COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.7.2022

COM(2022) 359 final

2022/0226(NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Scopul propunerii de regulament anexate este suspendarea temporară a taxelor din Tariful vamal comun menționate la articolul 56 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 aplicabile mărfurilor utilizate pentru producerea îngrășămintelor pe bază de azot clasificate în prezent la subpozițiile 2814 10 și 3102 10 din Nomenclatura combinată (NC).

Piața Uniunii Europene (UE) pentru anumiți factori de producție pentru îngrășămintele pe bază de azot depinde în mod substanțial de importurile din țări terțe. În 2021, UE a importat 2,9 milioane de tone de amoniac și 4,7 milioane de tone de uree pentru a produce îngrășăminte pe bază de azot. Prețurile acestor produse au crescut considerabil în 2021, iar în urma invaziei Ucrainei de către Rusia ele au crescut și mai mult.

În scopul reducerii costurilor pentru producătorii de îngrășăminte din UE și, în consecință, pentru fermierii din UE și în vederea contribuirii la aprovizionarea adecvată cu alimente produse în UE, este oportun să se ia măsurile temporare de liberalizare a comerțului din prezenta propunere. Pentru a spori stabilitatea aprovizionării, este, de asemenea, oportun să se extindă domeniul geografic de aplicare al originilor nepreferențiale, concentrate în prezent asupra Rusiei, pentru a include și alte țări. De fapt, în special într-o perioadă de penurie pe piețele internaționale de îngrășăminte pe bază de azot, existența unor tarife la importul în UE de factori de producție intermediari, cum ar fi amoniacul și ureea, constituie un motiv de descurajare a aprovizionării pieței UE în comparație cu alte piețe mondiale care nu au astfel de tarife de import. Având în vedere că mărfurile comercializate din această categorie sunt în principal produse de bază, această diferență tarifară îngreunează eforturile de diversificare a importurilor UE.

În plus, în comunicarea sa din 23 martie 2022 către Parlamentul European și Consiliu privind „Garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”, Comisia observă că, încă înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, piețele produselor de bază înregistrau o creștere semnificativă a prețurilor, resimțită de piețele agricole prin creșterea costurilor energiei și îngrășămintelor și printr-o creștere în consecință a prețurilor produselor agricole. Invadarea Ucrainei și creșterea prețurilor produselor de bază la nivel mondial au determinat o creștere suplimentară a prețurilor pe piețele produselor agricole și evidențiază vulnerabilitățile sistemului alimentar al Uniunii, care se bazează parțial pe importurile de îngrășăminte. Comunicarea subliniază că, pe termen scurt, costul și disponibilitatea îngrășămintelor minerale trebuie să reprezinte o prioritate, în așteptarea tranziției către utilizarea unor tipuri mai sustenabile de îngrășăminte sau a unor metode mai sustenabile de fertilizare. În această perioadă, industria îngrășămintelor din UE trebuie să poată avea acces la importurile necesare, inclusiv la factorii de producție ai îngrășămintelor în interiorul UE.

Dintre cele trei tipuri principale de îngrășăminte utilizate de fermieri, îngrășămintele pe bază de azot sunt cele care fac obiectul taxelor din Tariful vamal comun aplicabile factorilor de producție intermediari care sunt esențiali pentru producția lor, spre deosebire de potasă și fosfor, în cazul cărora principalii factori de producție fac deja obiectul unei taxe vamale comune zero. Îngrășămintele pe bază de azot sunt, de asemenea, cel mai utilizat tip de îngrășăminte din UE și, în același timp, cel pentru care prețurile au crescut cel mai mult din 2021. Prin urmare, măsurile propuse se concentrează asupra factorilor de producție pentru îngrășămintele pe bază de azot.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

În prezent, țările terțe care beneficiază de acces preferențial scutit de taxe vamale pe piața Uniunii în temeiul acordurilor de liber schimb sunt principalii furnizori ai acestor mărfuri pe piața UE. Cu toate acestea, UE importă un volum mare de factori de producție pentru îngrășămintele pe bază de azot originare din țările care fac obiectul Tarifului vamal comun, ratele tarifare variind în prezent între 5,5 și 6,5 %. Pentru a spori stabilitatea aprovizionării, este oportun să se extindă temporar sfera geografică de acoperire a țărilor furnizoare dincolo de cele care beneficiază de un acord de liber schimb, întrucât oferta este în prezent concentrată într-un număr relativ mic de furnizori preferențiali. Cu toate acestea, spre deosebire de accesul prin intermediul acordurilor comerciale preferențiale, măsurile propuse pentru suspendările tarifare în temeiul prezentei propuneri sunt temporare.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Măsurile de liberalizare a comerțului cuprinse în prezenta propunere au scopul de a garanta că suspendarea temporară a tarifului vamal comun al Uniunii se desfășoară în contextul principiilor și obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din TUE și că diferitele domenii de acțiune externă a Uniunii, precum și acțiunea sa externă și alte politici ale Uniunii sunt coerente unele cu altele. Prin urmare, este oportun să se excludă produsele originare din Rusia și Belarus de la reducerea tarifară, în conformitate cu măsurile restrictive luate de Uniune împotriva acestor țări în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri de regulament îl constituie articolul 31 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

•Subsidiaritatea (în cazul competenței neexclusive)

Nu se aplică principiul subsidiarității, întrucât propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii.

•Proporționalitate

Propunerea respectă principiul proporționalității, având în vedere că ea asigură echilibrul între interesele comerciale ale operatorilor economici (producătorii de îngrășăminte pe bază de azot și consumatorii). Propunerea prevede suspendarea taxelor din Tariful vamal comun numai pentru liniile tarifare ale factorilor de producție ai îngrășămintelor pentru care UE se bazează cel mai mult pe importuri și pentru care creșterile de prețuri au fost extreme. În plus, suspendarea se va aplica numai cu titlu temporar. Suspendarea nu limitează drepturile fundamentale ale niciunei persoane; dimpotrivă, aceasta elimină temporar o obligație de plată a taxelor.

•Alegerea instrumentului

Prezenta propunere este în conformitate cu articolul 207 alineatul (2) din TFUE, care prevede măsuri privind politica comercială comună. În temeiul articolului 31 din TFUE, Consiliul stabilește taxele prevăzute de Tariful vamal comun, hotărând cu majoritate calificată, pe baza unei propuneri a Comisiei.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificarea adecvării legislației existente

Nu se aplică.

•Consultări cu părțile interesate

Nu se aplică.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Nu se aplică.

•Evaluarea impactului

Având în vedere creșterea semnificativă și bruscă a prețurilor factorilor de producție ai îngrășămintelor pe bază de azot, agravată de situația de urgență provocată pe piața îngrășămintelor de invazia Ucrainei de către Rusia - al doilea furnizor de îngrășăminte pe bază de azot al UE - este important ca regulamentul să intre în vigoare cât mai curând posibil, pentru a încuraja diversificarea aprovizionării cu factorii de producție necesari pentru producția de îngrășăminte și o reducere a costurilor de producție, înainte de viitorul sezon de plantare/însămânțare din toamna anului 2022. Prin urmare, nu s-a realizat nicio evaluare a impactului pentru măsura în cauză. Cu toate acestea, se preconizează că măsura propusă modifică profilul furnizorilor de factori de producție pentru îngrășămintele pe bază de azot ai UE și contribuie la diversificare prin includerea altor furnizori decât Rusia.

•Adecvarea reglementărilor și simplificare

Măsura nu sporește sarcina de reglementare care vizează întreprinderile.

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Prezenta propunere nu are implicații financiare asupra cheltuielilor, dar are implicații financiare asupra veniturilor. Taxele vamale nepercepute corespunzătoare suspendării se vor ridica la aproximativ 15 milioane EUR pe an în cazul aplicării măsurii pentru un an întreg. Durata măsurii este de puțin peste doi ani, până la sfârșitul anului 2024.

Efectul negativ asupra resurselor proprii tradiționale ale bugetului este de 11,25 milioane EUR (adică 75 % din total). Fișa financiară legislativă prezintă mai detaliat implicațiile bugetare ale propunerii.

Pierderea de venituri din resursele proprii tradiționale se va compensa prin contribuții din resurse proprii ale statelor membre calculate pe baza venitului național brut (VNB).

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Raportarea online cu privire la evoluția importurilor UE de factori de producție ai îngrășămintelor pe bază de azot este disponibilă pe site-urile internet dedicate ale Comisiei Europene (Eurostat).

•Documente explicative (în cazul directivelor)

Nu se aplică.

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

2022/0226 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 31,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Piața Uniunii Europene (UE) pentru anumiți factori de producție ai îngrășămintelor pe bază de azot depinde în mod considerabil de importurile din țări terțe. În 2021, UE a importat 2,9 milioane de tone de amoniac și 4,7 milioane de tone de uree pentru a produce îngrășăminte pe bază de azot. Prețurile acestor produse au crescut substanțial atât în 2021 cât și, ulterior, în cursul anului curent.

(2)În prezent, o parte semnificativă a acestor factori de producție ai îngrășămintelor pe bază de azot este importată în Uniune din țări terțe care beneficiază de acces preferențial pe piața Uniunii și, prin urmare, importurile sunt scutite de taxe vamale. Cu toate acestea, UE importă un volum mare de factori de producție ai îngrășămintelor pe bază de azot originari din țări care fac obiectul Tarifului vamal comun, ratele tarifare variind în prezent între 5,5 și 6,5 %.

(3)În comunicarea sa din 23 martie 2022 către Parlamentul European și Consiliu privind „Garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”, Comisia observă că, încă înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, piețele produselor de bază înregistrau o creștere semnificativă a prețurilor, resimțită de piețele agricole prin creșterea costurilor energiei și îngrășămintelor și, în consecință, printr-o creștere a prețurilor agricole. Comisia ia act de faptul că invadarea Ucrainei și creșterea prețurilor produselor de bază la nivel mondial au determinat și mai mult creșterea prețurilor pe piețele produselor agricole și expun vulnerabilitățile sistemului alimentar al Uniunii, care se bazează parțial pe importurile de îngrășăminte. Aceasta duce la creșterea costurilor pentru producători și afectează prețurile la alimente, stârnind preocupări în ceea ce privește puterea de cumpărare a consumatorilor și veniturile fermierilor din UE.

(4)Comunicarea subliniază că, pe termen scurt, costul și disponibilitatea îngrășămintelor minerale trebuie să reprezinte o prioritate, în așteptarea tranziției către utilizarea unor tipuri mai sustenabile de îngrășăminte sau a unor metode mai sustenabile de fertilizare. În această perioadă, industria îngrășămintelor din UE trebuie să poată avea acces la importurile necesare, inclusiv la factorii de producție ai îngrășămintelor în interiorul UE. Comunicarea subliniază, de asemenea, că prețurile îngrășămintelor și aprovizionarea cu îngrășăminte a fermierilor vor fi monitorizate pentru a se garanta că perspectivele recoltelor din UE nu sunt puse în pericol.

(5)Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se ia măsuri pentru a reduce costurile cu care se confruntă producătorii de îngrășăminte din UE atunci când importă factori de producție necesari pentru producția de îngrășăminte pe bază de azot.

(6)În plus, într-o perioadă de penurie pe piețele internaționale ale îngrășămintelor pe bază de azot, tarifele la importul în UE de factori de producție intermediari, cum ar fi amoniacul și ureea, constituie un motiv de descurajare a aprovizionării pieței UE în comparație cu alte piețe mondiale care nu au tarife de import. Această diferență tarifară îngreunează, de asemenea, eforturile de diversificare a importurilor UE.

(7)Prin urmare, este oportun să se suspende temporar taxele din Tariful vamal comun menționate la articolul 56 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 pentru anumiți factori de producție ai îngrășămintelor pe bază de azot. Măsura temporară se aplică pentru perioada în care se preconizează că perturbarea prețurilor pe piețele de energie și îngrășăminte pe bază de azot va persista, care se preconizează că va dura până la sfârșitul anului 2024.

(8)În același timp, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea trebuie să asigure coerența între diferitele domenii ale acțiunii sale externe, precum și între acțiunea sa externă și alte politici ale Uniunii.

(9)Situația relațiilor dintre Uniune și Federația Rusă s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, îndeosebi în ultimele luni, din pricina nerespectării de către Federația Rusă a dreptului internațional și, în special, a invadării neprovocate și nejustificate a Ucrainei.

(10)Începând din iulie 2014, Uniunea a impus treptat măsuri restrictive împotriva Federației Ruse. În concluziile sale din 24 februarie 2022, Consiliul European a afirmat că agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei încalcă grav dreptul internațional și principiile Cartei ONU și subminează securitatea și stabilitatea europeană și mondială.

(11)Cel mai recent, la 3 iunie 2022, Consiliul a adoptat un al șaselea pachet de sancțiuni 1 împotriva Federației Ruse pentru războiul său continuu de agresiune împotriva Ucrainei și pentru atrocitățile raportate comise de forțele armate ruse în Ucraina.

(12)În plus, deși Federația Rusă este membră a Organizației Mondiale a Comerțului, Uniunea este scutită, în virtutea excepțiilor care se aplică în temeiul Acordului de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, în special al articolului XXI din GATT 1994, de obligația de a acorda produselor importate din Federația Rusă avantajele acordate produselor similare importate din alte țări (tratamentul pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate).

(13)Prin urmare, nu ar fi adecvat să se permită importurilor din Federația Rusă să beneficieze de scutirea de taxe vamale și de tratamentul pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate în ceea ce privește produsele reglementate de prezentul regulament.

(14)Situația dintre Uniune și Belarus s-a deteriorat, de asemenea, în ultimii ani, din cauza nerespectării de către regim a dreptului internațional, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului. În plus, Belarus a sprijinit agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei încă de la început, printre altele permițând Rusiei să lanseze rachete balistice de pe teritoriul său național, permițând transportul de personal militar rus și de armament greu, tancuri și transportoare militare, permițând aeronavelor militare rusești să zboare deasupra spațiului aerian belarus în Ucraina, furnizând puncte de realimentare și depozitând arme și echipamente militare rusești în Belarus.

(15)Începând din octombrie 2020, Uniunea a impus treptat măsuri restrictive împotriva republicii Belarus. La 2 decembrie 2021, Consiliul a adoptat un al cincilea pachet de sancțiuni pentru încălcările continue ale drepturilor omului și instrumentalizarea migranților. Alte pachete de sancțiuni au fost adoptate la 24 februarie, 2 martie, 9 martie și 3 iunie 2022, având în vedere implicarea republicii Belarus în agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, Belarus nu este membru al Organizației Mondiale a Comerțului. Prin urmare, Uniunea nu este obligată, în temeiul Acordului de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, să acorde produselor originare din Belarus tratamentul pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate. În plus, acordurile comerciale permit acțiuni justificate pe baza clauzelor de exceptare aplicabile, în special a excepțiilor în materie de securitate, astfel cum s-a subliniat deja.

(16)Având în vedere contextul de mai sus, excluderea Rusiei și a republicii Belarus din domeniul de aplicare al suspendărilor tarifare autonome prevăzute în prezentul regulament este adecvată și permisă, în aplicarea normelor generale privind taxele vamale din anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, în special secțiunea 1, partea B, punctul 1.

(17)În consecință, importurile de factori de producție pentru îngrășămintele pe bază de azot originari din Rusia și Belarus nu trebuie să facă obiectul suspendării taxelor. În schimb, importurile de produse vizate de prezentul regulament din Rusia și Belarus trebuie să fie supuse în continuare taxei la import la care au fost supuse în prealabil,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)    În anexa 1 la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, textul pentru codul NC 2814 10 00 din coloana 3 se înlocuiește cu următorul text:

„5,5 (*)

_________________

(*) Taxe vamale suspendate în mod autonom, până la 31 decembrie 2024, cu excepția Rusiei și a Belarusului, în cazul cărora se aplică o rată de 5,5 %, în conformitate cu Regulamentul 2022/XXXX al Consiliului [numărul prezentului regulament].”

(2)    În anexa 1 la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, textul pentru codurile NC 3102 10 10 și 3102 10 90 din coloana 3 se înlocuiește cu următorul text:

„6,5 (*)

_________________

(*) Taxe vamale suspendate în mod autonom, până la 31 decembrie 2024, cu excepția Rusiei și a Belarusului, în cazul cărora se aplică o rată de 6,5 %, în conformitate cu Regulamentul 2022/XXXX al Consiliului [numărul prezentului regulament].”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică până la 31 decembrie 2024.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

TITLUL PROPUNERII:

Propunere de Regulament al Consiliului de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun

LINII BUGETARE:

Capitolul și articolul: capitolul 12, articolul 120

Suma înscrisă în buget pentru exercițiul financiar 2022: 17 912 606 159

IMPLICAȚII FINANCIARE:

◻    Propunerea nu are implicații financiare

X    Propunerea nu are implicații financiare asupra cheltuielilor, dar are un impact financiar asupra veniturilor din resurse proprii tradiționale, din următoarele motive:

În 2021, valoarea totală a importurilor de la codurile NC 2814 10 00 s-a ridicat la 1,3 miliarde EUR. Taxa vamală convențională pentru acest cod NC este 5,5 %. Majoritatea acestor importuri (68 %) au fost scutite de taxe vamale ca urmare a punerii în aplicare a acordurilor de liber schimb. Alte 29 % au fost importuri din Rusia, care nu vor face obiectul unei reduceri tarifare. Prin urmare, taxele vamale nepercepute estimate sunt de 2,1 milioane EUR (1,3 miliarde EUR x 3 % cotă a importurilor x 5,5 %) pe an.

În 2021, valoarea totală a importurilor de la codurile NC 3102 10 10 și 3102 10 90 s-a ridicat la 1,8 miliarde EUR. Taxa vamală convențională pentru acest cod NC este 6,5 %. Majoritatea acestor importuri (65 %) au fost scutite de taxe vamale ca urmare a punerii în aplicare a acordurilor de liber schimb. Alte 24 % au fost importuri din Rusia și Belarus, care nu vor face obiectul unei reduceri tarifare. Prin urmare, taxele vamale nepercepute estimate sunt de 12,9 milioane EUR (1,8 miliarde EUR x 11 % cotă a importurilor x 6,5 %) pe an.

Pe baza celor de mai sus, impactul asupra pierderii de venituri pentru bugetul UE care rezultă din prezentul regulament este estimat la 11,25 milioane EUR pe an [(12,9 milioane EUR + 2,1 milioane EUR = 15 milioane EUR sumă brută, inclusiv costurile de colectare) x 0,75].

Pentru 2022, impactul asupra pierderii de venituri din resurse proprii tradiționale pentru bugetul UE este estimat la o treime din suma maximă menționată mai sus, și anume 3,8 milioane EUR.

Pierderea de venituri din resursele proprii tradiționale se va compensa prin contribuții din resurse proprii ale statelor membre calculate pe baza venitului național brut (VNB).

(1)    www.sanctionsmap.eu