COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.5.2023

COM(2023) 274 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor 
Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023 marchează continuarea punerii în aplicare a inițiativei Comisiei de a consolida guvernanța spațiului Schengen fără controale la frontierele interne („spațiul Schengen”) și de a asigura răspunsuri europene structurate, coordonate și comune la provocările care afectează spațiul comun. Acesta marchează începutul celui de al doilea ciclu anual Schengen, contribuind la luarea deciziilor politice, precum și la monitorizarea tehnică, atât la nivel european, cât și la nivel național. Bazându-se, printre altele, pe evaluările Schengen efectuate în 2022, raportul prezintă situația spațiului Schengen, monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul ciclului anual de guvernanță și evidențiind domeniile prioritare care necesită o atenție suplimentară.

În ultimul an, prioritățile importante identificate în raportul din 2022 privind starea spațiului Schengen au fost puse în aplicare cu succes și au fost îndeplinite obiective intermediare. Printre realizările notabile se numără aderarea Croației la spațiul Schengen, adoptarea unui nou cadru juridic pentru evaluările Schengen, prima politică strategică multianuală pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, adoptarea Recomandării Consiliului privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii și lansarea noului Sistem de informații Schengen. Privind în perspectivă, Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023 urmărește să se bazeze pe aceste priorități și obiective generale, pentru a garanta o punere în aplicare fără sincope și eficace a arhitecturii Schengen, ținând seama de noile provocări și domenii prioritare.

Prezenta comunicare 1 servește drept contribuție pentru Consiliul Schengen care urmează să aibă loc la 8 iunie 2023, care reunește miniștrii spațiului Schengen pentru a asigura coordonarea strategică a politicilor în domeniul afacerilor interne, pentru a promova condițiile pentru buna funcționare a spațiului de libertate, securitate și justiție și pentru a oferi orientări operaționale.

1.Consolidarea guvernanței Schengen pentru un nivel ridicat și susținut de punere în aplicare

Garantarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne necesită punerea în aplicare de către toate statele, la cele mai înalte standarde posibile, a unor măsuri convenite de comun acord, împreună cu răspunsuri structurate, coordonate și comune la amenințări. Pentru a răspunde necesității acestui cadru comun de guvernanță, în 2022 a fost instituit de Comisie primul ciclu Schengen anual. Acesta a reprezentat un important pas înainte în promovarea încrederii reciproce între statele membre ale spațiului Schengen, în creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările comune, în stimularea unui simț mai puternic al responsabilității colective și în pregătirea terenului pentru acțiuni coordonate și decisive.

Un cadru comun și stabil pentru coordonarea politicilor

Începând din martie 2022, Consiliul Schengen reunește periodic miniștrii afacerilor interne pentru a discuta chestiuni legate de responsabilitățile comune ale țărilor lor în ceea ce privește spațiul Schengen. Primul raport privind starea spațiului Schengen 2 a furnizat cadrul comun prin identificarea principalelor priorități de politică pentru abordarea provocărilor cu care se confruntă spațiul Schengen. Pentru a orienta discuțiile politice din cadrul fiecărui Consiliu Schengen, Comisia a prezentat un Barometru Schengen. Barometrul a oferit un tablou situațional cuprinzător al principalilor factori determinanți care au un impact asupra stabilității spațiului Schengen și care acoperă situația de la frontierele externe și interne, rutele de migrație înspre și în interiorul UE, amenințările și răspunsurile comune la provocările în materie de securitate internă, precum și la provocările politicii în domeniul vizelor. Barometrul Schengen+ consolidat, prezentat în martie 2023, a abordat necesitatea unei mai bune conștientizări a situației la nivelul UE, a pregătirii și a elaborării de politici bazate pe fapte, astfel cum a propus liderilor UE președinta von der Leyen în cadrul Consiliului European extraordinar din februarie.

Creșterea transparenței și a angajamentului

În urma solicitărilor de consolidare a angajamentului politic și a transparenței, Comisia elaborează în prezent un Tablou de bord Schengen, în strânsă cooperare cu statele membre. Acest instrument va promova în continuare transparența legată de funcționarea spațiului Schengen și încrederea reciprocă între statele membre și va permite o ierarhizare eficace a acțiunilor de remediere restante. O analiză a punerii în aplicare a recomandărilor Schengen în ultimii ani în domenii-cheie precum gestionarea frontierelor externe, returnarea, Sistemul de informații Schengen și politica în domeniul vizelor arată că, în mod cumulativ, rata efectivă de punere în aplicare la nivel național este cu mult peste 75 %.

Comisia și-a continuat activitățile de informare la nivel național în statele membre. Au avut loc reuniuni atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic pentru a discuta principalele reforme ca urmare a raportului din 2022, inclusiv discuții între coordonatorul Schengen – numit în iunie 2022 – și omologii săi de la nivel național. Schimburile au evidențiat importanța creării unor legături mai strânse între instituțiile UE și statele membre și a cultivării unei asumări comune a guvernanței spațiului Schengen. Acestea au arătat, de asemenea, că, deși există un nivel foarte ridicat de punere în aplicare eficace a acquis-ului Schengen, există în continuare provocări importante în spațiul Schengen care trebuie abordate.

Prezentare generală a ratei de punere în aplicare a recomandărilor formulate în urma evaluărilor Schengen pe domenii de politică 3

Al doilea ciclu Schengen: consolidarea cadrului existent pentru o mai bună detectare și abordare a provocărilor identificate

În cadrul acestui al doilea ciclu Schengen, Consiliul Schengen ar trebui să își intensifice în continuare eforturile de coordonare a punerii în aplicare a politicilor comune și de acordare a unei orientări operaționale bazate pe o înțelegere comună a riscurilor și a vulnerabilităților. Pentru a valorifica progresele înregistrate în punerea în aplicare a acțiunilor prioritare ale primului ciclu Schengen, este în continuare important să se consolideze în continuare cadrul de guvernanță, să se accelereze măsurile operaționale privind migrația și gestionarea frontierelor, să se operaționalizeze pe deplin Recomandarea privind cooperarea polițienească, să se elimine toate controalele la frontierele interne de lungă durată și să se extindă în continuare spațiul Schengen.

Funcționarea eficace a acestui cadru constă în responsabilitatea colectivă a tuturor statelor Schengen, a instituțiilor și agențiilor UE, necesitând un grad ridicat de coordonare și de încredere. În timp ce evaluările Schengen asigură faptul că statele membre pun în aplicare în mod eficient recomandările, o abordare Schengen comună trebuie să devină un considerent primordial pentru a preveni potențialele efecte negative pentru spațiul Schengen. Acțiunea individuală a statelor Schengen ar trebui, prin urmare, să fie completată de o acțiune comună prin intermediul Consiliului Schengen, care să abordeze atât prioritățile fiecărui stat, cât și pe cele ale spațiului Schengen în ansamblu. Noul cadru de evaluare Schengen adoptat în 2022 4 va conduce la recomandări mai raționalizate și mai cuprinzătoare pentru fiecare țară, permițând elaborarea de orientări strategice și adoptarea de recomandări pentru întregul spațiu Schengen, ceea ce va consolida și mai mult cadrul de guvernanță și rolul Consiliului Schengen. Acesta inițiază o a treia generație de evaluări Schengen 5 , renunțând la evaluările fragmentate ale conformității bazate pe domenii de politică și deschizând calea către evaluări cuprinzătoare ale performanței globale a statelor membre. În plus, consolidează posibilitățile Comisiei și ale statelor membre de a efectua evaluări tematice pentru a analiza problemele și practicile din toate domeniile de politică ale statelor membre care se confruntă cu provocări similare. Intensificarea activităților de monitorizare 6 va îmbunătăți punerea în aplicare a acestor priorități comune și va contribui la tabloul de bord Schengen, pe baza eforturilor depuse în prezent pentru a se asigura că acest instrument este un instrument fiabil, bazat pe o abordare comună, riguroasă și transparentă, care să reflecte cu acuratețe situația din teren. Principalele evoluții, situația actuală și etapele următoare legate de mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen sunt prezentate în anexa 1.

Consolidarea rolului Consiliului Schengen printr-o abordare orientată mai puternic către acțiune necesită o utilizare mai eficace a Barometrului Schengen, a evaluărilor Schengen și a altor instrumente, pentru o mai bună identificare a domeniilor în care sunt necesare acțiuni, care să conducă la rezultate concrete și tangibile. Îmbunătățirea asumării comune și a responsabilității, cu o mai mare concentrare pe termen mediu, combinată cu o punere în aplicare mai puternică, mai coordonată și mai eficace, sunt, prin urmare, priorități pentru acest al doilea ciclu. Comisia solicită președinției actuale și președințiilor viitoare ale Consiliului să continue consolidarea cadrului de guvernanță Schengen, pe baza fundamentelor solide ale primului ciclu Schengen, pentru a asigura o guvernanță fără sincope, continuă și permanentă a spațiului Schengen.

2.Un spațiu Schengen mai extins și mai prosper: un atu esențial pentru creșterea economică în Europa

În prezent, aproximativ 425 de milioane de oameni se bucură de libertatea, securitatea și justiția pe care le oferă spațiul Schengen. Schengen este cel mai mare spațiu de liberă circulație fără controale la frontierele interne din lume. În urma celei de a opta extinderi, odată cu aderarea Croației la 1 ianuarie 2023, spațiul Schengen cuprinde 27 de țări europene care și-au eliminat oficial frontierele interne.

Spațiul Schengen: cea mai vizitată destinație din lume în 2022

Anul 2022 s-a caracterizat prin reluarea călătoriilor internaționale pe scară largă în urma pandemiei de COVID-19. În 2022, 585 de milioane din cei 900 de milioane de turiști care au călătorit în străinătate au venit în Europa, reprezentând 65 % din totalul mondial, ceea ce face ca spațiul Schengen să fie cel mai atractiv și cea mai vizitată zonă din lume 7 .

Pe lângă facilitarea călătoriilor în interiorul Uniunii, spațiul Schengen este un factor-cheie al competitivității întreprinderilor europene. Spațiul Schengen contribuie în mod substanțial la buna funcționare a pieței unice, reprezentând 23 de milioane de întreprinderi și 15 % din PIB-ul mondial. Comerțul cu bunuri și servicii în spațiul Schengen s-a intensificat în ultimele trei decenii, rămânând principala sursă de comerț cu mărfuri pentru UE (cu aproximativ 60 % mai mult decât comerțul cu mărfuri al UE-27 cu restul lumii). În 2022, în pofida contextului internațional complex și volatil, comerțul intra-UE a cunoscut un impuls considerabil în comparație cu anii precedenți, reflectând eforturile de reducere a dependenței de piețele externe și beneficiile funcționării într-un spațiu Schengen comun, cu puține bariere. De exemplu, comerțul total cu servicii de transport în cadrul zonei comune s-a ridicat la aproape 270 de miliarde EUR în 2022 (față de aproximativ 125 de miliarde EUR în 2013). Astfel de servicii implică, de regulă, circulația transfrontalieră a persoanelor și a serviciilor, atestând buna funcționare a pieței unice și a spațiului Schengen. Propunerea de modificare a Codului frontierelor Schengen completează instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice propus, menit să mențină libera circulație a mărfurilor, a serviciilor și a persoanelor și să asigure disponibilitatea produselor esențiale în situații de urgență.

Creșterea sporită a mobilității la nivel mondial a dus la o creștere bruscă a cererilor de viză Schengen, ceea ce a dus la întârzieri semnificative în ceea ce privește alocarea programărilor și prelucrarea cererilor de viză, astfel cum reiese din evaluările Schengen din 2022. În unele cazuri, solicitanții plătesc până la 500 EUR agențiilor sau persoanelor fizice doar pentru a obține o programare. În plus, statele membre furnizează adesea solicitanților de viză informații inadecvate și inexacte cu privire la procesul de cerere de acordare a vizei, ceea ce afectează calitatea evaluării riscurilor în materie de migrație și securitate. Consecințele acestor deficiențe sunt multiple, de la prejudicii aduse reputației statelor membre și a UE în ansamblu și pierderi economice, în special în sectorul turismului, până la perturbarea contactelor familiale și a relațiilor de afaceri. Statele membre ar trebui să trimită în consulate suficient personal format pentru a îndeplini sarcinile legate de examinarea cererilor, pentru a asigura calitatea serviciilor destinate publicului. Statele membre pot utiliza finanțarea UE în contextul programelor lor naționale în cadrul Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize (IMFV) pentru perioada 2021-2027 al Fondului de management integrat al frontierelor (FMIF): 88 de milioane EUR sunt alocate pentru a acoperi sprijinul operațional pentru politica comună în domeniul vizelor 8 . De asemenea, Comisia reamintește recomandările recente care invită statele membre să raționalizeze fluxurile de lucru ineficiente în consulate, să utilizeze mai bine cunoștințele și resursele personalului angajat la nivel local și să reexamineze anumite consultări cu autoritățile centrale. Eliberarea mai multor vize cu intrări multiple și cu o perioadă lungă de valabilitate ar duce, de asemenea, la creșterea eficienței.

În aprilie 2022, Comisia a propus digitalizarea procedurii de acordare a vizelor prin crearea unei platforme comune pentru cererile de viză și prin înlocuirea autocolantului de viză actual cu o viză digitală. Scopul este de a reduce sarcina administrativă a statelor membre în ceea ce privește gestionarea cererilor de viză, contribuind la depășirea întârzierilor existente. Aceasta va contribui totodată la consolidarea securității spațiului Schengen, făcând formatul vizelor mai puțin predispus la fraudă sau furt. Parlamentul și Consiliul au început discuțiile cu privire la propunere în iunie 2022 și s-au înregistrat progrese substanțiale în timpul președințiilor cehă și suedeză, ceea ce a permis începerea trilogurilor în mai 2023.

Extinderea spațiului Schengen

Aderarea deplină a Croației la spațiul Schengen în 2023 reprezintă o etapă importantă către finalizarea spațiului Schengen. Acesta a fost un domeniu-cheie prioritar identificat în primul raport privind starea spațiului Schengen. Evoluțiile pozitive care au avut loc în 2022 au fost rezultatul unui proces de evaluare cuprinzător care a început în 2016. În această perioadă, Croația a depus eforturi semnificative pentru a-și îndeplini angajamentele de a respecta acquis­ul Schengen. În urma avizului pozitiv al Parlamentului European 9 , Consiliul a decis, la 8 decembrie 2022 10 , să elimine controalele la frontierele comune dintre Croația și alte țări din spațiul Schengen. Croația a început, de asemenea, să elibereze vize Schengen în 2023, facilitând vizitarea țării de către turiști. Astfel de călătorii fără sincope aduc beneficii nu numai Croației, ci și țărilor învecinate, precum și întregului spațiu Schengen.

În decembrie 2022, președinția cehă a condus, de asemenea, o dezbatere importantă cu privire la o decizie a Consiliului de eliminare a controalelor la frontierele interne în ceea ce privește Bulgaria și România 11 . Au trecut 12 ani de când Comisia a confirmat că atât Bulgaria, cât și România sunt pregătite să facă parte integrantă din spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. În comunicarea sa intitulată „Consolidarea spațiului Schengen cu participarea deplină a Bulgariei, României și Croației în spațiul fără controale la frontierele interne” 12 din noiembrie 2022, Comisia a reafirmat încă o dată gradul de pregătire al acestor state membre ale UE de a adera la spațiul Schengen. În special, Consiliul a trecut în revistă misiunile de informare voluntare desfășurate în Bulgaria și România în perioada octombrie-noiembrie 2022, care nu numai că au confirmat concluziile proceselor de evaluare finalizate din 2011, și anume faptul că Bulgaria și România continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru a aplica integral toate părțile relevante ale acquis-ului Schengen, dar a subliniat, de asemenea, că cele două state membre aplică în mod corespunzător cele mai recente evoluții ale acquis-ului Schengen, fiind, prin urmare, contribuitori-cheie la buna funcționare a spațiului Schengen.

Este atât o așteptare juridică, cât și o promisiune europeană ca statele membre care aderă la Uniune să participe pe deplin la spațiul Schengen după verificarea și îndeplinirea tuturor condițiilor convenite. În plus, neeliminarea controalelor la frontierele interne are consecințe economice și de mediu negative importante nu numai pentru cetățenii bulgari și români, ci și pentru întreaga UE. Timpul crescut de așteptare la frontiere duce la cozi lungi de vehicule și camioane, ceea ce conduce la creșterea costurilor, la reducerea competitivității întreprinderilor, la perturbarea lanțurilor de aprovizionare și la scăderea veniturilor pentru sectorul turismului. Incertitudinile legate de întârzierile la frontieră și de sarcinile administrative pot descuraja investițiile străine și pot submina coeziunea economică și socială dintre statele membre. Există chiar și un cost de mediu, estimările sugerând că, din cauza neeliminării controalelor la frontierele interne, sunt emise 46 000 de tone de CO2 pe an 13 .

Comisia colaborează îndeaproape cu președinția suedeză și cu viitoarea președinție spaniolă pentru a pregăti o decizie care urmează să fie adoptată de Consiliu în vederea eliminării controalelor la frontierele interne cât mai curând posibil în acest an. România și Bulgaria au acționat în mod constant ca actori esențiali pentru dezvoltarea continuă a acquis-ului Schengen. Este momentul ca UE să își onoreze angajamentul de a acorda celor două state membre statutul de membru deplin al spațiului Schengen și de a consolida în continuare unitatea europeană în acest sens.

De asemenea, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește eforturile actuale de consolidare în continuare a spațiului Schengen. După pregătiri intense efectuate de autoritățile cipriote pentru a se asigura că sunt pregătite să prelucreze datele din Sistemul de informații Schengen, Cipru va aplica dispozițiile acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen începând din iulie 2023 14 . Conectarea Ciprului la Sistemul de informații Schengen va consolida cooperarea în materie de aplicare a legii și va spori securitatea în Europa. În octombrie 2023, de îndată ce Sistemul de Informații Schengen va deveni operațional în Cipru, Comisia va efectua o evaluare Schengen pentru a verifica dacă în Cipru au fost îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul Sistemului de informații Schengen. În ceea ce privește Irlanda, în urma reușitei evaluărilor Schengen în domeniul protecției datelor, al Sistemului de informații Schengen și al cooperării polițienești, Irlanda va face obiectul unor evaluări pentru restul acquis-ului la care a solicitat să participe (și anume cooperarea judiciară în materie penală, cooperarea în materie de droguri și articolul 26 din Convenția Schengen 15 ) în 2023, în vederea unei decizii a Consiliului care urmează să fie adoptată pentru aplicarea acestor părți ale acquis-ului Schengen.

3.Un spațiu Schengen puternic și unit

Sistemul european de gestionare a frontierelor pus în aplicare de statele membre a permis cu succes ca sute de milioane de persoane să călătorească în spațiul Schengen în 2022. Această realizare evidențiază angajamentul comun de a face din UE cea mai atractivă destinație din lume, facilitând trecerile rapide și sigure ale frontierei. Prin urmare, este esențial ca măsurile de gestionare a frontierelor externe să se alinieze la triplul obiectiv de facilitare a călătoriilor, de consolidare a securității și de gestionare a migrației.

Deși aproape toți resortisanții țărilor din afara UE vin în UE utilizând canale legale, migrația ilegală în 2022 a atins cel mai ridicat nivel din 2016 16 , cu 330 000 de treceri ilegale ale frontierei raportate de Frontex. Numărul trecerilor ilegale ale frontierei pe aproape toate rutele de migrație stabilite a crescut în comparație cu anii precedenți. Deși aceasta reprezintă o creștere de 66 % în comparație cu 2021, numărul este departe de nivelurile din 2015 17 . Creșterea numărului de sosiri ilegale a fost determinată în mare măsură de evoluțiile negative din vecinătatea europeană și dincolo de aceasta, ceea ce a condus și la o creștere semnificativă a migrației ilegale secundare, în special de-a lungul rutei Balcanilor de Vest, care a reprezentat 43 % din totalul intrărilor ilegale în 2022. Ruta central-mediteraneeană a fost a doua cea mai aglomerată rută de migrație în termeni absoluți și a înregistrat o creștere de 56 % față de 2021. Creșterea migrației ilegale a generat, de asemenea, riscuri suplimentare, deoarece migranții aflați în situație ilegală sunt vulnerabili la exploatare, iar traversările, atât pe mare, cât și pe uscat, sunt periculoase.

În februarie 2023, Consiliul European a trecut în revistă situația migrației și a convenit să consolideze și să accelereze activitatea cu un set ambițios de măsuri operaționale privind migrația și gestionarea frontierelor. Evoluțiile și progresele înregistrate în ultimele luni au confirmat faptul că, în comparație cu perioada 2015-2016, suntem în prezent mai bine pregătiți să prevenim în comun deplasările ilegale datorită intensificării controalelor la frontierele externe ale UE și să efectuăm operațiuni de returnare și readmisie mai eficiente. În ultimele luni, s-au depus eforturi pentru a îmbunătăți capacitățile la frontieră și pentru a sprijini achiziționarea de sisteme electronice de supraveghere la frontierele externe. În acest scop, Comisia finalizează o cerere deschisă de exprimare a interesului în cadrul facilității tematice IMFV pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu presiuni la anumite secțiuni ale frontierei terestre externe și pentru a introduce, extinde sau moderniza sistemele de supraveghere existente. În plus, măsurile puse în aplicare în perioada 2022-2023 în contextul Planului de acțiune pentru Balcanii de Vest, cum ar fi creșterea gradului de aliniere la UE a partenerilor din Balcanii de Vest 18 în materie de vize, au dat deja primele rezultate pozitive, numărul de persoane care intră în UE în mod ilegal din această regiune fiind redus 19 . În plus, în decembrie 2022, Frontex și-a extins operațiunea comună din Serbia la frontiera cu Ungaria, completând sprijinul deja acordat la frontiera cu Bulgaria. De asemenea, a lansat operațiuni comune în Moldova (aprilie 2022) și în Macedonia de Nord (aprilie 2023). Comisia așteaptă cu interes adoptarea acordurilor privind statutul Frontex pe care le-a negociat cu Muntenegru și Albania în 2023, precum și demararea negocierilor cu Serbia și Bosnia și Herțegovina privind acordurile reînnoite și, respectiv, privind noile acorduri privind statutul Frontex. Acestea vor contribui la abordarea mai eficace a provocării reprezentate de migrația ilegală, exploatând pe deplin potențialul agenției de a lucra cu țările terțe și în țările terțe.

În plus, acțiunile de colaborare cu țările terțe prioritare în curs vor viza reducerea deplasărilor ilegale către UE și promovarea returnărilor, precum și a căilor legale, în conformitate cu Planul de acțiune pentru zona central-mediteraneeană și cu diferitele inițiative ale Echipei Europa. De exemplu, prima etapă a unui nou pachet privind protecția frontierelor pentru Egipt este în curs de implementare, a fost lansat un parteneriat operațional împotriva introducerii ilegale de migranți cu Tunisia și un alt parteneriat este planificat cu Egiptul. Pe baza acestor evoluții pozitive și cu scopul de a stabili măsuri la nivelul UE pentru a menține integritatea și funcționalitatea spațiului Schengen, Comisia lucrează, de asemenea, la pregătirea planurilor de acțiune pentru ruta est-mediteraneeană și pentru ruta atlantică și vest-mediteraneeană.

În prezent, este esențial să se mențină dinamica acțiunilor, iar Comisia invită Consiliul Schengen să facă un bilanț al măsurilor operaționale pe care UE le pune în aplicare în mod colectiv, în urma Consiliului European extraordinar din februarie. În special, Frontex ar trebui să raporteze cu privire la măsurile luate pentru a-și consolida (re)detașările de personal și de echipamente, pentru a consolida sectoarele-cheie ale frontierelor externe în 2023, precum și cu privire la măsurile care vor fi puse în aplicare împreună cu statele membre pentru a asigura disponibilitatea capacităților necesare.

Evoluțiile din ultimul an au evidențiat încă o dată nevoia urgentă a unei adoptări rapide a propunerilor legislative care însoțesc pactul privind azilul și migrația, pentru a gestiona migrația ilegală și azilul, pentru a îmbunătăți controalele la frontieră și pentru a combate în mod strategic, coerent și eficace fenomenul introducerii ilegale de migranți. Pentru a sprijini un spațiu Schengen mai stabil și mai puternic, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să adopte rapid noul Cod al frontierelor Schengen, în special Regulamentul privind procedura de screening și Regulamentul Eurodac.

Guvernanță eficace pentru gestionarea frontierelor și returnări

În martie 2023, Comisia a instituit prima politică strategică multianuală 20 privind gestionarea europeană integrată a frontierelor, care urmează să fie pusă în aplicare de poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european în următorii cinci ani. Această decizie marchează o etapă importantă în eforturile de consolidare a spațiului Schengen și de asigurare a gestionării eficace a frontierelor sale, punând în aplicare una dintre acțiunile prioritare identificate în Raportul din 2022 privind starea spațiului Schengen. Ciclul de politici reprezintă rezultatul unui amplu proces de consultare între instituții, care a condus la o viziune comună asupra gestionării frontierelor externe. Acesta oferă un cadru coordonat care asigură că toate activitățile statelor membre și ale Frontex – de la supravegherea frontierelor la combaterea introducerii ilegale de migranți până la returnări – sunt ghidate de același set de principii comune și produc rezultate concrete pe teren. Acest cadru de guvernanță va fi consolidat în continuare prin intermediul unei strategii tehnice și operaționale care urmează să fie elaborată de Frontex până în septembrie 2023.

Buna funcționare a gestionării frontierelor UE și a returnărilor necesită, de asemenea, un sistem național de guvernanță eficace în fiecare stat membru. Evaluările Schengen efectuate în 2022 au confirmat faptul că guvernanța deficitară și o abordare strategică limitată în unele state membre au un impact negativ asupra controlului la frontiere și a activităților de returnare. Cooperarea limitată dintre autoritățile responsabile cu activitățile de frontieră și de returnare a fost observată, de asemenea, în mai multe state membre, ceea ce a împiedicat și mai mult un răspuns operațional eficace. În domeniul gestionării frontierelor, deși unele state membre și-au consolidat guvernanța la nivel național, de exemplu prin instituirea unor unități de coordonare strategică, altele urmează o abordare mai descentralizată, ceea ce ar putea genera provocări în ceea ce privește coordonarea strategică a controalelor la frontiere.

În domeniul returnării, fragmentarea constantă a soluțiilor, răspunsurile ad-hoc și absența planificării strategice împiedică statele membre să raționalizeze în mod cuprinzător procedurile naționale, să lucreze la priorități și să utilizeze în mod optim resursele disponibile (limitate).

Deși nu există o soluție sau un model instituțional unic, sistemul național al fiecărui stat membru ar trebui să fie eficace în ceea ce privește eliminarea lacunelor existente, raționalizarea eforturilor și coordonarea tuturor autorităților relevante implicate în gestionarea eficace a frontierelor externe și în efectuarea returnărilor. Revizuirea strategiilor naționale de gestionare integrată a frontierelor până în martie 2024 oferă o ocazie unică de a consolida guvernanța națională și de a consolida în continuare planificarea strategică a capacităților naționale de control la frontiere și de returnare, precum și de a elabora planuri naționale de urgență.

Prin urmare, pentru a asigura furnizarea de personal suficient și bine pregătit, echipamente și infrastructuri adecvate pentru a sprijini în mod eficace strategiile naționale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, atât pentru activitățile de frontieră, cât și pentru cele de returnare, statele membre ar trebui să instituie, până în martie 2024, mecanisme financiare și operaționale adecvate, inclusiv cu privire la utilizarea fondurilor UE, pentru punerea în aplicare a planurilor lor naționale existente de dezvoltare a capacităților.

În plus, pentru a garanta disponibilitatea viitoare a capacităților comune și în urma pregătirii prezentării generale a planurilor naționale de dezvoltare a capacităților, Frontex trebuie să adopte o foaie de parcurs privind capacitățile pentru a ghida în continuare dezvoltarea personalului și a echipamentelor pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european în anii următori, pentru a se asigura că atât Frontex, cât și autoritățile statelor membre își pot îndeplini sarcinile în materie de gestionare a frontierelor și de returnare.

Către cel mai avansat sistem de gestionare a frontierelor din lume

Intrarea în funcțiune a Sistemului de informații Schengen reînnoit în martie 2023 reprezintă baza pentru instituirea celui mai avansat sistem de gestionare a frontierelor din lume. Sistemul actualizat consolidează gestionarea frontierelor externe și oferă oportunități suplimentare pentru cooperarea operațională transfrontalieră în spațiul Schengen. Această realizare îndeplinește unul dintre obiectivele principale identificate în Raportul din 2022 privind starea spațiului Schengen. Datorită funcționalităților sporite, persoanele care călătoresc sub o identitate falsă pot fi acum detectate și arestate mai ușor.

Noile instrumente își pot atinge întregul potențial numai dacă sunt puse în aplicare pe deplin de toate statele Schengen. În plus, statele membre trebuie, de asemenea, să pună în aplicare funcționalitățile existente pentru a asigura condiții de concurență echitabile și o reciprocitate deplină în cadrul UE și al spațiului Schengen. Concret, evaluările Schengen efectuate în 2022 au arătat că nu toate statele membre au instituit instrumentele și procedurile necesare pentru a se asigura că toate informațiile relevante, inclusiv amprentele digitale și fotografiile, sunt introduse în Sistemul de informații Schengen atunci când sunt create semnalări sau sunt accesibile utilizatorilor finali. Acest lucru împiedică agenții de poliție și polițiștii de frontieră să identifice cu precizie persoana care face obiectul unei semnalări și să ia măsurile corespunzătoare. În plus, evaluările din 2022 au evidențiat faptul că statele membre utilizează din ce în ce mai mult sistemul automat de identificare a amprentelor digitale, dar că se mai pot aduce îmbunătățiri în unele state membre 21 . Utilizarea nesistematică a sistemului riscă să permită persoanelor care fac obiectul unei semnalări să evite detectarea prin utilizarea de documente frauduloase.

Împreună cu alte sisteme informatice la scară largă, Sistemul de informații Schengen va facilita călătoriile în spațiul Schengen, garantând în același timp cel mai înalt nivel de securitate internă și gestionând migrația legală și ilegală. Punerea în aplicare a Sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile rămâne o prioritate-cheie. Concluziile Consiliului European din februarie au confirmat necesitatea de a face aceste sisteme operaționale cât mai curând posibil pentru a asigura controlul deplin și eficace al frontierelor externe. În ultimul an, statele membre, eu-LISA și Comisia au continuat să își intensifice eforturile de implementare a acestei noi arhitecturi informatice și a interoperabilității sale, realizând cel mai avansat sistem de gestionare a frontierelor din lume. Este extrem de important ca eu-LISA și celelalte părți interesate relevante să ia măsurile necesare în limitele responsabilităților lor pentru a evita întârzieri suplimentare care ar putea cauza un efect de domino asupra altor sisteme. În acest scop, eu-LISA trebuie să furnizeze cât mai curând posibil componenta centrală critică lipsă a Sistemului de intrare/ieșire, pentru a permite statelor membre să își testeze evoluțiile tehnice naționale și progresele înregistrate în ceea ce privește pregătirea pentru utilizarea sistemului.

Eforturi comune pentru un sistem al UE mai eficace în materie de returnare 

Activitatea în acest domeniu a evoluat în ultimul an, iar sistemul comun al UE pentru returnări prinde contur, în conformitate cu acțiunile prioritare identificate în Raportul din 2022 privind starea spațiului Schengen. Punerea în aplicare a Strategiei UE din 2021 privind returnarea voluntară și reintegrarea 22 înregistrează progrese satisfăcătoare. În 2022, tendința pozitivă a returnărilor voluntare ca opțiune preferată pentru returnarea resortisanților țărilor terțe fără statut juridic a continuat, returnările voluntare reprezentând 56 % din totalul returnărilor executate 23 . Această tendință a persistat în pofida cvasidispariției restricțiilor legate de pandemia de COVID-19 privind returnările forțate. Începând din aprilie 2022, Frontex pune la dispoziția statelor membre pachete standardizate pentru a sprijini reintegrarea persoanelor care se întorc în țările lor de origine, în vederea consolidării în continuare a unei abordări europene coerente. Statele membre se implică mai activ în serviciile comune de reintegrare împreună cu agenția, iar Frontex extinde acoperirea geografică 24 , precum și domeniul de aplicare al acestor servicii.

Cu toate acestea, numărul total de returnări efective efectuate în 2022 (aproximativ 78 000 25 ) a rămas scăzut, ținând seama de faptul că aproximativ 420 000 de resortisanți ai unor țări terțe 26 au fost invitați să părăsească UE și spațiul Schengen în 2022. Deși cooperarea cu unele țări terțe în materie de readmisie ne limitează posibilitățile de a efectua returnările, evaluările Schengen efectuate în 2022 au reafirmat tendința observată în ultimii ani, subliniind provocările persistente generate de barierele naționale care afectează eficiența procedurilor de returnare. Există încă obstacole practice – capacitate operațională limitată, proceduri naționale greoaie – care fac ca statele membre să nu emită rapid decizii de returnare a migranților în situație ilegală. Acest lucru afectează în mod semnificativ posibilitățile de a iniția procedurile necesare și de a efectua cu succes returnările. De asemenea, aceste obstacole au un impact negativ asupra valorii adăugate a Sistemului de informații Schengen actualizat, deoarece limitează posibilitatea de a introduce semnalări privind returnarea. Mai mult, cooperarea eficace dintre diferiții actori naționali în domeniul returnării 27 nu este încă suficientă, ceea ce, atunci când este combinată cu lipsa unor sisteme informatice integrate de gestionare a cazurilor, creează lacune, o monitorizare deficitară și ineficiență. Consilierea în materie de returnare nu este încă disponibilă pe scară largă în toate statele membre.

Complexitatea returnărilor necesită în mod clar o cooperare structurată, schimburi periodice de informații, priorități comune și o utilizare mai strategică a resurselor. Strategia operațională recent instituită pentru returnări mai eficace 28 este menită să abordeze această lacună esențială și să consolideze coerența eforturilor statelor membre. Comisia invită toate statele membre să utilizeze pe deplin discuțiile, sprijinul practic și cooperarea care sunt derulate prin intermediul Rețelei la nivel înalt pentru returnări și al coordonatorului responsabil cu returnările. Furnizarea eficace de consiliere în materie de returnare trebuie să rămână o prioritate pe agenda rețelei la nivel înalt, pentru a se asigura că toate statele membre au consilierea în materie de returnare ca profil profesional și au cunoștințe despre toate instrumentele și cursurile de formare disponibile. În plus, în cursul acestui al doilea ciclu Schengen, rețeaua la nivel înalt trebuie să exploreze soluții practice pentru deficiențele persistente identificate, pe baza experiențelor și a bunelor practici ale statelor membre. Evaluările Schengen care urmează să fie efectuate începând cu 2023 vor contribui la această activitate prin sprijinirea elaborării unui cadru comun de evaluare a performanței în domeniul returnării.

În calitate de componentă operațională a politicii UE în materie de returnare, Frontex joacă un rol esențial în această privință. Creșterea continuă a numărului de returnări coordonate de Frontex reprezintă o evoluție foarte bună (31 % în 2022, comparativ cu 22 % în 2021 și 17 % în 2020), cu atât mai mult cu cât este legată de o pondere tot mai mare a returnărilor voluntare (+ 109 % în 2022 comparativ cu 2021). Operațiunile de returnare conduse de Frontex în Albania, Nigeria și Bangladesh sunt semne distinctive ale unui sistem european eficace și este necesar să se continue contactele cu noi țări terțe. Agenția ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare statele membre în dezvoltarea, punerea în aplicare și armonizarea sistemelor informatice de gestionare a cazurilor de returnare la nivelul UE.

Riscul ca răspunsul nostru să fie insuficient va persista până când vom dispune de un cadru juridic consolidat și mai eficace, care să facă sistemul comun al UE mai robust și mai rezilient. În acest scop, este esențial să se avanseze lucrările referitoare la pactul privind migrația și azilul, inclusiv începerea negocierilor referitoare la Directiva reformată privind returnarea, precum și la o cooperare mai eficace cu țările terțe.

O protecție sporită a drepturilor fundamentale în cadrul activităților de frontieră și de returnare

Spațiul de libertate, securitate și justiție trebuie, înainte de toate, să fie un spațiu unic în care drepturile și libertățile fundamentale să fie protejate. UE și statele membre și-au reafirmat angajamentul ferm față de gestionarea eficace și în condiții de siguranță a frontierelor externe și a activităților de returnare, protejând în același timp drepturile fundamentale. Politica strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor a evidențiat necesitatea ca toți actorii de la nivelul UE și de la nivel național să respecte în mod efectiv drepturile fundamentale în cadrul activităților de frontieră și de returnare, cu structuri solide care să garanteze accesul la protecție internațională, la respectarea principiului nereturnării, precum și să ofere condiții adecvate în cazurile excepționale în care luarea în custodie publică a resortisanților țărilor terțe devine necesară în conformitate cu legislația UE. În 2022, Frontex a recrutat 46 de observatori pentru drepturile fundamentale 30 . Mecanismele naționale de monitorizare a drepturilor fundamentale, astfel cum se propune în Regulamentul privind procedura de screening, sporesc transparența și responsabilitatea la frontierele UE. Croația a preluat conducerea și a instituit primul mecanism independent de monitorizare în iunie 2022, care a fost reînnoit în noiembrie, prin adăugarea de noi elemente, cum ar fi vizite neanunțate la frontierele verzi. În cele din urmă, evaluările din 2022 au arătat că, deși condițiile de detenție necesită în continuare îmbunătățiri în unele state membre, există și exemple pozitive de centre care reflectă natura administrativă a detenției.

Eliminarea treptată a controalelor de lungă durată la frontierele interne

Spațiul Schengen necesită o abordare comună și coordonată pentru a aborda situațiile care riscă să aibă un impact semnificativ asupra securității și bunăstării cetățenilor UE. Deși reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne poate fi pusă în aplicare în circumstanțe excepționale, acest lucru nu poate compromite însuși principiul potrivit căruia nu trebuie să existe controale la frontierele interne 31 . Excepțiile și derogările de la acest drept trebuie interpretate în mod strict atunci când este necesar să se răspundă unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne. Au fost luate măsuri semnificative în vederea punerii în aplicare a acestei priorități-cheie prezentate în primul raport privind starea spațiului Schengen. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut pentru a garanta că controalele la frontierele interne sunt utilizate doar în ultimă instanță.

În ultimul an, statele membre au recurs la reintroducerea sau prelungirea controalelor la frontierele interne de 28 de ori, 19 dintre acestea fiind legate de prelungirea controalelor existente de lungă durată la frontierele interne, care sunt în vigoare din 2015. Din octombrie 2022, coordonatorul Schengen a purtat un dialog strâns cu Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia și Suedia, precum și cu statele membre afectate de aceste controale. În vederea elaborării unei foi de parcurs pentru renunțarea la controalele la frontierele interne cât mai curând posibil, au fost organizate o serie de reuniuni bilaterale, trilaterale și multilaterale pentru a aprecia mai bine natura amenințărilor notificate de aceste șase țări și pentru a identifica măsuri alternative mai specifice și mai eficace pentru a le aborda. Eliminarea ulterioară a controalelor de către Austria și Cehia la frontiera cu Slovacia și de către Danemarca la frontiera cu Suedia evidențiază faptul că astfel de măsuri alternative sunt disponibile și demonstrează valoarea dialogului și a schimburilor de bune practici.

Aceste reuniuni au evidențiat, de asemenea, faptul că statele membre se confruntă în continuare cu amenințări grave la adresa securității lor interne și a ordinii publice, amenințări care necesită acțiuni. În plus, controalele la frontierele interne notificate variază semnificativ sub aspectul intensității lor și sunt adesea complementare celorlalte măsuri luate pentru a aborda amenințările identificate. De exemplu, unele state membre efectuează patrule feroviare trilaterale, cum ar fi pe legăturile feroviare dintre Austria, Germania și Ungaria, precum și între Austria, Italia și Germania, iar alte state membre au instituit patrule comune. Austria, Croația și Slovenia au instituit, de asemenea, o rețea de cooperare polițienească cu partenerii din Balcanii de Vest, contribuind astfel la prevenirea intrării migranților aflați în situație ilegală din această regiune și, ca atare, la abordarea unuia dintre motivele recurente ale reintroducerii controalelor la frontieră. În cazul Danemarcei, controalele se efectuează pe baza unui sistem de recunoaștere a plăcuțelor de înmatriculare implementat de autoritățile daneze la frontiera terestră cu Germania, care permite controale specifice ale vehiculelor suspecte, în locul controalelor sistematice la frontieră. Cooperarea transfrontalieră consolidată instituită între Austria și Cehia a dus la eliminarea controalelor la frontierele acestora cu Slovacia, în februarie 2023. Extinderea acestor bune practici de cooperare polițienească transfrontalieră la toate secțiunile de frontieră relevante ar trebui să conducă la înlocuirea controalelor existente la frontierele interne cu măsuri alternative, care să permită asigurarea unui nivel ridicat de securitate pe întreg teritoriul Schengen.

4.Valorificarea deplină a potențialului Schengen pentru un spațiu sigur și securizat de liberă circulație

Traficul de persoane, droguri și arme de foc, criminalitatea informatică și terorismul continuă să fie principalele amenințări la adresa securității interne a spațiului Schengen. Criminalitatea organizată cauzează costuri economice și personale enorme pentru societate. S-a estimat că pierderile economice cauzate de criminalitatea organizată și de corupție reprezintă între 218 și 282 de miliarde EUR pe an 34 .

Combaterea criminalității organizate

Se constată o creștere fără precedent a volumului de droguri ilicite disponibile în Europa, care atinge niveluri record, în special cocaina provenită din America de Sud. Deși cea mai mare parte a comerțului prin porturile UE – infrastructura critică care asigură buna funcționare a pieței interne – este legitimă, porturile sunt, de asemenea, exploatate pentru a transporta mărfuri ilegale în UE și sunt vulnerabile la infiltrarea de către rețelele infracționale. Volumul mare de containere (peste 90 de milioane) manipulate în fiecare an și procentul scăzut (între 2 și 10 %) de containere care pot fi inspectate fizic fac ca detectarea mărfurilor ilicite să fie extrem de dificilă 35 . Traficul de droguri generează venituri anuale estimate la 30 de miliarde EUR în UE 36 . Infiltrarea infractorilor în economia legală și în structura socială are consecințe profunde și destabilizatoare pentru societate, statul de drept și încrederea în autoritățile publice. Comisia analizează noi posibile inițiative de politică privind destructurarea rețelelor infracționale și a traficului de droguri în cadrul Strategiei UE în materie de droguri și al Planului de acțiune al UE în materie de droguri 2021-2025.

Grupările de crimă organizată recurg la violență extremă, corupție și intimidare. Accesul ușor și ieftin la arme de foc în unele țări contribuie în mod semnificativ la traficul ilicit de arme de foc în întreaga UE. În cursul anului 2022, Comisia a evaluat legislația națională 38 pentru a asigura o abordare uniformă privind controlul achiziționării și deținerii de arme, precum și schimbul adecvat de informații și trasabilitatea armelor de foc, pentru a reduce riscul de deturnare către piețe ilegale.

Destructurarea modelelor de afaceri ale organizațiilor criminale

Pentru a combate grupurile infracționale care își desfășoară activitatea în afara frontierelor Schengen, este necesar să se conlucreze, să se unească acțiunile în toate țările de origine, de tranzit și de destinație, să se pună în comun resursele și să se coordoneze eforturile.

Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) a devenit instrumentul-cheie în lupta Uniunii împotriva criminalității organizate. Aproape 300 de acțiuni operative sunt derulate în fiecare an în cadrul unui efort de colaborare menit să construiască tabloul datelor operative în materie penală, să desfășoare investigații și să asigure un răspuns judiciar eficace. Numai în 2022, aceste acțiuni comune au condus la peste 10 000 de arestări raportate și la confiscări în valoare de 269 de milioane EUR, evidențiind impactul semnificativ al acestui cadru, datorită angajamentului sporit din partea statelor membre și a partenerilor. În sprijinul acestor eforturi, statelor membre li s-au alocat 15,7 milioane EUR în 2022 prin intermediul Fondului pentru securitate internă, pentru a sprijini în continuare proiectele și activitățile din cadrul EMPACT.

Mandatul consolidat al Europol 39 a dus la un nou nivel lupta împotriva formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate în Europa. Acest mandat consolidat abilitează agenția să propună statelor membre să introducă în Sistemul de Informații Schengen informații provenind de la țări din afara UE sau de la organizații internaționale cu privire la suspecți și infractori. Datorită informațiilor furnizate de partenerii externi, Europol a intensificat procesul de prelucrare a listelor țărilor terțe cu luptători teroriști străini în vederea introducerii acestora în Sistemul de informații Schengen. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a transforma Europol din centrul UE de informații în materie penală în platforma implicită pentru soluții polițienești europene. Revizuirea Strategiei Europol 2020+ oferă ocazia de a utiliza pe deplin mandatul și resursele consolidate ale Europol pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de desfășurare activă în statele membre și pentru a întări contribuția Europol la securitatea spațiului Schengen.

Schimbul de informații

Schimbul de date și de informații relevante între autoritățile naționale de aplicare a legii reprezintă o condiție prealabilă pentru cooperarea eficace în materie de prevenire, depistare și investigare a criminalității transfrontaliere. Sistemul de informații Schengen, care este cel mai utilizat și cel mai mare sistem de schimb de informații pentru securitate și gestionarea frontierelor în Europa, oferă autorităților statelor membre acces în timp real la informații critice, cum ar fi semnalări privind persoane căutate, persoane dispărute, vehicule furate și documente pierdute sau furate. Punctele unice de contact naționale integrate, autoritatea centrală responsabilă de cooperarea polițienească internațională, joacă un rol esențial în acest sens. În ultimul an, s-au observat evoluții pozitive în cazul tot mai multor state membre care pun în aplicare o abordare multiinstituțională, în cadrul căreia reprezentanți ai diferitelor entități de aplicare a legii (poliție, vamă, polițiști de frontieră) sunt repartizați unui punct unic de contact. Se mai pot aduce îmbunătățiri, mai ales în ceea ce privește fluxul eficace și eficient de informații, accesul direct și facil la toate bazele de date relevante, precum și sistemul integrat și automatizat de gestionare a cazurilor.

Se preconizează că noua directivă privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii va fi adoptată în următoarele săptămâni 40 . Aceasta oferă autorităților de aplicare a legii instrumente mai bune pentru prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor, prin asigurarea unui flux de informații eficace și în timp util în întreaga UE. Directiva stabilește, de asemenea, norme privind componența punctului unic de contact național și formarea personalului și prevede utilizarea implicită a aplicației de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA) a Europol, consolidând rolul Europol ca centru de informații al UE în materie de asigurare a respectării legii. De asemenea, directiva abordează deficiențele la nivel național identificate în cursul evaluărilor Schengen în domeniul cooperării polițienești.

Consiliul a adoptat mandatul de negociere cu privire la propunerea Prüm II 41 în iunie 2022, iar în prezent este urgent ca Parlamentul European să urmeze acest mandat pentru a consolida schimbul de informații între statele membre 42 . În conformitate cu angajamentul asumat în Raportul din 2022 privind starea spațiului Schengen, Comisia a adoptat, în decembrie 2022, propunerile privind informațiile prealabile referitoare la pasageri 43 , care prevăd colectarea de date privind anumite zboruri intra-UE în scopul aplicării legii și care permit prelucrarea în comun a datelor în vederea combaterii eficace a criminalității grave și a terorismului. Ca răspuns la nevoile operative exprimate de statele membre în ceea ce privește prelucrarea datelor referitoare la pasagerii din alte moduri de transport, Comisia va lansa două studii privind datele maritime și necesitățile în materie de aplicare a legii în domeniul transportului feroviar și rutier pentru a evalua necesitatea, proporționalitatea și fezabilitatea tehnică a unei astfel de prelucrări a datelor. Pentru a consolida capacitatea țărilor asociate spațiului Schengen de a prelucra datele din registrul cu numele pasagerilor și, ca atare, pentru a contracara amenințările comune la adresa securității, Comisia va propune lansarea de negocieri pentru acorduri internaționale care să permită transferul acestor date din UE.

În era digitală, aproape fiecare investigare implică tehnologii și instrumente care sunt, de asemenea, utilizate abuziv în scopuri infracționale, ceea ce face dificilă menținerea unei aplicări eficace a legii. Există riscul ca infractorii să „intre într-un con de umbră” și să creeze în mediul online zone sigure de impunitate. Pentru a aborda aceste practici, Comisia va institui un Grup de experți la nivel înalt privind accesul la date pentru asigurarea unor mecanisme eficace de respectare a legii, în colaborare cu președinția Consiliului. Grupul va analiza problemele cu care se confruntă practicienii din domeniul aplicării legii și va propune soluții pentru a asigura accesul la date și pentru a spori securitatea în era digitală.

Maximizarea cooperării operative transfrontaliere

Cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii este esențială pentru o abordare în comun a amenințărilor la adresa securității și pentru asigurarea bunei funcționări a spațiului Schengen. Acest nivel crescut de cooperare servește drept piatră de temelie a acțiunilor statelor membre și a permis cu succes marii majorități a acestora să evite efectuarea de controale la frontierele interne.

De la primul raport privind starea spațiului Schengen, statele membre întreprind acțiuni comune pentru a transforma Recomandarea Consiliului din iunie 2022 privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii 44 , una dintre principalele acțiuni prioritare identificate în raportul din 2022 privind starea spațiului Schengen, într-o realitate operativă. Pe baza schimburilor de bune practici privind patrulele comune din cadrul atelierului din decembrie 2022 organizat de președinția cehă a Consiliului și de Comisie, mai multe state membre depun eforturi în vederea intensificării patrulelor comune împreună cu vecinii lor. Alte astfel de ateliere vor încuraja cooperarea dintre practicienii din domeniul aplicării legii. De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea obstacolelor juridice și practice care împiedică statele membre să valorifice pe deplin potențialul recomandării Consiliului. Proiectele finanțate de UE au ajutat statele membre să înființeze secții de poliție comune, să ofere sesiuni de formare comune privind diferitele proceduri operative ale statelor membre învecinate în cadrul patrulelor comune sau al altor tipuri de operațiuni comune și privind pregătirea unei analize regionale comune a riscurilor în materie de criminalitate care să permită o mai bună direcționare a patrulelor și operațiunilor comune. Comisia va oferi finanțare suplimentară în 2023 pentru a intensifica această cooperare. Reflectând acest angajament, evaluările Schengen efectuate în 2022 au arătat o creștere semnificativă a gradului de cunoaștere și de utilizare a instrumentelor UE pentru cooperarea polițienească operativă. În mai multe zone de frontieră din interiorul UE, se efectuează reuniuni de planificare comune periodice, cursuri de formare comune și patrule comune, pe baza analizelor de risc comune regionale.

Cu toate acestea, există posibilități considerabile de intensificare a cooperării transfrontaliere între autoritățile de aplicare a legii din spațiul Schengen, astfel cum se reflectă în evaluările Schengen. În special, este necesar să se inițieze un proces de revizuire a acordurilor bilaterale și multilaterale dintre statele membre privind cooperarea polițienească, astfel încât acestea să răspundă nevoilor operative actuale.

În unele state membre există o multitudine de bune practici în ceea ce privește cooperarea polițienească operativă, care pot fi adoptate și de alte state membre. Comisia intenționează să înființeze un grup de experți care să facă schimb de expertiză și să se coordoneze la nivelul statelor membre în vederea îmbunătățirii cooperării polițienești, cu o finanțare specifică semnificativă disponibilă în 2024 și 2025 pentru a accelera implementarea bunelor practici în alte state membre. Activitatea grupului de experți ar contribui, de asemenea, la evaluarea de către Comisie a punerii în aplicare a recomandării Consiliului menționate anterior, care este prevăzută pentru 2024.

Abordarea necesității intensificării schimbului de date cu caracter personal, asigurând în același timp protecția datelor cu caracter personal

Asigurarea protecției datelor este esențială pentru a garanta că orice călătorie în interiorul spațiului Schengen este însoțită de protecția necesară a datelor cu caracter personal. Cei care gestionează și utilizează sisteme de informații, cum ar fi Sistemul de informații Schengen, Sistemul de informații privind vizele și, în viitorul apropiat, Sistemul de intrare/ieșire și ETIAS, trebuie să se asigure că cerințele privind protecția datelor sunt respectate în practică și conformitatea este monitorizată periodic. Evaluările Schengen efectuate în 2022 au confirmat că acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. În plus, autoritățile de protecție a datelor rareori dispun de resurse umane și financiare suficiente care să le permită să consilieze entitățile respective și să supravegheze în mod cuprinzător legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal în sistemele de informații. În cele din urmă, evaluările au arătat totodată că unele state membre trebuie confere în continuare autorităților de protecție a datelor competențe corective eficace în raport cu autoritățile de aplicare a legii.

5.Acțiuni-cheie privind dimensiunea externă pentru abordarea riscurilor în materie de migrație ilegală și a riscurilor pentru securitate: o abordare strategică a politicii UE în domeniul vizelor 

Politica comună a UE în domeniul vizelor este o parte integrantă a spațiului Schengen și unul dintre cele mai importante instrumente de abordare a riscurilor în materie de securitate și a provocărilor legate de migrația ilegală pentru spațiul Schengen.

Cu toate acestea, monitorizarea periodică a regimurilor de călătorii fără viză pe care UE le are cu țările terțe, în special cu țările din vecinătatea UE 45 , a arătat că există în continuare provocări importante în această privință. Acestea se referă în special la fluxurile de migrație ilegală generate de nealinierea politicii în domeniul vizelor a acestor țări la politica UE, la creșterea numărului de cereri de azil nefondate din partea resortisanților țărilor care beneficiază de un regim de călătorii fără viză, precum și la funcționarea unor sisteme de acordare a cetățeniei pentru investitori potențial riscante, care permit accesul fără viză în UE pentru resortisanți ai țărilor terțe care, în caz contrar, ar avea nevoie de viză.

UE trebuie să dispună de instrumente adecvate pentru a aborda aceste provocări și pentru a preveni aceste riscuri. Având în vedere provocările menționate mai sus, ar putea fi îmbunătățite normele existente 46 care impun Comisiei să monitorizeze funcționarea regimurilor de călătorii fără viză cu țările terțe și să suspende exceptările de la obligația de a deține viză în cazul unor riscuri sporite în materie de migrație ilegală sau de securitate.

În primele luni ale anului 2023, la inițiativa președinției suedeze, Consiliul a discutat despre o posibilă revizuire a acestor norme, în special a mecanismului de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză, pentru care statele membre și-au exprimat un sprijin larg. În scrisoarea sa către Consiliul European din 20 martie 2023, președinta von der Leyen a luat în considerare această discuție și a afirmat că „Comisia își va intensifica monitorizarea alinierii politicii în domeniul vizelor și va prezenta un raport cuprinzător care să pregătească terenul pentru o propunere legislativă de modificare a mecanismului de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză”.

În acest context, Comisia va prezenta o comunicare privind monitorizarea regimurilor UE de călătorii fără viză înainte de Consiliul Schengen din 9 iunie. Prin această comunicare, Comisia intenționează să consulte Parlamentul European și Consiliul cu privire la evaluarea principalelor provocări din domeniul migrației ilegale și al securității legate de funcționarea regimurilor de călătorii fără viză, la principalele deficiențe ale actualului mecanism de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză și la posibilele modalități de abordare a acestora, deschizând astfel calea pentru o viitoare propunere de revizuire a mecanismului, care urmează să fie adoptată în septembrie 2023. Aceste provocări ar trebui, de asemenea, să fie urmărite prin evaluări Schengen pentru a oferi sprijin suplimentar pentru monitorizarea funcționării regimurilor de călătorii fără viză cu țările terțe.

6.Etapele următoare

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023 lansează al doilea ciclu Schengen, identificând principalele provocări pentru spațiul Schengen și acțiunile prioritare care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european. Raportul ar trebui să constituie baza pentru intensificarea dialogului politic, a monitorizării și aplicării acquis-ului Schengen. Acesta arată că, în pofida unor provocări specifice, avem un spațiu Schengen solid și funcțional. Pentru a consolida și mai mult spațiul fără controale la frontierele interne, anumite domenii-cheie prioritare ar trebui abordate în cursul acestui al doilea ciclu. Prin urmare, pe baza unui dialog strâns cu viitoarele președinții suedeză, spaniolă și belgiană, Comisia propune un set de acțiuni prioritare pentru ciclul Schengen 2023/2024.

(1)

     Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023 abordează, de asemenea, obligația legală a Comisiei de a furniza rapoarte în temeiul articolului 25 din Regulamentul nr. 922/2022 al Consiliului și al articolului 33 din Codul frontierelor Schengen.

(2)

     Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, 24 mai 2022 – „Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022” [COM(2022) 301 final].

(3)

     Ratele de punere în aplicare pentru fiecare domeniu de politică: frontiere externe 78 %, returnare 75 %, cooperare polițienească 79 %, Sistemul de Informații Schengen 79 % și politică comună a vizelor 82 %. Ratele de punere în aplicare țin seama de natura deficiențelor (neconformități sau îmbunătățiri necesare) și de nivelul de punere în aplicare a acțiunilor de remediere pentru a da curs recomandărilor formulate în urma evaluării Schengen.

(4)

     Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 (JO L 160, 15.6.2022, p. 1).

(5)

     În timp ce prima generație de evaluări Schengen a fost coordonată de Consiliu între 1998 și 2014, coordonarea celei de a doua generații (2015-2023) a fost transferată Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie, JO L 295, 6.11.2013, p. 27. Noul cadru va fi aplicat integral pentru evaluările privind Finlanda, Lituania, Letonia și Estonia în 2023.

(6)

     Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen include posibilitatea unei utilizări mai strategice a instrumentelor de monitorizare disponibile și a noilor instrumente de monitorizare, cum ar fi noi vizite (pentru deficiențe grave), vizite de verificare și evaluări tematice. Acest lucru va asigura o monitorizare sporită și specifică a evaluărilor efectuate de statele membre, ceea ce este deosebit de relevant în cazul unor deficiențe grave. Comisia a efectuat o primă vizită de verificare în februarie 2023, pentru a monitoriza progresele înregistrate de Belgia în ceea ce privește remedierea deficiențelor în gestionarea frontierelor externe.

(7)

     Organizația Mondială a Turismului: Tourism set to return to pre-pandemic levels in some regions in 2023 (Turismul, gata să revină la nivelurile anterioare pandemiei în unele regiuni în 2023), studiu publicat la 17 ianuarie 2023, disponibil aici . Statista: Number of international tourist arrivals worldwide from 2005 to 2022, by region (Numărul de turiști internaționali sosiți în întreaga lume între 2005 și 2022, pe regiuni), accesat ultima dată la 12 mai, disponibil aici .

(8)

     Deși statele membre utilizează pe scară largă fondurile UE pentru modernizarea spațiilor, dezvoltarea de software și hardware, precum și pentru cursuri de formare, doar câteva dintre ele utilizează această finanțare pentru a trimite/recruta personal care se ocupă de prelucrarea cererilor de vize Schengen.

(9)

     Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 10 noiembrie 2022 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Croația [10624/2022 — C9-0222/2022 — 2022/0806(NLE)].

(10)

     Decizia (UE) 2022/2451 a Consiliului din 8 decembrie 2022 privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Croația.

(11)

     Aderarea la spațiul fără controale la frontierele interne face în continuare obiectul unui acord între statul în curs de aderare și toate părțile contractante, astfel cum se prevede la articolul 140 alineatul (1) și alineatul (2) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen. În decembrie 2022, Austria și Țările de Jos nu au sprijinit decizia de aplicare integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România.

(12)

     Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 16 noiembrie 2022 – „Consolidarea spațiului Schengen prin participarea deplină a Bulgariei, României și Croației la spațiul fără controale la frontierele interne”, COM(2022) 636 final.

(13)

     KPMG Romania, The Unnecesary Burden (Povara nenecesară), martie 2023, disponibil aici .

(14)

     Decizia (UE) 2023/870 a Consiliului din 25 aprilie 2023 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Cipru.

(15)

     Articolul 26 din Convenția Schengen stabilește obligațiile operatorilor de transport care transportă resortisanți ai țărilor terțe cărora li se refuză intrarea.

(16)

     Comunicare a Comisiei din 12 ianuarie 2023 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Raportul privind migrația și azilul, COM(2023) 219 final.

(17)

     Frontex a raportat 1 047 210 cazuri de trecere ilegală a frontierei în 2015.

(18)

     Serbia a reintrodus obligativitatea vizelor pentru Burundi (21 octombrie), Tunisia (21 octombrie – pusă în aplicare începând cu 22 noiembrie), India (9 decembrie, pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023), Guineea-Bissau (1 decembrie – pusă în aplicare începând cu 6 decembrie), Cuba și Bolivia (27 decembrie – pusă în aplicare începând cu 13 aprilie și, respectiv, 10 februarie 2023). Macedonia de Nord a reintrodus obligativitatea vizelor pentru Botswana și Cuba (29 noiembrie, pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023) și Azerbaidjan (29 noiembrie, pusă în aplicare începând cu 16 martie 2023). La 12 ianuarie 2023, Muntenegru a adoptat o decizie de restabilire a obligativității vizelor pentru resortisanții cubanezi și rezidenții EAU (pusă în aplicare începând cu 13 ianuarie 2023). Albania nu a reînnoit exceptarea de la regimul obligativității vizelor sezoniere pentru cetățenii indieni, ruși și egipteni (aceasta a fost însă reînnoită până la 31 decembrie 2023 pentru cetățenii din Arabia Saudită, Bahrein, Oman, Qatar și Thailanda).

(19)

     În februarie 2023, au fost raportate 3 654 de treceri ilegale ale frontierelor, ceea ce reprezintă o scădere de 36 % față de ianuarie 2023 (5 751), continuând o tendință descrescătoare care a început în noiembrie (14 105). În martie, deși s-a înregistrat o creștere lunară de 69 % (6 181), se înregistrează în continuare o scădere cu 22 % a numărului de treceri ilegale ale frontierelor de-a lungul acestei rute în 2023 (14 858), comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (19 029).

.

(20)

     Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind instituirea politicii strategice multianuale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, COM(2023) 146 final.

(21)

     În 2022 s-au efectuat peste 4 milioane de căutări în Sistemul de informații Schengen cu ajutorul sistemului automat de identificare a amprentelor digitale, în timp ce în 2021 s-au efectuat doar 1,3 milioane de căutări.

(22)

     Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 27 aprilie 2021 referitoare la Strategia UE privind returnarea voluntară și reintegrarea, COM(2021) 120 final.

(23)

     Date preliminare colectate de Frontex, astfel cum au fost raportate de statele membre.

(24)

     Numărul statelor membre participante și al țărilor terțe vizate a continuat să crească, de la 5 state membre din proiectul-pilot la 17 state membre începând din ianuarie 2023, având și o acoperire geografică mai mare (de la 24 de țări terțe active în 2022 la 37 în 2023).

(25)

     Date Eurostat pentru 2022. Statistici | Eurostat (europa.eu)

(26)

     Date Eurostat pentru 2022. Statistici | Eurostat (europa.eu)

(27)

     În peste 10 state membre există cel puțin două organisme (de multe ori aparținând unor autorități diferite) responsabile cu emiterea deciziilor de returnare, iar în majoritatea statelor membre, autoritatea responsabilă cu executarea returnărilor este, de asemenea, diferită.

(28)

     Comisia a contribuit la strategia operațională prin documentul de politică intitulat „Către o strategie operațională pentru returnări mai eficace” din 24 ianuarie 2023 [COM(2023) 45 final].

(29)

     Recomandarea Comisiei din 16 martie 2023 privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare și accelerarea returnărilor în contextul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului, C(2023) 1763 final.

(30)

     Aceste recrutări depășesc numărul de observatori (40) prevăzut de Regulamentul privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

(31)

     Cauzele conexate C-368/20 și C-369/20, NW/Landespolizeidirektion Steiermark, ECLI:EU:C:2022:298, punctul 64.

(32)

     Recomandarea (UE) 2017/820 a Comisiei din 12 mai 2017 privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen, C(2017) 3349, JO L 122, 13.5.2017, p. 79.

(33)

     A se vedea hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C-368/20 și C-369/20.

(34)

     A se vedea Comisia Europeană, Protejarea europenilor împotriva terorismului și a criminalității organizate, accesat ultima dată la 12 mai, disponibil aici .

(35)

     A se vedea Europol, Criminal Networks in EU ports: Risks and challenges for law enforcement (Rețelele infracționale din porturile UE. Riscuri și provocări pentru aplicarea legii), https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/Europol_Joint-report_Criminal%20networks%20in%20EU%20ports_Public_version.pdf

(36)

     Raport privind piața drogurilor din UE pentru 2019, OEDT 2019.

(37)

     Decizia de punere în aplicare C(2023) 56 a Comisiei din 13 ianuarie 2023 de stabilire a programului anual de evaluare pentru 2023, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen.

(38)

     Comisia a închis 38 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de comunicare împotriva statelor membre. Aceasta a trimis un stat membru în fața Curții pentru netranspunerea directivei și un stat membru pentru netranspunerea actului de punere în aplicare privind marcajul. În prezent, Comisia evaluează conformitatea legislației naționale cu aceste texte juridice.

(39)

     Regulamentul (UE) 2022/991 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părțile private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în materie de cercetare și inovare, JO L 169, 27.6.2022, p. 1.

(40)

     Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind schimbul de informații dintre autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre și de abrogare a Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului, COM(2021) 782 final.

(41)

     Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind schimbul automatizat de date în scopul cooperării polițienești („Prüm II”), de modificare a Deciziilor 2008/615/JAI și 2008/616/JAI ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) 2018/1726, 2019/817 și 2019/818 ale Parlamentului European și ale Consiliului, COM(2021) 784 final.

(42)

     Pe lângă măsurile legate de acquis-ul Schengen – un cadru juridic solid de măsuri de sprijinire a cooperării operative și a schimbului de informații între autoritățile polițienești și judiciare în materie penală, precum și măsuri în domeniul politicii în materie de vize și returnare –, statele membre trebuie, de asemenea, să coopereze în domeniul securității, al cooperării polițienești și judiciare, precum și în domeniul migrației și azilului. 

(43)

     Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri (API) în vederea îmbunătățirii și facilitării controalelor la frontierele externe, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/817 și a Regulamentului (UE) 2018/1726 și de abrogare a Directivei 2004/82/CE a Consiliului, COM(2022) 729 final, și Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind colectarea și transferul de informații prealabile referitoare la pasageri în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/818, COM(2022) 731 final.

(44)

     Recomandarea Comisiei (UE) 2022/915 din 9 iunie 2022 privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii, JO L 158, 13.6.2022, p. 53).

(45)

     Articolul 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1806 privind vizele prevede obligația Comisiei de a asigura o monitorizare adecvată a îndeplinirii continue a cerințelor privind exceptarea de la regimul obligativității vizelor de către țările ai căror resortisanți au obținut acces fără viză în UE, ca urmare a încheierii cu succes a unui dialog privind liberalizarea vizelor. În acest scop, începând din 2017, Comisia a adoptat patru rapoarte în cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, care vizează țările ce beneficiază de un regim de călătorii fără viză din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia) și din cadrul Parteneriatului estic (Georgia, Moldova și Ucraina).

(46)

     Articolul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1806.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.5.2023

COM(2023) 274 final

ANEXĂ

la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023

ANEXA 1

Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen: principalele evoluții și etapele următoare

Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen reprezintă garanția-cheie care asigură buna funcționare a spațiului Schengen, permițând identificarea și remedierea în timp util a vulnerabilităților strategice. Echipe compuse din experți ai statelor membre și ai Comisiei, sprijiniți de agenții și organisme ale UE, evaluează cel puțin o dată la șapte ani fiecare stat membru și fiecare țară asociată spațiului Schengen care aplică integral acquis-ul Schengen. Acesta constituie, de asemenea, cadrul pentru a verifica dacă au fost îndeplinite condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în statele membre cu privire la care nu există încă o decizie a Consiliului de aplicare integrală sau parțială a acquis-ului Schengen, cu excepția statelor membre a căror evaluare era deja finalizată la data intrării în vigoare a noului Regulament privind mecanismul de monitorizare a evaluării Schengen 1 (denumit în continuare „regulamentul”).

În conformitate cu articolul 25 din regulament, Comisia prezintă un raport privind evaluările efectuate în cursul anului precedent și concluziile desprinse din acestea, privind funcționarea grupului de rezervă de experți, inclusiv disponibilitatea experților statelor membre, precum și privind stadiul măsurilor de remediere luate de statele membre.

Activități de evaluare desfășurate în 2022

În 2022, Comisia a încheiat al doilea ciclu de programare al evaluărilor Schengen, cu vizite în Spania, Norvegia, Suedia, Islanda, Danemarca și Portugalia. În plus, Grecia, Italia, Malta, Luxemburg, Cipru, Belgia, Austria, Franța și Țările de Jos au fost evaluate în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor 2 . Luxemburgul, de asemenea, a fost supus unei evaluări cu privire la punerea în aplicare a cerințelor în materie de protecție a datelor.

Fiecare dintre aceste state membre a primit vizita unor echipe de evaluare care au analizat dacă frontierele externe sunt gestionate în conformitate cu standardele necesare și au evaluat măsurile aplicate în spațiul Schengen, inclusiv punerea în aplicare eficace a politicii de returnare, cooperarea polițienească și Sistemul de informații Schengen. Măsurile adoptate în țările terțe în cadrul politicii vizelor au făcut, de asemenea, parte din activitățile de evaluare. S-a acordat o atenție deosebită verificării respectării drepturilor fundamentale în aplicarea acquis-ului Schengen, inclusiv punerii în aplicare a cerințelor aplicabile în materie de protecție a datelor.

În cursul tuturor evaluărilor efectuate în 2022, au fost abordate elemente strategice la nivel național pentru a oferi echipelor de evaluare o bună înțelegere a organizării centrale și a strategiei autorităților, inclusiv elemente precum formarea și resursele umane, analiza riscurilor și planificarea pentru situații neprevăzute, în vederea punerii în aplicare a acquis-ului Schengen. Aceste aspecte au fost evaluate prin vizite la autoritățile centrale, inclusiv la centrele naționale de coordonare operativă, la sedii ale poliției, la ministere și la birourile SIRENE. Vizitele la nivel strategic au fost realizate în paralel cu vizite la nivel operativ, cum ar fi principalele puncte de trecere a frontierei și aeroporturile internaționale, secțiile de poliție și centrele de cazare.

Rezultatele altor mecanisme de monitorizare, în special evaluarea vulnerabilității efectuată de Frontex, au fost luate în considerare în mod corespunzător la pregătirea și desfășurarea activităților de evaluare, asigurând astfel o conștientizare actualizată a situației.

Evaluările Schengen din 2022 oferă o imagine de ansamblu a punerii în aplicare a acquis-ului Schengen la nivelul spațiului Schengen, în toate statele membre. Deși, în general, nivelul de punere în aplicare a acquis-ului Schengen se află la un nivel ridicat, în cursul evaluărilor din 2022 au fost identificate deficiențe grave în trei rânduri. Închiderea planurilor de acțiune care privesc deficiențe grave 3 reprezintă o prioritate absolută pentru spațiul Schengen. Majoritatea deficiențelor grave identificate în ultimul an fie au fost soluționate, fie sunt în curs de soluționare. Concret, în domeniul gestionării frontierelor externe, evaluarea privind Spania a evidențiat o calitate scăzută și deficiențe în ceea ce privește verificările la frontieră la majoritatea punctelor de trecere a frontierei vizitate. Au fost luate măsuri de remediere rapide pentru a soluționa problemele de conectivitate și alte probleme tehnice ale sistemelor de control la frontieră, iar Comisia va efectua o nouă vizită în acest an pentru a evalua aceste evoluții. De asemenea, în cazul Islandei au fost identificate deficiențe grave în domeniul cooperării polițienești din cauza ineficacității capacităților de căutare ale forțelor de poliție islandeze. În consecință, polițiștii nu au fost în măsură să detecteze în mod sistematic semnalările active din Sistemul de informații Schengen. De îndată ce au fost notificate, autoritățile islandeze au luat măsuri pentru a soluționa această problemă. O vizită de verificare este, de asemenea, programată pentru acest an. În cele din urmă, întârzierile grave în efectuarea programărilor de către prestatorii externi de servicii pentru depunerea cererilor de viză în Țările de Jos au fost considerate o deficiență gravă. Autoritățile neerlandeze s-au angajat să abordeze această problemă în mod prioritar, iar Comisia monitorizează în continuare măsurile de remediere puse în aplicare.

În plus, pe baza rezultatelor evaluărilor, este posibil să se identifice unele probleme comune în mai multe state membre, care necesită o atenție specială:

·Evaluările din 2022 ale gestionării frontierelor externe au arătat o guvernanță deficitară a gestionării europene integrate a frontierelor în unele state membre și un nivel scăzut de cooperare între agenții. Calitatea generală scăzută a controalelor la frontiere, în special la frontierele maritime, supravegherea deficitară a frontierelor maritime, combinată cu lipsa de coerență a analizei riscurilor și cu o conștientizare dispersată a situației în majoritatea statelor membre evaluate în 2022, rămân principalele motive de îngrijorare.

·Evaluările au arătat că există un angajament sporit de a acționa în direcția unei politici de returnare mai eficace, în comparație cu evaluările efectuate în anii precedenți. Cu toate acestea, nu s-a pus încă suficient accentul pe îmbunătățirea aspectelor interne ale returnării, iar instrumentele disponibile nu sunt exploatate pe deplin. Limitările cooperării, precum și absența unor sisteme eficace de gestionare a cazurilor de returnare împiedică considerabil posibilitatea statelor membre de a efectua returnările.

·Deși majoritatea statelor membre au demonstrat o bună conformitate cu acquis-ul Schengen relevant în domeniul cooperării polițienești, o problemă recurentă a reprezentat-o accesul limitat sau inexistent al unităților de poliție la Sistemul de informații privind vizele pentru prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave. Multe state membre nu dispuneau de un sistem care să garanteze un astfel de acces.

·O constantă în toate evaluările privind vizele din 2022 a fost reprezentată de întârzierile semnificative în efectuarea programărilor pentru ca solicitanții de viză să își depună cererile și/sau în prelucrarea acestora. Cooperarea dintre consulatele statelor membre și prestatorii externi de servicii și monitorizarea au fost în dese ocazii considerate nesatisfăcătoare.

·Evaluările care au verificat utilizarea Sistemului de informații Schengen au evidențiat faptul că multe state membre nu utilizează încă în mod suficient funcționalitatea de căutare pe baza amprentelor digitale. Afișarea tuturor datelor disponibile, cum ar fi fotografiile și amprentele digitale, în aplicațiile SIS naționale, nu funcționează încă în parametri optimi.

·Evaluările care verifică respectarea cerințelor în materie de protecție a datelor în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen au arătat că unele state membre trebuie în continuare să pună la dispoziția autorităților de protecție a datelor resurse umane și financiare suficiente care să le permită să își îndeplinească sarcinile legate de Schengen, în special deoarece autoritățile de protecție a datelor nu pot efectua întotdeauna auditurile obligatorii privind protecția datelor.

În conformitate cu mecanismul consolidat de evaluare și monitorizare Schengen, care a devenit aplicabil în octombrie 2022, Comisia a organizat, de asemenea, în februarie 2023, prima vizită de verificare în Belgia pentru a monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune legat de evaluarea din 2020 în domeniul gestionării frontierelor externe. S­au observat progrese în ceea ce privește coordonarea strategică și sunt în derulare acțiuni de consolidare a coordonării naționale și a cooperării dintre agenții.

În 2022 nu s-au efectuat vizite neanunțate.

Funcționarea grupului de rezervă de experți

În urma adoptării noului Regulament privind mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen, Comisia a instituit grupul de rezervă de experți pentru 2023 cu scopul de a asigura participarea unui număr suficient de experți cu experiență într-un mod mai rapid și mai puțin împovărător.

Toate statele membre au desemnat cel puțin un expert pentru fiecare domeniu de politică în care sunt evaluate, cu excepția cazului în care desemnarea ar afecta în mod substanțial îndeplinirea sarcinilor naționale 4 . În total, au fost desemnați 570 de experți naționali, dintre care 514 au fost selectați pentru rezerva 2023, ținând seama de criteriile generale și specifice definite în regulament și în invitația de desemnare adresată statelor membre 5 .

Rezerva este principala sursă de experți pentru activitățile de evaluare și monitorizare care urmează să fie desfășurate în 2023. A fost lansat un apel suplimentar pentru experți cu scopul de a găsi experți specifici pentru evaluarea tematică privind traficul de droguri.

Prezentare generală a acțiunilor de remediere întreprinse de statele membre

În urma activității de evaluare, statele membre trebuie să abordeze deficiențele identificate și să prezinte Consiliului și Comisiei un plan de acțiune cu măsurile de remediere care urmează să fie puse în aplicare. Odată cu publicarea acestui al doilea raport privind starea spațiului Schengen, monitorizarea acțiunilor de remediere întreprinse de statele membre în urma evaluărilor Schengen se transferă către instrumentul online KOEL-SCHEVAL. Această tranziție de la prelucrarea pe suport de hârtie va permite o mai bună imagine de ansamblu asupra stadiului punerii în aplicare a recomandărilor și o mai bună respectare a cerințelor de raportare în temeiul noului regulament.

De la lansarea primelor evaluări Schengen sub coordonarea Comisiei în 2015, echipele de evaluare au fost în măsură să închidă peste 50 de planuri de acțiune. În urma celor mai recente evaluări ale rapoartelor de monitorizare prezentate de statele membre, Comisia închide planurile de acțiune ale Portugaliei, Lituaniei, Maltei, Norvegiei, Cehiei, Ungariei și Slovaciei în domeniul politicii comune a vizelor, planurile de acțiune estoniene în domeniul frontierelor și al returnării, precum și planul de acțiune al Ungariei în domeniul gestionării frontierelor externe, în urma punerii în aplicare depline a tuturor recomandărilor.

În plus, Comisia închide, de asemenea, toate planurile de acțiune care abordează recomandările aferente evaluărilor care au fost efectuate în 2015 și 2016 6 . Această închidere este însă de natură tehnică, deoarece se referă la planuri de acțiune care au încă acțiuni restante din evaluările anterioare, în timp ce o nouă evaluare pentru statul membru respectiv în domeniul de politică respectiv a avut deja loc și au fost formulate noi recomandări. Acțiunile în cauză sunt preluate în planul de acțiune al noii evaluări pentru a preveni duplicarea obligațiilor de raportare. În același spirit, odată ce statele membre își prezintă planurile de acțiune legate de evaluările recente, toate planurile de acțiune vechi vor fi închise din punct de vedere tehnic în cadrul revizuirii caracterului adecvat al noului plan de acțiune 7 .

După cum se arată în tabelul de mai sus, există încă un număr important de planuri de acțiune deschise (168 din 255). Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că, în general, Comisia poate închide planurile de acțiune numai atunci când toate recomandările sunt puse în aplicare pe deplin 9 . Situația actuală a planurilor de acțiune individuale arată că s-au înregistrat progrese semnificative și că rata generală de punere în aplicare depășește în mare măsură 75 %. Domeniile prioritare pentru o mai bună punere în aplicare includ controalele la frontieră, supravegherea frontierelor, EUROSUR și eficacitatea sistemului de returnare.

Prezentare generală a ratei de punere în aplicare a recomandărilor Scheval, pe domenii de politică

Gestionarea frontierelor externe:

Returnare:

Cooperarea polițienească:

Sisteme informatice la scară largă:

Politica comună în domeniul vizelor:

(1)

     Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022 privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013.

(2)

     Statele membre menționate nu au putut fi evaluate în ceea ce privește punerea în aplicare de către acestea a politicii comune în domeniul vizelor în 2020 sau 2021, la fel ca în cazul celorlalte domenii de politică, din cauza restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(3)

     Atunci când sunt identificate deficiențe grave, statul membru evaluat este supus unui control mai strict din partea echipei de evaluare și a Consiliului. Aceasta trebuie să raporteze mai frecvent și va primi o nouă vizită pentru a se identifica progresele înregistrate în abordarea deficiențelor.

(4)

     În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulament, „[s]tatele membre nu sunt obligate să desemneze experți în domeniile în care, din motive obiective, nu sunt evaluate sau, în situații excepționale, în cazul în care desemnarea ar afecta în mod substanțial îndeplinirea sarcinilor naționale. În cazul în care invocă această din urmă situație, statul membru comunică în scris Comisiei motivele pe care se bazează și informații cu privire la respectiva situație excepțională”.

(5)

     Articolul 15 alineatul (1) din regulament stipulează că experții „dețin calificările corespunzătoare, inclusiv cunoștințe teoretice solide și experiență în domeniile vizate de mecanismul de evaluare, precum și cunoștințe temeinice privind principiile, procedurile și tehnicile de evaluare și sunt în măsură să comunice eficient într-o limbă comună”. În conformitate cu articolul 17 alineatul (5), statele membre trebuie să desemneze experți care îndeplinesc aceste condiții.

(6)

     Următoarele planuri de acțiune sunt închise din punct de vedere tehnic: Austria – Sistemul de informații Schengen și protecția datelor (2015); Belgia – Sistemul de informații Schengen (2015); Germania – returnare (2015); Liechtenstein – returnare și protecția datelor (2015); Țările de Jos – protecția datelor (2015); Grecia – returnare, cooperarea polițienească, Sistemul de informații Schengen (toate în 2016); Franța – gestionarea frontierelor externe, returnare, Sistemul de informații Schengen (toate în 2016); Italia – gestionarea frontierelor externe, returnare, Sistemul de informații Schengen (toate în 2016); Luxemburg – Sistemul de informații Schengen (2016) și Malta – gestionarea frontierelor externe, returnare, cooperarea polițienească și Sistemul de informații Schengen (toate în 2016). Planul de acțiune al evaluării din 2016 a Greciei în domeniul gestionării frontierelor externe nu a putut fi închis din cauza numărului semnificativ de acțiuni care nu au fost încă puse în aplicare. Planurile de acțiune privind protecția datelor pentru Belgia, Germania, Grecia, Franța, Italia, Luxemburg și Malta (legate de evaluările din 2015 și 2016) nu au putut fi închise din cauza întârzierilor în adoptarea rapoartelor de evaluare sau a recomandărilor după evaluările din 2020 și 2021.

(7)

     Această închidere tehnică poate fi deja anunțată pentru planurile de acțiune legate de evaluările din 2017 ale Islandei, Norvegiei și Suediei privind Sistemul de informații Schengen și ale Spaniei în domeniul politicii comune a vizelor, în urma noilor evaluări din 2022.

(8)

     Tabelul reflectă numărul de planuri de acțiune care decurg din evaluările periodice care au fost închise de Comisie, inclusiv cele închise în raportul din 2023 privind starea spațiului Schengen.

(9)

     Cu excepția cazurilor de închidere tehnică, astfel cum s-a subliniat mai sus, deși, în acest caz, statele membre au obligația de a raporta cu privire la recomandările deschise în noul raport.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.5.2023

COM(2023) 274 final

ANEXĂ

la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor

Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2023

ANEXA 2

Culegere de bune practici identificate în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen

Întrucât spațiul Schengen fără controale la frontierele interne („spațiul Schengen”) continuă să fie o piatră de temelie a integrării europene, punerea în aplicare eficace a normelor Schengen este esențială pentru a asigura buna circulație transfrontalieră a persoanelor, pentru a consolida securitatea, respectând în același timp drepturile fundamentale, și pentru a încuraja cooperarea dintre statele membre. Identificarea bunelor practici și a soluțiilor inovatoare de către statele membre care ar putea fi aplicate de alte state membre se află în centrul noului mecanism de evaluare și monitorizare Schengen. Obiectivul acestuia este de a îmbunătăți punerea în aplicare a acquis-ului Schengen.

Prezenta culegere reunește o gamă largă de bune practici și soluții inovatoare care acoperă diverse aspecte ale acquis-ului Schengen, inclusiv gestionarea frontierelor, returnarea, politica în domeniul vizelor, asigurarea respectării legii, protecția datelor și utilizarea sistemelor informatice, care au fost identificate în cadrul evaluărilor Schengen efectuate în cursul punerii în aplicare a primului program (2015-2019) și a celui de al doilea program (2020-2022) multianual de evaluare.

Culegerea de bune practici este menită să ofere informații cu privire la strategiile, instrumentele și măsurile inovatoare care pot sprijini autoritățile statelor membre în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și să le ajute să se bazeze în continuare pe abordări și tehnici dovedite atunci când prezintă noi propuneri și inițiative. Aceasta vizează, de asemenea, consolidarea cadrului, creat la nivelul grupului de lucru relevant al Consiliului, pentru a facilita și a încuraja în continuare statele membre să își împărtășească experiențele, să facă schimb de cunoștințe și să învețe unele de la altele. Acest lucru ar facilita, în special, învățarea reciprocă și ar încuraja cooperarea dintre statele membre, conducând la o mai bună punere în aplicare a arhitecturii Schengen. Culegerea nu își propune să înlocuiască sau să repete bunele practici existente incluse în diferitele recomandări sau manuale aplicabile ale Comisiei sau ale Consiliului, ci le completează cu elemente noi.

Comisia intenționează să actualizeze anual culegerea pentru a colecta măsurile noi și inovatoare identificate de echipele de evaluare în cursul activităților de evaluare Schengen din anul precedent.

Aceste bune practici ar trebui totodată să sprijine punerea în aplicare eficace a politicii strategice multianuale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor (GEIF). Prin urmare, statele membre sunt invitate să reflecteze asupra bunelor practici relevante în strategiile lor naționale privind gestionarea integrată a frontierelor pentru GEIF.

Prezenta culegere are un rol explicativ și nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Aceasta este concepută ca o resursă valoroasă pentru factorii de decizie, pentru funcționarii responsabili cu asigurarea respectării legii și pentru alte părți interesate implicate în asigurarea funcționării armonioase și eficiente a spațiului Schengen, dar și pentru a sprijini posibilele soluții pentru acțiunile de remediere care abordează viitoarele recomandări propuse de echipele de evaluare. Culegerea face parte din raportul anual menționat la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului.

1.Gestionarea frontierelor externe

2.Politica în domeniul vizelor

3.Returnare

4.Cooperarea polițienească

5.Sisteme de informații la scară largă

Sistemul de informații Schengen (SIS)

6.Protecția datelor