COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.3.2022

COM(2022) 120 final

2022/0074(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în ceea ce privește disciplina în materie de decontare, furnizarea transfrontalieră de servicii, cooperarea în materie de supraveghere, furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar și cerințele pentru depozitarii centrali de titluri de valoare din țările terțe

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2022) 160 final} - {SWD(2022) 75 final} - {SWD(2022) 76 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Articolul 75 din CSDR impunea Comisiei să revizuiască și să pregătească un raport de evaluare a punerii în aplicare a regulamentului și a căii de urmat pentru revizuirea acestuia până la 19 septembrie 2019. În rezoluția sa referitoare la continuarea dezvoltării uniunii piețelor de capital 10 , Parlamentul European a invitat, de asemenea, Comisia să revizuiască regimul de disciplină 11 în materie de decontare din cadrul CSDR, având în vedere Brexitul și criza provocată de pandemia de COVID-19. În acest scop, între 8 decembrie 2020 și 2 februarie 2021 a avut loc o consultare specifică 12 . La 1 iulie 2021, Comisia a adoptat un raport 13 . Comisia a concluzionat că, în termeni generali, CSDR își atinge obiectivele inițiale de a spori eficiența decontării în UE și soliditatea CSD-urilor. În cele mai multe dintre domenii, introducerea unor modificări semnificative ale CSDR a fost considerată prematură, având în vedere aplicarea recentă a cerințelor. Cu toate acestea, raportul a identificat domeniile în care ar putea fi necesare acțiuni suplimentare pentru atingerea obiectivelor CSDR într-un mod mai proporțional, eficace și eficient.

Având în vedere necesitatea de a elimina costurile și sarcinile disproporționate și de a simplifica normele fără a pune în pericol stabilitatea financiară, revizuirea CSDR a fost inclusă în Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) al Comisiei din 2021 14 . 

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Infrastructurile pieței, inclusiv CSD-urile, au făcut parte, de asemenea, din Comunicarea Comisiei intitulată „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței” 24 ; Comunicarea menționată stabilește modul în care UE își poate consolida autonomia strategică deschisă în domeniile macroeconomic și financiar, în special, dar nu numai, prin dezvoltarea în continuare a infrastructurilor pieței financiare a UE și îmbunătățirea rezilienței acestora. Un sistem solid de decontare al UE, astfel cum este reglementat de CSDR, este, prin urmare, un element important care contribuie la autonomia strategică deschisă a UE în domeniul infrastructurii piețelor financiare.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificarea adecvării legislației existente

·Eficacitate și eficiență: Deși volumul tranzacțiilor decontate a crescut de la intrarea în vigoare a CSDR, tranzacțiile transfrontaliere s-au menținut la un nivel stabil. În mai multe domenii, de exemplu procedura de „pașaport”, există bariere semnificative, iar constatările preliminare au sugerat că ar putea fi întreprinse acțiuni pentru reducerea sarcinii de reglementare disproporționate și pentru îmbunătățirea activității transfrontaliere. De asemenea, ar putea fi urmărite îmbunătățiri în domeniul serviciilor bancare, întrucât accesul la serviciile auxiliare de tip bancar este limitat, ceea ce, la rândul său, inhibă decontarea în valută, precum și în domeniul mecanismelor de supraveghere, ambele afectând posibilitățile sau oportunitățile CSD-urilor de a oferi servicii transfrontaliere.

·Relevanță: Obiectivele CSDR de a spori siguranța și eficiența pieței de decontare din UE și de a asigura condiții de concurență echitabile pentru serviciile CSD-urilor rămân relevante.

·Coerență: CSDR este aliniat la eforturile internaționale de asigurare a stabilității și a siguranței infrastructurilor post-tranzacționare. CSDR este coerent cu alte acte legislative și inițiative de politică ale UE.

·Valoarea adăugată pentru UE: CSDR a acoperit o lacună existentă în legislație prin introducerea unui nou cadru menit să remedieze, într-un proces uniform la nivelul UE, lipsa unei abordări armonizate în ceea ce privește piețele de decontare din UE și să elimine riscurile sistemice conexe. 

•Consultările cu părțile interesate

·o consultare specifică 26 în perioada 8 decembrie 2020-2 februarie 2021;

·o consultare privind o evaluare inițială a impactului 27 în perioada 8 martie 2021-5 aprilie 2021;

·două reuniuni ale grupurilor de experți din statele membre (22 septembrie 2020 și 15 iulie 2021), la care au fost invitate, de asemenea, Banca Centrală Europeană (BCE), ESMA și secretariatul Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European.

(a)reducerea la minimum a barierelor din calea decontării transfrontaliere prin simplificarea și clarificarea cerințelor împovărătoare privind procedura de „pașaport”, îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile de supraveghere și facilitarea accesului la servicii auxiliare de tip bancar pentru a facilita decontarea în valută;

(b)o mai bună calibrare a aplicării anumitor cerințe (de exemplu, privind disciplina în materie de decontare, serviciile auxiliare de tip bancar) pentru a reduce sarcina administrativă și costurile de conformare fără a pune în pericol stabilitatea financiară;

(c)asigurarea faptului că autoritățile din UE dispun de competențe și informații adecvate pentru a monitoriza riscurile legate atât de CSD-urile din UE, cât și de cele din țările terțe, inclusiv prin consolidarea cooperării lor în materie de supraveghere.

•Obținerea și utilizarea expertizei

–Rapoarte ESMA: În 2020 și 2021, ESMA a transmis Comisiei patru rapoarte privind decontarea internalizată 28 , furnizarea transfrontalieră de servicii de către CSD-uri și tratarea cererilor privind furnizarea de servicii notariale și de administrare centralizată la nivel transfrontalier 29 , furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar 30 și utilizarea tehnologiei financiare de către CSD-uri 31 . Aceste rapoarte au luat, de asemenea, în considerare răspunsurile la sondajele ESMA furnizate de autoritățile naționale, CSD-uri și participanți. Totodată, Comisia a luat în considerare rapoartele bianuale ale ESMA privind tendințele, riscurile și vulnerabilitățile 32 din sectoarele infrastructurii financiare și serviciilor financiare;

–Contribuții specifice din partea Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) la consultarea CSDR, inclusiv un rezultat anonimizat și consolidat al unui sondaj realizat în rândul CSD-urilor.

•Evaluarea impactului

·clarificarea interacțiunii dintre CSDR revizuit și Comunicarea privind „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”;

·o mai bună explicație a motivelor pentru care procedura de „pașaport”, o practică utilizată cu succes în multe alte domenii ale dreptului financiar, nu pare să funcționeze în acest segment;

·explicații privind analiza care a condus la introducerea cumpărărilor impuse obligatorii ca element al regimului disciplinei în materie de decontare în 2014 și modul în care evaluarea Comisiei s-a schimbat de atunci;

·clarificarea opțiunilor de politică care sunt complementare și a celor care se exclud reciproc.

·Simplificarea procedurii de „pașaport” din CSDR prin eliminarea posibilității ca autoritățile de supraveghere din statul membru gazdă să refuze pașaportul și prin înlocuirea acestuia cu o notificare din partea autorităților de supraveghere din statul membru de origine către autoritățile de supraveghere din statul membru gazdă. Opțiunea de politică preferată reduce la minimum barierele din calea decontării transfrontaliere și diminuează sarcina administrativă și costurile de conformare. Alte opțiuni de politică evaluate au constat în reducerea domeniului de aplicare al cerințelor procedurii de „pașaport” la titlurile de capital sau clarificarea rolului și a competențelor autorităților competente, precum și a cerințelor legate de legislațiile naționale. Cu toate acestea, ambele ar îndeplini doar parțial obiectivele.

·Consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale de supraveghere prin instituirea unor colegii de supraveghetori pentru a facilita accesul CSD-urilor la alte piețe decât cea a autorizării lor și pentru a asigura stabilitatea financiară, oferindu-le autorităților de supraveghere mai multe competențe pentru monitorizarea riscurilor. Alte opțiuni avute în vedere au inclus consolidarea normelor existente din CSDR privind acordurile de cooperare și introducerea unei supravegheri sporite a CSD-urilor la nivelul UE. Cu toate acestea, colegiile ating echilibrul adecvat între atingerea obiectivelor, reflectând în același timp faptul că responsabilitatea supravegherii rămâne în sarcina statului membru de origine al CSD-urilor.

·Facilitarea accesului CSD-urilor la serviciile auxiliare de tip bancar, permițând CSD­urilor care dețin o licență bancară să ofere astfel de servicii altor CSD-uri și revizuind pragurile sub care CSD-urile pot utiliza o bancă comercială. O altă opțiune avută în vedere a fost eliminarea restricțiilor privind furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar către CSD-uri, însă aceasta nu a fost luată în considerare deoarece ar putea crește semnificativ riscurile la adresa stabilității financiare.

·O combinație între clarificarea diferitelor elemente legate de disciplina în materie de decontare (de exemplu, domeniul de aplicare) și modificarea calendarului pentru punerea în aplicare a cumpărărilor impuse obligatorii 33 („abordarea în două etape”) este cea mai eficace și mai eficientă opțiune. Punerea în aplicare a cumpărărilor impuse obligatorii va depinde de evoluția eficienței decontării în UE. În primul rând, dovezile colectate sugerează că sancțiunile în fonduri bănești vor stimula îmbunătățirea eficienței decontării, fără a pune în pericol stabilitatea și lichiditatea la nivelul piețelor și al instrumentelor financiare. În al doilea rând, după aplicarea sancțiunilor în fonduri bănești, se poate evalua apoi modul optim de aplicare a cumpărării impuse obligatorii în funcție de evoluția eficienței decontării. Opțiunea de a suspenda întregul cadru nu a fost luată în considerare, deoarece cazurile de neexecutare a decontării în UE rămân în mod constant mai numeroase decât pe alte piețe financiare majore.

·Introducerea unei date-limită pentru clauza de anterioritate pentru CSD-urile din UE și cele din țările terțe 34 și a unei cerințe de notificare pentru CSD-urile din țările terțe. Informațiile primite ar permite Comisiei să acorde prioritate evaluării echivalenței cadrelor CSD-urilor din țările terțe, întrucât acordarea echivalenței de către Comisie este o condiție pentru recunoașterea de către ESMA a CSD-urilor din țările terțe care doresc să ofere servicii notariale și de administrare centralizată în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru. Prin urmare, combinarea acestor măsuri va asigura faptul că autoritățile dispun de competențe adecvate și de informații în timp util pentru a monitoriza riscurile în funcție de evoluția nevoilor pieței. Totuși, modificările propuse nu afectează procesele de echivalență și de recunoaștere deja aplicabile în temeiul CSDR; prin urmare, CSD-urile din țările terțe și CSD-urile din țările terțe potențial solicitante sunt în continuare invitate să își prezinte cererile de echivalență și, respectiv, cererile de recunoaștere în temeiul cerințelor actuale din CSDR. O altă opțiune avută în vedere a fost consolidarea regimului pentru CSD-urile din țările terțe care furnizează servicii pentru instrumente financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru, de exemplu prin solicitarea recunoașterii de către ESMA pentru furnizarea de servicii de decontare sau prin sporirea competențelor de supraveghere ale ESMA, dar aceasta a fost considerată la acel moment prematură și disproporționată.

·Pachetul global de opțiuni va avea un efect pozitiv asupra peisajului post-tranzacționare din UE, permițând o reglementare mai proporțională a CSD-urilor, sporind eficiența decontării titlurilor de valoare și contribuind astfel la competitivitatea piețelor financiare din UE.

•Adecvarea și simplificarea reglementărilor

•Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

5.2.1 Definiții

Articolul 1 punctul 1 introduce o definiție a noțiunii de grup de întreprinderi, în conformitate cu definiția din Regulamentul (UE) 2019/2033.

5.2.2 Regimul disciplinei în materie de decontare

Articolul 1 punctul 2 introduce modificări ale regimului disciplinei în materie de decontare.

La litera (a), modificările aduse articolului 7 alineatul (2) din CSDR prevăd că, în situațiile în care o neexecutare a decontării este cauzată de factori care nu pot fi atribuiți participanților la tranzacție sau în care o tranzacție nu implică două părți la tranzacție, un astfel de caz de neexecutare a decontării nu face obiectul mecanismului de sancționare. Acesta precizează, de asemenea, că sancțiunile în fonduri bănești ar trebui calculate fie până la încheierea procesului de cumpărare impusă, în cazul în care Comisia a adoptat actul de punere în aplicare relevant, fie până la data efectivă a decontării, oricare dintre acestea survine mai întâi.

Litera (b) introduce un nou alineat (2a), conform căruia Comisia poate adopta un act de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011, prin care decide să aplice cumpărări impuse obligatorii anumitor instrumente financiare sau categorii de tranzacții cărora ar trebui să li se aplice cumpărările impuse obligatorii. Comisia poate lua această decizie în cazul în care consideră că măsurile respective constituie un mijloc proporțional de abordare a nivelului cazurilor de neexecutare a decontării în Uniune și că, pe baza numărului și a volumului de cazuri de neexecutare a decontării, sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în dispoziția respectivă.

La litera (c), modificarea articolului 7 alineatul (3) din CSDR precizează când se inițiază procedura de cumpărare impusă în cazul în care Comisia a adoptat un act de punere în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (2a) și că perioada de prelungire pentru instrumentele financiare tranzacționate pe o piață de creștere pentru IMM-uri se calculează pe bază de zile calendaristice.

Litera (d) introduce un nou alineat (3a) la articolul 7 din CSDR pentru a explica modul în care va funcționa mecanismul de transfer. Un mecanism de transfer va împiedica o cascadă de decontări neexecutate, fiecare dintre acestea necesitând un proces separat de cumpărare impusă, permițând fiecărui participant din lanțul de tranzacții să transmită o notificare de cumpărare impusă participantului care cauzează neexecutarea decontării, astfel încât să fie necesară o singură cumpărare impusă pentru a soluționa întregul lanț de tranzacții. Acest mecanism de transfer poate fi apoi reprodus prin contract între participanți și clienții lor până la cumpărătorii și vânzătorii finali.

La litera (e), modificările aduse articolului 7 alineatul (4) din CSDR prevăd că, în situațiile în care o neexecutare a decontării este cauzată de factori care nu pot fi atribuiți participanților la tranzacție sau în care o tranzacție nu implică două părți la tranzacție, un astfel de caz de neexecutare a decontării nu face obiectul mecanismului de cumpărare impusă obligatorie.

Litera (f) modifică articolul 7 alineatul (6) din CSDR, introducând simetria plăților între cumpărător și vânzător în cazul în care condițiile economice ale tranzacției la executarea cumpărării impuse diferă de tranzacția inițială. Obiectivul este de a se asigura că cumpărarea impusă readuce părțile la tranzacție în aceeași poziție economică în care s-ar fi aflat dacă tranzacția inițială ar fi avut loc.

Litera (g) modifică articolul 7 alineatul (11) din CSDR, clarificând faptul că exceptarea de la cerințele privind disciplina în materie de decontare pentru CPC se aplică numai atunci când CPC se interpune între contrapărți. Aceasta clarifică, de asemenea, faptul că, în cazul în care CPC suportă pierderi ca urmare a aplicării cumpărărilor impuse obligatorii, acestea pot stabili în normele lor un mecanism de acoperire a unor astfel de pierderi.

Litera (h) introduce un nou alineat (13a) la articolul 7 din CSDR, care conferă Comisiei competența de a suspenda mecanismul de cumpărare impusă pentru anumite categorii de instrumente financiare, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se evita sau a se contracara o amenințare gravă la adresa stabilității financiare ori a bunei funcționări a piețelor financiare din Uniune. Acest nou alineat (13a) stabilește procedura pe care Comisia ar trebui să o urmeze pentru o astfel de suspendare, și anume în urma unei recomandări din partea ESMA după consultarea SEBC și a CERS. Acesta precizează, de asemenea, că o astfel de suspendare este valabilă pentru o perioadă de maximum șase luni, care poate fi reînnoită cu perioade de trei luni pentru o perioadă totală maximă de 12 luni de la începutul suspendării.

La litera (i), modificările aduse articolului 7 alineatul (14) din CSDR clarifică faptul că actul delegat al Comisiei care precizează parametrii pentru calcularea unui nivel descurajant și proporțional al sancțiunilor în fonduri bănești ține seama de efectele ratelor de dobândă negative.

Litera (j) introduce un nou alineat (14a) la articolul 7 din CSDR care împuternicește Comisia să precizeze situațiile în care un caz de neexecutare a decontării ar trebui considerat ca fiind cauzat de factori care nu pot fi atribuiți participanților și în care o tranzacție nu implică două părți la tranzacție, în conformitate cu modificările introduse la articolul 7 alineatele (2) și (4).

Litera (k) modifică articolul 7 alineatul (15) din CSDR, introducând o nouă dată până la care ESMA prezintă standarde tehnice de reglementare care precizează aspectele regimului disciplinei în materie de decontare enumerate la alineatul menționat. Această modificare a datei ar trebui să permită ESMA să revizuiască standardele tehnice de reglementare pentru a ține seama de modificările aduse CSDR în urma acestei revizuiri și să efectueze orice modificare necesară în vederea clarificării cerințelor prevăzute în astfel de standarde tehnice de reglementare, cum ar fi condițiile în care participanții își pot executa propriile cumpărări impuse.

5.2.3 Cooperarea dintre autoritățile competente și autoritățile relevante, strategiile de examinare și evaluare și de redresare și de lichidare ordonată.

Articolul 1 punctul 3 modifică articolul 12 literele (b) și (c) din CSDR pentru a clarifica faptul că, în cazul în care un CSD nu desfășoară activități de decontare înainte de începerea procesului de autorizare, criteriile de determinare a autorităților relevante care ar trebui să fie implicate în acest proces țin seama de activitatea de decontare anticipată.

Articolul 1 punctul 4 litera (b) modifică articolul 17 alineatul (4) din CSDR privind consultarea autorităților relevante de către autoritățile competente în ceea ce privește procesul de autorizare a unui CSD. Articolul 1 punctul 6 litera (e) introduce modificări echivalente la articolul 22 alineatul (6) din CSDR, referitoare la consultarea autorităților relevante de către autoritățile competente în ceea ce privește procesul de examinare și evaluare. Modificările aduse articolului 17 alineatul (4) și articolului 22 alineatul (6) din CSDR introduc un proces prin care autoritățile consultate pot emite un aviz motivat în termen de trei luni de la primirea informațiilor de către autoritatea competentă. În cazul unui aviz negativ din partea uneia dintre autoritățile relevante consultate, autoritatea competentă abordează avizul negativ printr-o decizie motivată, care poate face din nou obiectul unui aviz negativ din partea autorităților consultate. În cazul în care autoritatea competentă nu este de acord cu avizul negativ respectiv, aceasta va informa autoritățile care au formulat obiecții, iar acestea din urmă pot sesiza ESMA. În cazul în care problema nu este soluționată în termen de 30 de zile de la sesizare, autoritatea competentă ia decizia finală privind examinarea și evaluarea și furnizează autorităților relevante în scris o explicație detaliată a deciziei sale.

Articolul 1 punctul 4 litera (c) introduce un nou alineat (7a) la articolul 17 din CSDR pentru a introduce noi cerințe astfel încât autoritățile competente să facă schimb de informații cu alte autorități, în special cu autoritățile relevante.

Articolul 1 punctul 5 modifică articolul 20 alineatul (5) din CSDR, clarificând faptul că procedurile pe care CSD-ul trebuie să le instituie în cazul retragerii autorizației includ transferul conturilor de emitere și al evidențelor păstrate pentru furnizarea serviciilor de bază menționate în secțiunea A punctele 1 și 2 din anexă.

Articolul 1 punctul 6 modifică articolul 22 alineatele (1), (4) și (7) din CSDR în vederea modificării periodicității procesului de examinare și evaluare, de la o dată pe an la o dată la doi ani. În plus, acesta modifică articolul 22 alineatele (2) și (3) din CSDR pentru a clarifica modul în care CSD-urile ar trebui să se pregătească pentru a face față scenariilor care le-ar putea împiedica să își furnizeze operațiunile și serviciile critice în condiții de continuitate a activității. Cerința de a elabora planuri de rezoluție este eliminată, deoarece este considerată neclară și nu există în prezent niciun regim de rezoluție la nivelul Uniunii pe baza căruia ar putea fi elaborat un plan de rezoluție. În schimb, alineatul (2) revizuit impune CSD-urilor să elaboreze și să prezinte autorității competente planuri adecvate pentru redresarea sau lichidarea lor ordonată. Alineatul (3) revizuit precizează conținutul minim al planurilor menționate la alineatul (2), precum și periodicitatea revizuirii și a actualizării acestor planuri (cel puțin o dată la doi ani). De asemenea, se clarifică faptul că astfel de planuri trebuie să țină seama de dimensiunea, importanța sistemică, natura, amploarea și complexitatea activităților CSD-ului în cauză și de orice plan de redresare sau de rezoluție relevant stabilit în conformitate cu Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD). Modificările aduse alineatului (3) nu afectează cerința ca autoritățile competente să informeze ESMA atunci când se elaborează și se menține un plan de rezoluție pentru un CSD. Acest lucru se poate întâmpla din cauza legislației naționale sau a cerinței de a respecta alte acte legislative ale UE, cum ar fi BRRD.

Articolul 1 punctul 6 litera (c) modifică articolul 22 alineatul (11) din CSDR prin introducerea unei noi date până la care ESMA să prezinte Comisiei proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica formularele tip, modelele și procedurile pentru examinare și evaluare. Această modificare a datei ar trebui să permită ESMA să adapteze, dacă este necesar, standardele tehnice de reglementare la modificările aduse CSDR în urma acestei inițiative.

În cele din urmă, articolul 1 punctul 18 modifică articolul 55 din CSDR pentru a prelungi de la o lună la două luni termenul în care autoritățile relevante și autoritățile competente pot emite un aviz motivat privind autorizarea în scopul furnizării de servicii auxiliare de tip bancar. Într-adevăr, termenul de o lună este prea scurt pentru emiterea unui astfel de aviz.

5.2.4 Regimul procedurii de „pașaport” și dreptul societăților comerciale sau alt tip de legislație similar din statul membru în temeiul căruia sunt constituite titlurile de valoare

Articolul 1 punctul 15 modifică articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf din CSDR pentru a clarifica faptul că dreptul societăților comerciale sau orice alt tip de legislație similar din statul membru în temeiul căruia sunt constituite titlurile de valoare și care continuă să se aplice în contextul emisiunilor transfrontaliere de titluri de valoare include atât: (i) dreptul societăților comerciale sau alt tip de legislație similar din statul membru în care este stabilit emitentul, cât și (ii) în cazul în care este diferit, dreptul societăților comerciale sau orice alt tip de legislație similar, în temeiul căruia sunt emise titlurile de valoare. Este vorba, în special, de cazul obligațiunilor emise de un emitent situat într-un stat membru, dar care sunt supuse prin contract legislației unui alt stat membru. Articolul 1 punctul 15 modifică, de asemenea, articolul 49 alineatul (3) al treilea paragraf din CSDR pentru a include cerința ca statele membre să actualizeze periodic lista dispozițiilor relevante.

Articolul 1 punctul 7 modifică articolul 23 din CSDR pentru a clarifica următoarele aspecte ale procedurii de „pașaport”.

În primul rând, acesta adaptează referința încrucișată la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf de la articolul 23 alineatele (2) și (3), astfel încât CSD-urile care doresc să furnizeze servicii notariale sau de administrare centralizată în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui alt stat membru să țină seama atât de legislația statului membru în care este stabilit emitentul, cât și, în cazul în care diferă, de dreptul societăților comerciale sau de un alt tip de legislație similar în temeiul căruia sunt emise titlurile de valoare.

În al doilea rând, modifică articolul 23 alineatul (2) din CSDR pentru a permite noilor CSD­uri să depună o cerere privind procedura de „pașaport” în paralel cu o cerere de autorizare, astfel încât să își poată începe activitatea transfrontalieră de la data autorizării de către autoritatea competentă a statului lor membru de origine, cu condiția să fi trecut cel puțin o lună de la data comunicării cererii privind procedura de „pașaport” de către autoritatea competentă a statului membru de origine către autoritatea competentă a statului membru gazdă.

În al treilea rând, modifică articolul 23 alineatul (3) litera (e) din CSDR pentru a clarifica faptul că un CSD care solicită un pașaport ar trebui să furnizeze întotdeauna o evaluare a măsurilor pe care intenționează să le ia pentru a permite utilizatorilor săi să respecte legislația națională menționată la articolul 49 alineatul (1).

În al patrulea rând, modifică articolul 23 alineatul (4) din CSDR, pentru a reduce perioada de timp în care o autoritate competentă din statul membru de origine comunică cererea privind procedura de „pașaport” autorității competente a statului membru gazdă.

În al cincilea rând, modifică articolul 23 alineatul (6), eliminând posibilitatea ca o autoritate competentă din statul membru gazdă să refuze o cerere privind procedura de „pașaport”. În temeiul dispoziției revizuite, CSD-ul poate începe prestarea de servicii după o lună de la data comunicării cererii privind procedura de „pașaport” de către autoritatea competentă a statului membru de origine către autoritatea competentă a statului membru gazdă sau mai devreme, dacă autoritatea competentă a statului membru gazdă și-a dat acordul în acest sens.

5.2.5 Colegiile de supraveghetori

Articolul 1 punctul 9 introduce articolul 24a în CSDR ca parte a unei noi secțiuni 4a din titlul III privind cooperarea autorităților prin intermediul colegiilor, impunând înființarea de colegii de supraveghetori în două cazuri:

(a)când un CSD face obiectul procedurii de „pașaport” prevăzute la articolul 23 alineatele (3)-(7), mai exact așa-numitul „colegiu pentru procedura de «pașaport»” sau

(b)când un CSD face parte dintr-un grup corporativ format din două sau mai multe CSD-uri autorizate în cel puțin două state membre, și anume așa-numitul „colegiu la nivel de grup”.

În cazul în care un CSD care face obiectul procedurii de „pașaport” prevăzute la articolul 23 alineatul (3)-(7) face parte, de asemenea, dintr-un grup corporativ care cuprinde cel puțin un alt CSD, ar trebui să fie posibil să se instituie un singur colegiu pentru CSD-ul respectiv, mai degrabă decât două colegii separate (și anume, un colegiu separat responsabil de procedura de „pașaport” și un colegiu la nivel de grup separat), pentru a se asigura sinergii și a se evita sarcini administrative inutile pentru autoritățile implicate.

Înființarea unui singur colegiu ar trebui să fie posibilă și în cazul în care celelalte CSD-uri din cadrul grupului fac obiectul procedurii de „pașaport”, pentru a se evita o situație în care există mai multe colegii responsabile de procedura de „pașaport” și un colegiu la nivel de grup separat pentru CSD-urile care fac parte din același grup și care, în multe cazuri, au proceduri comune, partajează resurse, evaluări ale măsurilor pe care le-au instituit pentru a asigura conformitatea cu legislația statului membru gazdă în care furnizează servicii la nivel transfrontalier etc. Cu toate acestea, în cazul în care celelalte CSD-uri din cadrul grupului fac, de asemenea, obiectul procedurii de „pașaport”, înființarea unui singur colegiu pentru întregul grup este posibilă numai cu acordul autorităților competente ale CSD-urilor respective.

În plus, articolul 24a stabilește normele privind stabilirea președintelui, în special pentru colegiul la nivel de grup, componența colegiilor și sarcinile acestora pentru a asigura o abordare coerentă în materie de supraveghere la nivelul UE. ESMA este împuternicită să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze modalitățile practice de funcționare a colegiilor.

În cele din urmă, sunt introduse modificări în întregul regulament pentru a se asigura că colegiile sunt informate cu privire la deciziile importante luate cu privire la CSD-uri [și anume, modificările aduse articolului 22 alineatul (7), articolului 23 alineatele (4), (5) și (7), articolului 24 alineatele (1) și (5), articolului 60 alineatele (1) și (2) din CSDR].

5.2.6 CSD-uri din țările terțe și încetarea aplicării clauzei de anterioritate

Articolul 1 punctul 10 modifică articolul 25 din CSDR, care stabilește cadrul pentru CSD-urile din țările terțe. Litera (a) introduce cerința ca CSD-urile care intenționează să furnizeze servicii de decontare în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru să transmită o notificare către ESMA, abordând astfel lipsa de informații în acest sens atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Litera (c) împuternicește ESMA să elaboreze standarde tehnice de reglementare pentru a specifica informațiile pe care CSD-ul dintr-o țară terță trebuie să le furnizeze ESMA în notificarea respectivă, precizează că aceste informații se limitează la ceea ce este strict necesar și oferă o listă de exemple.

Articolul 1 punctul 10 litera (b) modifică articolul 25 alineatul (6) al cincilea paragraf, precizând că ESMA informează în scris CSD-ul dintr-o țară terță care solicită recunoașterea pentru a furniza servicii notariale sau de administrare centralizată printr-o decizie motivată temeinic de acordare sau de refuz al recunoașterii în termen de șase luni de la data depunerii unei cereri complete sau de la data adoptării unei decizii de echivalență de către Comisie, oricare dintre aceste date este mai recentă.

Articolul 1 punctul 23 modifică articolul 69 alineatul (4) din CSDR prin introducerea unei date-limită pentru clauza de anterioritate atât pentru CSD-urile din UE, cât și pentru CSD­urile din țările terțe. Mai precis, litera (a) modifică articolul 69 alineatul (4) stabilind că data-limită pentru clauza de anterioritate pentru CSD-urile din UE este de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Litera (b) introduce un nou alineat (4a) care stabilește o dată-limită pentru clauza de anterioritate pentru CSD-urile din țările terțe, care este de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament ca urmare a proceselor de echivalență și de recunoaștere. În plus, CSD-urile din țările terțe care beneficiază de clauza de anterioritate au obligația de a transmite o notificare către ESMA atunci când oferă servicii notariale și de administrare centralizată în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru pentru a remedia lipsa de informații în această privință, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Litera (b) împuternicește ESMA să elaboreze standarde tehnice de reglementare pentru a specifica informațiile pe care CSD-ul dintr-o țară terță trebuie să le furnizeze ESMA în notificarea respectivă și precizează că aceste informații se limitează la ceea ce este strict necesar și oferă o listă de exemple. În mod similar, se introduce, de asemenea, o cerință de notificare pentru CSD-urile din țările terțe care au oferit servicii de decontare înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

5.2.7 Servicii auxiliare de tip bancar

În primul rând, articolul 1 punctul 13 modifică articolul 40 alineatul (2) din CSDR, iar articolul 1 punctul 17 litera (a) modifică articolul 54 alineatul (2) litera (b) din CSDR pentru a introduce posibilitatea ca CSD-urile autorizate să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar CSD-urilor care nu au obținut această autorizație și care, prin urmare, nu pot deconta în anumite monede peste anumite sume în cazul în care nu au acces la banca centrală relevantă.

Articolul 1 punctul 17 litera (b) modifică formularea introductivă de la alineatul (4), permițând astfel CSD-urilor să solicite furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar nu numai de la instituțiile de credit desemnate, ci și de la alte CSD-uri care au fost autorizate să furnizeze astfel de servicii în temeiul articolului 54 alineatul (3), indiferent dacă CSD-urile respective fac sau nu parte din același grup corporativ. În acest sens, articolul 1 punctul 17 litera (b) elimină articolul 54 alineatul (4) litera (c) din CSDR, eliminând astfel interdicția ca instituțiile de credit desemnate să nu poată oferi servicii de tip CSD de bază.

În al doilea rând, articolul 1 punctul 17 litera (c) modifică articolul 54 alineatul (5) din CSDR, care prevedea un prag specific în CSDR sub care CSD-urile puteau utiliza o instituție de credit pentru servicii bancare. Pentru a calibra în mod adecvat acest prag și în vederea gestionării riscurilor financiare, articolul 1 punctul 17 litera (d) introduce un mandat pentru ABE, în cooperare cu SEBC și ESMA, de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare, care să fie adoptate de Comisie și care să stabilească un prag adecvat sub care serviciile auxiliare de tip bancar să poată fi furnizate de instituțiile de credit, inclusiv standardele prudențiale și de gestionare a riscurilor relevante, atenuând riscurile potențiale ca urmare a modificării pragului.

În cele din urmă, articolul 1 punctul 19 modifică articolul 59 alineatul (4) din CSDR pentru a asigura cerințe prudențiale adecvate, garantând coerența cu alte acte legislative aplicabile sau formulând mai explicit anumite cerințe pentru a asigura coerența în materie de supraveghere sau a specifica o serie de aspecte mai puțin importante în domeniul gestionării riscurilor. În acest sens, litera (a):

(a)modifică articolul 59 alineatul (4) litera (c), sporind caracterul explicit al acestuia și aliniindu-l la standardele de reglementare existente, conform cărora, pentru scenariul de criză de lichiditate, resursele lichide calificate ar trebui menținute în locul resurselor lichide, iar scenariul de criză ar trebui să ia în considerare cei mai mari doi participanți în locul celui mai mare;

(b)modifică articolul 59 alineatul (4) litera (d), clarificând faptul că resursele lichide calificate ar trebui menținute pentru monedele relevante și nu pentru toate monedele;

(c)modifică articolul 59 alineatul (4) litera (e), clarificând faptul că, în cazul în care se utilizează mecanisme de finanțare convenite în prealabil, acestea ar trebui să fie extrem de fiabile. De asemenea, se precizează în mod explicit că, atunci când se utilizează mecanisme similare mecanismelor angajate, acestea ar trebui să respecte același standard de înaltă fiabilitate și să fie stabilite numai cu instituțiile de credit solvabile;

(d)modifică articolul 59 alineatul (4) litera (i), clarificând faptul că un CSD poate converti în fonduri bănești, în loc să „lichideze”, orice garanție reală furnizată de clientul în insolvență și că, în cazul în care se utilizează mecanisme neangajate, CSD-urile ar trebui să fie în măsură să stabilească faptul că orice risc potențial asociat a fost identificat și atenuat. Obiectivul este de a permite mecanisme neangajate, cu condiția existenței unui cadru cuprinzător;

(e)introduce o nouă literă (k) la articolul 59 alineatul (4) pentru a clarifica faptul că CSD-urile ar trebui să acopere riscurile relevante în cadrele lor prudențiale și de gestionare a riscurilor, inclusiv în acordurile de compensare relevante. Acest lucru ar trebui să garanteze că riscurile de credit și de lichiditate legate de acordurile de compensare sunt gestionate în mod corespunzător de CSD-uri. Această cerință ar trebui clarificată suplimentar în standardele tehnice de reglementare existente, elaborate de ABE în conformitate cu articolul 59 alineatul (5).

5.2.8 Cerințe organizatorice și conexiuni

Articolul 1 punctul 4 litera (a) introduce un nou paragraf la articolul 17 alineatul (2) din CSDR pentru a permite unei autorități competente, în cazul în care un CSD solicitant nu respectă toate cerințele CSDR la momentul depunerii cererii, dar se poate presupune în mod rezonabil că va face acest lucru atunci când își va demara efectiv activitățile, să acorde autorizația CSD-ului respectiv, cu condiția ca CSD-ul să dispună de toate mecanismele necesare pentru a respecta CSDR atunci când își va începe efectiv activitățile.

Articolul 1 punctul 11 introduce un nou alineat (3a) la articolul 27 din CSDR pentru a clarifica sensul termenului „membru independent al organului de conducere” în contextul acestui articol.

Articolul 1 punctul 12 modifică articolul 28 alineatul (3) din CSDR pentru a clarifica și a asigura coerența interpretării noțiunii de „nivel al serviciului”, prin adăugarea unei liste de exemple de subiecte pe care acesta ar trebui să le acopere.

Articolul 1 punctul 32 modifică articolul 36 din CSDR pentru a clarifica faptul că CSD-urile ar trebui nu numai să diminueze riscurile asociate custodiei titlurilor de valoare și decontării tranzacțiilor cu acestea, ci și să încerce să le reducă la minimum. Prin urmare, termenul „să diminueze” se înlocuiește cu „să reducă la minimum”.

Articolul 1 punctul 16 modifică articolul 52 alineatul (1) din CSDR pentru a se asigura că un CSD care primește cererea nu va întârzia în mod inutil funcționarea unei conexiuni autorizate. Prin urmare, CSD-ul care primește cererea ar trebui să aibă obligația de a pune în aplicare conexiunea în termen de 12 luni.

5.2.9 Rapoartele ESMA

Articolul 1 punctul 24 introduce modificări la articolul 74 din CSDR pentru a adapta mai bine periodicitatea rapoartelor pe care ESMA le transmite Comisiei.

2022/0074 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în ceea ce privește disciplina în materie de decontare, furnizarea transfrontalieră de servicii, cooperarea în materie de supraveghere, furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar și cerințele pentru depozitarii centrali de titluri de valoare din țările terțe

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene 35 ,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 36 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Regulamentul (UE) 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 37 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 28 august 2014 și a intrat în vigoare la 17 septembrie 2014. Regulamentul standardizează cerințele pentru decontarea instrumentelor financiare, precum și normele referitoare la organizarea și activitatea depozitarilor centrali de titluri de valoare (CSD-uri) pentru a promova siguranța, eficiența și buna desfășurare a decontării. Regulamentul respectiv a introdus perioade de decontare mai scurte, măsuri de disciplină în materie de decontare, cerințe stricte de organizare, de conduită profesională și prudențiale pentru CSD-uri, cerințe prudențiale și de supraveghere sporite pentru CSD-uri și alte instituții care furnizează servicii bancare care sprijină decontarea titlurilor de valoare, precum și un regim care permite CSD-urilor autorizate să își furnizeze serviciile în întreaga Uniune.

(1)Simplificarea cerințelor în anumite domenii reglementate de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 și utilizarea unei abordări mai proporționale a acestor domenii sunt conforme cu Programul Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), care subliniază necesitatea reducerii costurilor și a simplificării, astfel încât politicile Uniunii să își atingă obiectivele în modul cel mai eficient, și urmăresc în special reducerea sarcinilor administrative și de reglementare.

(2)Infrastructurile post-tranzacționare eficiente și reziliente reprezintă elemente esențiale pentru o bună funcționare a uniunii piețelor de capital și aprofundează eforturile de sprijinire a investițiilor, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă, în conformitate cu prioritățile politice ale Comisiei. Din acest motiv, una dintre acțiunile­cheie incluse în Planul de acțiune al Comisiei privind uniunea piețelor de capital, adoptat în 2020 38 , a fost revizuirea Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(3)În 2019, Comisia a efectuat o consultare specifică privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 909/2014. Comisia a primit, de asemenea, contribuții din partea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și a Sistemului European al Băncilor Centrale („SEBC”). Din consultări a reieșit că părțile interesate sprijină și consideră relevante obiectivele regulamentului respectiv, și anume promovarea unei decontări sigure, eficiente și fără sincope a instrumentelor financiare, și că nu este necesară nicio revizuire majoră. La 1 iulie 2021, Comisia a adoptat un raport de evaluare 39 în conformitate cu articolul 75 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014. Deși nu sunt încă pe deplin aplicabile toate dispozițiile regulamentului respectiv, raportul a identificat domeniile pentru care sunt necesare acțiuni specifice pentru a se asigura că obiectivele sale sunt atinse într-un mod mai proporțional, mai eficient și mai eficace.

(4)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 a introdus norme privind disciplina în materie de decontare pentru a preveni și a remedia deficiențele decontării tranzacțiilor cu titluri de valoare și, prin urmare, pentru a asigura siguranța decontării tranzacțiilor. Astfel de norme includ, în special, cerințe de raportare, un regim de sancțiuni în fonduri bănești și cumpărări impuse obligatorii. În pofida lipsei de experiență în aplicarea acestor norme, elaborarea și specificarea cadrului din Regulamentul delegat (UE) 2018/1229 al Comisiei 40 a permis tuturor părților interesate să înțeleagă mai bine regimul și provocările pe care le-ar putea genera aplicarea acestuia. În acest sens, ar trebui clarificat domeniul de aplicare al sancțiunilor în fonduri bănești și al cumpărărilor impuse obligatorii prevăzut la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, în special prin specificarea categoriilor de tranzacții excluse. Astfel de excluderi ar trebui să vizeze în special tranzacțiile care au eșuat din motive care nu pot fi atribuite participanților și tranzacțiile care nu implică două părți la tranzacție, pentru care aplicarea sancțiunilor în fonduri bănești sau a cumpărărilor impuse obligatorii nu ar fi posibilă sau ar putea conduce la consecințe negative pentru piață, cum ar fi anumite tranzacții de pe piața primară, operațiuni corporative, reorganizări, crearea și răscumpărarea de unități de fond și realinieri. Comisia ar trebui să fie împuternicită să completeze Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prin specificarea în continuare a detaliilor unor astfel de excluderi prin intermediul unui act delegat.

(5)Obiectivul general al regimului disciplinei în materie de decontare este de a îmbunătăți eficiența decontării în cadrul Uniunii. Cu toate acestea, volatilitatea pieței în 2020 a amplificat preocupările legate de potențialele efecte negative ale normelor privind cumpărările impuse obligatorii, atât în condiții normale, cât și în condiții de criză a pieței. Prin urmare, aplicarea acestor norme ar trebui să facă obiectul unei evaluări de către Comisie în ceea ce privește caracterul său adecvat, având în vedere evoluția eficienței decontării în Uniune. Totuși, sancțiunile în fonduri bănești și cerințele de raportare ar trebui să se aplice în continuare pentru a evalua impactul acestora asupra îmbunătățirii eficienței decontării în Uniune. Având în vedere impactul potențial al normelor privind cumpărările impuse obligatorii, aceste norme ar trebui să se aplice numai în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții, și anume când aplicarea sancțiunilor în fonduri bănești nu a dus la o reducere continuă și pe termen lung a cazurilor de neexecutare a decontării în Uniune, când eficiența decontării în Uniune nu a atins niveluri adecvate, având în vedere situația piețelor de capital din țările terțe care sunt comparabile în ceea ce privește dimensiunea, lichiditatea, instrumentele tranzacționate și tipurile de tranzacții executate pe astfel de piețe sau când nivelul cazurilor de neexecutare a decontării în Uniune are sau este probabil să aibă un efect negativ asupra stabilității financiare a Uniunii. În cazul în care Comisia consideră că oricare dintre aceste condiții este îndeplinită și că aplicarea cumpărărilor impuse obligatorii este proporțională pentru a aborda nivelul cazurilor de neexecutare a decontării în Uniune, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte un act de punere în aplicare care să stabilească instrumentele financiare sau categoriile de tranzacții pentru care ar trebui să înceapă să se aplice normele privind cumpărările impuse obligatorii. Sancțiunile în fonduri bănești menționate la articolul 7 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar trebui calculate zilnic pentru fiecare zi lucrătoare în care o tranzacție nu este decontată până la sfârșitul procedurii de cumpărare impusă sau până la data decontării efective, oricare dintre aceste date survine mai devreme.

(6)Pentru a evita o multitudine de cumpărări impuse pentru tranzacții cu același instrument financiar de-a lungul unui lanț de contrapărți, ceea ce ar putea genera costuri redundante inutile și ar putea afecta lichiditatea instrumentului financiar, participanții la astfel de tranzacții ar trebui să aibă la dispoziție un mecanism de transfer. Fiecărui participant implicat în lanțul de tranzacții ar trebui să i se permită să transmită o notificare de cumpărare impusă participantului care cauzează neexecutarea decontării în cazul său, până când aceasta ajunge la participantul inițial care cauzează neexecutarea decontării.

(7)Procedurile de cumpărare impusă obligatorie și de compensare în fonduri bănești permit ca plata diferenței dintre prețul aferent cumpărării impuse și prețul de tranzacționare inițial să fie efectuată de la vânzător la cumpărător numai în cazul în care prețul de referință aferent cumpărării impuse sau compensației în fonduri bănești este mai mare decât prețul de tranzacționare inițial. Această asimetrie pentru plata diferenței ar putea crea o soluție neechitabilă care ar aduce beneficii necuvenite cumpărătorului în cazul în care prețul aferent cumpărării impuse sau prețul de referință este mai mic decât prețul de tranzacționare inițial. Prin urmare, plata diferenței dintre prețul aferent cumpărării impuse și prețul de tranzacționare inițial ar trebui să se aplice în ambele direcții, pentru a se asigura că părțile la tranzacție sunt readuse în aceeași poziție economică în care s-ar fi aflat dacă tranzacția inițială ar fi avut loc.

(8)Regimul disciplinei în materie de decontare prevăzut la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 nu ar trebui să se aplice unui participant care cauzează neexecutarea decontării care este o contraparte centrală („CPC”), astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 41 . Cu toate acestea, pentru tranzacțiile încheiate de o CPC în cazul cărora aceasta nu se interpune între contrapărți, cum ar fi utilizarea permisă a garanțiilor reale în scopuri investiționale, CPC-ul ar trebui să facă obiectul regimului disciplinei în materie de decontare, la fel ca orice alt participant.

(9)În cazul în care se aplică cumpărările impuse obligatorii, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a suspenda temporar aplicarea acestora în anumite situații excepționale. O astfel de suspendare ar trebui să fie posibilă pentru categorii specifice de instrumente financiare atunci când acest lucru este necesar pentru a se evita sau a se aborda o amenințare gravă la adresa stabilității financiare sau a bunei funcționări a piețelor financiare din Uniune. O astfel de suspendare ar trebui să fie proporțională cu obiectivele respective.

(10)Contextul ratelor negative ale dobânzii ar trebui să fie luat în considerare în actul delegat pentru calcularea sancțiunilor în fonduri bănești, cu scopul de a evita efectele nedorite asupra participantului care nu cauzează neexecutarea, prin eliminarea oricăror stimulente negative pentru neexecutarea decontării care pot apărea într-un mediu caracterizat de rate ale dobânzii scăzute sau negative.

(11)ESMA ar trebui să elaboreze proiecte de standarde de reglementare pentru a revizui standardele tehnice de reglementare existente astfel încât să țină seama de modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 909/2014 pentru a permite Comisiei să efectueze eventualele corecții sau modificări necesare în vederea clarificării cerințelor prevăzute în respectivul standard tehnic de reglementare, cum ar fi condițiile în care participanții își pot executa propriile cumpărări impuse.

(12)În cazul în care un depozitar central de titluri de valoare (CSD) nu execută o activitate de decontare înainte de începerea procedurii de autorizare, criteriile de determinare a autorităților relevante care ar trebui să fie implicate în acest proces de autorizare ar trebui să țină seama de activitatea de decontare anticipată pentru a se asigura că sunt luate în considerare opiniile tuturor autorităților relevante potențial interesate de activitățile respectivului CSD.

(13)Deși Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede obligația autorităților naționale de supraveghere de a coopera cu autoritățile relevante și de a le implica, autoritățile naționale de supraveghere nu sunt obligate să informeze respectivele autorități relevante dacă și în ce mod opiniile lor au fost luate în considerare în rezultatul procedurii de autorizare și dacă au fost identificate probleme suplimentare în cursul revizuirilor și evaluărilor anuale. Prin urmare, autoritățile relevante ar trebui să poată emite avize motivate privind autorizarea CSD-urilor și procesul de examinare și evaluare. Autoritățile competente ar trebui să ia în considerare astfel de avize sau să explice, printr-o decizie motivată, motivele pentru care aceste avize nu au fost urmate.

(14)Revizuirile și evaluările periodice ale CSD-urilor de către autoritățile competente sunt necesare pentru a se asigura că CSD-urile continuă să dispună de modalități, strategii, procese și mecanisme adecvate pentru a evalua riscurile la care CSD-ul este sau ar putea fi expus sau care ar putea constitui o amenințare la adresa bunei funcționări a piețelor titlurilor de valoare. Totuși, experiența a arătat că o revizuire și o evaluare anuale sunt disproporționat de împovărătoare atât pentru CSD-uri, cât și pentru autoritățile competente și au o valoare adăugată limitată. Prin urmare, ar trebui stabilită o periodicitate calibrată într-un mod mai adecvat pentru a se reduce această sarcină și a se evita duplicarea informațiilor obținute de la o revizuire la alta. Totuși, capacitățile de supraveghere ale autorităților competente și obiectivul de a proteja stabilitatea financiară nu ar trebui subminate.

(15)Un CSD ar trebui să fie pregătit să facă față unor scenarii care l-ar putea împiedica să furnizeze operațiunile și serviciile sale critice în condiții de continuitate a activității și să evalueze eficacitatea unei game complete de opțiuni de redresare sau de lichidare ordonată. Regulamentul (UE) nr. 909/2014 a introdus cerințe în acest sens, prevăzând, în special, că o autoritate competentă trebuie să solicite CSD-ului prezentarea unui plan de redresare adecvat și să se asigure că, pentru fiecare CSD, se elaborează și se menține un plan de rezoluție adecvat. Cu toate acestea, în prezent nu există un regim armonizat de rezoluție pe care să se poată baza un plan de rezoluție. Deși CSD-urile autorizate să ofere servicii auxiliare de tip bancar intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului 42 , nu există dispoziții specifice pentru CSD-urile care nu sunt autorizate să furnizeze astfel de servicii și, prin urmare, nu sunt considerate instituții de credit în temeiul Directivei 2014/59/UE cu obligația de a dispune de planuri de redresare și rezoluție. Prin urmare, ar trebui introduse clarificări în vederea unei mai bune alinieri a cerințelor aplicabile CSD­urilor, ținând seama de absența unui cadru al Uniunii pentru redresarea și rezoluția tuturor CSD-urilor.

(16)În cazul în care un CSD nou solicită autorizarea, iar respectarea anumitor cerințe nu poate fi evaluată deoarece CSD-ul nu este încă operațional, autoritatea competentă ar trebui să fie în măsură să acorde autorizația cu condiția ca cerințele respective să fie respectate atunci când CSD-ul își începe efectiv activitățile.

(17)Procedura prevăzută la articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 privind furnizarea de către CSD-uri de servicii notariale și de administrare centralizată în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui alt stat membru decât cel al autorizării lor s-a dovedit a fi împovărătoare, iar unele dintre cerințele sale sunt neclare. Acest lucru a condus la un proces disproporționat de costisitor și de îndelungat pentru CSD-uri. Prin urmare, procedura ar trebui simplificată pentru a elimina mai eficient barierele din calea decontării transfrontaliere, astfel încât CSD-urile autorizate să beneficieze pe deplin de libertatea de a furniza servicii în cadrul Uniunii.

(18)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 impune cooperarea autorităților care au un interes în operațiunile CSD-urilor care oferă servicii legate de instrumentele financiare emise în temeiul legislației mai multor state membre. Cu toate acestea, mecanismele de supraveghere rămân fragmentate și pot conduce la diferențe în ceea ce privește alocarea și natura competențelor de supraveghere, în funcție de CSD-ul în cauză. Acest lucru creează, la rândul său, bariere în calea furnizării la nivel transfrontalier a serviciilor de tip CSD în Uniune, perpetuează ineficiențele rămase pe piața serviciilor de decontare din Uniune și are un impact negativ asupra stabilității piețelor financiare din Uniune. În pofida posibilității de a înființa colegii în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din regulamentul respectiv (această opțiune nu a fost utilizată decât foarte puțin. Pentru a asigura o coordonare eficace și eficientă a supravegherii de către autoritățile competente, cerința de a înființa colegii obligatorii ar trebui să se aplice în două cazuri. În primul rând, pentru CSD-urile care oferă servicii notariale și de administrare centralizată în legătură cu instrumentele financiare emise în temeiul legislației mai multor state membre (colegiile responsabile de procedura de „pașaport”) și, în al doilea rând, pentru CSD-urile care aparțin aceluiași grup („colegiile la nivel de grup”). Pentru a reduce sarcina administrativă a autorităților care participă la colegii, în cazul în care un CSD care oferă servicii la nivel transfrontalier face parte, de asemenea, dintr-un grup de CSD-uri, președintele colegiului ar trebui să poată decide că, pentru CSD-ul respectiv, se instituie un singur colegiu. În cazul în care celelalte CSD-uri din grup oferă, de asemenea, servicii la nivel transfrontalier, președintele colegiului ar trebui să poată lua această decizie numai dacă autoritățile competente ale acestor alte CSD-uri își dau acordul. În acest caz, ar exista un singur colegiu pentru toate CSD-urile din cadrul grupului care ar exercita sarcinile atribuite colegiilor responsabile de procedura de „pașaport” și colegiilor la nivel de grup. Aceste colegii ar trebui să asigure schimbul de informații în legătură cu CSD-urile în cauză.

(19)ESMA și autoritățile competente dispun în prezent de informații limitate cu privire la serviciile pe care CSD-urile stabilite într-o țară terță le oferă în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru, din mai multe motive. În primul rând, din cauza amânării aplicării, fără o dată-limită, a cerințelor privind recunoașterea pentru CSD-urile din țările terțe care au furnizat deja servicii de administrare centralizată și servicii notariale în Uniune înainte de data aplicării Regulamentului (UE) nr. 909/2014 în temeiul articolului 69 alineatul (4) din regulamentul respectiv. În al doilea rând, din cauza faptului că, în cazul în care un CSD dintr-o țară terță furnizează numai servicii de decontare, acesta nu este supus cerințelor privind recunoașterea. În cele din urmă, întrucât Regulamentul (UE) nr. 909/2014 nu impune CSD-urilor stabilite într-o țară terță să notifice autorităților Uniunii activitățile lor legate de instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru. Din cauza acestei lipse de informații, nici emitenții, nici autoritățile publice de la nivel național și de la nivelul Uniunii nu ar fi în măsură să evalueze activitățile respectivelor CSD-uri în Uniune, dacă ar fi necesar. Prin urmare, CSD-urile stabilite într-o țară terță ar trebui să aibă obligația de a informa autoritățile Uniunii cu privire la activitățile lor legate de instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru.

(20)Articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede ca un CSD să dispună de un organ de conducere care să aibă în componența sa membri independenți în proporție de cel puțin o treime și în număr de minimum doi. Cu toate acestea, conceptul de independență poate face obiectul unor interpretări divergente și, prin urmare, ar trebui clarificat, în conformitate cu definiția „membrilor independenți” de la articolul 2 punctul 28 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(21)Pentru a asigura coerența interpretării aspectelor-cheie cu privire la care comitetele de utilizatori ar trebui să ofere recomandări organului de conducere, ar trebui să se clarifice în continuare ce elemente sunt incluse în „nivelul serviciilor”.

(22)Având în vedere rolul lor central în ceea ce privește siguranța tranzacțiilor, CSD-urile ar trebui nu numai să reducă riscurile asociate custodiei și decontării tranzacțiilor cu titluri de valoare, ci și să urmărească să reducă la minimum aceste riscuri.

(23)În anumite circumstanțe, un titlu de valoare poate fi constituit în temeiul dreptului național al societăților comerciale sau al unui alt tip de legislație similar din două state membre diferite. Acest lucru este valabil în special pentru titlurile de creanță atunci când emitentul este stabilit într-un stat membru, iar titlurile pot fi emise în conformitate cu legislația aplicabilă din alt stat membru. Într-un astfel de caz, atât dreptul național al societăților comerciale, cât și un alt tip de legislație similar ar trebui să se aplice în continuare.

(24)Pentru a se asigura că emitenții care asigură înregistrarea titlurilor lor de valoare la un CSD stabilit în alt stat membru pot respecta dispozițiile relevante din dreptul societăților comerciale sau dintr-un alt tip de legislație similar al acestor state membre, statele membre ar trebui să actualizeze periodic lista acestor dispoziții relevante cheie de la nivel național, publicată de ESMA.

(25)Pentru a evita riscurile de decontare datorate stării de insolvență a agentului de decontare, CSD-urile ar trebui să deconteze, ori de câte ori acest lucru este posibil și practic, operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru tranzacția cu titluri de valoare prin conturi deschise la o bancă centrală. În cazul în care această opțiune nu este practică și disponibilă, inclusiv în cazul în care un CSD nu îndeplinește condițiile de acces la o bancă centrală, alta decât cea din statul său membru de origine, CSD-ul respectiv ar trebui să poată deconta operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru tranzacție în valută prin conturi deschise la instituții autorizate să furnizeze servicii bancare în condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 909/2014. Eficiența pieței serviciilor de decontare ar avea mai mult de câștigat prin sporirea posibilităților CSD­urilor de a efectua decontări în valută prin utilizarea conturilor deschise la instituții autorizate să furnizeze servicii bancare, în limite de risc adecvate, în vederea aprofundării piețelor de capital și a consolidării decontării transfrontaliere. În acest scop, CSD-urile autorizate să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014 și pentru care riscurile relevante sunt deja monitorizate ar trebui să poată oferi astfel de servicii altor CSD-uri care nu dețin o astfel de licență, indiferent dacă acestea din urmă fac parte din același grup de întreprinderi.

(26)Într-o limită de risc stabilită în mod corespunzător, CSD-urile care nu sunt autorizate să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar ar trebui să poată oferi un volum suficient de servicii de decontare în valută prin conturi deschise la instituții de credit sau prin conturile proprii. Pragul sub care un CSD poate desemna o instituție de credit să furnizeze orice tip de servicii auxiliare de tip bancar din cadrul unei entități juridice separate fără obligația respectării condițiilor prevăzute în titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar trebui să fie calibrat astfel încât să promoveze eficiența decontării și utilizarea serviciilor auxiliare bancare, asigurând în același timp stabilitatea financiară. În calitate de organism cu expertiză specializată în domeniul bancar și al riscului de credit, ABE ar trebui să fie însărcinată cu elaborarea unor proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili pragurile adecvate și, dacă este necesar, eventualele cerințe privind atenuarea riscurilor. ABE ar trebui, de asemenea, să coopereze îndeaproape cu membrii SEBC și cu ESMA. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standarde tehnice de reglementare în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în ceea ce privește elementele precise ale modalității de determinare pentru furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar, detaliile însoțitoare ale cerințelor de gestionare a riscurilor și de capital pentru CSD-uri și ale cerințelor prudențiale privind riscurile de credit și de lichiditate pentru CSD-uri și instituțiile de credit desemnate care sunt autorizate să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar.

(27)CSD-urile, inclusiv cele autorizate să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar, și instituțiile de credit desemnate ar trebui să acopere riscurile relevante în cadrele lor prudențiale și de gestionare a riscurilor, inclusiv în acordurile de compensare relevante. Instrumentele de acoperire a acestor riscuri ar trebui să includă menținerea unor resurse lichide calificate suficiente în toate monedele relevante și asigurarea faptului că scenariile de criză sunt suficient de solide. CSD-urile ar trebui, de asemenea, să se asigure că riscurile de lichiditate aferente sunt gestionate și acoperite prin mecanisme de finanțare extrem de fiabile cu instituții solvabile, indiferent dacă aceste mecanisme sunt angajate sau au o fiabilitate similară. ABE ar trebui să prezinte proiecte de standarde de reglementare pentru a revizui standardele tehnice de reglementare existente astfel încât să țină seama de modificările aduse cerințelor prudențiale pentru a permite Comisiei să efectueze eventuale modificări necesare în vederea clarificării cerințelor prevăzute în respectivele standarde tehnice de reglementare, cum ar fi cele privind gestionarea deficitelor potențiale de lichiditate.

(28)O perioadă de numai 1 lună în care autoritățile relevante și autoritățile competente să emită un aviz motivat privind autorizația de a furniza servicii auxiliare de tip bancar s­a dovedit a fi prea scurtă pentru ca autoritățile respective să poată efectua o analiză solidă. Prin urmare, ar trebui prevăzută o perioadă mai lungă, de 2 luni.

(29)Pentru a oferi CSD-urilor stabilite în Uniune sau în țări terțe suficient timp pentru a solicita autorizarea și recunoașterea activităților lor, data aplicării cerințelor privind autorizarea și recunoașterea din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 a fost inițial amânată până la adoptarea unei decizii de autorizare sau de recunoaștere în temeiul regulamentului respectiv. A trecut suficient timp de la intrarea în vigoare a regulamentului respectiv. Prin urmare, aceste cerințe ar trebui acum să înceapă să se aplice pentru a asigura, pe de o parte, condiții de concurență echitabile între toate CSD-urile care oferă servicii legate de instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru și, pe de altă parte, că autoritățile de la nivel național și de la nivelul Uniunii dispun de informațiile necesare pentru a asigura protecția investitorilor și a monitoriza stabilitatea financiară.

(30)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede în prezent obligația ESMA de a elabora, în cooperare cu autoritățile naționale competente și cu ABE, rapoarte anuale cu privire la 12 teme și de a transmite aceste rapoarte Comisiei. Cerința respectivă este disproporționată având în vedere natura anumitor teme care nu necesită o actualizare anuală. Frecvența și numărul acestor rapoarte ar trebui, prin urmare, să fie recalibrate pentru a reduce sarcina suportată de ESMA și de autoritățile competente, asigurând în același timp furnizarea către Comisie a informațiilor de care aceasta are nevoie pentru a revizui punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(31)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar trebui modificat în consecință.

(32)Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a preciza efectul pe care, în contextul ratelor negative ale dobânzii, le-ar putea avea cazurile de neexecutare a decontării asupra contrapărților afectate în ceea ce privește calcularea sancțiunilor în fonduri bănești sau a stimulentelor lor negative de a nu executa decontarea, motivele care determină cazuri de neexecutare a decontării care trebuie considerate a nu fi imputabile participanților la tranzacție și tranzacțiile care nu trebuie considerate ca implicând două părți la tranzacție, funcționarea colegiilor de supraveghetori, informațiile care trebuie notificate de CSD-urile din țările terțe; și suma maximă sub care CSD-urile pot deconta plățile în fonduri bănești prin intermediul oricărei instituții de credit.

(33)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament și, în special, în ceea ce privește aplicarea și suspendarea cerințelor privind cumpărarea impusă obligatorie în cazurile în care acestea se aplică, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 43 .

(34)Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea furnizării de servicii de decontare la nivel transfrontalier de către CSD-uri, reducerea sarcinii administrative și a costurilor de conformare și asigurarea faptului că autoritățile dispun de informații suficiente pentru a monitoriza riscurile, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar datorită dimensiunilor și efectelor lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(35)Aplicarea domeniului de aplicare revizuit al normelor privind sancțiunile în fonduri bănești, a noilor cerințe privind înființarea colegiilor de supraveghetori, a obligației transmiterii unei notificări de către CSD-urile din țările terțe cu privire la serviciile de bază pe care le furnizează în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru, a pragului revizuit sub care instituțiile de credit se pot oferi să deconteze plățile în fonduri bănești pentru o parte din sistemul de decontare a titlurilor de valoare al CSD-ului și a cerințelor prudențiale revizuite aplicabile instituțiilor de credit sau CSD-urilor autorizate să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar în temeiul articolului 59 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar trebui amânată pentru a se acorda suficient timp pentru adoptarea actelor delegate necesare care detaliază aceste cerințe,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 909/2014

Regulamentul (UE) nr. 909/2014 se modifică după cum urmează:

(1) la articolul 2 se introduce următorul punct 25a:

„(25a) «grup» înseamnă un grup în sensul articolului 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE;”;

(2) articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Mecanismul de sancționare menționat la primul paragraf include sancțiuni în fonduri bănești pentru participanții care provoacă situații de neexecutare a decontării (denumiți în continuare «participanții care cauzează neexecutarea decontări»), cu excepția cazului în care respectivele cazuri de neexecutare a decontării sunt cauzate de factori care nu pot fi atribuiți participanților la tranzacție sau pentru operațiuni care nu implică două părți la tranzacție. Sancțiunile în fonduri bănești se calculează zilnic pentru fiecare zi lucrătoare în care o tranzacție nu este decontată după data preconizată pentru decontare, până la încheierea procedurii de cumpărare impusă, menționată la alineatele (3)-(8), care trebuie aplicată în temeiul alineatului (2a), sau data efectivă a decontării, oricare dintre aceste date survine mai întâi. Sancțiunile în fonduri bănești nu se configurează drept sursă de venit pentru CSD-uri.”;

(b)se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Fără a aduce atingere mecanismului de sancționare menționat la alineatul (2) de la prezentul articol și dreptului de a anula bilateral tranzacția, Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare, pentru care dintre instrumentele financiare menționate la articolul 5 alineatul (1) sau categoriile de tranzacții cu respectivele instrumente financiare trebuie să se aplice măsurile de disciplină în materie de decontare menționate la alineatele (3)-(8) de la prezentul articol în cazul în care Comisia consideră că măsurile respective constituie un mijloc proporțional de abordare a nivelului cazurilor de neexecutare a decontării din Uniune și că, pe baza numărului și volumului de cazuri de neexecutare a decontării, este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții:

(a) aplicarea mecanismului de sancțiuni în fonduri bănești menționat la alineatul (2) nu a dus la o reducere continuă și pe termen lung a cazurilor de neexecutare a decontării în Uniune;

(b) eficiența decontării în Uniune nu a atins niveluri adecvate, având în vedere situația de pe piețele de capital din țările terțe care sunt comparabile în ceea ce privește dimensiunea, lichiditatea, precum și instrumentele tranzacționate și tipurile de tranzacții executate pe astfel de piețe;

(c) nivelul cazurilor de neexecutare a decontării din Uniune are sau este susceptibil să aibă un efect negativ asupra stabilității financiare a Uniunii.

Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 68 alineatul (2).”;

(c)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În cazul în care Comisia a adoptat un act de punere în aplicare în temeiul alineatului (2a) și în cazul în care un participant care cauzează neexecutarea decontării nu a livrat instrumentele financiare care fac obiectul respectivului act de punere în aplicare către participanții destinatari într-o perioadă ulterioară datei preconizate a decontării (denumită în continuare «perioada de prelungire») egală cu 4 zile lucrătoare, se inițiază o procedură de cumpărare impusă prin care instrumentele respective se pun la dispoziție pentru decontare și se livrează participanților destinatari într-un termen corespunzător.

În cazul în care tranzacția vizează un instrument financiar tranzacționat pe o piață de creștere pentru IMM-uri, perioada de prelungire este de 15 zile calendaristice, cu excepția cazului în care piața de creștere pentru IMM-uri decide să aplice o perioadă mai scurtă.”

(d)se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) În cazul în care un participant destinatar («participantul destinatar intermediar») nu primește instrumentele financiare până la data menționată la alineatul (3), ceea ce conduce la nelivrarea ulterioară a instrumentelor financiare respective către un alt participant destinatar (denumit în continuare «participantul destinatar final»), se consideră că participantul destinatar intermediar respectă obligația de a executa o cumpărare impusă în raport cu participantul care cauzează neexecutarea decontării în cazul în care participantul destinatar final execută cumpărarea impusă pentru instrumentele financiare respective. În mod similar, participantul destinatar intermediar poate transfera participantului care cauzează neexecutarea decontării obligațiile sale față de participantul destinatar final, în conformitate cu alineatele (6), (7) și (8).”;

(e)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Fără a aduce atingere alineatului (3a), se aplică următoarele derogări de la cerința prevăzută la alineatul (3):

(a) în funcție de tipul de active și de lichiditatea instrumentelor financiare în cauză, perioada de prelungire poate fi extinsă de la 4 zile lucrătoare la maximum 7 zile lucrătoare în cazul în care o perioadă de prelungire mai scurtă ar afecta funcționarea armonioasă și ordonată a piețelor financiare în cauză;

(b) în cazul operațiunilor alcătuite din mai multe tranzacții, inclusiv acorduri de răscumpărare sau de împrumut de titluri de valoare, procedura de cumpărare impusă menționată la alineatul (3) nu se aplică atunci când intervalul de timp al acestor operațiuni este suficient de scurt și face ca procedura de cumpărare impusă să fie ineficientă;

(c) pentru cazurile de neexecutare a decontării care au avut loc din motive care nu pot fi atribuite participanților, procedura de cumpărare impusă menționată la alineatul (3) nu se aplică;

(d) pentru tranzacțiile care nu implică două părți la tranzacție, procedura de cumpărare impusă menționată la alineatul (3) nu se aplică.”;

(f)alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Fără a aduce atingere mecanismului de sancționare menționat la alineatul (2), în cazul în care prețul instrumentelor financiare asupra căruia s-a convenit în momentul tranzacționării este diferit de prețul plătit pentru executarea cumpărării impuse, diferența aferentă este plătită de către participantul care beneficiază de această diferență de preț celuilalt participant cel târziu în a doua zi lucrătoare de după data la care se furnizează instrumentelor financiare în urma cumpărării impuse.”;

(g)alineatul (11) se înlocuiește cu următorul text:

„(11) Alineatele (2)-(9) nu se aplică în cazul participanților care cauzează neexecutarea decontării care constituie CPC-uri, cu excepția tranzacțiilor încheiate de o CPC în cazul cărora aceasta nu se interpune între contrapărți.

În cazul în care o CPC înregistrează pierderi în urma aplicării articolului 7 alineatul (2) al treilea paragraf, CPC poate institui în cadrul normelor sale un mecanism de acoperire a pierderilor respective.”;

(h)se introduce următorul alineat (13a):

„(13a) ESMA poate recomanda Comisiei să suspende în mod proporțional mecanismul de cumpărare impusă menționat la alineatele (3)-(8) pentru anumite categorii de instrumente financiare, atunci când acest lucru este necesar pentru evitarea sau abordarea unei amenințări grave la adresa stabilității financiare sau a funcționării ordonate a piețelor financiare din Uniune. O astfel de recomandare este însoțită de o evaluare motivată temeinic a necesității sale și nu este făcută publică.

Înainte de a formula recomandarea, ESMA consultă CERS și SEBC.

Fără întârzieri nejustificate după primirea recomandării și pe baza motivelor și a dovezilor furnizate de ESMA, Comisia fie suspendă mecanismul de cumpărare impusă menționat la alineatul (3) pentru categoriile specifice de instrumente financiare prin intermediul unui act de punere în aplicare, fie respinge suspendarea recomandată. În cazul în care respinge suspendarea solicitată, Comisia transmite în scris motivele sale către ESMA. Aceste informații nu se publică.

Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 68 alineatul (3).

Suspendarea mecanismului de cumpărare impusă se comunică ESMA și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al Comisiei.

Suspendarea mecanismului de cumpărare impusă este valabilă pentru o perioadă inițială de maximum șase luni de la data aplicării suspendării respective.

În cazul în care motivele suspendării sunt valabile în continuare, Comisia poate să prelungească, prin intermediul unui act de punere în aplicare, perioada de suspendare menționată la al treilea paragraf cu perioade suplimentare de maximum trei luni, durata totală a suspendării nedepășind 12 luni. Orice prelungiri ale suspendării se publică în conformitate cu al cincilea paragraf.

Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 68 alineatul (3). În timp util înainte de încheierea perioadei de suspendare menționate la al șaselea paragraf sau a perioadei de prelungire menționate la al șaptelea paragraf, ESMA emite un aviz adresat Comisiei în care analizează dacă motivele suspendării sunt încă valabile.”;

(i)alineatul (14) se înlocuiește cu următorul text:

„(14) Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea unor acte delegate în conformitate cu articolul 67, în care să precizeze parametrii pentru calcularea unui nivel descurajant și proporțional al sancțiunilor în fonduri bănești menționate la alineatul (2) al treilea paragraf din prezentul articol, în funcție de tipul de active, de lichiditatea instrumentului financiar, de tipul tranzacției și de efectul pe care ratele scăzute sau negative ale dobânzii l-ar putea avea asupra stimulentelor contrapărților și a cazurilor de neexecutare a decontărilor. Parametrii utilizați pentru calcularea sancțiunilor în fonduri bănești asigură un grad ridicat de disciplină în materie de decontare și funcționarea armonioasă și ordonată a piețelor financiare în cauză.”;

(j)se introduce următorul alineat (14a):

„(14a) Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 67 pentru a completa prezentul regulament, în care să precizeze motivele pentru cazurile de neexecutare a decontării care trebuie considerate ca nefiind imputabile participanților la tranzacție și tranzacțiile care nu trebuie considerate ca implicând două părți la tranzacție în temeiul alineatului (2) și al alineatului (4) literele (c) și (d) de la prezentul articol.”;

(k)la alineatul (15), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data de către OP = 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].”;

(3) la articolul 12 alineatul (1), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b) băncile centrale din Uniune care emit cele mai relevante monede în care are sau va avea loc decontarea;

(c) după caz, banca centrală din Uniune în ale cărei registre se decontează sau se va deconta operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru sistemul de decontare a titlurilor de valoare gestionat de CSD.”;

(4) articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf, în cazul în care un CSD solicitant nu respectă toate cerințele prezentului regulament, dar se poate presupune în mod rezonabil că va face acest lucru atunci când își va fi demarat efectiv activitățile, autoritatea competentă poate acorda autorizația cu condiția ca CSD-ul respectiv să fi instituit toate măsurile necesare pentru a se conforma cerințelor prezentului regulament atunci când își demarează efectiv activitățile.”;

(b)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Din momentul în care cererea este considerată completă, autoritatea competentă transmite toate informațiile incluse în cerere autorităților relevante și consultă aceste autorități cu privire la caracteristicile sistemului de decontare a titlurilor de valoare gestionat de CSD-ul solicitant.

Fiecare autoritate relevantă poate emite un aviz motivat adresat autorității competente în termen de trei luni de la primirea informațiilor. În cazul în care autoritatea relevantă nu furnizează un aviz în termenul menționat, se consideră că aceasta a emis un aviz pozitiv.

În cazul în care cel puțin una dintre autoritățile relevante emite un aviz motivat negativ, autoritatea competentă care dorește să acorde autorizația transmite autorităților relevante, în termen de 30 de zile calendaristice, o decizie motivată cu privire la avizul negativ.

În cazul în care, în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care autoritatea competentă a emis decizia motivată menționată la al treilea paragraf, oricare dintre autoritățile relevante emite un alt aviz negativ, iar autoritatea competentă nu este de acord cu el, aceasta informează autoritățile relevante respective. Oricare dintre autoritățile care au emis un aviz negativ poate sesiza ESMA pentru asistență în temeiul articolului 31 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În cazul în care, după 30 de zile calendaristice de la sesizarea ESMA, chestiunea nu este soluționată, autoritatea competentă care dorește să acorde autorizația ia decizia finală și furnizează autorităților relevante o explicație detaliată a deciziei sale, în scris.

În cazul în care autoritatea competentă dorește să respingă autorizația, chestiunea nu este înaintată ESMA.

Avizele negative trebuie să prezinte în scris motivele complete și detaliate pentru care nu sunt întrunite cerințele prevăzute de prezentul regulament sau alte cerințe ale dreptului Uniunii.”;

(c)se introduce următorul alineat (7a):

„(7a) Autoritatea competentă informează fără întârzieri nejustificate autoritățile consultate în temeiul alineatelor (4)-(7) cu privire la rezultatele procesului de autorizare, inclusiv la eventualele măsuri de remediere.”;

(5) la articolul 20, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Un CSD stabilește, pune în aplicare și menține o procedură adecvată care să asigure decontarea și transferarea rapide și ordonate ale activelor clienților și participanților către un alt CSD în cazul retragerii autorizației menționate la alineatul (1). Aceste proceduri includ transferul conturilor de emitere și al evidențelor legate de furnizarea serviciilor de bază menționate în secțiunea A punctele 1 și 2 din anexă.”;

(6) articolul 22 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1)-(4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Autoritatea competentă examinează, cel puțin la fiecare doi ani, acordurile, strategiile, procesele și mecanismele implementate de un CSD pentru a respecta prezentul regulament și evaluează riscurile la care CSD-ul este sau ar putea fi expus sau riscurile generate de acesta la adresa funcționării armonioase a piețelor titlurilor de valoare sau a stabilității piețelor financiare.

(2) CSD-ul identifică scenarii care l-ar putea împiedica să furnizeze operațiunile și serviciile sale critice în condiții de continuitate ale activității și evaluează eficacitatea unei game complete de opțiuni de redresare sau de lichidare ordonată. Aceste scenarii iau în considerare diferitele riscuri independente și conexe la care este expus CSD-ul. Pe baza acestei analize, CSD-ul elaborează și prezintă autorității competente planuri adecvate pentru redresarea sau lichidarea sa ordonată.

(3) Planul menționat la alineatul (2) conține cel puțin următoarele:

(a) un rezumat cuprinzător al principalelor strategii de redresare și de lichidare ordonată;

(b) o identificare a operațiunilor și serviciilor critice ale CSD-ului;

(c) proceduri adecvate care să asigure decontarea și transferul la timp și ordonate ale activelor clienților și participanților către un alt CSD în cazul în care CSD-ul se regăsește în situația în care se află permanent în imposibilitatea de a-și restabili operațiunile și serviciile critice;

(d) o descriere a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a principalelor strategii.

CSD-ul are capacitatea de a identifica și a furniza entităților afiliate informațiile necesare pentru punerea în aplicare a planurilor în timp util în timpul scenariilor de criză.

CSD-ul revizuiește și actualizează planurile în mod regulat și cel puțin o dată la 2 ani. Planurile țin seama de dimensiunea, importanța sistemică, natura, amploarea și complexitatea activităților CSD-ului în cauză și de orice plan de redresare sau de rezoluție relevant, stabilit în conformitate cu Directiva 2014/59/UE.

În cazul în care se elaborează și se menține un plan de rezoluție pentru un CSD cu scopul de a asigura funcțiile sale de bază, autoritatea competentă informează ESMA în acest sens.

(4) Autoritatea competentă stabilește frecvența și intensitatea examinării și a evaluării menționate la alineatul (1), ținând seama de dimensiunea, importanța sistemică, natura, amploarea și complexitatea activităților CSD-ului în cauză. Actualizarea examinării și a evaluării se face cel puțin o dată la fiecare doi ani.”;

(b)alineatele (6) și (7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(6) Atunci când se realizează examinarea și evaluarea menționate la alineatul (1), autoritatea competentă transmite, într-un stadiu incipient, informațiile necesare autorităților relevante și, după caz, autorității menționate la articolul 67 din Directiva 2014/65/UE și le consultă în special cu privire la funcționarea sistemelor de decontare a titlurilor de valoare gestionate de CSD.

Autoritățile consultate pot emite un aviz motivat în termen de trei luni de la primirea informațiilor de către autoritatea competentă.

În cazul în care autoritatea nu furnizează un aviz în termenul menționat, se consideră că aceasta a emis un aviz pozitiv.

În cazul în care cel puțin una dintre autoritățile relevante emite un aviz motivat negativ, autoritatea competentă transmite autorităților relevante, în termen de 30 de zile calendaristice, o decizie motivată cu privire la avizul negativ.

În cazul în care, în termen de 30 de zile calendaristice de la emiterea deciziei motivate menționate la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, oricare dintre autoritățile relevante emite un alt aviz negativ, iar autoritatea competentă nu este de acord cu el, autoritatea competentă informează autoritatea relevantă respectivă. Oricare dintre autoritățile care au emis un aviz negativ poate sesiza ESMA pentru asistență în temeiul articolului 31 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În cazul în care, după 30 de zile calendaristice de la sesizarea ESMA, chestiunea nu este soluționată, autoritatea competentă ia decizia finală cu privire la examinare și evaluare și furnizează autorităților relevante o explicație detaliată a deciziei sale, în scris.

Avizele negative prezintă în scris motivele complete și detaliate pentru care nu sunt întrunite cerințele prevăzute de prezentul regulament sau alte cerințe din dreptul Uniunii.

(7) Autoritatea competentă informează în mod regulat, cel puțin o dată la doi ani, autoritățile relevante și, după caz, colegiile menționate la articolul 24a din prezentul regulament și autoritatea menționată la articolul 67 din Directiva 2014/65/UE, cu privire la rezultatele examinării și evaluării menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, inclusiv eventualele măsuri de remediere sau sancțiuni.”;

(c)la alineatul (11), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la [a se introduce data de către OP = 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].”;

(7) la articolul 23, alineatele (2)-(7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Un CSD autorizat sau un CSD care a solicitat autorizarea în temeiul articolului 17 și care intenționează să presteze serviciile de bază menționate la punctele 1 și 2 din secțiunea A anexei în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui alt stat membru prevăzute la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf sau să înființeze o sucursală într-un alt stat membru face obiectul procedurii menționate la alineatele (3)-(7) de la prezentul articol. CSD-ul poate presta astfel de servicii numai după ce a fost autorizat în temeiul articolului 17, dar nu mai devreme de data relevantă aplicabilă în conformitate cu alineatul (6).

(3) Orice CSD care dorește să presteze serviciile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui alt stat membru prevăzute la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, pentru prima dată, sau să modifice gama serviciilor respective prestate transmite documente cu următoarele informații autorității competente a statului membru de origine:

(a) statul membru gazdă;

(b) un program al activităților, enumerând în special serviciile pe care CSD-ul intenționează să le presteze;

(c) moneda sau monedele pe care CSD intenționează să le proceseze;

(d) în cazul în care are o sucursală, structura organizatorică a sucursalei și numele persoanelor responsabile de gestionarea sucursalei;

(e) o evaluare a măsurilor pe care CSD-ul intenționează să le adopte pentru a permite respectarea de către utilizatorii săi a legislațiilor naționale menționate la articolul 49 alineatul (1).

(4) În termen de o lună de la primirea informațiilor menționate la alineatul (3), autoritatea competentă a statului membru de origine comunică aceste informații autorității competente a statului membru gazdă, cu excepția cazului în care, ținând cont de furnizarea de servicii avută în vedere, are motive să se îndoiască de nivelul de adecvare a structurii administrative sau de situația financiară a CSD-ului care dorește să presteze servicii în statul membru gazdă. În cazul în care CSD-ul prestează deja servicii în alte state membre gazdă, autoritatea competentă a statului membru de origine informează, de asemenea, colegiul responsabil de procedura de „pașaport”, menționat la articolul 24a.

Autoritatea competentă a statului membru gazdă informează fără întârziere autoritățile relevante ale statului membru respectiv cu privire la orice comunicare primită în temeiul primului paragraf.

(5) În cazul în care autoritatea competentă a statului membru de origine decide, în conformitate cu alineatul (4), să nu comunice toate informațiile menționate la alineatul (3) autorității competente a statului membru gazdă, aceasta precizează motivele refuzului său CSD-ului respectiv în termen de trei luni de la primirea tuturor informațiilor și informează autoritatea competentă a statului membru gazdă și colegiul responsabil de procedura „pașaport”, menționat la articolul 24a cu privire la decizia sa.

(6) CSD-ul poate începe să presteze serviciile menționate la alineatul (2) în statul membru gazdă cel mai devreme la următoarele date:

(a) după 1 lună de la data transmiterii comunicării menționate la alineatul (4);

(b) la primirea unei comunicări din partea autorității competente a statului membru gazdă prin care se aprobă prestarea de servicii în statul membru gazdă.

Autoritatea competentă a statului membru de origine informează imediat CSD-ul cu privire la data transmiterii comunicării menționate la alineatul (4).

(7) În caz de modificare a informațiilor prezentate în documentele transmise în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol, CSD-ul anunță în scris autoritatea competentă a statului membru de origine cu cel puțin o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritatea competentă a statului membru de origine informează, de asemenea, fără întârziere autoritatea competentă a statului membru gazdă și colegiul responsabil de procedura „pașaport” menționat la articolul 24a în legătură cu această modificare.”;

(8) articolul 24 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) se adaugă următoarele paragrafe:

„La cererea oricărui membru al colegiului responsabil de procedura de „pașaport” menționat la articolul 24a, autoritatea competentă a statului membru de origine poate invita personal din cadrul autorităților competente ale statelor membre gazdă și al ESMA să participe la inspecțiile la fața locului.

Autoritatea competentă a statului membru de origine poate transmite ESMA orice informație primită de la CSD-uri în cursul inspecțiilor la fața locului sau în legătură cu acestea.”;

(b)alineatul (4) se elimină;

(c)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) În cazul în care autoritatea competentă a statului membru gazdă are motive clare și demonstrabile pentru care consideră că un CSD care prestează servicii pe teritoriul său în conformitate cu articolul 23 încalcă obligațiile care decurg din dispozițiile prezentului regulament, aceasta informează autoritatea competentă a statului membru gazdă, ESMA și colegiul responsabil de procedura „pașaport” menționat la articolul 24a cu privire la aceste constatări.

În cazul în care, în ciuda măsurilor luate de autoritatea competentă a statului membru de origine, CSD-ul continuă să încalce obligațiile care decurg din dispozițiile prezentului regulament, autoritatea competentă a statului membru gazdă, după informarea autorității competente a statului membru de origine, ia toate măsurile adecvate necesare pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentului regulament pe teritoriul statului membru gazdă. ESMA și colegiul responsabil de procedura „pașaport” menționat la articolul 24a sunt informate fără întârziere cu privire la aceste măsuri.

Autoritatea competentă a statului membru gazdă și cea a statului membru de origine pot sesiza ESMA, care poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

(d)alineatele (7) și (8) se elimină;

(9) la titlul III se introduce următoarea secțiune 4a:

„Secțiunea 4a

Cooperarea autorităților prin intermediul colegiilor

Articolul 24a

Colegiile de supraveghetori pentru CSD-urile care prestează servicii într-un alt stat membru și pentru CSD-urile care fac parte dintr-un grup cu două sau mai multe CSD-uri

(1) Se înființează colegii de supraveghere pentru a îndeplini sarcinile menționate la alineatul (6) în următoarele cazuri:

(a) în cazul în care un CSD face obiectul procedurii menționate la articolul 23 alineatele (3)-(7) („colegiul responsabil de procedura de «pașaport»”);

(b) în cazul în care un CSD face parte dintr-un grup format din două sau mai multe CSD-uri autorizate în cel puțin două state membre („colegiu la nivel de grup”).

În cazul menționat la primul paragraf litera (a), autoritatea competentă a țării de origine a CSD-ului instituie, administrează și prezidează colegiul responsabil de procedura „pașaport”. Respectivul colegiu este înființat în termen de o lună de la data menționată la articolul 23 alineatul (6). În cazul în care CSD-ul transmite notificări ulterioare în temeiul articolului 23 alineatul (3), autoritatea competentă a statului membru de origine invită autoritățile competente ale statelor membre gazdă relevante la colegiul responsabil de procedura „pașaport” în termen de o lună de la data menționată la articolul 23 alineatul (6).

În cazul menționat la primul paragraf litera (b), dacă întreprinderea-mamă este un CSD autorizat în Uniune, autoritatea competentă a statului membru de origine al CSD-ului respectiv instituie, administrează și prezidează colegiul la nivel de grup. În cazul în care întreprinderea-mamă nu este un CSD autorizat în Uniune, autoritatea competentă a statului membru de origine al CSD-ului cu cel mai mare total al bilanțului instituie, administrează și prezidează colegiul la nivel de grup.

Prin derogare de la al treilea paragraf, în cazul în care aplicarea criteriilor menționate la paragraful respectiv ar fi inadecvată, autoritățile competente pot renunța, de comun acord, la criteriile respective și pot numi o altă autoritate competentă a CSD-ului care să administreze și să prezideze colegiul, ținând seama de CSD-urile în cauză și de importanța relativă a activităților acestora în statele membre relevante. În astfel de cazuri, CSD-ului mamă sau CSD-ului cu cel mai mare total al bilanțului, după caz, i se va acorda ocazia de a-și exprima opinia înainte de luarea deciziei de către autoritățile competente.

Autoritățile competente notifică fără întârziere Comisiei și ESMA orice acord încheiat în temeiul celui de al patrulea paragraf.

(2) Colegiul menționat la alineatul (1) este format din:

(a) ESMA;

(b) autoritatea competentă a statului membru de origine al CSD-ului;

(c) autoritățile relevante menționate la articolul 12;

(d) în cazul unui colegiu responsabil de procedura de „pașaport”, autoritatea competentă a statelor membre gazdă;

(e) în cazul unui colegiu la nivel de grup, autoritatea competentă și autoritățile relevante ale fiecărui CSD din grup;

(f) ABE, în cazul unui CSD autorizat în temeiul articolului 54 alineatul (3).

(3) În cazul în care un CSD care face obiectul procedurii menționate la articolul 23 alineatele (3)-(7) face parte, de asemenea, dintr-un grup care cuprinde două sau mai multe CSD-uri, iar autoritatea sa competentă este președintele colegiului la nivel de grup, autoritatea competentă respectivă poate decide să se înființeze un singur colegiu în sensul alineatului (1) literele (a) și (b) de la prezentul articol pentru CSD-ul respectiv. În cazul în care oricare dintre celelalte CSD-uri din cadrul grupului fac, de asemenea, obiectul procedurii menționate la articolul 23 alineatele (3)-(7), președintele colegiului poate lua această decizie numai cu acordul autorităților competente ale CSD-urilor respective.

În cazul în care un colegiu înființat în temeiul primului paragraf:

(a)se reunește pentru exercitarea atribuțiilor menționate la alineatul (6) literele (a)-(d) de la prezentul articol, autoritățile menționate la alineatul (2) literele (a)-(f) de la prezentul articol în legătură cu fiecare CSD din cadrul grupului participă la respectiva reuniune a colegiului;

(b)se reunește pentru exercitarea atribuțiilor menționate la alineatul (6) litera (e) de la prezentul articol, numai autoritățile menționate la alineatul (2) literele (a), (b), (c), (e) și, după caz, litera (f) de la prezentul articol participă la respectiva reuniune a colegiului.

(4) Președintele notifică ESMA componența colegiului în termen de 30 de zile calendaristice de la înființarea colegiului, precum și orice modificare a componenței acestuia în termen de 30 de zile calendaristice de la modificarea respectivă. ESMA publică pe site-ul său, fără întârzieri nejustificate, lista membrilor colegiului respectiv și actualizează lista respectivă.

(5) Autoritatea competentă a unui stat membru, care nu este membră a colegiului, poate solicita colegiului orice informații relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.

(6) Fără a aduce atingere responsabilităților care le revin autorităților competente în temeiul prezentului regulament, colegiul asigură:

(a)schimbul de informații, inclusiv cererile de informații în temeiul articolelor 13, 14 și 15 și informațiile privind procesul de examinare și evaluare în temeiul articolului 22;

(b)o supraveghere mai eficientă prin evitarea acțiunilor de supraveghere redundante inutile, cum ar fi cererile de informații;

(c)aprobarea delegării voluntare de sarcini către membrii săi.

(d)în cazul unui colegiu responsabil de procedura de „pașaport”, cooperarea dintre statul membru de origine și statul membru gazdă în temeiul articolului 24 și în ceea ce privește măsurile menționate la articolul 23 alineatul (4) litera (e) și eventuale probleme întâmpinate în furnizarea de servicii în alte state membre;

(e)în cazul unui colegiu la nivel de grup, schimbul de informații privind resursele partajate și acordurile de externalizare instituite în cadrul unui grup de CSD-uri în temeiul articolului 19, privind modificările semnificative aduse structurii și proprietății grupului, precum și privind modificările aduse organizării, conducerii superioare, proceselor sau acordurilor, în cazul în care modificările respective au un impact semnificativ asupra guvernanței sau a gestionării riscurilor pentru CSD-urile care fac parte din grup.

Președintele convoacă o reuniune a colegiului cel puțin o dată pe an.

Pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor atribuite colegiilor în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat, membrii colegiului menționați la alineatul (2) pot adăuga puncte pe ordinea de zi a unei reuniuni.

(7) Înființarea și funcționarea colegiului se bazează pe un acord scris între toți membrii acestuia.

Acordul definește modalitățile practice de funcționare a colegiului, inclusiv modalitățile de comunicare între membrii colegiului, și poate defini sarcinile care urmează să fie încredințate autorității competente a CSD-ului sau unui alt membru al colegiului.

(8) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează detaliile modalităților practice menționate la alineatul (7).

ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data de către OP = 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

(10) articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Un CSD dintr-o țară terță care intenționează să furnizeze serviciul de bază menționat la punctul (3) din secțiunea A din anexă în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru menționate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf transmite o notificare către ESMA.”;

(b)la alineatul (6), al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În termen de șase luni de la depunerea unei cereri complete sau de la adoptarea de către Comisie a unei decizii privind echivalența în conformitate cu alineatul (9), oricare dintre aceste date survine mai târziu, ESMA transmite CSD-ului solicitant, în scris, o decizie motivată temeinic de acordare a recunoașterii sau de refuz al acesteia.”;

(c)se introduce următorul alineat (13):

„(13) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile pe care CSD-ul dintr-o țară terță trebuie să le furnizeze ESMA în notificarea menționată la alineatul (2a). Informațiile respective se limitează la ceea ce este strict necesar și includ, dacă este cazul și dacă informațiile următoare sunt disponibile:

(a)numărul de participanți din Uniune cărora CSD-ul dintr-o țară terță le furnizează serviciile menționate la alineatul (2a);

(b)numărul și volumul de tranzacții cu instrumente financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru decontate în cursul anului precedent;

(c)numărul și volumul de tranzacții decontate de participanții din Uniune în cursul anului precedent.

ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data de către OP = 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

(11) la articolul 27, se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) În scopul alineatelor (2) și (3), „membru independent al organului de conducere” înseamnă un membru al organului de conducere care nu are relații de afaceri, de rudenie sau de altă natură care să creeze un conflict de interese în legătură cu CSD-ul în cauză sau cu acționarii săi majoritari, cu conducerea sa sau cu participanții săi și care nu a avut astfel de relații în cei cinci ani care precedă numirea sa în organul de conducere;”

(12) la articolul 28, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comitetele de utilizatori oferă recomandări organului de conducere cu privire la principalele măsuri care îi afectează pe membrii lor, inclusiv criteriile privind acceptarea de emitenți sau participanți în sistemele lor de decontare a titlurilor de valoare, și la nivelul serviciului, care includ alegerea unui acord de compensare și decontare, structura de funcționare a CSD-ului, gama de produse decontate sau înregistrate, precum și utilizarea tehnologiei și a procedurilor pentru operațiunile CSD-ului.”;

(13) articolul 36 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 36

Dispoziții generale

Pentru fiecare sistem de decontare a titlurilor de valoare pe care îl gestionează, CSD­urile dispun de norme și proceduri adecvate, inclusiv de metode contabile și mecanisme de control robuste, pentru a contribui la asigurarea integrității emisiunilor de titluri de valoare și a reduce la minimum și a gestiona riscurile asociate custodiei titlurilor de valoare și decontării tranzacțiilor cu acestea.”;

(14) la articolul 40, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În cazul în care opțiunea decontării în conturi deschise la o bancă centrală, astfel cum se prevede la alineatul (1), nu este practică și disponibilă, un CSD se poate oferi să deconteze plățile în fonduri bănești pentru toate sistemele sale de decontare a titlurilor de valoare ori pentru o parte din acestea prin conturi deschise la o instituție de credit, prin intermediul unui CSD autorizat să furnizeze serviciile enumerate în secțiunea C din anexă, indiferent dacă face parte sau nu din același grup de întreprinderi controlate în ultimă instanță de aceeași întreprindere-mamă, ori prin propriile sale conturi. Dacă un CSD se oferă să efectueze decontarea în conturi deschise la o instituție de credit, prin propriile sale conturi sau prin conturile altui CSD, trebuie să respecte dispozițiile titlului IV.”;

(15) la articolul 49 alineatul (1), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Fără a aduce atingere dreptului emitentului menționat la primul paragraf, continuă să se aplice dreptul societăților comerciale sau orice alt tip de legislație similar al statului membru în temeiul căruia sunt constituite titlurile de valoare. Dreptul societăților comerciale sau alt tip de legislație similar al statului membru în temeiul căruia sunt constituite titlurile de valoare include:

(a)dreptul societăților comerciale sau alt tip de legislație similar al statului membru în care este stabilit emitentul și

(b)dreptul societăților comerciale sau alt tip de legislație similar aplicabil în temeiul căruia sunt emise titlurile de valoare.

Statele membre întocmesc o listă a principalelor dispoziții relevante din legislația lor, astfel cum se menționează la al doilea paragraf. Autoritățile competente transmit ESMA lista respectivă până la 18 decembrie 2014. ESMA publică lista până la 18 ianuarie 2015. Statele membre actualizează lista respectivă în mod regulat și cel puțin o dată la 2 ani. Statele membre comunică ESMA lista actualizată la intervalele regulate respective. ESMA publică lista actualizată.”;

(16) la articolul 52, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul în care un CSD transmite o solicitare de acces unui alt CSD în temeiul articolelor 50 și 51, CSD-ul care primește solicitarea o tratează cu promptitudine și oferă un răspuns CSD-ului solicitant în termen de trei luni. În cazul în care CSD-ul care primește solicitarea este de acord cu aceasta, conexiunea se pune în aplicare într-un interval de timp rezonabil, dar nu mai mare de 12 luni.”;

(17) articolul 54 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) să desemneze, în acest scop, una sau mai multe instituții de credit autorizate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2013/36/UE sau un CSD autorizat să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar în temeiul alineatului (3) din prezentul articol”.

(b)la alineatul (4), primul paragraf se modifică după cum urmează:

(i) partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care un CSD dorește să desemneze o instituție de credit sau să utilizeze un CSD care este autorizat în temeiul alineatului (3) pentru a furniza oricare dintre serviciile auxiliare de tip bancar din cadrul unei entități juridice separate, care poate face parte din același grup de care aparține primul CSD menționat, controlat sau nu în ultimă instanță de aceeași întreprindere-mamă, autorizarea menționată la alineatul (2) se acordă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:”;

(ii) litera (c) se elimină;

(c)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Alineatul (4) nu se aplică instituțiilor de credit menționate la alineatul (2) litera (b) care se oferă să deconteze plățile în fonduri bănești pentru o parte din sistemul de decontare a titlurilor de valoare al CSD-ului, dacă valoarea totală a acestor decontări în fonduri bănești efectuate prin conturi deschise la aceste instituții de credit nu depășește o sumă maximă calculată pe o perioadă de un an. Pragul respectiv se stabilește în conformitate cu alineatul (9).

Autoritatea competentă verifică cel puțin o dată pe an faptul că pragul menționat la primul paragraf este respectat și transmite concluziile sale către ESMA, SEBC și ABE. În cazul în care autoritatea competentă constată că pragul a fost depășit, aceasta obligă CSD-ul în cauză să solicite autorizarea în conformitate cu alineatul (4). CSD-ul în cauză transmite cererea sa de autorizare în termen de șase luni.”;

(d)se adaugă alineatul (9) cu următorul text:

„(9) ABE, în strânsă cooperare cu ESMA și cu membrii SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili suma maximă menționată la alineatul (5), ținând seama de necesitatea de a echilibra riscurile de credit și de lichiditate pentru CSD-uri care rezultă din decontarea plăților în fonduri bănești prin conturi deschise la instituții de credit și de necesitatea de a permite CSD-urilor să deconteze în monedă străină prin conturi deschise la astfel de instituții de credit. Atunci când elaborează aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare, ABE stabilește, de asemenea, dacă este necesar, orice cerințe adecvate de atenuare în domeniul prudențial și de gestionare a riscurilor, care însoțesc proiectele respective.

ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la [a se introduce data de către OP = 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”;

(18) la articolul 55 alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritățile menționate la alineatul (4) literele (a)-(e) emit un aviz motivat privind autorizația în termen de două luni de la primirea informațiilor prevăzute la alineatul menționat. În cazul în care autoritatea nu furnizează un aviz în termenul menționat, se consideră că avizul autorității respective este pozitiv.”;

(19) articolul 59 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(i) literele (c), (d) și (e) se înlocuiesc cu următorul text:

„(c) să mențină suficiente resurse lichide calificate în toate monedele relevante în vederea furnizării rapide a serviciilor de decontare într-o gamă largă de potențiale scenarii de simulare de criză incluzând riscul de lichiditate generat de intrarea în insolvență a cel puțin doi dintre participanți, inclusiv a întreprinderilor-mamă și a filialelor acestora, față de care are cele mai mari expuneri;

(d) să reducă riscurile de lichiditate corespunzătoare cu ajutorul unor resurse lichide calificate în fiecare monedă relevantă, precum fondurile bănești deținute la banca centrală de emisiune și la alte instituții financiare solvabile, linii de credit angajate sau alte mecanisme similare și garanții foarte lichide sau investiții care sunt imediat disponibile și convertibile în fonduri bănești cu mecanisme de finanțare convenite în prealabil și extrem de fiabile, chiar și în condiții de piață extreme, dar plauzibile. Instituția de credit sau CSD-ul identifică, măsoară și monitorizează riscul de lichiditate pe care îl generează diferitele instituții financiare utilizate pentru gestionarea riscurilor sale de lichiditate;

(e) ori de câte ori se utilizează mecanisme de finanțare convenite în prealabil și extrem de fiabile, linii de credit angajate sau mecanisme similare, să selecteze ca furnizori de lichiditate numai instituții financiare solvabile; să stabilească și să aplice limite de concentrare adecvate pentru fiecare dintre furnizorii de lichidități corespunzători, inclusiv întreprinderea-mamă și filialele;”;

(ii) litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)    să dețină mecanisme prestabilite și extrem de fiabile pentru a asigura faptul că poate converti rapid în fonduri bănești garanția care i-a fost furnizată de un client în insolvență și, în cazul în care sunt utilizate mecanisme neangajate, să stabilească că au fost identificate și atenuate orice riscuri potențiale asociate;”;

(iii) se adaugă următoarea literă (k):

„(k) să monitorizeze și să gestioneze în mod adecvat orice risc, inclusiv acordurile de compensare relevante în legătură cu operațiunea aferentă fondurilor bănești pentru modelul lor de decontare aplicat.”;

(b) la alineatul (5), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la …[a se introduce data de către OP = 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].”;

(20) articolul 60 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritățile competente menționată la primul paragraf examinează periodic, cel puțin o dată pe an, dacă instituția de credit desemnată sau CSD-ul autorizat să furnizeze servicii auxiliare de tip bancar respectă articolul 59 și informează autoritatea competentă a CSD-ului, care, la rândul său, informează autoritățile menționate la articolul 55 alineatul (4) și, după caz, colegiile menționate la articolul 24a, cu privire la rezultatele supravegherii sale în temeiul prezentului alineat, inclusiv în ceea ce privește eventualele măsuri de remediere sau sancțiuni.”;

(b)la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritatea competentă a CSD-ului informează periodic, cel puțin o dată pe an, autoritățile menționate la articolul 55 alineatul (4) și, după caz, colegiile menționate la articolul 24a, cu privire la rezultatele examinării și evaluării menționate la prezentul alineat, inclusiv la eventualele măsuri de remediere sau sancțiuni.”;

(21) articolul 67 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 7 alineatul (14a), articolul 24a alineatul (8), articolul 25 alineatul (13) și articolul 54 alineatul (9) este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data de [a se introduce de către OP data intrării în vigoare a prezentului regulament].”;

(b)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatul (2), articolul 7 alineatul (14), articolul 24 alineatul (7), articolul 7 alineatul (14a), articolul 24a alineatul (8), articolul 25 alineatul (13) și articolul 54 alineatul (9) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.”;

(c)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (2), articolului 7 alineatul (14), articolului 24 alineatul (7), articolului 7 alineatul (14a), articolului 24a alineatul (8), articolului 25 alineatul (13) și articolului 54 alineatul (9) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

(22) la articolul 68 se adaugă următorul alineat (3):

„(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din regulamentul menționat.”;

(23) articolul 69 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Normele naționale privind autorizarea CSD-urilor continuă să se aplice până la următoarea dată, oricare dintre acestea survine mai întâi:

(a) data la care se ia o decizie în temeiul prezentului regulament cu privire la autorizarea CSD-urilor și a activităților acestora, inclusiv a conexiunilor între CSD­uri sau

(b) ... [OP este rugat să introducă data: = 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].”;

(b)se introduc următoarele alineate (4a), (4b) și (4c):

„(4a) Normele naționale privind recunoașterea CSD-urilor din țările terțe continuă să se aplice până la următoarea dată, oricare dintre acestea survine mai întâi:

(a) data la care se ia o decizie în temeiul prezentului regulament cu privire la recunoașterea CSD-urilor din țările terțe respective și a activităților acestora sau

(b) ... [OP este rugat să introducă data: = 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Un CSD dintr-o țară terță care furnizează serviciile de bază menționate în secțiunea A punctele (1) și (2) din anexă în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru menționate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf în conformitate cu normele naționale aplicabile privind recunoașterea CSD­urilor din țările terțe transmite o notificare către ESMA în termen de 2 ani de la data de [OP este rugat să introducă data intrării în vigoare a prezentului regulament].

ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile pe care CSD-ul dintr-o țară terță trebuie să le furnizeze ESMA în notificarea menționată la al doilea paragraf. Informațiile respective se limitează la ceea ce este strict necesar și includ, dacă este cazul și dacă informațiile următoare sunt disponibile:

(a)numărul de participanți cărora CSD-ul dintr-o țară terță le furnizează serviciile menționate la al doilea paragraf;

(b)categoriile de instrumente financiare pentru care CSD-ul dintr-o țară terță furnizează astfel de servicii și

(c)volumul total și valoarea totală a acestor instrumente financiare.

ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la data de [a se introduce data de către OP = 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(4b) Un CSD dintr-o țară terță care furnizează serviciile de bază menționate în secțiunea A punctul (3) din anexă în legătură cu instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui stat membru menționate la articolul 49 alineatul (1) înainte de data de [OP este rugat să introducă data intrării în vigoare a prezentului regulament] transmite notificarea menționată la articolul 25 alineatul (2a) în termen de 2 ani de la [OP este rugat să introducă data intrării în vigoare a prezentului regulament]. 

(4c) În cazul în care un CSD a depus o cerere completă de recunoaștere în conformitate cu articolul 25 alineatele (4), (5) și (6) înainte de data de [OP este rugat să introducă data = data intrării în vigoare a prezentului regulament], dar ESMA nu a emis o decizie în conformitate cu articolul 25 alineatul (6) până la data respectivă, normele naționale privind recunoașterea CSD-urilor continuă să se aplice până la emiterea deciziei ESMA.”;

(c)se introduce următorul alineat (6):

„(6) Autoritățile competente din statul membru de origine înființează și administrează colegii în temeiul articolului 24a pentru toate CSD-urile care furnizează servicii legate de instrumentele financiare constituite în temeiul legislației unui alt stat membru în temeiul articolului 23 alineatul (2) înainte de data de [OP este rugat să introducă data = data intrării în vigoare a prezentului regulament] sau pentru CSD-urile care aparțin unui grup care din care mai fac parte și alte CSD-uri până la data de [OP este rugat să introducă data = 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].”;

(24) articolul 74 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i) partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„ESMA, în cooperare cu ABE, autoritățile competente și autoritățile relevante, transmite Comisiei rapoarte cuprinzând evaluări ale tendințelor, ale riscurilor potențiale și ale vulnerabilităților, precum și, atunci când este cazul, recomandări de măsuri preventive sau de remediere pentru piețele de servicii care fac obiectul prezentului regulament. Rapoartele în cauză cuprind o evaluare a următoarelor aspecte:”;

(ii) litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) eficiența decontării în cazul operațiunilor interne și transfrontaliere pentru fiecare stat membru pe baza numărului și a volumului de cazuri de neexecutare a decontării și a evoluției acestora, inclusiv o analiză a impactului sancțiunilor în fonduri bănești asupra cazurilor de neexecutare a decontării pentru toate instrumentele, durata și principalii factori determinanți ai cazurilor de neexecutare a decontării, categoriile de instrumente financiare și piețele pe care se observă cele mai ridicate rate de neexecutare a decontării și o comparație internațională a ratelor de neexecutare a decontării, inclusiv o evaluare a cuantumului sancțiunilor menționate la articolul 7 alineatul (2) și, după caz, a numărului și volumului de tranzacții de cumpărare impusă menționate la articolul 7 alineatul (3) și alineatul (4), precum și a oricăror alte criterii relevante;”;

(iii) se adaugă următoarea literă (l):

„(l) tratarea notificărilor transmise în conformitate cu articolul 25 alineatul (2a);”;

(b)se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) Rapoartele menționate la alineatul (1) se transmit Comisiei după cum urmează:

(a)cel puțin o dată la 2 ani, începând cu data de [OP este rugat să introducă data = data intrării în vigoare a prezentului regulament] în ceea ce privește raportul menționat la alineatul (1) litera (a);

(b)o dată la 2 ani în ceea ce privește rapoartele menționate la alineatul (1) literele (b) și (c);

(c)anual, până la data de [OP este rugat să introducă data = 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și o dată la 3 ani de la data de [OP este rugat să introducă data = 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], în ceea ce privește rapoartele menționate la alineatul (1) literele (d) și (f);

(d)la cererea Comisiei, în ceea ce privește rapoartele menționate la alineatul (1) literele (e), (h), (j) și (k);

(e)anual, până la data de [OP este rugat să introducă data = 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și o dată la 2 ani de la data de [OP este rugat să introducă data = 1 an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] în ceea ce privește rapoartele menționate la alineatul (1) literele (i) și (l).”;

(c)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Rapoartele menționate la alineatul (1) se transmit Comisiei până la data de 30 aprilie a anului relevant, astfel cum se stabilește în conformitate cu periodicitatea prevăzută la alineatul (1a).”;

(25) Articolul 75 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 75

Revizuire

Până la data de [OP este rugat să introducă data = 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], Comisia revizuiește și pregătește un raport general cu privire la prezentul regulament. Acest raport evaluează, în special, aspectele menționate la articolul 74 alineatul (1) literele (a)-(l), stabilește dacă există obstacole semnificative în calea concurenței în ceea ce privește serviciile care fac obiectul prezentului regulament care sunt insuficient abordate și prezintă necesitatea potențială de a aplica măsuri suplimentare pentru:

(a) îmbunătățirea eficienței decontării;

(b) limitarea impactului falimentului CSD-urilor asupra contribuabililor;

(c) reducerea la minimum a barierelor din calea decontării transfrontaliere;

(d) asigurarea unor competențe și informații adecvate pentru ca autoritățile să monitorizeze riscurile.

Comisia transmite raportul Parlamentului European și Consiliului, însoțit de orice propuneri adecvate.”;

Articolul 2

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 1 punctul 2 litera (a), punctul 9, punctul 10 litera (a), punctul 17 litera (c), punctul 19 litera (a) și punctul 23 litera (b) al doilea paragraf se aplică de la data de [OP este rugat să introducă data = 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, eficacitate sporită sau complementarități). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea care rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la: 

☒ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 44  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau a mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.3.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, eficacitate sporită sau complementarități). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea care rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻    în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    impact financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

☒ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 45  

◻ Gestiune directă asigurată de Comisie

–◻ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☒ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului European de Investiții;

–☒ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–☒    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale 

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

–☒    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–☒    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–☒    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

–◻    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

–◻    necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

–☒    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–☒    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații). 

(1)    Articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012, JO L 257, 28.8.2014 (CSDR).

(2)    Acestea includ furnizarea de conturi de fonduri bănești, acceptarea de depozite de la participanți la un sistem de decontare a titlurilor de valoare, deschiderea de linii de credit de fonduri bănești, garanții ale serviciilor de plată. Alte servicii auxiliare includ gestionarea garanțiilor, menținerea registrelor de acționari, sprijinirea operațiunilor corporative.

(3)    Date generate prin intermediul bazei de date a statisticilor privind tranzacționarea, compensarea și decontarea titlurilor de valoare, Banca Centrală Europeană, https://sdw.ecb.europa.eu/browse.do?node=9691131 .

(4)    Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului, JO L 145, 30.4.2004. MiFID a fost în vigoare până la 2 ianuarie 2018. În prezent, aceasta este parțial reformată prin MiFID2 (Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE, JO L 173, 12.6.2014) și parțial înlocuită cu MiFIR [Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, JO L 173, 12.6.2014].

(5)    Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, JO L 201, 27.7.2012.

(6)     https://www.ecb.europa.eu/paym/target/t2s/html/index.en.html .

(7)     https://www.fsb.org/wp-content/uploads/pr_101020.pdf .  

(8)     https://www.bis.org/cpmi/publ/d101.htm .  

(9)    A se vedea Comunicarea Comisiei O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune, COM(2020) 590 final, acțiunea 13.

(10)    Rezoluția Parlamentului European din 8 octombrie 2020 referitoare la continuarea dezvoltării uniunii piețelor de capital (UPC), [2020/2036(INI)], a se vedea punctul 21.

(11)    Regimul disciplinei în materie de decontare urmărește să încurajeze participanții la piață să evite cazurile de neexecutare a decontării; cele două elemente principale ale sale sunt măsurile de prevenire a cazurilor de neexecutare a decontării (articolul 6 din CSDR) și măsurile de soluționare a cazurilor de neexecutare a decontării (articolul 7 din CSDR). Acesta din urmă cuprinde trei piloni principali: cerințe de raportare, sancțiuni în fonduri bănești și cumpărări impuse obligatorii.

(12)    Consultare specifică a Comisiei privind revizuirea regulamentului privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare, https://ec.europa.eu/info/consultations/finance-2020-csdr-review_en .

(13)    Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu în temeiul articolului 75 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012, COM(2021) 348 final.

(14)    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 „O Uniune a vitalității într-o lume fragilă”, Anexa I, COM(2020) 690 final.

(15)    Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare, JO L 166, 11.6.1998.

(16)    Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, JO L 176, 27.6.2013.

(17)    Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE, JO L 176, 27.6.2013.

(18)    Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului, JO L 173, 12.6.2014.

(19)    Comunicare a Comisiei, O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune, COM(2020) 590.

(20)     https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_en .

(21)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite, COM/2020/594 final.

(22)     https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/MEX_21_6293 .

(23)    Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar, COM/2020/595 final.

(24)    Comunicare a Comisiei, „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”, COM(2021) (32).

(25)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”), JO L 243, 9.7.2021.

(26)    Pentru o prezentare generală a documentului de consultare al Comisiei, a contribuțiilor individuale și a sintezei contribuțiilor primite, a se vedea „Consultarea specifică referitoare la revizuirea Regulamentului privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare”, disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/info/consultations/finance-2020-csdr-review_en .

(27)    Pentru evaluarea inițială a impactului și observațiile primite, a se vedea: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12649-Piete-financiare-revizuirea-normelor-UE-privind-depozitarii-centrali-de-titluri-de-valoare_ro .

(28)    Raportul ESMA către Comisia Europeană, „CSDR Internalised Settlement” (Decontarea internalizată în CSDR), 5 noiembrie 2020, ESMA70-156-3729.

(29)    Raportul ESMA către Comisia Europeană, „Cross-border services and handling of applications under Article 23 of CSDR” (Servicii transfrontaliere și gestionarea cererilor în temeiul articolului 23 din CSDR), ESMA70-156-3569, 5 noiembrie 2020.

(30)    Raportul ESMA către Comisia Europeană, „Provision of banking-type ancillary services under CSDR” (Furnizarea de servicii auxiliare de tip bancar în temeiul CSDR), 8 iulie 2021, ESMA70-156-4582.

(31)    Raportul ESMA către Comisia Europeană, „Use of FinTech by CSDs” (Utilizarea tehnologiei financiare de către CSD-uri), 2 august 2021, ESMA70-156-4576.

(32)    „Raportul ESMA privind tendințele, riscurile și vulnerabilitățile”, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, ESMA-50-165-1287, nr. 2, 2020.

(33)    În cazul în care o tranzacție nu a fost decontată la expirarea unui termen stabilit, cumpărătorul titlurilor de valoare, care este obligat să le răscumpere în altă parte, inițiază o procedură de cumpărare impusă obligatorie. Partea care nu execută decontarea trebuie să acopere orice diferență de preț între tranzacția inițială și cea nouă și toate costurile cumpărării impuse.

(34)    În conformitate cu articolul 69 alineatul (4) din CSDR, până când autoritățile naționale competente și ESMA autorizează sau recunosc CSD-urile din UE sau din țările terțe în temeiul CSDR, normele naționale cu privire la autorizarea și recunoașterea aplicabile înainte de intrarea în vigoare a CSDR se aplică în continuare.

(35)    JO C […], […], p. […].

(36)    JO C , , p. .

(37)    Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

(38)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune”, COM(2020) 590.

(39)    Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu în temeiul articolului 75 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 [COM(2021) 348 final].

(40)    Regulamentul delegat (UE) 2018/1229 al Comisiei din 25 mai 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la disciplina în materie de decontare (JO L 230, 13.9.2018, p. 1).

(41)    Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(42)    Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).

(43)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(44)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(45)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(46)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(47)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(48)    Țări candidate și, după caz, țări potențial candidate din Balcanii de Vest.

(49)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(50)    În conformitate cu nomenclatura bugetară oficială.

(51)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(52)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(53)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(54)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”.

(55)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(56)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(57)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(58)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(59)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(60)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxele vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.