Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52022IP0072

Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2022 referitoare la integrarea perspectivei de gen în Parlamentul European – raportul anual pe 2020 (2021/2039(INI))

JO C 347, 9.9.2022, p. 139–149 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
JO C 347, 9.9.2022, p. 128–138 (GA)

Date of document:
10/03/2022; data votului
Date of vote:
10/03/2022
Date of debate:
08/03/2022
Author:
Parlamentul European, Comisia drepturile femeii şi egalitatea între sexe
Form:
Rezoluție din proprie inițiativă
Parliamentary term:
Cea de-a noua legislatură
Internal reference:
2021/2039(INI)
Session:
2021-2022

9.9.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 347/139

P9_TA(2022)0072

Integrarea perspectivei de gen în Parlamentul European – raportul anual pe 2020

Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2022 referitoare la integrarea perspectivei de gen în Parlamentul European – raportul anual pe 2020 (2021/2039(INI))

(2022/C 347/11)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 8, 10 și 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), care a intrat în vigoare la 1 august 2014,

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020, intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 2 iulie 2008 de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426 – directiva orizontală anti-discriminare),

—

având în vedere propunerea Comisiei din 14 noiembrie 2012 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă și măsuri conexe (COM(2012)0614 – directiva privind femeile în consiliile de administrație),

—

având în vedere Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE (1) a Consiliului („Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată”),

—

având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene din 2021 intitulat „Integrarea perspectivei de gen în bugetul UE: este timpul ca vorbele să se transforme în fapte”, – Raportul special nr. 10, 2021”,

—

având în vedere raportul Ombudsmanului European din 17 decembrie 2018 privind demnitatea la locul de muncă în instituțiile și agențiile UE,

—

având în vedere studiul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) din 2021 intitulat „Integrarea dimensiunii de gen în Parlamentul European: situația actuală”,

—

având în vedere studiul din 2021 comandat de Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale al Parlamentului la solicitarea Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen (FEMM), intitulat „Egalitatea de gen: valoarea economică a îngrijirii din perspectiva fondurilor UE alocate”,

—

având în vedere broșura „Femeile în Parlamentul European” din 2021,

—

având în vedere atelierul din 16 martie 2021, solicitat de FEMM, intitulat „Aplicarea integrării perspectivei de gen în pachetul de redresare al UE”,

—

având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2003 referitoare la integrarea dimensiunii de gen în Parlamentul European (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 18 ianuarie 2007 privind abordarea integrată a egalității între femei și bărbați în cadrul lucrărilor comisiilor (3),

—

având în vedere rezoluția sa din 22 aprilie 2009 privind abordarea integrată a egalității de gen în cadrul lucrărilor comisiilor și ale delegațiilor (4),

—

având în vedere rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și structurilor statului (5),

—

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2019 referitoare la integrarea dimensiunii de gen în Parlamentul European (6),

—

având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2016 referitoare la aderarea UE la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (7),

—

având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la aderarea UE la Convenția de la Istanbul și la alte măsuri de combatere a violenței de gen (8),

—

având în vedere rezoluția sa din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE (9),

—

având în vedere rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, în spațiile publice și în viața politică a UE (10),

—

având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la Strategia UE privind egalitatea de gen (11),

—

având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formațiuni a Consiliului dedicate egalității de gen (12),

—

având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la bilanțul alegerilor europene (13),

—

având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la perspectiva de gen în perioada crizei COVID-19 și după această criză (14),

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A9-0021/2022),

A.

întrucât egalitatea de gen este un principiu de bază al UE; întrucât integrarea perspectivei de gen este o strategie recunoscută la nivel mondial pentru a asigura integrarea dimensiunii de gen la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea tuturor politicilor, programelor și măsurilor în vederea promovării egalității de gen și a combaterii discriminării; întrucât problemele de gen sunt prezente pretutindeni, inclusiv în domenii care nu au fost în centrul atenției, cum ar fi impozitarea, comerțul și tranziția verde; întrucât realizarea egalității de gen trebuie tratată printr-o abordare transversală care integrează toate domeniile de activitate din cadrul Parlamentului;

B.

întrucât, în pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen în unele domenii, femeile sunt încă supuse discriminării pe criterii de gen în sfera publică și în cea privată și multe aspecte pot fi încă îmbunătățite, inclusiv în ceea ce privește implementarea fragmentată a integrării perspectivei de gen în toate domeniile de politică și instituțiile de la nivelul UE și de la nivel național;

C.

întrucât discriminarea de gen se intersectează adesea cu alte tipuri de discriminare pe alte motive, ceea ce duce la forme multiple și compuse de discriminare împotriva unor grupuri specifice, care funcționează și interacționează între ele în același timp în așa fel încât sunt inseparabile;

D.

întrucât măsurile de integrare a perspectivei de gen includ, printre altele, cote, măsuri privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, politici de combatere a hărțuirii, proceduri de recrutare care țin seama de dimensiunea de gen, evaluări ale impactului din perspectiva genului, indicatori de gen, bugetarea în funcție de gen și evaluări din perspectiva genului pentru a adopta o legislație care ține seama de dimensiunea de gen, utilizarea unui limbaj neutru din punctul de vedere al genului și comunicarea într-un mod care ține seama de dimensiunea de gen;

E.

întrucât OCDE definește echilibrul de gen ca fiind „o distribuire echitabilă a oportunităților pe care le oferă viață și a resurselor între femei și bărbați și/sau reprezentarea egală a femeilor și a bărbaților”;

F.

întrucât Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) definește segregarea orizontală drept „concentrarea femeilor și a bărbaților în diferite sectoare și ocupații”;

G.

întrucât progresele obținute în combaterea hărțuirii sexuale și a violenței sexuale după patru ani de la mișcarea #MeToo nu sunt suficiente și mai rămân multe de făcut, în cadrul instituțiilor UE și nu numai; întrucât cercetările arată că hărțuirea este mai răspândită decât se crede în mod obișnuit și este semnificativ subraportată;

H.

întrucât integrarea perspectivei de gen trebuie, de asemenea, aplicată în procesul bugetar; întrucât integrarea dimensiunii de gen în buget nu se rezumă doar la finanțarea inițiativelor explicite privind egalitatea de gen, ci și la înțelegerea impactului deciziilor bugetare și politice asupra egalității de gen și în ajustarea în consecință a cheltuielilor și veniturilor publice; întrucât resursele bugetare și furnizarea de servicii ar trebui alocate în funcție de identificarea nevoilor, bazată pe date, inclusiv date calitative privind impactul de gen;

I.

întrucât Curtea de Conturi Europeană a evidențiat că ciclul bugetar al UE nu a ținut seama așa cum trebuie de egalitatea de gen; întrucât Curtea de Conturi Europeană a recomandat Comisiei să evalueze și să raporteze dacă planurile de redresare și reziliență ale statelor membre abordează egalitatea de gen;

J.

întrucât toate instituțiile UE sunt ghidate de tratate și de strategia UE privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025; întrucât Parlamentul ar trebui să fie un lider pentru alte organisme parlamentare în promovarea egalității sale de gen, să învețe din cele mai bune practici ale altor organisme parlamentare în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen în structurile și procesele sale și să ia în considerare bunele exemple de punere în aplicare a integrării perspectivei de gen în sectorul public și privat și în societatea civilă; întrucât perspectiva de gen nu este încă pe deplin integrată în practicile și normele Parlamentului European (15); întrucât, în cadrul audierilor organizate de majoritatea comisiilor Parlamentului de la începutul acestui mandat până în noiembrie 2020, prezența femeilor a fost sub 50 %; întrucât pentru Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisia pentru pescuit, Comisia pentru petiții și Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, proporția a fost sub 25 %;

K.

întrucât echilibrul dintre viața profesională și cea privată în Parlament a fost puternic afectat de pandemia de COVID-19 și, facilitat de instrumentele digitale, a dus adesea la prelungirea programului de lucru atât pentru deputați, cât și pentru personal; întrucât munca de acasă nu este un substitut pentru îngrijirea copiilor; întrucât Parlamentul, în calitate de angajator și instituție care funcționează ca un model pentru societate în ansamblu, poate beneficia de o forță de muncă motivată și de un mediu sănătos, iar angajații ar trebui să aibă acces la echilibrul dintre viața profesională și cea privată pe parcursul întregii lor cariere;

Observații generale

1.

 își reafirmă angajamentul ferm față de egalitatea de gen și susține integrarea perspectivei de gen ca una dintre strategiile sale oficiale pentru a asigura acest lucru; regretă punerea în aplicare fragmentată a integrării perspectivei de gen în domeniile de politică și în instituțiile de la nivelul UE; subliniază că egalitatea de gen este o responsabilitate comună, care necesită acțiuni întreprinse de către toate instituțiile UE, statele membre și agențiile UE, în parteneriat cu societatea civilă și organizațiile de femei, cu partenerii sociali și cu sectorul privat;

2.

 subliniază că femeile reprezintă jumătate din populație și, prin urmare, sunt expuse unor forme de discriminare intersecționale; subliniază că măsurile de asigurare a egalității de gen trebuie să includă o abordare intersecțională cu scopul de a nu lăsa pe nimeni în urmă și de a elimina toate formele de discriminare, inclusiv formele care se intersectează; subliniază necesitatea de a crea, de asemenea, procese participative care să implice toți actorii relevanți și să combine abordările descendente și ascendente;

3.

 salută numărul tot mai mare de femei implicate în politică, dar subliniază că suntem departe de a atinge paritatea de gen și că femeile cu profil public, cum ar fi politicienele și activistele, sunt adesea ținta hărțuirii cu intenția de a le descuraja prezența în viața publică și în procesele decizionale; subliniază că nicio legislație sau politică feministă nu poate fi concepută fără prezența femeilor în procesul decizional; reamintește că este important să existe un mediu de lucru care să ia în considerare dimensiunea de gen pentru a îmbunătăți reprezentarea femeilor la toate nivelurile Parlamentului, inclusiv în grupurile politice și în cabinetele deputaților;

4.

 ia act de lipsa de date cantitative și calitative privind integrarea perspectivei de gen în cadrul instituțiilor UE, dincolo de datele privind numărul de femei în diferite posturi; solicită, prin urmare, compilarea unor statistici de gen cuprinzătoare și se angajează să creeze indicatori calitativi privind egalitatea de gen pentru a colecta date suplimentare defalcate în funcție de gen, pentru a îmbunătăți în continuare egalitatea de gen;

5.

 salută setul de instrumente al EIGE intitulat „Parlamente atente la dimensiunea de gen”, care se axează pe cinci domenii esențiale care trebuie abordate: egalitatea de șanse pentru a intra în parlament, egalitatea de șanse pentru a influența procedurile de lucru ale parlamentului, un spațiu adecvat pe agenda parlamentară dedicat intereselor și preocupărilor femeilor, elaborarea unei legislații care ia în considerare dimensiunea de gen și respectarea funcției simbolice a parlamentului;

6.

 salută adoptarea unor planuri de acțiune privind egalitatea de gen de către toate comisiile Parlamentului; remarcă, cu toate acestea, lipsa monitorizării și neaplicarea acestor planuri; invită, prin urmare, comisiile să își monitorizeze planurile de acțiune pentru egalitatea de gen pentru a măsura progresele înregistrate și pentru a asigura punerea lor în aplicare; subliniază că Rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen a Parlamentului European este responsabilă de integrarea unei abordări care să includă aspectele de gen în mediul de lucru și activitatea comisiilor și delegațiilor;

7.

 salută noua dispoziție din Regulamentul de procedură al Parlamentului, adoptată în 2019, care a stabilit obligația de a adopta un plan de acțiune pentru egalitatea de gen, menit să includă o perspectivă de gen în toate activitățile Parlamentului, la toate nivelurile și în toate etapele; apreciază adoptarea unui plan de acțiune pentru egalitatea de gen în iulie 2020 și a unei foi de parcurs pentru implementarea acestuia în aprilie 2021; solicită pregătirea unor rapoarte de monitorizare periodică a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a planului de acțiune pentru egalitatea de gen; regretă că planul de acțiune pentru egalitatea de gen și foaia de parcurs nu sunt disponibile publicului și că majoritatea măsurilor incluse sunt formulate ca principii, fără obiective și obligații clare, ceea ce arată lipsa unui angajament politic în ceea ce privește punerea lor în aplicare;

8.

 solicită o cooperare structurată și mai strânsă între toate instituțiile UE în aplicarea integrării perspectivei de gen pentru a realiza mai eficient egalitatea de gen; consideră că Parlamentul și grupurile politice ar trebui să își unească forțele pentru a îmbunătăți egalitatea de gen și a combate mișcările antifeministe și cel ostile egalității de gen, care, în plus, sunt întotdeauna antidemocratice, la nivel european și mondial;

Posibilități de a intra în Parlament

9.

 constată că procentul deputatelor în Parlamentul European a scăzut ușor de la sfârșitul mandatului trecut, de la aproximativ 39,6 % la 39,1 %; salută totuși rolul de lider al Parlamentului în acest domeniu, inclusiv progresele înregistrate în ceea ce privește reprezentarea politică a femeilor, care este mai mare decât media de 30,4 % în parlamentele naționale ale statelor membre și este semnificativ mai mare decât media mondială de 25,2 % pentru parlamentele naționale; salută faptul că unele state membre și partide politice au introdus norme pentru a asigura echilibrul de gen pe listele lor electorale și subliniază că este necesar să se introducă cote obligatorii odată cu viitoarea revizuire a legislației electorale a UE (16), astfel încât candidații de ambele sexe să aibă șanse egale de a fi aleși;

10.

 încurajează statele membre UE să țină seama de necesitatea de a avea parlamente care să includă aspectele de gen atunci când elaborează revizuiri ale legislației electorale; încurajează, de asemenea, partidele politice naționale să introducă cote atunci când decid cu privire la candidații electorali, chiar dacă legea nu prevede acest lucru; solicită, în acest scop, partajarea mecanismelor de sprijin și schimbul de cele mai bune practici cu partidele politice; subliniază că, pentru a asigura prezența femeilor candidate, organizarea și procedurile interne ale partidelor trebuie să țină seama de dimensiunea de gen, prin includerea unor măsuri precum abordarea explicită a egalității de gen în regulamentele partidelor, stabilirea de cote de gen pentru rolurile decizionale și existența unor forumuri funcționale pentru lobby, promovare și discuții, inclusiv organizații și comitete ale femeilor;

11.

 regretă lipsa unor proceduri de recrutare care să țină seama de dimensiunea de gen în Parlament și solicită ca serviciile Parlamentului și grupurile politice să promoveze aceste proceduri pentru a evita discriminarea și pentru a crește prezența femeilor în domeniile în care acestea sunt subreprezentate, atât în administrație, cât și în grupurile politice; solicită adoptarea de măsuri concrete pentru a reduce acest decalaj;

Posibilități de a influența procedurile de lucru ale Parlamentului

12.

 apreciază componența pe deplin echilibrată din punctul de vedere al genului a Biroului Parlamentului, unde 8 dintre cele 14 posturi de vicepreședinte și 2 dintre cele 5 posturi de chestor sunt ocupate de femei; constată totuși că doar 3 din 7 grupuri politice din cadrul Parlamentului au femei în funcția de președinte sau copreședinte, 8 dintre cele 25 de comisii sunt în prezent prezidate de femei și 15 dintre cei 43 de președinți de delegație sunt femei; solicită îmbunătățirea echilibrului de gen în conducerea comisiilor, delegațiilor și grupurilor politice; salută modificarea articolului 213 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului, prin care se solicită ca Biroul fiecărei comisii să fie echilibrat din punctul de vedere al genului; regretă totuși că această modificare nu va intra în vigoare decât la deschiderea primei perioade de sesiune care va avea loc după următoarele alegeri pentru Parlamentul European, din 2024;

13.

 solicită asigurarea echilibrului de gen la toate nivelurile activității în plen, comisii și delegații, inclusiv la numirea coordonatorilor, a raportorilor și a raportorilor alternativi și la distribuirea timpului afectat luărilor de cuvânt;

14.

 solicită instituirea unor măsuri de combatere a segregării orizontale pentru a asigura echilibrul de gen în cadrul diferitelor comisii și pentru a pune capăt concentrării portofoliilor în funcție de gen, în care domeniile cu o proporție mai mare de femei sunt mai puțin apreciate;

15.

 invită grupurile politice și secretariatele acestora să stabilească norme interne și alte măsuri relevante, cum ar fi coduri de conduită și instrumente de integrare a perspectivei de gen, cursuri de formare și monitorizare pentru a asigura egalitatea de gen în funcționarea lor internă, în special în ceea ce privește numirile și repartizarea rolurilor și a responsabilităților; solicită să se pună la dispoziția grupurilor politice ghiduri de bune practici și consiliere, inclusiv cursuri de formare pentru personal și deputați cu privire la integrarea perspectivei de gen, astfel încât acestea să poată înțelege și aplica mai bine conceptul de integrare a perspectivei de gen în funcționarea lor internă;

16.

 invită direcțiile generale relevante să se asigure că selectarea autorilor de studii este echilibrată din punctul de vedere al genului;

17.

 constată că, în ciuda tuturor progreselor și eforturilor depuse, egalitatea de gen la toate nivelurile de conducere ale administrației Parlamentului nu a fost încă realizată; salută faptul că, la nivel de directori, s-a atins paritatea, dar regretă faptul că femeile reprezintă doar 23,1 % din directorii generali și 39,3 % dintre șefii de unitate; salută, în acest sens, obiectivul administrației Parlamentului de a ajunge, până în 2024, la o proporție a femeilor de 50 % în posturi de conducere de nivel mediu și înalt și de 40 % în posturi de conducere de nivel superior în cadrul administrației; solicită să se acorde prioritate femeilor la recrutare atunci când sunt subreprezentate, iar meritele respective ale candidaților sunt egale; subliniază necesitatea de a dezvolta și consolida expertiza în materie de gen la nivel de conducere; solicită punerea în aplicare a unor programe de mentorat;

18.

 solicită colectarea de date privind reprezentarea verticală și orizontală a personalului grupurilor politice și de date anonimizate privind diferențele de salarizare pentru asistenții deputaților și pentru personalul grupurilor și cel administrativ, pentru a asigura transparența salarială;

19.

 solicită să se colecteze în mod regulat date defalcate pe sexe cu privire la proporția din personalul parlamentar care lucrează cu fracțiune de normă; solicită să se ia măsuri pe baza datelor existente (17) pentru a aborda dezechilibrele semnificative și pentru a evalua modul în care Parlamentul poate oferi sprijin suplimentar în cazul în care personalul dorește să revină la munca cu normă întreagă;

20.

 subliniază că hărțuirea la locul de muncă constituie un atac grav la adresa sănătății fizice și psihologice a unei persoane, făcând-o să se simtă în nesiguranță la locul de muncă sau, în unele cazuri, împiedicând-o să își desfășoare activitatea; constată că este mult mai probabil ca femeile să fie expuse hărțuirii sexuale decât bărbații; consideră că, în pofida tuturor eforturilor depuse până în prezent pentru a asigura o politică de toleranță zero față de hărțuire, în Parlament există în continuare cazuri de hărțuire sexuală, iar eforturile de prevenire a hărțuirii sexuale ar trebui intensificate; își reiterează, prin urmare, apelurile de a pune în aplicare următoarele măsuri pentru a îmbunătăți politicile de combatere a hărțuirii:

(a)

să publice evaluarea externă efectuată în cadrul Comitetului consultativ care se ocupă de plângerile de hărțuire depuse împotriva deputaților;

(b)

să efectueze, prin intermediul unor auditori externi și aleși în mod transparent, o evaluare independentă a actualului comitet de combatere a hărțuirii din cadrul Parlamentului care se ocupă de plângerile privind hărțuirea sexuală în rândul personalului, în ceea ce privește eficacitatea acestuia și, dacă este necesar, orice modificări care urmează să fie propuse cât mai curând posibil și înainte de sfârșitul prezentei legislaturi, pentru a asigura independența față de influența politică și echilibrul de gen și pentru a evita conflictele de interese în structurile existente;

(c)

să asigure o analiză mai cuprinzătoare și mai completă a plângerilor și a căilor de atac și să modifice componența Comitetului consultativ și a Comitetului de combatere a hărțuirii, pentru a se asigura că experții independenți cu experiență dovedită în abordarea problemelor legate de hărțuire la locul de muncă, inclusiv medici, terapeuți și experți juridici, sunt membri oficiali cu drepturi depline de vot;

(d)

să introducă cursuri obligatorii de formare în materie de combatere a hărțuirii pentru toți deputații și să le facă ușor accesibile, inclusiv prin punerea la dispoziție a cursurilor de formare în toate limbile oficiale sau cu interpretare, și activități de informare destinate delegațiilor individuale și grupurilor politice;

(e)

să introducă cursuri obligatorii de formare privind politica Parlamentului de toleranță zero față de hărțuire pentru toate persoanele care lucrează în incinta Parlamentului în mod regulat, care să le ofere instrumentele necesare pentru recunoașterea și raportarea tuturor formelor de hărțuire, inclusiv, în special, a hărțuirii sexuale, precum și informații adaptate cu privire la structurile de sprijin disponibile, ceea ce va face aceste structuri de sprijin mai cunoscute și mai ușor accesibile;

21.

 se angajează să garanteze un bun echilibru între viața profesională și cea privată pentru deputați, personalul grupurilor, asistenții parlamentari acreditați și personalul administrativ, printre altele prin adoptarea unui program de lucru favorabil echilibrului între viața profesională și cea privată, și să colaboreze cu Comisia și Consiliul pentru a stabili o soluție comună pentru reuniunile care implică cele trei instituții; solicită o revizuire a măsurilor privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată pentru a îmbunătăți și a consolida cadrul actual, luând în considerare, printre altele, efectele telemuncii în urma pandemiei de COVID-19 și echilibrând structurile flexibile de lucru cu cerințele unui Parlament puternic și funcțional;

22.

 solicită extinderea concediului de maternitate și paternitate netransferabil pentru personalul Parlamentului, după nașterea unui copil, pentru un total de șase luni pentru fiecare părinte, care urmează să fie luat în primul an; subliniază că cele șase luni de concediu pentru creșterea copilului ar trebui să fie disponibile în primii trei ani de viață ai copilului; regretă că, atunci când își iau concediu pentru creșterea copilului, angajații instituțiilor UE primesc doar o indemnizație fixă, și nu 100 % din salariu, ceea ce este un factor important care îi descurajează să utilizeze acest concediu; solicită ca concediul pentru creșterea copilului să fie remunerat integral; salută indemnizațiile care sunt disponibile pentru familiile angajaților Parlamentului European;

23.

 solicită, în special, ca deputaților din Parlament să li se recunoască concediul de maternitate, de paternitate și de creștere a copilului printr-o modificare a Statutului deputaților în Parlamentul European; solicită, în plus, punerea în aplicare a unor soluții care să garanteze deputaților capacitatea de a continua să lucreze în timpul concediului de maternitate, de paternitate sau pentru creșterea copilului, cum ar fi menținerea posibilității de a vota de la distanță în timpul concediului sau explorarea posibilității de înlocuire temporară, ceea ce ar garanta că alegătorii nu vor fi nereprezentați în timp ce deputatul lor se află în concediu și că deputații nu vor fi supuși presiunii de a reveni imediat la locul de muncă; subliniază că decizia de a face uz de posibilitatea înlocuirii temporare ar aparține deputatului în cauză;

24.

 solicită examinarea de către serviciile Parlamentului European a impactului pe care menopauza îl are asupra vieții profesionale a angajatelor Parlamentului; subliniază că această evaluare ar trebui să se bazeze pe dovezi și să includă orientări privind gestionarea din punct de vedere medical și al stilului de viață a simptomelor vârstei mijlocii și ale menopauzei, utilizând orientări naționale și internaționale; solicită ca menopauza să fie luată în considerare în cadrul politicilor de gestionare a absenteismului pe motiv de boală și a prezenței personalului;

Importanța perspectivei de gen în activitățile parlamentare

25.

 salută activitatea Comisiei FEMM, a Grupului la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate și a Rețelei pentru integrarea perspectivei de gen, în calitate de organisme principale în asigurarea integrării perspectivei de gen în Parlament; solicită, cu toate acestea, o cooperare și o coordonare mai strânse și mai structurate între aceste organisme, în special în circumstanțe extraordinare, cum ar fi criza provocată de pandemia de COVID-19 și repercusiunile acesteia, prin reuniuni periodice pentru a face schimb de informații și a elabora rapoarte tematice comune;

26.

 salută noua inițiativă a Conferinței președinților de delegație de a invita toate delegațiile să numească membri responsabili cu integrarea perspectivei de gen și salută cooperarea dintre Rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen și deputații responsabili cu problemele de gen și diversitate din cadrul delegațiilor;

27.

 solicită includerea Rețelei pentru integrarea dimensiunii de gen în Regulamentul de procedură pentru a reflecta rolul său de promovare a integrării dimensiunii de gen în activitățile comisiilor și delegațiilor parlamentare; solicită să fie puse la dispoziție resursele necesare pentru îndeplinirea funcțiilor sale și pentru elaborarea de recomandări relevante; solicită includerea unui punct de discuție permanent pe agenda reuniunilor comisiilor;

28.

 salută cursurile de formare organizate de EIGE pentru deputați cu privire la evaluările impactului de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget, care au fost adaptate pentru Parlament; încurajează o cooperare mai strânsă cu Institutul EIGE prin organizarea periodică de cursuri de formare privind integrarea perspectivei de gen pentru deputați, personalul grupurilor, asistenți parlamentari, serviciile parlamentare și personalul secretariatelor comisiilor; reamintește că este important să se ofere programe adaptate nevoilor concrete și cunoștințelor atât la nivel politic, cât și la nivel administrativ;

29.

 subliniază că FEMM, în calitate de comisie de sine stătătoare responsabilă cu drepturile femeilor și egalitatea de gen, lucrează la numeroase aspecte orizontale care influențează adesea activitatea altor comisii; constată că includerea propunerilor FEMM sub formă de avize sau amendamente variază de la o comisie la alta; salută angajamentul asumat în foaia de parcurs de a colecta, prin intermediul serviciilor și organismelor relevante, indicatori clari pentru a măsura dacă contribuțiile FEMM sunt încorporate în activitatea altor comisii și în poziția finală a Parlamentului; solicită o monitorizare sistematică, transparentă și responsabilă a integrării recomandărilor Comisiei FEMM, care este esențială pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a principiilor egalității de gen și a integrării perspectivei de gen;

30.

 subliniază importanța amendamentelor pe care FEMM le generează în avizele sale pentru a asigura integrarea perspectivei de gen; solicită, în contextul rapoartelor din proprie inițiativă, îmbunătățirea cooperării între comisii în ceea ce privește stabilirea unui calendar care să asigure o perioadă suficientă de timp între momentul în care proiectul de raport al comisiei de coordonare este disponibil și cel al votului în comisie, pentru a permite Comisiei FEMM să își prezinte poziția sub formă de amendamente la proiectul de raport; subliniază că deputații din Rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen sunt responsabili de includerea măsurilor de integrare a perspectivei de gen în comisiile lor; regretă că, până în prezent, această activitate a avut un caracter foarte ad-hoc și că ar trebui să fie pusă în aplicare într-un mod mai structurat;

31.

 solicită ca toate misiunile comisiilor și delegațiilor să fie echilibrate din punctul de vedere al genului și să fie examinată dimensiunea egalității de gen și a drepturilor femeilor; solicită, în plus, includerea în programele misiunilor a unor întâlniri cu organizații care promovează egalitatea de gen;

32.

 salută angajamentul asumat în foaia de parcurs a planului de acțiune pentru egalitatea de gen de a se asigura că în cadrul tuturor comisiilor și al altor organisme care organizează audieri, ateliere și conferințe sunt incluse grupuri de experți echilibrate din punctul de vedere al genului și experți competenți să examineze dimensiunea egalității de gen și a drepturilor femeilor în domeniul specific de interes; solicită stabilirea unor obiective clare pentru a pune în aplicare această prevedere;

33.

 salută Săptămâna egalității de gen, care a avut loc pentru prima dată în 2020 la Parlament, în cadrul căreia toate comisiile și delegațiile parlamentare au fost invitate să organizeze evenimente care să abordeze egalitatea de gen în domeniile lor de competență; salută continuarea acestei inițiative încununate de succes și faptul că au participat 16 comisii și 6 delegații și că 21 de evenimente au fost organizate pentru ediția din 2021; solicită tuturor organelor Parlamentului, inclusiv comisiilor și delegațiilor care nu au făcut încă acest lucru, să se alăture și să contribuie la această inițiativă, care crește gradul de conștientizare și consolidează cooperarea, în mod regulat;

34.

 solicită Rețelei pentru integrarea perspectivei de gen, Grupului la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate și Comisiei FEMM, Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar să elaboreze și să adopte orientări specifice pentru a pune în aplicare integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget;

35.

 salută studiul EPRS privind integrarea perspectivei de gen în Parlament; constată, cu toate acestea, că EPRS trebuie să repete acest studiu în mod regulat și pe baza statisticilor de gen cantitative și calitative și a datelor defalcate în funcție de gen, care ar trebui colectate în mod sistematic și puse la dispoziție de serviciile Parlamentului în cadrul planului său de acțiune și al foii sale de parcurs pentru egalitatea de gen;

36.

 salută traducerea liniilor directoare privind limbajul neutru din perspectiva genului în toate limbile oficiale ale UE; regretă lipsa punerii în aplicare a acestor linii directoare și solicită acțiuni suplimentare de sensibilizare și cursuri de formare specifice pentru juriștii-lingviști din cadrul Parlamentului; solicită o revizuire periodică a liniilor directoare și a traducerilor acestora, pentru a garanta că acestea reflectă evoluțiile lingvistice din fiecare limbă și rămân exacte;

37.

 se angajează să asigure o alocare de fonduri și resurse umane suficiente pentru integrarea perspectivei de gen și să îmbunătățească coerența și coordonarea dintre diferitele organisme care lucrează în domeniul egalității de gen și al diversității în Parlament;

Elaborarea de legislație cu o perspectivă de gen

38.

 subliniază importanța evaluărilor impactului de gen pentru elaborarea propunerilor legislative și a evaluărilor inițiativelor legislative care iau în considerare dimensiunea de gen; regretă că impactul de gen este rareori abordat în cadrul evaluărilor impactului realizate de Comisie și că orientările Comisiei privind evaluarea impactului pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 recomandă ca egalitatea de gen să fie luată în considerare în procesul de elaborare a politicilor doar atunci când acest lucru este „proporțional”; solicită Comisia să își modifice abordarea, să realizeze și să publice o evaluare a impactului din perspectiva genului pentru fiecare propunere legislativă și să includă în mod explicit obiective legate de gen și indicatori de performanță în aceste propuneri; se angajează să efectueze o evaluare a impactului din perspectiva genului pentru fiecare raport legislativ din proprie inițiativă, cu scopul de a include perspectiva de gen; se angajează să cerceteze noi metode și instrumente pentru îmbunătățirea integrării perspectivei de gen în procesul legislativ;

39.

 regretă că, în general, integrarea perspectivei de gen nu a fost încă aplicată la nivelul întregului buget al UE, iar contribuția bugetului la realizarea egalității de gen nu a fost monitorizată în mod corespunzător; solicită o punere în aplicare sistematică a integrării perspectivei de gen în bugetul UE; subliniază că perspectiva de gen trebuie integrată la toate nivelurile procesului bugetar pentru a utiliza veniturile și cheltuielile în vederea atingerii obiectivelor privind egalitatea de gen; salută acțiunile avute în vedere în foaia de parcurs a planului de acțiune pentru egalitatea de gen a Parlamentului în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen în buget și solicită punerea lor în aplicare cât mai curând posibil;

40.

 felicită negociatorii Parlamentului pentru includerea integrării perspectivei de gen ca principiu orizontal în CFM 2021-2027; salută, în special, angajamentul Comisiei de a institui o metodologie pentru măsurarea cheltuielilor relevante ale programelor finanțate prin CFM 2021-2027, cel târziu până la sfârșitul anului 2022; invită Comisia să îmbunătățească responsabilizarea și transparența bugetară, să aplice noua metodologie tuturor programelor de finanțare ale UE și să pună în aplicare bugetarea în funcție de gen în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei actualului CFM; îndeamnă Comisia să acționeze pe baza recomandărilor Curții de Conturi Europene formulate în acest sens;

41.

 salută faptul că obiectivul general privind atenuarea impactului social și economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special asupra femeilor, și cerința de a include o explicație a modului în care se preconizează că măsurile prevăzute de planurile naționale de redresare și reziliență vor contribui la egalitatea de gen au fost incluse în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență (18); regretă, cu toate acestea, că nu s-a dat curs apelului adresat de Comisia FEMM de a include un capitol specific privind egalitatea de gen în planurile naționale; subliniază că raportarea privind egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen nu pot fi înlocuite doar de monitorizarea socială și de investițiile sociale; consideră că egalitatea de gen merită propria metodologie de integrare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și reamintește că EIGE a elaborat o metodologie adecvată;

42.

 invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, în special în ceea ce privește dispozițiile existente legate de egalitatea de gen, și să includă indicatori relevanți în tabloul de bord privind redresarea și reziliența pentru a monitoriza impactul planurilor naționale asupra egalității de gen și valoarea fondurilor alocate și cheltuite pentru a sprijini acest obiectiv; subliniază necesitatea de a integra egalitatea de gen în arhitectura guvernanței economice a UE și în semestrul european;

43.

 regretă că mai multe programe de finanțare ale UE cu un potențial semnificativ de a contribui la egalitatea de gen, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, politica agricolă comună sau Erasmus, nu au luat în considerare în mod eficient egalitatea de gen;

44.

 subliniază că dialogul social este un instrument-cheie pentru toate părțile implicate în procesele decizionale și, astfel, este esențial pentru îmbunătățirea egalității de gen în cadrul instituțiilor UE;

45.

 invită Comisia să consolideze cadrul instituțional pentru sprijinirea integrării perspectivei de gen și să își concretizeze angajamentul față de integrarea perspectivei de gen în acțiuni specifice; solicită Comisiei să adopte un plan de punere în aplicare pentru integrarea perspectivei de gen în fiecare domeniu de politică;

46.

 regretă că Comisia nu are o strategie de sine stătătoare de formare privind integrarea perspectivei de gen și că oferă personalului său doar un singur curs introductiv, care nu este obligatoriu; îndeamnă Comisia să dezvolte o strategie de formare privind integrarea perspectivei de gen, să se asigure că formarea este disponibilă întregului personal și să utilizeze pe deplin instrumentele și cunoștințele de specialitate ale EIGE în domeniul integrării perspectivei de gen;

47.

 invită Comisia să defalce sistematic datele în funcție de gen când sunt colectate și să ia în considerare dimensiunea de gen atunci când evaluează și raportează cu privire la programele UE; invită Comisia să includă în viitoarele propuneri legislative cerința de a colecta în mod sistematic date defalcate în funcție de gen și indicatori relevanți privind egalitatea de gen pentru toate programele și să includă cerințe de monitorizare și evaluare care să țină seama de dimensiunea de gen; subliniază importanța monitorizării și evaluării care să țină seama de gen pentru o mai bună realizare a obiectivelor de integrare a dimensiunii de gen;

48.

 regretă lipsa de angajament din partea Consiliului de a elabora o legislație care să integreze perspectiva de gen și își reiterează solicitările de deblocare a ratificării de către UE a Convenției de la Istanbul, a directivei orizontale anti-discriminare, care va asigura faptul că dimensiunea intersecțională este luată în considerare în combaterea discriminării de gen, și a directivei privind femeile în consiliile de administrație;

49.

 îndeamnă statele membre să transpună și să pună în aplicare pe deplin Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și invită Comisia să monitorizeze acest lucru în mod eficient;

50.

 își reiterează apelul adresat Consiliului și Consiliului European de a înființa o formațiune a Consiliului pentru egalitatea de gen, întrucât UE are nevoie de o platformă pentru schimbul interguvernamental privind egalitatea de gen și de un forum oficial pentru miniștrii și secretarii de stat responsabili pentru egalitatea de gen, cu scopul de a consolida integrarea perspectivei de gen în toate politicile și actele legislative ale UE, de a dezvolta dialogul și cooperarea între statele membre, de a face schimb de bune practici și de legislație, de a debloca negocierile privind principalele dosare legate de egalitatea de gen, de a oferi răspunsuri comune la problemele de la nivelul UE și de a se asigura că aspectele legate de egalitatea de gen sunt discutate la cel mai înalt nivel politic;

51.

 solicită ca integrarea perspectivei de gen să fie implementată mai bine și mai eficient în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, printr-o coordonare sporită între organismele parlamentare relevante pentru a consolida dimensiunea de gen a contribuțiilor grupurilor de lucru și a dezbaterilor și propunerilor adunării plenare a conferinței;

52.

 solicită, în plus, măsuri care să asigure integrarea perspectivei de gen și măsuri specifice orientate către realizarea egalității de gen, cum ar fi legislația, recomandările și politicile legate de violența de gen, transparența salarială și îngrijirea;

Egalitatea de gen și diversitatea în funcția simbolică a Parlamentului

53.

 subliniază că, pentru ca se putea considera că Parlamentul ia în considerare dimensiunea de gen, acesta ar trebui să cunoască semnificațiile simbolice transmise în cadrul instituției și de către instituție prin strategia sa de comunicare și prin amenajarea spațiilor fizice și să le acorde atenția cuvenită; solicită intensificarea eforturilor sale în aceste domenii;

54.

 solicită să se adopte obiective concrete pentru a asigura echilibrul de gen atunci când se denumesc și redenumesc clădiri, săli și alte spații fizice ale Parlamentului;

55.

 salută angajamentul din foaia de parcurs de a efectua o analiză a spațiilor dedicate îngrijirii copiilor din spațiile de lucru ale Parlamentului, inclusiv a spațiilor pentru alăptare, și solicită asumarea unui angajament de a le reproiecta, dacă este necesar, odată ce va fi realizată analiza prealabilă convenită cu privire la statutul lor actual;

56.

 solicită realizarea unei analize a distribuției și designului toaletelor Parlamentului pentru a evalua necesitatea de a le adapta la cerințele tuturor genurilor, inclusiv prin măsuri precum introducerea de toalete neutre din punctul de vedere al genului și creșterea numărului de toalete cu coșuri de gunoi și chiuvete individuale pentru a facilita utilizarea cupelor menstruale și a altor produse sanitare;

57.

 solicită revizuirea strategiei de comunicare a Parlamentului, inclusiv prin măsuri cum ar fi stabilirea unui protocol de doliu pentru victimele feminicidelor și revizuirea site-ului Parlamentului pentru a include o secțiune specifică privind egalitatea de gen în meniul de pornire, informații relevante referitoare la fișierele esențiale, cum ar fi procesul de ratificare a Convenției de la Istanbul de către UE, precum și o actualizare a informațiilor privind istoria și componența Parlamentului din punctul de vedere al genului;

Observații finale

58.

 își reiterează solicitarea de a se efectua un audit (19) pentru a cartografia situația actuală în ceea ce privește egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen și pentru a face recomandări atât în domeniul politic, cât și în cel administrativ al activităților Parlamentului; propune ca acest audit să cuprindă toate domeniile și toți indicatorii dezvoltați în setul de instrumente pentru „Parlamentele atente la dimensiunea de gen” al EIGE și să identifice normele care facilitează sau blochează egalitatea de gen în fiecare domeniu de analiză, cu scopul de a actualiza planul de acțiune al Parlamentului pentru egalitatea de gen și foaia de parcurs a acestuia; solicită includerea în acest audit a unei evaluări a impactului de gen în implementarea unei cerințe fixe de echilibru de gen în toate structurile parlamentare, inclusiv în cadrul comisiilor, delegațiilor și misiunilor;

59.

 subliniază că unele domenii vizate de planul de acțiune pentru egalitatea de gen și de foaia de parcurs a acestuia sunt în mod inerent legate de organizarea politică a grupurilor și, prin urmare, necesită o deliberare politică în care să fie implicate toate grupurile; solicită înființarea unui grup de lucru temporar, în cadrul Conferinței președinților, compus din reprezentanți ai fiecărui grup politic și prezidat de raportorii permanenți ai Parlamentului pentru integrarea perspectivei de gen, care să conducă activitatea în acest domeniu, să pună în aplicare prezenta rezoluție și să se coordoneze cu Grupul la nivel înalt pentru egalitate de gen și diversitate, cu Biroul Parlamentului, cu Comisia FEMM și cu Rețeaua pentru integrarea dimensiunii de gen, după caz; încurajează grupurile politice să înființeze acest grup de lucru până la jumătatea anului 2022;

o

o o

60.

 încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO L 188, 12.7.2019, p. 79.

(2)  JO C 61 E, 10.3.2004, p. 384.

(3)  JO C 244 E, 18.10.2007, p. 225.

(4)  JO C 184 E, 8.7.2010, p. 18.

(5)  JO C 212 E, 5.8.2010, p. 32.

(6)  JO C 411, 27.11.2020, p. 13.

(7)  JO C 224, 27.6.2018, p. 96.

(8)  JO C 232, 16.6.2021, p. 48.

(9)  JO C 346, 27.9.2018, p. 192.

(10)  JO C 433, 23.12.2019, p. 31.

(11)  JO C 456, 10.11.2021, p. 208.

(12)  JO C 445, 29.10.2021, p. 150.

(13)  JO C 425, 20.10.2021, p. 98.

(14)  JO C 456, 10.11.2021, p. 191.

(15)  Ahrens, P., „Working against the tide?” (Acționând împotriva curentului? Institutionalizing Gender Mainstreaming in the European Parliament Gendering the European Parliament: (Instituționalizarea integrării perspectivei de gen în Parlamentul European), publicat în P. Ahrens, & A. L. Rolandsen (editori), Structures, Policies, and Practices, eds. P. Ahrens and A. L. Rolandsen, Rowman & Littlefield International, 2019, p. 85-101.

(16)  În conformitate cu articolul 223 din TFUE și cu legislația electorală a UE, astfel cum este prevăzută în Actul electoral din 1976 privind alegerea reprezentanților în Parlamentul European prin vot universal direct din 1976, astfel cum a fost modificat în 2002 (JO L 278, 8.10.1976, p. 5).

(17)  Conform informațiilor din broșura „Femeile în Parlamentul European” din 2021.

(18)  JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(19)  JO C 323, 11.8.2021, p. 33.

Top