COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.7.2023

COM(2023) 457 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Misiunile UE după doi ani: evaluarea progreselor înregistrate și calea de urmat

{SWD(2023) 260 final}

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Misiunile UE după doi ani: evaluarea progreselor înregistrate și calea de urmat

1.Un nou instrument în cadrul programului Orizont Europa

UE se confruntă cu provocări fără precedent, într-un context marcat de schimbări rapide și de o înmulțire a amenințărilor, dar și a oportunităților. Există o nevoie urgentă de soluții inovatoare la aceste provocări, printre care se numără războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, impactul schimbărilor climatice, degradarea mediului, urgențele sanitare, presiunile demografice și inegalitățile din ce în ce mai mari. Capacitatea UE de a le aborda va modela viitorul nostru colectiv, dar și percepțiile cu privire la eficacitatea sistemului nostru democratic și a valorilor acestuia.

Politica publică bazată pe misiuni reprezintă o abordare nouă și promițătoare de abordare a provocărilor societale. Aceasta presupune stabilirea unor obiective ambițioase și specifice, dar realizabile, și direcționarea resurselor publice și private, a eforturilor de cercetare și inovare (C&I) și a participării publice în direcția îndeplinirii acestora într-un anumit interval de timp. Abordarea a fost folosită pentru prima dată în cadrul programului Orizont Europa 1 , programul de finanțare al UE pentru cercetare și inovare (C&I), ca parte a setului său extins de instrumente.

Misiunile UE completează și valorifică cercetarea și inovarea convențională în mai multe moduri deosebite. Scopul lor este de a obține rezultate concrete și tangibile pentru societate, în timp ce majoritatea celorlalte instrumente urmăresc obținerea unui impact științific și/sau economic. Pe lângă faptul că furnizează sprijin financiar pentru C&I, misiunile se coordonează, de asemenea, cu aspectele de reglementare și de politică relevante. Ele au orizonturi de timp pe termen mai lung, de ordinul zecilor de ani, care sunt totuși fixe, ceea ce determină concentrarea eforturilor și accelerarea finalizării. Misiunile se concentrează puternic, chiar de la început, pe participarea cetățenilor și a părților interesate, făcând din acceptarea tehnologiei și din incluziune o parte integrantă a modelului. Deși își au originea în C&I, ele depășesc cercetarea științifică fundamentală și aplicată pentru a adopta o abordare amplă a inovării (inclusiv socială și organizațională) și pentru a valorifica cunoștințele existente, împletind întreaga gamă de activități ale programului Orizont Europa. Misiunile nu prevăd mijloacele de atingere a obiectivelor, ceea ce le face interdisciplinare prin concepție, necesitând o abordare la nivel de portofoliu care să genereze sinergii și complementarități în dezvoltarea și implementarea soluțiilor.

Orizont Europa a identificat cinci domenii de misiune în care provocările ar putea fi abordate în mod eficace în cadrul unei abordări bazate pe misiuni. Aceste domenii sunt: adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societății; cancerul; oceane, mări și ape de coastă și continentale sănătoase; orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei; sănătatea solului și alimentele. Până în prezent, Comisia a lansat cinci misiuni ale UE 2 , pe baza rapoartelor elaborate de comitetele specializate ale misiunilor, care au evaluat maturitatea inovării tehnologice și sociale în aceste domenii. Pentru fiecare misiune au fost elaborate planuri detaliate de punere în aplicare, utilizând ca punct de plecare criteriile de misiune din temeiul juridic al programului Orizont Europa.

Regulamentul privind programul Orizont Europa 3 instituie obligația de a evalua misiunile UE cel târziu în 2023. Această evaluare vizează atât misiunile individuale, cât și însuși instrumentul misiunilor, reprezentând totodată o revizuire a domeniilor de misiune. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) care însoțește prezenta comunicare prezintă rezultatele acestei evaluări și oferă „autoevaluări” pentru fiecare misiune, organizate pe baza următoarelor criterii:

·un obiectiv de misiune ambițios, dar realist;

·valoarea adăugată;

·conținutul C&I;

·asigurarea faptului că punerea în aplicare este fezabilă, măsurabilă și încadrată în timp;

·asigurarea acceptării misiunii de către public;

·bugetul;

·participarea cetățenilor și a părților interesate;

·progrese, realizări și etape. 

De asemenea, evaluarea procesului de selecție a identificat lacune și a declanșat reflecții cu privire la posibilitatea de a lansa misiuni suplimentare în toate cele cinci domenii. Prezenta comunicare prezintă principalele constatări ale unei evaluări aprofundate a misiunilor UE și conturează calea de urmat pentru acest instrument.

2.Principalele realizări de până în prezent

La mai puțin de doi ani de la punerea în aplicare, cele cinci misiuni ale UE din prezent și-au dovedit potențialul atât individual, cât și colectiv. Secțiunea de față oferă o imagine de ansamblu a principalelor realizări identificate în evaluarea fiecăreia dintre cele cinci misiuni actuale, precum și o evaluare de ansamblu a lecțiilor pozitive învățate. Următoarea secțiune pune accentul pe limitările identificate și propune acțiuni pentru abordarea acestora, precum și pentru dezvoltarea și îmbunătățirea în continuare a instrumentului reprezentat de misiuni în următorii ani.

Adaptarea la schimbările climatice

Misiunea urmărește să ajute cel puțin 150 de regiuni europene să devină reziliente la schimbările climatice până în 2030. Misiunea a fost elaborată în paralel cu Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice 4 și este legată de obiectivul strategiei de a avea o Europă rezilientă la schimbările climatice până în 2050. A fost concepută astfel încât să contribuie la accelerarea adaptării la schimbările climatice și la impulsionarea unor schimbări transformatoare în Europa, contribuind la un proces mai sistemic de elaborare a politicilor, bazat pe cele mai noi cunoștințe, tehnologii și date generate de C&I.

Mai precis, misiunea ajută regiunile și autoritățile locale prin acordarea de sprijin direct și prin facilitarea accesului la cunoștințe în trei domenii: 1) înțelegerea mai bună a riscurilor climatice la care sunt și vor fi expuse; 2) definirea unor parcursuri de realizare a rezilienței la schimbările climatice pentru cel puțin 150 de regiuni, prin experimentarea unor prognoze diferite și 3) consolidarea rezilienței prin intermediul a cel puțin 75 de proiecte demonstrative la scară largă.

De la lansarea misiunii în septembrie 2021, 308 autorități regionale și locale au semnat Carta misiunii, demonstrând un angajament politic clar de a acționa în vederea atingerii obiectivelor misiunii. În ianuarie 2023 au fost lansate Platforma de punere în aplicare a misiunii, care oferă asistență tehnică regiunilor, și comunitatea de practici a misiunii. Împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI), misiunea a început să se adreseze regiunilor pentru a identifica o rezervă de proiecte de adaptare eligibile pentru finanțare. În colaborare cu DG JRC și cu comunitatea de cunoaștere și inovare Clima a EIT, sunt în curs de elaborare căi de inovare în materie de adaptare, pe baza specializării inteligente și a parteneriatelor pentru inovare regională.

Primele proiecte ale misiunii din cadrul Orizont Europa ajută autoritățile regionale și locale să efectueze evaluări ale riscurilor climatice și ale vulnerabilităților aferente, să demonstreze soluții inovatoare (cum ar fi clădiri rezistente la inundații, culturi mai rezistente la secetă și produse de asigurare inovatoare) sau le sprijină cu instrumente de implicare participativă a cetățenilor. Pentru proiectele demonstrative care îndeplinesc criteriile de selecție, dar nu pot fi realizate cu prioritate, se acordă o marcă de excelență menită să faciliteze adoptarea lor de către alte programe de finanțare.

Cancerul

Misiunea privind cancerul a stabilit obiectivul general de îmbunătățire a vieții a peste 3 milioane de persoane până în 2030 prin prevenire, tratamente curative și luarea de măsuri pentru ca persoanele afectate de cancer, inclusiv familiile acestora, să trăiască mai mult și mai bine. Misiunea se concentrează pe patru obiective specifice: (1) asigurarea unei mai bune înțelegeri a cancerului, (2) creșterea gradului de prevenire, inclusiv prin screening și depistare timpurie, (3) îmbunătățirea diagnosticării și a tratamentului și (4) creșterea calității vieții pacienților și a familiilor acestora.

Misiunea privind cancerul este o componentă majoră a investițiilor UE în cercetarea și inovarea în domeniul cancerului și este esențială pentru punerea în aplicare cu succes a Planului de combatere a cancerului și a multora dintre acțiunile-cheie ale acestuia, ca parte a unei puternice uniuni europene a sănătății. Pentru a facilita integrarea politicilor de C&I și a celor de sănătate, misiunea privind cancerul și Planul european de combatere a cancerului 5 au fost dezvoltate în comun încă de la început. Obiectivele lor sunt aliniate, au fost convenite inițiative emblematice complementare și a fost instituită o guvernanță comună.

La nivelul UE, misiunea privind cancerul și Planul de combatere a cancerului au promovat un nou dialog cu statele membre privind cancerul și au adus împreună ministerele sănătății și cercetării pentru a colabora într-un subgrup comun privind cancerul în cadrul Grupului de experți privind sănătatea publică 6 . Se creează astfel un mediu adecvat pentru ca cercetările științifice să contribuie în mod sistematic la elaborarea politicilor. Misiunea privind cancerul a facilitat implicarea timpurie a Grupului de experți privind sănătatea publică, care a contribuit la conturarea versiunii actualizate a Recomandării Consiliului privind screeningul pentru depistarea cancerului 7 , extinzând screeningul la cancerul de prostată, pulmonar și gastric, pe lângă cel de depistare a cancerului de sân, colorectal și de col uterin. Reproducând această abordare integrată a politicilor în materie de sănătate și cercetare, centrele naționale ale misiunii privind cancerul, recent lansate, vor promova dialoguri intersectoriale cu părțile interesate de la nivel național cu privire la prevenirea și combaterea cancerului.

Misiunea joacă un rol esențial în facilitarea dezvoltării UNCAN.eu, un centru european de date privind cancerul, pentru a-i ajuta pe cercetători să analizeze date combinate provenite din cercetări, date privind sănătatea și alte date relevante la o scară fără precedent, sporind robustețea datelor și creând noi oportunități de cercetare. Misiunea facilitează și alte inițiative ale UE: ea sprijină Centrul digital european pentru pacienții bolnavi de cancer, care va da posibilitatea pacienților să facă schimb de date și să „navigheze” mai bine prin sistemele de sănătate, transpunând viitorul spațiu european al datelor privind sănătatea în beneficii concrete pentru cercetători și cetățeni. În plus, a fost lansat un dialog cu tinerii supraviețuitori ai cancerului, oferindu-le posibilitatea de a-și împărtăși experiența, de a-și exprima nevoile specifice și de a crea în comun inițiative care vor contribui la satisfacerea lor.

Refacerea oceanelor și a apelor noastre până în 2030

Obiectivul misiunii este de a reconcilia protecția și refacerea ecosistemelor marine și de apă dulce cu presiunile tot mai mari asupra resurselor acvatice. Misiunea contribuie în mod direct la transformarea Uniunii Europene într-un pionier al tranziției către o economie albastră durabilă și circulară și la impulsionarea noului val de inovații de care această tranziție are nevoie.

Fiind o inițiativă incluzivă, sistemică și transformatoare care reunește eforturile existente la nivelul UE, la nivel național și regional, misiunea contribuie la depășirea cadrelor de guvernanță fragmentate și sprijină legislația și politicile 8 esențiale ale UE în domeniile marin, maritim și al apei dulci, precum și în domenii conexe.

Misiunea a instituit patru „faruri” ale misiunii 9 în principalele bazine maritime și fluviale europene, ca puncte de testare, demonstrare și implementare la scară largă a soluțiilor necesare, punându-le la dispoziția a peste 100 de regiuni europene asociate. S-au exprimat angajamente cu privire la peste 480 de acțiuni în temeiul Cartei misiunii, mobilizând o sumă totală de 3,72 miliarde EUR 10 . Prin susținerea cartei, statele membre, regiunile, autoritățile locale, partenerii internaționali 11 și numeroase părți interesate diverse își exprimă sprijinul politic puternic, luând măsuri concrete și mobilizând resurse și acțiuni de la bază spre vârf. În cadrul „farurilor” misiunii se înființează comunități-cheie de actori (de exemplu porturi, proprietari de flote, orașe costiere, insule, comunități de pescuit și conservare), pentru a aduce laolaltă orașe de coastă, insule, comunități de pescuit și conservare, porturi și proprietari de flote. A fost lansată o platformă de implementare pentru a oferi sprijin părților interesate care s-au angajat să implementeze misiunea.

O modalitate de a veni în întâmpinarea părților interesate este platforma europeană Digital Twin Ocean, care va fi operațională în 2024. Aceasta pune cunoștințele privind oceanele la dispoziția cetățenilor, a antreprenorilor, a oamenilor de știință și a responsabililor de elaborarea politicilor, facilitând astfel emiterea de previziuni și luarea deciziilor în cunoștință de cauză. De asemenea, în cadrul misiunii se pun în aplicare abordări participative și se urmărește participarea cetățenilor, de exemplu prin acțiuni de știință cetățenească și acțiuni de răspândire a cunoștințelor în domeniul marin, prin inițiative de acvacultură oceanică plasate sub responsabilitatea comunității și prin campanii de consum responsabil de produse marine.

Misiunea acționează ca un catalizator pentru sinergii și complementarități între diferitele programe regionale, naționale și ale UE, punând deja în comun fonduri din afara sferei C&I, și anume planurile naționale FEAMPA 12 , BlueInvest cu 1,5 miliarde EUR sub formă de finanțare de risc, fonduri de redresare și reziliență, Interreg și Copernicus.

100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030

Cele două obiective ale misiunii vizează realizarea a 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030 și asigurarea faptului că aceste orașe vor acționa și ca centre de experimentare și inovare, pentru a oferi tuturor orașelor europene posibilitatea de a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Interesul pentru misiune a fost puternic încă de la început: peste 377 de orașe și-au depus candidatura pentru a se alătura misiunii.

Misiunea a creat o comunitate de orașe ambițioase 13 . Sprijinite de platforma misiunii, orașele participante au acces la un portal online pe care au posibilitatea să acționeze în grupuri, să facă schimb de experiență și să acceseze un registru de cunoștințe pentru a accelera soluțiile neutre din punct de vedere climatic. În prezent, portalul are peste 1 400 de utilizatori activi.

Misiunea este incluzivă, implicând toate statele membre ale UE și opt țări asociate. Statele membre sunt implicate în mod sistematic prin intermediul vizitelor efectuate în fiecare țară și al proiectului CapaCITIES 14 , care sprijină rețelele naționale și le conectează între ele. Toate orașele au început să creeze împreună cu comunitatea locală și cu cetățenii contracte pentru orașe în domeniul climei, cu sprijinul unor consilieri orășenești specializați.

Acțiunile misiunii sunt sprijinite de BEI, inclusiv prin acțiuni specifice de sensibilizare a orașelor și printr-o contribuție la procesul de revizuire a contractelor pentru orașe în domeniul climei. 53 de orașe pilot 15 au fost selectate pentru a primi granturi (între 0,5 și 1,5 milioane EUR) în vederea conceperii de soluții inovatoare care să abordeze provocările tranziției climatice. Alte 50 de orașe vor beneficia în curând de activitatea desfășurată în cadrul proiectelor-pilot prin schimb de experiență și mentorat cu orașele pilot.

Regenerarea urbană se află în centrul unei cereri de propuneri comune în cadrul programului Orizont Europa, organizată între misiunea „Orașe” și misiunea „Adaptarea la schimbările climatice”. Datorită unei acțiuni specifice din cadrul programului Orizont Europa, orașele ucrainene au de asemenea posibilitatea de a se asocia misiunii. Au fost realizate sinergii cu programele și inițiativele UE, de exemplu cu Consiliul European pentru Inovare (CEI), cu Mecanismul pentru interconectarea Europei, cu proiectele strategice integrate LIFE și cu inițiativa „Acțiuni urbane inovatoare” 16 .

Multe state membre sau regiuni fac referire la misiunea „Orașe” în programele lor operaționale regionale și au fost identificate fluxuri de finanțare specifice la nivel național, de exemplu în Grecia și Spania. De asemenea, în cadrul programului de lucru Orizont Europa pentru perioada 2023-2024 există o cerere de propuneri comună între această misiune și parteneriatele pentru o mobilitate cu emisii zero (2Zero) și pentru mobilitatea conectată, cooperativă și automatizată (CCAM), cu un buget combinat de 50 de milioane EUR. Un centru pentru tranzițiile urbane 17 sprijină activitățile internaționale de sensibilizare ale misiunii „Orașe” și legăturile cu misiunea globală „Tranziții urbane” a misiunii „Inovare”.

Un pact al solului pentru Europa

Având ca obiectiv crearea a 100 de laboratoare vii și de faruri până în 2030, misiunea urmărește să ofere soluții pentru gestionarea durabilă și refacerea solurilor din zone rurale și urbane. Aproximativ 60 % din solurile din UE sunt considerate nesănătoase 18 , adică își pierd capacitatea de a susține producția de alimente, biodiversitatea și reglarea ciclurilor apei, nutrienților și carbonului. Alături de Strategia privind solul pentru 2030, de propunerea de directivă privind monitorizarea și reziliența solului și de Observatorul european al solului, misiunea face parte dintr-un cadru solid pentru protecția și refacerea solului, astfel cum a fost recunoscut și de Parlamentul European 19 .

Numeroase strategii, comunicări și planuri de acțiune ale Pactului verde european au identificat misiunea drept un instrument de realizare a ambițiilor lor în materie de politici 20 . Misiunea beneficiază de sprijin din surse precum programul LIFE și întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa 21 , PRIMA 22 și CEI. Prin promovarea educației în domeniul solului, misiunea sprijină Anul European al Competențelor. Pentru a mobiliza resurse financiare suplimentare, BEI creează în prezent o rezervă de investiții la scară largă în sol, în asociere cu InvestEU.

În total, statele membre au raportat peste 200 de activități complementare în sprijinul obiectivelor misiunii. Misiunea este integrată în 18 din cele 28 de planuri strategice elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (PAC) 23 , creând astfel legături între inovațiile în materie de gestionare a solului, practicile agricole și alocarea fondurilor PAC. Aceste sinergii vor permite punerea în practică și reproducerea soluțiilor dezvoltate în cadrul misiunii în peste 1 000 de locuri de testare suplimentare. În cadrul misiunii, autoritățile regionale și locale elaborează acorduri teritoriale de gestionare a solului pentru sănătatea solului. O platformă a misiunii „Sol” 24 acționează ca ghișeu unic pentru informare și participare la activitățile misiunii.

Misiunea promovează monitorizarea armonizată a solului în UE și elaborează strategii pentru decontaminarea și regenerarea solului, precum și noi modele de afaceri pentru lanțuri valorice favorabile solului și neutre din punct de vedere climatic. Prin sprijinul său pentru agricultura carbonului, misiunea privind solul promovează instrumente de monitorizare, raportare și verificare competitive din punctul de vedere al costurilor pentru eliminarea dioxidului de carbon din sol.

Primele laboratoare vii din cadrul misiunii vor demara în 2024 și vor avea ca rezultat peste 200 de locuri de testare pentru experimentarea locală în zonele urbane și rurale. Misiunea se adresează mai multor categorii de public în moduri inovatoare, de exemplu prin implicarea industriilor culturale și creative și prin promovarea Manifestului misiunii 25 . Privind dincolo de granițele Europei, misiunea a devenit o inițiativă emblematică majoră pentru cooperarea internațională cu Parteneriatul global pentru sol 26 , cu inițiativa Misiunea de inovare în agricultură pentru climă 27 sau cu parteneri internaționali din domeniul C&I cum ar fi Japonia, SUA, Canada și o serie de țări africane.

Evaluare generală a misiunilor UE

Prezenta subsecțiune sintetizează evaluarea din perspectiva instrumentului reprezentat de misiuni, formulând câteva concluzii orizontale valabile pentru toate cele cinci misiuni cu privire la aspectele impuse de temeiul juridic: procesul de selecție, guvernanța, bugetul, concentrarea și progresele înregistrate până în prezent. Încă de la crearea lor, misiunile UE au demonstrat un potențial clar de accelerare a schimbărilor. Cu ajutorul finanțării din partea programului Orizont Europa, misiunile UE au conectat și au sprijinit politici și programe din întreaga UE prin participarea publicului local și punerea în aplicare la nivel local. Evaluarea confirmă faptul că misiunile sunt inițiative oportune și motivante, care dau un nou avânt priorităților politice importante ale UE și contribuie la alinierea eforturilor europene, naționale, regionale și locale în materie de politică în vederea atingerii unor obiective comune.

Procesul de selecție: Evaluarea constată că procesul de dezvoltare a misiunilor, care a durat un an, a oferit experților principali și unei game largi de părți interesate oportunități valoroase de a participa la crearea în comun a misiunilor, de exemplu prin implicarea lor în comitetele misiunilor și în grupurile de dezbatere ale cetățenilor. A fost confirmată, de asemenea, relevanța continuă a domeniilor de misiune și a misiunilor UE propriu-zise.

Guvernanța: Fiecare misiune include mecanisme de guvernanță la nivelul UE. Guvernanța este deosebit de importantă pentru un nou instrument, cu atât mai mult pentru unul de o asemenea complexitate, menit să reunească diferite circumscripții, niveluri de guvernare, discipline științifice și surse de finanțare. Printre aceste mecanisme se numără organisme directoare și de coordonare transsectoriale specifice care fac posibile noi forme de colaborare între serviciile Comisiei și între nivelurile de guvernare. Pentru conducerea fiecărei misiuni au fost numiți administratori de misiune și adjuncți ai acestora, sprijiniți de secretariatele misiunilor. Au fost selectate două serii de comitete ale misiunilor pentru a oferi consiliere strategică și expertiză (unul pentru faza de proiectare și unul pentru punerea în aplicare). S-au înregistrat progrese importante și în ceea ce privește guvernanța la nivel național: mai multe state membre au instituit grupuri operative interministeriale și grupuri naționale „oglindă” pentru a asigura o mai bună colaborare cu Comisia în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național. De asemenea, statele membre au mobilizat programe ale UE în sprijinul misiunilor, în cadrul gestiunii partajate. Totodată, evaluarea a constatat că guvernanța misiunii pune capăt izolării organizaționale și aduce mai aproape diversele organizații în vederea atingerii obiectivelor comune cu termene precise.

Bugetul: În cadrul programului Orizont Europa au fost realizate investiții importante pentru a facilita dezvoltarea de cunoștințe și de soluții inovatoare care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite de misiunile UE. Până în prezent, Comisia Europeană a pus la dispoziție în total 1,8 miliarde EUR în două programe de lucru ulterioare (PL 2021-2022 și PL 2023-2024), ceea ce corespunde unui procent de 10 % din bugetul pilonului 2 al programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2023. Toate misiunile au reușit să obțină un anumit nivel de interes și angajamente din surse de finanțare externe programului Orizont Europa, inclusiv din sectorul privat (în principal prin intermediul BEI).

Concentrarea și progresele înregistrate până în prezent: Numărul mare de inițiative de participare a cetățenilor organizate în etapa pregătitoare de concepere a misiunilor a contribuit la consolidarea asumării lor la nivelul societății și la încurajarea participării ample a comunităților de părți interesate relevante. Evaluarea sugerează că, prin concentrarea strictă asupra politicilor și strategiilor UE și prin alinierea strânsă la acestea, misiunile contribuie în mod semnificativ la realizarea lor. Dincolo de nivelul Uniunii, misiunile UE au reușit să aducă laolaltă comunități mari de părți interesate, inclusiv prin construirea de comunități la nivel regional și local și prin obținerea participării acestora. În plus, evaluarea sugerează că, în ansamblu, misiunile înregistrează progrese în conformitate cu planurile lor de punere în aplicare și par să fie pe drumul cel bun către atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030.

3.Provocări nesoluționate și îmbunătățiri necesare

Fiind un instrument nou, misiunile au nevoie de sprijin politic, precum și de continuitate și previzibilitate, dar și de o evaluare lucidă și de îmbunătățiri. Evaluarea recunoaște aceste limitări, iar Comisia s-a angajat să le remedieze, având în vedere că promisiunea inițială a instrumentului reprezentat de misiuni este încă puternică, iar cele cinci misiuni dau semne că funcționează bine. Recomandările din această secțiune sunt rezultatul unei reflecții în rândul serviciilor Comisiei, al președinților comitetelor misiunilor și al administratorilor misiunilor.

Pe lângă primele realizări încurajatoare prezentate mai sus, misiunile UE se confruntă și cu o serie de provocări importante. Există mai multe domenii în care se pot aduce îmbunătățiri, printre care structura de guvernanță uneori greoaie, efectul de levier destul de limitat de până acum al finanțării externe programului Orizont Europa, sinergiile nu tocmai ideale cu alte instrumente ale UE, implicarea scăzută a sectorului privat, eforturile de comunicare și sensibilizare a părților interesate și a cetățenilor. Toate misiunile au luat măsuri pentru a remedia aceste probleme, dar sunt necesare eforturi suplimentare – inclusiv la nivel orizontal. Abordarea acestor provocări va deveni din ce în ce mai importantă pe măsură ce misiunile vor avansa, iar accentul se va deplasa din ce în ce mai mult pe implementare și pe impact.

Îmbunătățirea guvernanței și a direcției politice

Pentru a fi eficace, misiunile UE au nevoie de o coordonare solidă și de un sistem de guvernanță solid. Evaluarea a arătat că sistemul instituit pentru misiunile UE promovează legături între domeniile de politică și între organizații, însă o serie de alte funcții de guvernanță pot fi îmbunătățite. Sistemul de guvernanță este perceput de multe părți interesate ca fiind greoi, complex și lipsit de transparență. În plus, el nu a ajuns încă să fie un sistem coerent și consecvent de monitorizare a misiunilor, nici individual, nici ca instrument. Sistemul de guvernanță se concentrează puternic pe punerea în aplicare și, în prezent, nu dispune de un spațiu de analiză și de reflecție în privința (lipsei) progreselor și a elaborării de noi instrumente și politici. De asemenea, în cadrul său nu există suficient spațiu pentru discuții politice la nivel înalt cu privire la progresele înregistrate și pentru reorientare acolo unde este necesar.

Pentru ca misiunile să poată fi eficace, este necesară o guvernanță administrativă consolidată și mai bine coordonată. Pentru a avea succes, acest tip de inițiative ambițioase, la nivelul întregii administrații, cum sunt și misiunile UE, presupune dezvoltarea unor sinergii la scară largă și transpolitice pe perioade lungi și la nivelul UE concomitent cu nivelurile național, regional și local. De exemplu, ar trebui consolidate mecanismele de coordonare între reprezentanții misiunilor de la nivelul UE și autoritățile de la nivel național, regional și local, pentru a se asigura că eforturile misiunilor se desfășoară cât mai aproape de cetățenii UE. De asemenea, este clar că un leadership politic consolidat ar trebui să dea un semnal clar privind facilitarea accesului la resurse (inclusiv la finanțare) și a acțiunilor în vederea realizării de progrese înspre îndeplinirea obiectivelor misiunilor. Prin urmare, ar trebui consolidată suplimentar coordonarea misiunilor UE la nivel administrativ.

Asigurarea unor coinvestiții mai consistente și mai eficiente, inclusiv din partea sectorului privat

Trebuie mobilizat un portofoliu mai larg de instrumente, cererile de propuneri din cadrul programului Orizont Europa servind doar ca finanțare inițială și ca facilitator, și mai puțin ca instrumente principale de implementare. Abordarea integrată a misiunilor necesită o asumare în comun puternică a responsabilității la nivelul Comisiei și al Uniunii, implicând toți actorii relevanți și toate părțile interesate, inclusiv în utilizarea instrumentelor lor de finanțare, deoarece misiunile trebuie să se regăsească în tot lanțul inovării, de la laborator până la implementarea pe scară largă. Caracterul interdisciplinar al mecanismelor de guvernanță oferă numeroase oportunități pentru crearea de sinergii între misiunile UE și alte părți ale programului Orizont Europa, între misiunile UE și alte instrumente ale Uniunii și între misiunile UE și politicile și programele de finanțare naționale, regionale și locale. Dovezile obținute în cadrul evaluării arată că aceste oportunități nu au fost încă exploatate pe deplin.

Programarea finanțării UE de către statele membre trebuie să fie aliniată mai îndeaproape la misiunile UE. Acesta este un element integrant al creării de sinergii, de exemplu deoarece utilizează mai sistematic politica de coeziune pentru misiunile UE. Prin urmare, o altă provocare majoră constă în diversificarea fondurilor și a surselor de finanțare pentru a sprijini o rezervă de activități, de la cercetare la implementare. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui stabilite contacte foarte strânse între serviciile Comisiei și autoritățile de management și de punere în aplicare ale statelor membre.

Până în prezent, punerea în aplicare a misiunilor UE este finanțată în principal prin programul Orizont Europa și prin alte surse de finanțare publică. Pentru a obține însă un impact total până în 2030, aceste fonduri trebuie să fie completate de investiții semnificative din partea sectorului privat și a organizațiilor filantropice astfel încât să se asigure implementarea și reproducerea soluțiilor la scară largă. Deși se depun eforturi în această direcție, ar trebui crescut nivelul investițiilor și al implicării actorilor respectivi.

Intensificarea cooperării cu BEI este esențială pentru a atinge obiectivele misiunilor UE. Pe parcursul etapelor de pregătire și de punere în aplicare, misiunile UE au colaborat îndeaproape cu BEI, care a furnizat servicii de consiliere pentru a sprijini elaborarea agendelor de investiții ale planurilor de punere în aplicare a misiunilor. Această colaborare ar trebui intensificată, în special având în vedere alinierea puternică a obiectivelor mai multor misiuni cu obiectivele BEI.

Sunt necesare mai multe eforturi pentru a spori interesul sectorului privat față de activitățile misiunilor UE. Utilizarea instrumentelor inovatoare concepute pentru sectorul privat, cum ar fi achizițiile publice în domeniul inovării, nu a fost explorată pe deplin. În plus, experiența a arătat că relațiile cu parteneriatele europene, în special cu cele în care este puternic implicată industria, reprezintă modalități eficace de a spori interesul industriei față de prioritățile strategice ale UE și față de modalitățile de a contribui la aceste priorități. Au fost deja lansate cereri de propuneri comune între misiunile UE și unele dintre parteneriatele europene programate în comun. Lansarea, în cadrul parteneriatelor europene existente și viitoare, a unor cereri de propuneri axate pe misiuni și legate de misiuni ar deschide mai multe oportunități de colaborare cu industria. Aceasta va fi completată de un dialog structurat cu principalele grupuri de interese, atât din industrie, cât și din sfera organizațiilor filantropice.

Consolidarea participării cetățenilor și a părților interesate

Realizarea obiectivelor misiunilor individuale ale UE (și a ambițiilor UE în general) va depinde, în cele din urmă, de sprijinul public larg și de acceptarea tranziției verzi și digitale necesare. Deși aportul părților interesate care au participat direct la misiuni a fost destul de eficace, ar putea fi stimulate mai mult eforturile de sensibilizare a publicului larg și de implicare directă a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali, îndeplinind astfel promisiunea și potențialul misiunilor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a sensibiliza publicul cu privire la obiectivele și impactul misiunii, pentru a consolida mecanismele de feedback din partea părților interesate și pentru a spori vizibilitatea misiunilor și a acțiunilor lor concrete pe teren. În acest scop, trebuie intensificate în mod semnificativ eforturile de comunicare cu grupurile relevante de părți interesate și cu cetățenii.

Publicul nu conștientizează încă beneficiile și potențialul misiunilor UE ca instrument. Acest lucru se întâmplă în pofida succesului relativ al misiunilor individuale ale UE, care au depus eforturi pentru comunicare și sensibilizare, precum și pentru participarea comunităților de părți interesate afectate. Vizibilitatea de brand a instrumentului reprezentat de misiuni facilitează participarea la misiunile individuale. Implicarea activă și continuă a Parlamentului European, a Comitetului Economic și Social European și a Comitetului Regiunilor este, de asemenea, esențială pentru sensibilizarea publicului și pentru mobilizarea cetățenilor.

Comisia va desfășura mai intens acțiuni specifice pentru a sprijini misiunile în ansamblu, inclusiv în ceea ce privește sensibilizarea și comunicarea. De asemenea, va consolida sistemul de monitorizare astfel încât progresele înregistrate în punerea în aplicare a misiunilor UE să fie evaluate într-un mod mai cantitativ și mai ușor de înțeles. Mai mult, Comisia va elabora recomandări de politică referitoare la viitorul misiunilor UE, inclusiv la strategiile de tranziție către următorul buget al UE pe termen lung. Experiența evaluării actuale, efectuată de altfel foarte devreme în ciclul de viață al misiunilor, a demonstrat importanța unei imagini de ansamblu continue a parametrilor de punere în aplicare. Comisia se angajează să elaboreze în 2025 un nou raport de evaluare privind punerea în aplicare a misiunilor UE pentru a trece în revistă progresele înregistrate, a evalua adecvarea finanțării, a identifica realizările care merită diseminate în viitor și a reproduce soluțiile inovatoare găsite în cadrul misiunilor.

4.Un nou avânt

Cele cinci misiuni actuale ale UE au obținut un impact substanțial pe teren și vor continua să depună eforturi pentru consolidarea rezultatelor și abordarea provocărilor rămase. Evaluarea a evidențiat însă și oportunitatea de a extinde portofoliul misiunilor, precum și necesitatea de a reafirma sprijinul politic și financiar pentru acest instrument.

Lansarea unei noi misiuni a UE, referitoare la noul Bauhaus european

La peste doi ani de la lansarea sa, inițiativa „noul Bauhaus european” (NBE) 28 a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește obiectivul său de a realiza o punte de legătură între Pactul verde european și spațiile și experiențele noastre de viață. Comunitatea inițiativei numără peste 1 000 de membri activi în toată Europa și în afara acesteia, un grup consultativ alcătuit din personalități marcante în lumea arhitecturii, a culturii, a designului și a durabilității. În plus, este o sursă de inspirație pentru proiecte și inițiative pornite de la bază care testează și demonstrează ideile și acțiunile NBE.

Noul Bauhaus european are deja o serie de caracteristici comune cu misiunile UE. Actualul exercițiu de evaluare și provocările pe care le-a identificat, precum și reflecțiile din cadrul comunității NBE și solicitările Parlamentului European 29 arată că este momentul oportun ca inițiativa NBE să își consolideze progresele, să își sporească focalizarea pe C&I și integrarea în C&I și să prindă mai mult contur sub forma unei noi misiuni specifice a UE.

Lansarea unei misiuni specifice privind NBE va urma același proces ca și primele cinci. Acesta cuprinde numirea unui comitet al misiunii și elaborarea unui plan de punere în aplicare a misiunii, ambele urmând să contribuie la definirea țintelor și a obiectivelor de etapă exacte ale misiunii, așa cum s-a întâmplat în cazul primelor cinci. În cadrul procesului ar urma să fie luate în considerare potențialul și realizările de până în prezent ale inițiativei „noul Bauhaus european”, precum și evaluarea misiunilor UE.

Noua misiune ar urma să completeze și să potențeze activitățile din cadrul misiunilor existente. De exemplu, misiunile privind adaptarea la schimbările climatice și privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei ar putea sesiza posibilitatea unor sinergii suplimentare între diferitele instrumente de finanțare și investițiile din sectorul privat. De asemenea, noua misiune ar putea completa aceste două misiuni printr-o abordare holistică și mai aprofundată a mediului construit. De exemplu, s-ar putea explora pe baza C&I modul în care cartierele ar putea să devină absorbanți de carbon, să fie integrate într-un ecosistem circular, să își sporească reziliența la schimbările climatice și să redea naturii resurse prin proiectare regenerativă. NBE are și o puternică dimensiune de inovare socială, deoarece promovează dezvoltarea unor abordări inovatoare în materie de guvernanță și de elaborare a politicilor pentru a spori flexibilitatea, viteza și circularitatea fluxurilor decizionale în comparație cu procesele clasice. În domeniul său de aplicare, misiunea „noul Bauhaus european” ar asigura sinergii de complementaritate cu inițiativele relevante, cum ar fi parteneriatul Built4People. Misiunea NBE ar urma să colaboreze cu cetățenii pentru a obține o mai mare acceptare socială a politicilor Pactului verde, promovând asumarea de către societate a soluțiilor verzi și încurajând schimbările comportamentale necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Acest lucru s-ar realiza prin focalizarea pe durabilitate alături de alte criterii, printre care accesibilitatea, prețurile abordabile și calitatea experienței oferite.

Noul Bauhaus european a realizat deja sinergii între investițiile în C&I, alte instrumente de finanțare 30 și investițiile din sectorul privat. Toate cele 27 de state membre și-au asumat angajamente cu privire la noul Bauhaus european în cadrul a peste 220 de programe ale politicii de coeziune. În prezent, inițiativa are un potențial considerabil de extindere și de implementare pe scară mai largă a soluțiilor inovatoare la nivel local și regional. Banca Europeană de Investiții este de asemenea implicată, propunându-și să elaboreze orientări în materie de investiții în noul Bauhaus european pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate și promotorii de proiecte. În 2023, două provocări lansate de Consiliul European pentru Inovare contribuie la punerea în aplicare a noului Bauhaus european. Începând din 2021, Institutul European de Inovare și Tehnologie mobilizează cinci comunități de cunoaștere și inovare, împreună cu rețelele lor respective în domeniul afacerilor, al educației și al cercetării, prin intermediul inițiativei „Comunitatea EIT privind noul Bauhaus european”. O misiune a UE este un instrument adecvat pentru consolidarea acestor sinergii, pentru extinderea amplorii și pentru asigurarea unui impact maxim. 

Reafirmarea sprijinului politic și financiar

Având în vedere gradul lor de ambiție, misiunile UE au nevoie de eforturi susținute și coordonate în permanență pe o perioadă de peste un deceniu. Deși se află încă într-un stadiu incipient al punerii în aplicare, misiunile UE au primit o atenție și un sprijin semnificative din partea instituțiilor UE, a statelor membre, a autorităților regionale și locale și a unei game largi de părți interesate. Această dinamică trebuie sprijinită în continuare pentru a se asigura că misiunile UE își ating obiectivele pe termen lung.

Pentru a-și îndeplini pe deplin promisiunea, misiunile UE au nevoie de un angajament clar în ceea ce privește continuarea sprijinului financiar acordat prin programul Orizont Europa în cadrul actualului buget al UE pe termen lung. În consecință, Comisia consideră că sprijinul acordat prin programul Orizont Europa misiunilor UE pentru perioada de după 2023 ar trebui stabilit la un nivel de 11 % din pilonul 2 31 . Această finanțare va garanta continuitatea și va contribui la menținerea ritmului de punere în aplicare în cadrul misiunilor existente. În același timp, va impulsiona misiunile să mobilizeze surse de finanțare din exteriorul programului Orizont Europa, suportând totodată lansarea unei noi misiuni.

5.Concluzie

Experiența celor doi ani de punere în aplicare a cinci misiuni ale UE a confirmat că abordarea bazată pe misiuni, ca instrument al programului Orizont Europa, stimulează participarea unor comunități largi și entuziaste de părți interesate. Prin capacitatea sa de a promova experimentarea, coordonarea și extinderea implementării, instrumentul reprezentat de misiunile UE poate juca un rol esențial în tranzițiile societale necesare, în mai multe domenii.

Pe baza evaluării și a analizei misiunilor UE detaliate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei, prezenta comunicare concluzionează că punerea în aplicare a celor cinci misiuni actuale ar trebui continuată și că acestea ar trebui să beneficieze de sprijin sporit – atât politic, cât și financiar. O nouă misiune privind NBE va completa și va consolida misiunile actuale, deschizând noi posibilități de a aduce beneficii concrete în materie de C&I pentru Europa.

Cu toate acestea, experiența a arătat de asemenea că, pentru a-și valorifica pe deplin potențialul, instrumentul reprezentat de misiuni trebuie să abordeze câteva provocări nesoluționate, în special în ceea ce privește sensibilizarea publicului, guvernanța și capacitatea sa de a mobiliza alte surse de finanțare, inclusiv finanțare privată. Acțiunile formulate în prezenta comunicare vizează abordarea provocărilor cu care încă se confruntă misiunile UE, în colaborare cu toate instituțiile UE, statele membre și părțile interesate din întreaga UE, pentru ca acest instrument transformator să devină un real succes.

(1)

A se vedea Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului Orizont Europa, considerentul 2.

(2)

COM(2021) 609 final.

(3)

Articolul 8 alineatul (5) și articolul 11 din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013, JO L 170, 12.5.2021.

(4)

COM(2021) 82 final.

(5)

COM/2021/44 final.

(6)

  https://health.ec.europa.eu/latest-updates/commission-expert-group-public-health-2022-12-08_en

(7)

  https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2022/12/09/council-updates-its-recommendation-to-screen-for-cancer/  

(8)

Cum ar fi propunerea de lege privind refacerea naturii, Strategia pentru regiunile ultraperiferice, Strategia pentru regiunea arctică, Strategia privind algele, Planul de acțiune al UE pentru protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient.

(9)

Acestea sunt: farul pentru bazinul oceanelor Atlantic și Arctic; farul pentru bazinul Mării Baltice și al Mării Nordului; farul pentru bazinul Mării Mediterane și farul pentru bazinul Dunării.

(10)

Carta misiunii privind oceanele și apele este un cadru simplu, motivant și favorabil incluziunii care face apel la acțiuni concrete de consolidare a cooperării în vederea îndeplinirii obiectivelor misiunii. Aceasta se adresează tuturor părților interesate din sectorul public sau privat. Acțiunile misiunii acoperă cercetarea și inovarea, cunoștințele și datele, participarea cetățenilor, extinderea/implementarea de soluții, educația și formarea.

(11)

Declarația ministerială a Uniunii pentru Mediterana, iunie 2022.

(12)

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură.

(13)

100 de orașe din statele membre și 12 orașe din țările asociate la programul Orizont 2020.

(14)

  https://cordis.europa.eu/project/id/101056927  

(15)

  https://netzerocities.eu/wp-content/uploads/2023/03/Pilot-Cities-Announcement-Press-Release-Mar-2023-Final.pdf  

(16)

  https://www.urban-initiative.eu/innovative-actions-greening-cities

(17)

 https://research-and-innovation.ec.europa.eu/news/all-research-and-innovation-news/local-action-global-impact-urban-transitions-mission-centre-starts-its-activities-2022-12-13_en

(18)

  https://esdac.jrc.ec.europa.eu/esdacviewer/euso-dashboard/

(19)

  Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2021 referitoare la protecția solului [2021/2548(RSP)] .

(20)

  Strategia „De la fermă la consumator” ; Strategia privind biodiversitatea pentru 2030 ; Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice ; Strategia UE pentru păduri pentru 2030 ; Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului ; Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice în UE ; O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE ; Strategia UE privind solul pentru 2030 ; Comunicarea privind ciclurile durabile ale carbonului ; Comunicarea privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ; Comunicarea privind asigurarea disponibilității și a unor prețuri abordabile ale îngrășămintelor ; Cadrul legislativ pentru sisteme alimentare durabile ale Uniunii (FSFS) ; Comunicarea privind inițiativa cetățenească europeană (ICE) „Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură propice albinelor, pentru un mediu sănătos”.

(21)

  https://www.cbe.europa.eu/

(22)

  https://prima-med.org/

(23)

  https://agriculture.ec.europa.eu/cap-my-country/cap-strategic-plans_en

(24)

  https://mission-soil-platform.ec.europa.eu/

(25)

Până la jumătatea lunii iunie 2023, manifestul avea peste 1 400 de semnatari, printre care 100 de instituții publice și private.

(26)

  https://www.fao.org/global-soil-partnership/en/

(27)

  https://www.aimforclimate.org/  

(28)

  https://new-european-bauhaus.europa.eu/index_en  

(29)

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2022-0213_RO.html

(30)

 Orizont Europa, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul pentru o tranziție justă, programul LIFE, Europa digitală, Programul privind piața unică, COSME, Erasmus+, programul „Europa creativă”, Corpul european de solidaritate.

(31)

Distribuția contribuției între diferitele clustere ale pilonului 2 va fi diferențiată pe clustere, reflectând obiectivele misiunilor și legătura acestora cu clusterul respectiv. Aceasta nu va submina sprijinul pentru adoptarea și extinderea dezvoltării și producției de tehnologii strategice în Uniune, astfel cum se prevede în politica industrială a UE și în propunerea Comisiei de revizuire a cadrului financiar multianual.