărții de identitate elene (a se vedea secțiunea 2.4.2), s-a constatat că toate cărțile de identitate analizate sunt conforme cu regulamentul pentru acele părți pe care Frontex a fost în măsură să le verifice. Cu toate acestea, Frontex a identificat următoarele probleme în ceea ce privește alte cărți de identitate:
·unele dintre cărțile de identitate examinate nu îndeplineau cerințele privind dimensiunea minimă a portretului;
·unele dintre cărțile de identitate examinate nu conțineau toate elementele de securitate în vederea protejării împotriva înlocuirii fotografiei;
·unele dintre cărțile de identitate examinate conțin abateri de la specificațiile de prezentare generală stabilite de OACI (de exemplu, informațiile sunt menționate într-o altă zonă).
Comisia ține legătura cu statele membre ale căror cărți de identitate sunt vizate de constatările Frontex.
Pe baza analizelor sale, Frontex a formulat următoarele observații operaționale:
·„Fiind o metodă specială de imprimare, imprimarea în iris sporește robustețea imprimării offset și facilitează verificările în prima linie. Fuzionarea treptată a culorilor ar trebui să fie identificabilă și diferențiabilă.”
·„[C]erința privind dimensiunea portretului este relevantă pentru facilitarea controalelor asupra identității și pentru detectarea fraudării documentelor, cum ar fi fraudele prin impostură și supraimprimarea portretului, două tipuri de fraudă care s-au numărat printre cele mai frecvente tipuri de fraudare a documentelor/identității în ultimii ani. Prin urmare, o dimensiune mai mare a portretului titularului este esențială pentru controlul identității și al autenticității documentelor. În cazurile în care portretul este singurul identificator biografic disponibil pentru a susține un control asupra identității, dimensiunea portretului devine și mai semnificativă.”
·„Introducerea unui portret suplimentar al unui titular este o măsură de creștere a robusteții cărților de identitate în raport cu înlocuirea fotografiilor și de a le face mai rezistente la manipulările portretului. Portretul suplimentar trebuie să fie de o calitate suficientă pentru a asigura comparația cu portretul principal și trebuie să fie ușor de verificat în prima linie.”
2.1.2.Alte aspecte legate de punerea în aplicare tehnică în ceea ce privește cărțile de identitate
Astfel cum permite articolul 3 alineatul (3) din regulament, două state membre utilizează, în loc de „carte de identitate”, o altă denumire națională consacrată în limba oficială. Cinci state membre includ textul în Braille pe cartea de identitate.
În prezent, 13 state membre recurg la posibilitatea prevăzută la articolul 3 alineatul (9) din regulament de a încorpora o interfață dublă sau un mediu de stocare separat. În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din regulament, 14 state membre stochează în cărțile de identitate date pentru servicii electronice cum ar fi e-guvernarea și comerțul electronic, într-un mod care este separat în mod fizic sau logic de datele biometrice stocate pe cipul cărții de identitate.
2.1.3.Colectarea elementelor biometrice de identificare
În temeiul articolului 3 alineatul (7) primul paragraf din regulament, statele membre pot decide să exonereze copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani de la obligația de a se supune amprentării digitale atunci când le eliberează cărți de identitate. În prezent, 19 state membre utilizează această posibilitate. Statele membre au instituit, de asemenea, diverse măsuri pentru colectarea elementelor biometrice de identificare în legătură cu nevoile specifice ale copiilor și ale persoanelor vulnerabile, cum ar fi manuale specifice sau orarul de funcționare.
În răspunsurile lor la chestionarul Comisiei, doar câteva state membre au raportat dificultăți în colectarea elementelor biometrice de identificare, legate în principal de calitatea imaginii faciale sau a amprentelor digitale prelevate. 22 de state membre utilizează sau explorează utilizarea dispozitivelor mobile de înregistrare pentru eliberarea cărților de identitate persoanelor care se află în incapacitatea de a se deplasa la autoritățile responsabile de eliberarea unor astfel de cărți de identitate. 12 state membre colectează imaginea facială prin preluare în timp real, deși unele dintre acestea acceptă, de asemenea, ca solicitantul să furnizeze, în schimb, o fotografie.
2.1.4.Fraudarea documentelor
Majoritatea statelor membre raportează că se confruntă în continuare cu cazuri de fraudare a cărților de identitate și a documentelor de ședere eliberate în conformitate cu regulamentul. Cu toate acestea, nu este posibil să se ofere o imagine de ansamblu detaliată a situației relevante pentru regulament, deoarece statele membre nu monitorizează în mod specific numărul de imposturi raportate (atât falsul privind identitatea, bazat pe asemănare, cât și autorii fraudelor, în general) care utilizează cărți de identitate sau documente de ședere eliberate în conformitate cu cerințele regulamentului sau numărul de persoane care autoraportează că sunt victime ale furtului de identitate. În cele cinci state membre care au furnizat numărul de imposturi raportate de la data aplicării regulamentului, valorile au variat între 22 și 57 de documente frauduloase.
2.1.5.Obligația de raportare în temeiul regulamentului
Secțiunile de mai jos rezumă diferitele obligații de raportare prevăzute de regulament. Comisia ține în continuare legătura cu statele membre care nu au furnizat încă informații în temeiul diferitelor dispoziții.
2.1.5.1.Raportarea în temeiul articolului 9
În temeiul articolului 9 din regulament, statele membre trebuie să desemneze cel puțin o autoritate centrală ca punct de contact pentru punerea în aplicare a regulamentului și să comunice numele acestei autorități Comisiei și celorlalte state membre.
Până în iunie 2023, 19 state membre au comunicat acest nume Comisiei.
2.1.5.2.Raportarea în temeiul articolului 11 alineatul (7)
În temeiul articolului 11 alineatul (7) din regulament, statele membre trebuie să mențină o listă a autorităților competente care au acces la datele biometrice stocate pe suportul de stocare din cărțile de identitate și să comunice aceste liste Comisiei o dată pe an. Comisia trebuie să publice online o compilație a acestor liste naționale.
Până în iunie 2023, 22 de state membre au comunicat Comisiei lista autorităților lor competente, pe care Comisia a pus-o la dispoziția publicului.
2.1.5.3.Raportarea în temeiul articolului 14 alineatul (3)
În temeiul articolului 14 alineatul (3) din regulament, statele membre trebuie să desemneze organisme responsabile cu tipărirea cărților de identitate și a permiselor de ședere ale membrilor de familie ai cetățenilor UE și să comunice numele acestor organisme Comisiei și celorlalte state membre.
Până în iunie 2023, 22 de state membre au comunicat Comisiei organismele responsabile cu tipărirea documentelor în temeiul regulamentului.
2.1.6.Numărul documentelor eliberate într-un format care este conform cu regulamentul
Până în aprilie 2023, statele membre au raportat că au eliberat peste 53 de milioane de cărți de identitate, aproape 900 000 de documente de ședere pentru cetățenii UE și peste 950 000 de permise de ședere pentru resortisanții țărilor terțe care sunt membri de familie ai cetățenilor UE într-un format conform cu regulamentul.
2.2.Perioadele de eliminare treptată pentru cărțile de identitate și pentru permisele de ședere pentru membrii de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru
2.2.1.Cărțile de identitate
Conform dispozițiilor articolului 5 din regulament, cărțile de identitate care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în regulament încetează să fie valabile la data expirării lor sau până la data de 3 august 2031, oricare dintre aceste date survine mai întâi. Cărțile de identitate care nu îndeplinesc anumite standarde minime de securitate sau care nu includ o zonă care poate fi citită automat funcțională încetează să fie valabile la expirarea lor sau până la data de 3 august 2026.
În răspunsurile la chestionar, zece state membre au indicat că perioada de 10 ani de eliminare treptată se aplică cărților de identitate eliberate anterior de acestea, cinci state membre au indicat că perioada de cinci ani de eliminare treptată se aplică cărților de identitate eliberate anterior de acestea, iar șapte state membre au indicat aplicabilitatea ambelor perioade din cauza formatelor diferite aflate în prezent în circulație.
2.2.2.Permisele de ședere pentru membrii de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru
Articolul 8 din regulament prevede că permisele de ședere care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în regulament vor înceta să fie valabile la expirarea lor sau până la data de 3 august 2026 (perioadă de eliminare treptată de cinci ani), oricare dintre acestea survine mai întâi. Permisele de ședere care nu îndeplinesc anumite standarde minime de securitate sau care nu includ o zonă care poate fi citită automat funcțională vor înceta să mai fie valabile la expirarea lor sau până la data de 3 august 2023 (perioadă de retragere treptată de doi ani), oricare dintre acestea survine mai întâi.
În răspunsurile lor la chestionar, 11 state membre au indicat că perioada de cinci ani de eliminare treptată se aplică permiselor de ședere eliberate anterior de acestea, șase state membre au indicat că perioada de doi ani de eliminare treptată se aplică permiselor de ședere eliberate anterior de acestea, iar șase state membre au indicat aplicabilitatea ambelor perioade din cauza formatelor diferite aflate în prezent în circulație.
2.3.Protecția drepturilor fundamentale și a datelor cu caracter personal
2.3.1.Libertatea de circulație și de ședere
Regulamentul are un impact pozitiv asupra dreptului fundamental la liberă circulație și de ședere prevăzut la articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („carta”) prin abordarea dificultăților referitoare la securitatea și la recunoașterea atât a cărților de identitate, cât și a documentelor de ședere. Prin includerea datelor biometrice (imaginea facială și două amprente digitale), documentele eliberate în conformitate cu regulamentul permit o verificare mai fiabilă a documentului și o mai bună identificare a persoanelor.
De la începutul eliberării cărților de identitate într-un format ce respectă cerințele regulamentului, statele membre nu au prezentat niciun raport privind problemele pe care resortisanții le-ar întâmpina în privința acceptării unor astfel de documente în alte state membre.
În majoritatea statelor membre, costurile pentru eliberarea documentelor prevăzute de regulament nu au crescut după data aplicării sale. În cazul în care costurile au crescut, creșterea a fost raportată ca fiind minoră și în conformitate cu costurile elementelor de securitate îmbunătățite ale documentelor.
2.3.2.Respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal
Restrângerile aduse dreptului la viață privată și la datele cu caracter personal (articolele 7 și 8 din cartă) trebuie să fie prevăzute de lege, să respecte substanța acestor drepturi și să fie proporționale cu realizarea unui obiectiv legitim
. În acest context, regulamentul prevede prelucrarea datelor cu caracter personal ale titularului documentului, inclusiv a datelor biometrice. Stocarea unei imagini faciale și a două amprente digitale pe cărțile de identitate și pe permisele de ședere, așa cum a fost deja prevăzut pentru pașapoartele
și permisele de ședere biometrice ale resortisanților țărilor terțe
, este o metodă adecvată pentru a asocia o identificare și o autentificare fiabile cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securității cărților de identitate și a permiselor de ședere.
Amendamentele la propunerea Comisiei introduse de Parlamentul European și de Consiliu în cursul procesului legislativ au adăugat posibilitatea de a stoca astfel de date biometrice pe documentele de ședere eliberate cetățenilor UE. Potrivit informațiilor furnizate de statele membre în chestionar, 13 state membre includ în prezent un suport de stocare securizat cu elementele biometrice de identificare ale titularului (imaginea facială și, eventual, două amprente digitale) în documentele de ședere eliberate cetățenilor UE.
În ceea ce privește justificarea prelucrării datelor biometrice, trebuie arătat că aceasta este prevăzută de legislație, și anume la articolul 3 alineatul (5) din regulament. Această restrângere a dreptului la viață privată și la datele cu caracter personal răspunde unui obiectiv de interes general, și anume prevenirea falsificării și a fraudării documentelor, care este agravată de lipsa de omogenitate în ceea ce privește formatele și elementele de securitate ale cărților de identitate naționale înainte de aplicarea regulamentului. Prevenirea falsificării și a fraudei promovează acceptarea cărților de identitate în alte state membre decât cel care le eliberează, facilitând dreptul la liberă circulație al cetățenilor UE. Riscul de fraudă, în special prin intermediul cărților de identitate falsificate sau al abuzului de drept, trebuie luat în serios.
Articolul 3 alineatul (5) face obiectul a două proceduri de trimitere preliminară în curs (a se vedea secțiunea 2.4.3). În ceea ce privește caracterul adecvat al stocării datelor biometrice în cărțile de identitate, Curtea a recunoscut deja că stocarea amprentelor digitale pe un suport de stocare de înaltă securitate ar putea reduce riscul contrafacerii pașapoartelor și ar putea facilita munca autorităților însărcinate cu verificarea autenticității unor astfel de documente
. Potrivit avocatului general Medina, acest lucru se aplică și utilizării cărților de identitate în legătură cu exercitarea liberei circulații.
Curtea a examinat deja proporționalitatea acceptării și stocării amprentelor digitale. Aceasta a constatat că acest proces nu are niciun caracter intim, întrucât cele două amprente digitale sunt caracteristici care sunt expuse vederii celorlalți și nici nu cauzează o neplăcere fizică sau psihică specială persoanei în cauză. În plus, Curtea nu a identificat niciun indiciu potrivit căruia prelevarea amprentelor digitale și a imaginii faciale ar conduce la o atingere mai semnificativă a acestor drepturi, întrucât au fost efectuate concomitent. Mai mult, aceasta a concluzionat că nu există o metodă la fel de adecvată, dar mai puțin invazivă, în comparație cu prelevarea și stocarea amprentelor digitale, pentru a atinge, într-un mod la fel de eficient, obiectivul regulamentului.
În cele din urmă, regulamentul prevede garanții sporite pentru colectarea și stocarea amprentelor digitale. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului se aplică în ceea privește prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv datele biometrice, în contextul aplicării regulamentului. În general, statele membre trebuie să verifice imaginea facială, iar amprentele digitale pot fi verificate numai în cazul în care există îndoieli. Amprentele digitale pot fi prelevate exclusiv de personal calificat și autorizat în mod corespunzător și verificate de personalul autorizat în mod corespunzător și numai în cazurile prevăzute de lege. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere trebuie păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la momentul ridicării documentului. În plus, considerentul 21 prevede în mod explicit că regulamentul nu poate oferi un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date pentru datele biometrice la nivel național sau european.
De la data aplicării regulamentului, Comisia nu a fost informată cu privire niciun atac sau încălcare reușită a suportului de stocare securizat inclus în documentele vizate.
În cauza Landeshauptstadt Wiesbaden, avocatul general Medina a concluzionat că regulamentul și, în special, articolul 3 alineatul (5) din acesta nu constituie o restrângere nejustificată a articolelor 7 și 8 din cartă.
2.4.Alte informații privind punerea în aplicare a regulamentului
2.4.1.Impactul pandemiei de COVID-19
Regulamentul a devenit aplicabil de la 2 august 2021, în timpul pandemiei de COVID-19. Având în vedere acest aspect, Comisia solicitase statelor membre un feedback cu privire la impactul pandemiei asupra pregătirilor relevante ale statelor membre în martie 2021. În răspunsurile lor, șapte state membre au propus să se ia în considerare amânarea datei de începere a aplicării regulamentului.
Pe baza feedbackului primit, în iulie 2021, Comisia a informat statele membre că a decis să nu propună amânarea aplicării regulamentului pentru a nu periclita implementarea planificată în cazul statelor membre care erau pregătite să elibereze documente conforme cu cerințele regulamentului până la 2 august 2021.
Comisia a sugerat ca statele membre care au indicat posibile întârzieri să ia măsuri de atenuare pentru a se asigura că perioada de valabilitate indicată în document corespunde în mod adecvat perioadelor de eliminare treptată stabilite la articolele 5 și 8 din regulament (a se vedea secțiunea 2.2).
Acest lucru ar însemna că, de exemplu, cărțile de identitate neconforme eliberate după 2 august 2021 și cărora li se aplică perioada mai lungă de eliminare treptată ar trebui să indice, ca dată de expirare a valabilității lor, cel târziu, data de 3 august 2031, chiar dacă un stat membru eliberează în mod normal astfel de cărți de identitate cu o perioadă de valabilitate de 10 ani. În caz contrar, cărțile de identitate respective ar înceta să fie valabile în temeiul articolului 5 din regulament, deși încă ar apărea ca fiind valabile din cauza unei date ulterioare indicate pe document. În mod similar, cărțile de identitate neconforme eliberate după 2 august 2021 și cărora li se aplică perioada mai scurtă de eliminare treptată ar trebui să indice, ca dată de expirare a valabilității lor, cel târziu data de 3 august 2026.
În același timp, Comisia a încurajat ferm toate statele membre să se asigure că au eliberat documente conforme cu regulamentul de la data aplicării acestuia.
În ceea ce privește măsurile de atenuare, statele membre în cauză au indicat că au limitat valabilitatea documentelor în cauză și/sau au notificat titularii în consecință.
2.4.2.Proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate de Comisie
La 14 iulie 2023, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Bulgariei, Greciei și Portugaliei pentru că nu au pus în aplicare regulamentul. Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor se referă la nerespectarea de către statele membre respective a obligației de a elibera documente prevăzute de regulament într-un format conform cu cerințele acestuia.
În cazul Bulgariei, aceasta se referă la nerespectarea obligației de a elibera cărți de identitate, documente de ședere ale cetățenilor UE și permise de ședere pentru membrii de familie ai cetățenilor UE care nu sunt resortisanți ai unui stat membru conforme.
În cazul Greciei, aceasta se referă la nerespectarea obligației de a elibera cărți de identitate conforme.
În cazul Portugaliei, aceasta se referă la nerespectarea obligației de a elibera cărți de identitate și documente de ședere ale cetățenilor UE conforme.
2.4.3.Cauze în instanță cu relevanță pentru regulament
De la data aplicării sale, s-au înregistrat două cereri de decizie preliminară privind regulamentul și, în special, privind legalitatea includerii amprentelor digitale în cărțile de identitate. În prezent, ambele cauze sunt pendinte.
Prima cerere de decizie preliminară pendinte, Landeshauptstadt Wiesbaden, privește validitatea articolului 3 alineatul (5) din regulament, potrivit căruia cărțile de identitate eliberate de statele membre trebuie să fie echipate cu un suport de stocare de înaltă securitate, cu imaginea facială a titularului și cu două amprente digitale în formate interoperabile.
Instanța de trimitere se întreabă dacă articolul 21 alineatul (2) din TFUE este temeiul juridic corect pentru regulament, dacă obligația de prelevare a amprentelor digitale respectă drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor și dacă pretinsa lipsă a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor poate avea un impact asupra validității articolului 3 alineatul (5) din regulament.
În concluziile sale din 29 iunie 2023, avocatul general Medina a concluzionat că regulamentul a fost adoptat în mod corect în temeiul articolului 21 alineatul (2) din TFUE pentru a facilita exercitarea dreptului cetățenilor Uniunii la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre. În această privință, avocata generală a arătat că acest drept le permite cetățenilor UE să se integreze în viața de zi cu zi a celorlalți rezidenți ai statului membru gazdă. Cărțile de identitate naționale au astfel aceleași funcții pe care le au și pentru respectivii rezidenți, ceea ce înseamnă că doar o dovadă fiabilă și autentică a identității facilitează posibilitatea de a beneficia pe deplin de libera circulație.
Avocatul general Medina a considerat, de asemenea, că articolul 3 alineatul (5) nu constituie o restrângere nejustificată a articolelor 7 și 8 din cartă (a se vedea de asemenea secțiunea 2.3.2). În cele din urmă, avocata generală a considerat că Parlamentul European și Consiliul nu au avut obligația de a efectua o evaluare a impactului în cursul procesului legislativ care a condus la adoptarea regulamentului.
Cea de a doua cerere de decizie preliminară pendinte, Kinderrechtencoalitie Vlaanderen și Liga voor Mensenrechten, privește articolul 3 alineatele (5) și (6) și articolul 14 din regulament, precum și compatibilitatea acestora, printre altele, cu dreptul la viață privată și la datele cu caracter personal, precum și cu dreptul la liberă circulație. În această cauză nu s-au publicat încă concluzii ale avocatului general.
2.4.4.Informații primite de la cetățeni
De la data aplicării regulamentului, Comisia a primit o serie de plângeri și scrisori din partea cetățenilor privind documentele reglementare de regulament. Cea mai mare parte a corespondenței în cauză viza aspecte care nu aveau legătură cu punerea în aplicare a regulamentului, în special procedurile administrative naționale legate de eliberarea cărților de identitate și a documentelor de ședere în statele membre și întârzieri în cadrul acestor proceduri. Scrisorile și plângerile privind punerea în aplicare a regulamentului au vizat, în principal, includerea obligatorie a amprentelor digitale (în acest context, a se vedea secțiunea 2.3.2).
2.5.Alte progrese relevante în domeniu
2.5.1.Digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor
La 2 iunie 2021, Comisia a adoptat o comunicare privind o strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient. Strategia a remarcat că, din momentul în care călătoriile la nivel mondial se vor relua la un nivel normal, după pandemia de COVID-19, se poate preconiza o creștere puternică a fluxurilor de pasageri. Acest lucru va da un nou impuls procesului de digitalizare care a început deja înainte de pandemie și va necesita modalități inovatoare de facilitare și accelerare a controalelor la frontieră în porturile internaționale de intrare. Prezentarea de documente justificative în format digital este nu doar mai eficientă, ci și mai sigură. Comisia a anunțat că, în urma unei evaluări aprofundate și a consultărilor necesare, intenționează să prezinte o propunere de regulament privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor.
Prin introducerea documentelor de călătorie digitale pentru cetățenii UE, Comisia dorește să faciliteze călătoriile la toate frontierele externe, să reducă presiunea și blocajele la punctele de trecere a frontierei și să scurteze timpul de așteptare, precum și să îmbunătățească securitatea și eficiența verificărilor la frontieră. Aceasta își propune, de asemenea, să faciliteze exercitarea dreptului la liberă circulație al cetățenilor UE și al membrilor familiilor acestora.
OACI a stabilit un standard pentru documentele de călătorie digitale (așa-numitele „credențiale digitale de călătorie”), astfel cum s-a procedat în trecut pentru documentul fizic al pașaportului electronic și pentru datele electronice conținute în cipul acestuia. Credențialele digitale de călătorie se pot obține dintr-un pașaport existent sau dintr-o carte de identitate existentă. Călătorii ar avea un exemplar al datelor stocate pe suportul de stocare al documentului de călătorie fizic reprodus într-o aplicație găzduită pe un dispozitiv, cum ar fi un telefon mobil (amprentele digitale nu sunt incluse). Călătorii ar putea trimite, în prealabil, informații privind călătoriile, acordându-le autorităților timpul necesar pentru a filtra informațiile și pentru a accelera orice verificări la frontieră aplicabile.
În prezent, Comisia efectuează colectarea de probe și evaluările necesare pentru pregătirea unei astfel de propuneri.
2.5.2.Identitatea digitală europeană
La 3 iunie 2021, Comisia a propus un cadru pentru o identitate digitală europeană, care va fi pusă la dispoziția cetățenilor UE, a rezidenților și a întreprinderilor pentru a se identifica online și offline pentru serviciile publice și private. Propunerea de regulament urmărește să stabilească un cadru sigur în care cetățenii să își poată conecta identitățile lor digitale naționale cu atributele și credențialele digitale, care le vor permite să înlocuiască o multitudine de carduri și legitimații fizice și să își simplifice astfel viața de zi cu zi.
Propunerea pentru identitatea digitală europeană, aflată în prezent în curs de negociere, este aliniată cu obiectivele regulamentului. Cărțile de identitate eliberate în conformitate cu cerințele regulamentului conțin informații securizate pe un suport de stocare care pot fi utilizate de statele membre pentru a identifica în siguranță o persoană, permițând utilizarea acestora pentru a crea o identitate digitală europeană. De asemenea, statele membre pot utiliza suportul de stocare securizat al cărților de identitate eliberate în temeiul regulamentului pentru a dota cărțile de identitate cu o funcționalitate de identificare electronică.
La 29 iunie 2023, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la elementele-cheie ale propunerii.
3.Concluzie
Dreptul la liberă circulație este un drept conferit de cetățenia UE, apreciat în mod deosebit de cetățenii UE, iar cărțile de identitate și documentele de ședere sigure și fiabile joacă un rol esențial în evitarea obstacolelor din calea exercitării acestui drept. Posibilitatea pentru cetățenii UE de a călători în interiorul UE fără pașaport și utilizând doar o carte de identitate este unul dintre beneficiile concrete ale dreptului la liberă circulație. În plus, caracterul permiselor de ședere eliberate membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru de scutire de la obligația de a obține viză facilitează viața de familie cu cetățeanul UE pe care îl însoțesc. Pentru a se asigura că aceste beneficii nu sunt utilizate în mod abuziv de către persoane răuvoitoare, rămâne necesară asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru astfel de documente.
Comisia va monitoriza în continuare punerea în aplicare a regulamentului în conformitate cu rolul său de gardian al tratatelor.