Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(2022/C 458/10)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Lechinţa”

PDO-RO-A0369-AM02

Data comunicării: 15.9.2022

DESCRIEREA ȘI JUSTIFICAREA MODIFICĂRII APROBATE

1.   Introducerea în cultură de noi soiuri de vinificație pentru obținerea de vinuri roșii

Prin plantarea cu fonduri europene prin programele de restructurare/reconversie mulți producători din arealul denumirii de origine au introdus in cultură și soiuri de vita de vie nobila pentru obținerea de vinuri rosii ca o cerință a diversificării producției de vinuri pentru acest segment, arealul fiind unul cultivat exclusiv cu soiuri de vinificație pentru vinuri albe. Zona este favorabilă acumulărilor de zaharuri prin specificitatea sa (climat, relief) iar antocianurile din pielita boabelor conduc al vinuri cu potential alcoolic si cu optimă intensitate colorantă.

Se completează caietul de sarcini cu soiuri noi de vinificație pentru obținerea de vinuri liniștite roșii.

Se modifică cap. IV, V și VIII din caietul de sarcini și pct. 7 din Documentul unic.

2.   Modificarea ariei geografice delimitate prin lărgirea acesteia

Se modifică Cap. III din caietul de sarcini care se referă la aria delimitată de producție, în sensul lărgirii ariei geografice DOP cu comuna Cetate cu satele componente Satu Nou și Petriș.

Comuna Cetate este situată la poalele Munților Călimani, la contactul cu Podișul Transilvaniei mărginită fiind de est cu Piemontul Călimanilor la nord-vest de Dealurile Bistriței și la nord-est de Depresiunea Livezile-Bîrgău.

Comuna Cetate cu satele componente se învecinează geografic fiind la distanță de aprox. 10 km de Com. Budacu de Jos, comună care este inclusă în arealul delimitat DOP Lechința, factorii de sol și climă prezenți aici sunt similari cu cei din tot arealul delimitat DOP.

Se modifică cap.III din caietul de sarcini și pct. 6 din Documentul unic.

3.   Indicarea unui nou tip de vin liniștit în producție — vin de paie

Se introduce în caietul de sarcini posibilitatea de obținere a unui nou tip de vin liniștit alb denumit vin de paie, din Muscat Ottonel, prin anumite metode specifice de prelucrare (struguri lăsați pe paturi de paie maxim 6 luni până la presare, timp în care se traversează două procese – primul de deshidratare, iar al doilea este de înghet natural cu deshidratare din septembrie până în noiembrie, cu înghet natural din decembrie până în februarie.

La anumită concentratie a strugurilor de minim 400 gr/l zahăr se realizează presare cu presa manuală, apoi fermentare în baricuri de stejar cu drojdii specifice și definitivare și depozitarea în tancuri de inox la temperatură joasă. Acest tip de vin valorifică pe deplin potențialul soiului Muscat Ottonel pe care îl are pentru acest areal DOP .

Se modifică Cap.XI din caietul de sarcini și pct. 4 din Documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumire/denumiri

Lechinţa

2.   Tip de indicație geografică

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse vitivinicole

1.

Vin

4.   Descrierea vinului/vinurilor

1.   Vinuri albe

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Vinurile albe — fructuozitate, vinozitate, prospeţime, datorită climatului vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care conferă prospeţime şi vioiciune.

Aromă vegetală erbacee, de petale de trandafir, floare de salcâm, uneori cu gust uşor picant (mirodenii), cu tărie alcoolică mai ridicată, onctuozitate şi corpolenţă. Prin fermentare la temperatură scăzută po dezvolta aromă secundară de fermentaţie, prin păstrare la maturare şi învechire vinurile dezvoltă aromă specifică de miere, fagure.

Culoare verzui spre galben-pai, galben verzui cu nuanţe aurii, conţinut ridicat în extract şi glicerol, cu catifelare şi onctuozitate în gust. Uneori vinul tânăr aminteşte de fânul proaspăt cosit. Gustativ cu note dulci-amărui, de condiment, arome fine de citrice, cu maturarea în vas de lemn şi învechire la sticlă vinurile au catifelare atrăgătoare.

Caracteristici analitice generale
Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11,00
Aciditate totală minimă	4,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	200

2.   Vinuri roșii

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Nuanțe de stafidă neagră, culoare intensă de roşu, chiar violaceu la vin tânăr, roşu rubiniu intens,roşu-cărămiziu la peste 2 ani vechime, roşiu rubiniu cu nuanţe de teracotă, după învechire, roşu-granat.

Arome — ardei gras verde, afină, cireaşă neagră, aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de iarbă, flori de salcâm, tei, de ciorchine în prima fază; vegetal, sparanghel, măslină verde, condimentat (ghimbir, ardei iute verde), prin învechire aduce note de mure, prune coapte, vişine, cafea, în funcţie de vârstă, aroma puternică de tanin aduce a nuanțe de tabac.

Gust catifelat, armonios, rotund, amplu, taninuri moi, fructat discret si specific de prune uscate (nu afumate), mure, ușoare arome de vanilie sau scorțișoară la invechire, aromă fină de coacăze negre.

Cu post-gust intens cu senzaţii de dulceţuri uşoare. Aromă de fructe de pădure, zmeură proaspătă, cireșe amare, vişine, gust proaspăt, catifelat, prin maturare şi învechire câştigă buchet atrăgător şi persistent în senzaţiile postgustative.

Caracteristici analitice generale
Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11,00
Aciditate totală minimă	4,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	20
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	150

3.   Vin de paie

DESCRIERE TEXTUALĂ CONCISĂ

Culoare galben-pai, galben-verzui până la galben-auriu, cu aromă olfactivă tipică de muscat (fructe exotice, citrice, nuanțe florale de flori de viţă de vie, fân cosit, iasomie, salcâm), cu plăcută rotunjime, catifelare. Gustativ vinurile sunt proaspete, fructuoase (pere , caise, fruct galben copt), catifelate, iar prin învechire la unele soiuri aroma se transformă într-un buchet complex, cu aciditate bine integrată.

Caracteristici analitice generale
Concentrație alcoolică totală maximă (în % volum)	15,00
Tărie alcoolică dobândită minimă (în % volum)	11,00
Aciditate totală minimă	4,5 în grame pe litru, exprimată în acid tartric
Aciditate volatilă maximă (în miliechivalenți pe litru)	18
Cantitatea totală maximă de dioxid de sulf (în miligrame pe litru)	200

5.   Practici enologice

5.1.    Practici oenologice specifice

1.   Practici oenologice

Practică de cultivare

—	densitatea plantaţiei — minim de 3 500 butuci plantaţi la hectar;

—	recoltarea în verde — reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile D.O.C. Lechinţa.

5.2.    Producții maxime

1.	cules la maturitate deplină (CMD), soiurile Pinot gris, Sauvignon, Neuburger, Fetească regală, Traminer roz 12 000 kilograme de struguri pe hectar

2.	cu menţiunea tradiţională DOC-CMD, soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir 12 000 kilograme de struguri pe hectar

3.	cules la maturitate deplină (CMD), soiurile Riesling italian, Fetească albă, Chardonnay 10 000 kilograme de struguri pe hectar

4.	cules la maturitate deplină (CMD), soiul Muscat Ottonel 8 000 kilograme de struguri pe hectar

5.	cules la maturitate deplină (CMD), soiurile Pinot gris, Sauvignon, Neuburger, Fetească regală, Traminer roz 80 hectolitri pe hectar

6.	cules la maturitate deplină (CMD), soiurile abernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir 78 hectolitri pe hectar

7.	cules la maturitate deplină (CMD), soiurile Riesling italian, Fetească albă, Chardonnay 66 hectolitri pe hectar

8.	cules la maturitate deplină (CMD), soiul Muscat Ottonel 53 kilograme de struguri pe hectar

9.	vin de paie (Muscat Ottonel) 5 000 kilograme de struguri pe hectar

10.	vin de paie (Muscat Ottonel) 12,50 hectolitri pe hectar

6.   Aria geografică delimitată

Judeţul Bistriţa-Năsăud:

—	Com. Lechinţa — satele Lechinţa, Sângeorzu Nou, Vermeş, Ţigău, Sâniacob;

—	Com. Galaţii Bistriţei — satele Galaţii Bistriţei, Herina, Tonciu;

—	Com. Matei — satele Matei, Corvineşti, Enciu, Bidiu;

—	Com. Braniştea — sat Braniştea;

—	Com. Petru Rareş — satele Petru Rareş, Reteag;

—	Com. Uriu — sat Uriu;

—	Com. Şieu — Odorhei — satele Şieu-Odorhei, Bretea;

—	satele Teaca, Viile Tecii, Archiud, Ocniţa, Pinticu;

—	satul Urmeniş;

—	satul Milaş,

—	satele Şieu, Ardan, Posmuş, Şoimuş.

—	Mun. Bistriţa, localităţile componente — Ghinda, Viişoara

—	satele — Dumitra, Cepari;

—	satele — Budacu de Jos, Buduş, Jelna;

—	satul Livezile;

—	Com. Cetate — satele Satu Nou, Petriș.

—	Judeţul Mureş:

—	satele — Batoş, Dedrad, Goreni, Uila;

—	satele — Band, Mădăraş, Mărăşeşti, Drăculea Bandului, Fânaţe, Negrenii de Câmpie, Fânaţele Mădăraşului;

—	satele — Ceuaşu de Câmpie, Culpiu

7.   Soiul/soiurile de struguri de vinificație

Cabernet Sauvignon N — Petit Vidure, Bourdeos tinto

Chardonnay B — Gentil blanc, Pinot blanc Chardonnay

Fetească albă B — Păsărească albă, Poama fetei, Madchentraube, Leanyka, Leanka

Fetească neagră N — Schwarze Madchentraube, Poama fetei neagră, Păsărească neagră, Coada rândunicii

Fetească regală B — Konigliche Madchentraube, Konigsast, Ktralyleanka, Dănăşană, Galbenă de Ardeal

Merlot N — Bigney rouge

Muscat Ottonel B — Muscat Ottonel blanc

Neuburger B — Neuburg

Pinot Gris G — Affumé,Grau Burgunder,Grauburgunder,Grauer Mönch,Pinot cendré,Pinot Grigio,Ruländer

Pinot Noir N — Blauer Spätburgunder, Burgund mic, Burgunder roter, Klävner Morillon Noir

Riesling italian B — Olasz Riesling, Olaszriesling, Welschriesling

Sauvignon B — Sauvignon verde

Traminer Roz Rs — Rosetraminer, Savagnin roz, Gewürztraminer

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.    Detaliile ariei

Relieful este exclusiv deluros cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (dealurile Bistriţei şi dealurile Mureşului), iar in partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinţei, Colinele Comlodului, Colinele Mădăraşului), dealurile şi colinele au în general la nivelul culmilor altitudini între 300-500 m şi versanţi moderat sau puternic înclinaţi (5°-25°), cu un mare grad de dispersie al plantaţiilor. Precipitatiile atmosferice se inscriu cu o medie de 650-700 mm/an pe văi (715 la Beclean, 680 la Bistriţa, 655 la Reghin, 647 la Chiochiş, 640 la Lechinţa, 635 la Teaca) şi în jur de 800 mm pe culmile deluroase, cu maximul în mai-august şi minimul în timpul iernii – când predomină ninsoarea în medie 30-40 zile.

8.2.    Legătura cu aria delimitată

Plantaţiile viticole sunt situate în general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină.

Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10 oC, diminuează procesele oxido— reducătoare şi enzimatice, permitând menţinerea în condiţii de calitate a stării de sănătate a strugurilor precum şi a aromelor specifice soiurilor. Aciditatea ridicată a mustului constituie un factor important în operaţiile de limpezire a mustului şi mai târziu un accelerator al procesului de fermentare.

Apariţia zilelor cu ceaţă la sfârşitul verii şi pe aproape o treime din zilele de toamnă (septembrie, octombrie) duce la un proces de maturare lent al strugurilor, cu păstrarea aromelor şi a unei acidităţi constant ridicate, elemente care se răsfrâng favorabil în calitatea vinurilor obţinute. De asemenea în perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variază în jurul mediei de 23 oC, iar cele din timpul nopţii în jurul mediei de 12 oC. Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din struguri, aciditatea se reduce ramânând constantă sau aproape constantă. Mediul oxido — reducător din struguri devine favorabil creşterii calitative a conţinutului în arome libere şi legate, care va înregistra valori ridicate la sfârşitul perioadei de coacere.

8.3.    Detalii privind produsul

Vinurile albe au fructuozitate, vinozitate, prospeţime, datorită climatului vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care conferă prospeţime şi vioiciune, culoare verzui spre galben-pai, galben verzui cu nuanţe aurii, conţinut ridicat în extract şi glicerol, cu onctuozitate.

Atrag prin arome vegetale, de petale de trandafir, floare de salcâm, zmeură, cirese amare, uneori cu gust uşor picant, echilibrate datorită tăriei alcoolice mai ridicate şi glicerolului poate căpăta onctuozitate şi corpolenţă. Prin fermentare la temperatură scăzută pot dezvolta aromă secundară de fermentaţie, prin păstrare la maturare şi învechire vinurile dezvoltă aromă specifică de miere (vinul tânăr aduce uneori a fân proaspăt cosit).

Aromele gustative virează spre dulci-amărui uşor condimentate sau fine de citrice, cu maturarea în vas de lemn şi învechire la sticlă vinurile primesc o catifelare plăcută.

Vinurile roșii au nuanțe de stafidă, aloare gustativă intensă după minim 18 luni de păstrare, culoare intensă roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr, roşu rubiniu intens când are peste 2 ani vechime, uneori roşu-cărămiziu ori culoare roşie rubinie, strălucitoare, cu nuanţe teracotă după învechire.

Aromele fructate sunt de afină, cireaşă neagră, aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de ciorchine Prin învechire aduc adesea către arome de mure, prune coapte, vişine, cafea, în funcţie de vârstă aroma puternică de tanin se îmblânzeşte (nuante de tabac), vanilie, cocos, lemn dulce, ardei gras verde, măslină verde, pâine prăjită, ghimbir.

Se mai adaugă arome discrete dar specifice de prune uscate (nu afumate), mure, în functie de perioada de învechire apar și note vanilate, de scortisoară, cu interferențe fine de coacăze negre. Cu astringenţă fermă, corpolență, cu caracter gusto-olfactiv ierbos. Prin învechire unele vinuri pot pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă buchet armonios.

9.   Alte condițiile esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Condiţii de comercializare (etichetare)

Cadru juridic:

în legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Fără dispoziţii suplimentare.

În funcție de interesul producătorilor și pentru rezonanța anumitor nume de localități cu tradiție în obținerea vinurilor, denumirea de origine protejată Lechința poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol: VERMEŞ, SÂNIACOB, SÂNGEORZU NOU, TEACA, URMENIŞ, DUMITRA, VIIŞOARA (STEINIGER), BATOŞ, CULPIU.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://www.onvpv.ro/sites/default/files/caiet_sarcini_doc_lechinta_modif_cf_cererii_2_de_modif_din_28.06.2018_no_track_changes_0.pdf

---

(1)  JO L 9, 11.1.2019, p. 2.