—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), în special articolele 7, 8, 11, 12, 39, 40, 47 și 52,

—

având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite, în special articolele 1 și 2,

—

având în vedere Rezoluția 2131 (XX) din 21 decembrie 1965 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) intitulată „Declarație privind inadmisibilitatea intervenției în afacerile interne ale statelor și protejarea independenței și a suveranității lor”,

—

având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special articolele 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16 și 17, și Protocolul la aceasta, în special articolul 3,

—

având în vedere rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa (1) și recomandarea sa din 13 martie 2019 privind evaluarea acțiunilor întreprinse de SEAE la doi ani după raportul PE referitor la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa (2),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2018 referitoare la apărarea cibernetică (3),

—

având în vedere comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 5 decembrie 2018, intitulată „Plan de acțiune împotriva dezinformării” (JOIN(2018)0036), și din 14 iunie 2019, intitulată „Raport privind punerea în aplicare a Planului de acțiune împotriva dezinformării” (JOIN(2019)0012),

—

având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei din 23 iunie 2021 privind Al cincilea raport intermediar referitor la punerea în aplicare a Cadrului comun din 2016 privind contracararea amenințărilor hibride și comunicarea comună din 2018 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride (SWD(2021)0729),

—

având în vedere Planul de acțiune pentru democrația europeană (COM(2020)0790),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital: plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării” (COM(2020)0784),

—

având în vedere pachetul legislativ privind serviciile digitale,

—

având în vedere rezoluția sa din 20 octombrie 2021 intitulată „Mass-media europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și transformării” (4),

—

având în vedere Codul de bune practici din 2018 privind dezinformarea și Orientările din 2021 privind consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea (COM(2021)0262), precum și Recomandările pentru noul Cod de bune practici privind dezinformarea emise de Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale în octombrie 2021,

—

având în vedere raportul special nr. 09/2021 al Curții de Conturi Europene intitulat „Dezinformarea care afectează UE: un fenomen sub supraveghere, dar nu încă sub control”,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice (COM(2020)0829) și anexa propusă la directivă,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune (5) (Regulamentul privind examinarea ISD) și Orientările din martie 2020 referitoare la Regulamentul privind examinarea ISD (C(2020)1981),

—

având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 16 decembrie 2020 privind strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital (JOIN(2020)0018),

—

având în vedere articolele Comisiei de Drept Internațional responsabilitatea statelor pentru faptele prejudiciabile la nivel internațional,

—

având în vedere propunerea Comisiei din 16 decembrie 2020 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (COM(2020)0823),

—

având în vedere setul de instrumente al UE din martie 2021 conținând măsuri de reducere a riscurilor asupra securității cibernetice a rețelelor 5G,

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (6),

—

având în vedere studiile, notele de informare și analizele aprofundate solicitate de Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE),

—

având în vedere audierea lui Frances Haugen din 8 noiembrie 2021, organizată de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, în asociere cu alte comisii,

—

având în vedere rezoluția sa din 7 octombrie 2021 referitoare la situația capabilităților de apărare cibernetică ale UE (7),

—

având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, în special ODD 16, care vizează promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă,

—

având în vedere declarația și scrisoarea de intenție privind Starea Uniunii din 2021,

—

având în vedere raportul Secretarului General al ONU din 10 septembrie 2021 intitulat „Agenda noastră comună”,

—

având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 10 iunie 2020, intitulată „Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte” (JOIN(2020)0008),

—

având în vedere decizia Consiliului din 15 noiembrie 2021 de a-și modifica regimul de sancțiuni aplicat Belarusului, astfel încât să extindă criteriile de desemnare pentru a viza persoane fizice și entități care organizează sau contribuie la atacuri hibride și la instrumentalizarea unor ființe umane practicată de regimul din Belarus,

—

având în vedere decizia sa din 18 iunie 2020 de înființare a unei comisii speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea, și de stabilire a responsabilităților, componenței și duratei mandatului acesteia (8), adoptată conform articolului 207 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (A9-0022/2022),

A.

întrucât ingerințele externe constituie o încălcare gravă a valorilor și principiilor universale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi demnitatea umană, libertatea, egalitatea, solidaritatea, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, democrația și statul de drept;

B.

întrucât ingerințele externe, manipularea informațiilor și dezinformarea reprezintă un abuz la adresa libertăților fundamentale de exprimare și de informare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11 din cartă, și amenință aceste libertăți, subminând totodată procesele democratice din UE și din statele sale membre, cum ar fi organizarea de alegeri libere și corecte; întrucât obiectivul ingerințelor externe este denaturarea sau reprezentarea falsă a faptelor, exagerarea artificială a unor argumente unilaterale, discreditarea informațiilor pentru a degrada discursul politic și, în ultimă instanță, subminarea încrederii în sistemul electoral și, prin urmare, în însuși procesul democratic;

C.

întrucât Rusia s-a implicat într-o dezinformare fără precedent ca nivel de rea voință și amploare, în presa tradițională, dar și pe platformele de comunicare socială, pentru a-și înșela proprii cetățeni și comunitatea internațională în ajunul și în timpul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, inițiat de Rusia la 24 februarie 2022, demonstrând că chiar și informațiile pot fi folosite ca o armă;

D.

întrucât orice acțiune împotriva ingerințelor externe și a manipulării informațiilor trebuie să respecte ea însăși libertățile fundamentale de exprimare și informare; întrucât Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) joacă un rol esențial în evaluarea respectării drepturilor fundamentale, inclusiv a articolul 11 cartă, pentru a evita acțiunile disproporționate; întrucât actorii care efectuează acțiuni de ingerință externă și manipulează informații abuzează de aceste libertăți în avantajul lor și întrucât este, prin urmare, esențial să se intensifice lupta preventivă împotriva ingerințelor externe și a manipulării informațiilor, deoarece democrația depinde de luarea unor decizii în cunoștință de cauză de către cetățeni;

E.

întrucât dovezile arată că actori statali și nestatali străini răuvoitori și autoritari, cum ar fi Rusia, China și alții, recurg la practici de manipulare a informațiilor și la alte tactici de ingerință pentru a interveni în procesele democratice din UE; întrucât aceste atacuri, care fac parte dintr-o strategie de război hibrid și constituie o încălcare a dreptului internațional, induc în eroare și înșală cetățenii și le afectează comportamentul electoral, amplifică dezbaterile care generează dezbinare, divizează, polarizează și exploatează vulnerabilitățile societăților, promovează discursurile de incitare la ură, agravează situația grupurilor vulnerabile care sunt mai susceptibile de a deveni victime ale dezinformării, denaturează integritatea alegerilor democratice și a referendumurilor, alimentează neîncrederea în guvernele naționale, în autoritățile publice și în ordinea democratică liberală și au scopul de a destabiliza democrația europeană și, prin urmare, constituie o amenințare gravă la adresa securității și suveranității UE;

F.

întrucât ingerințele externe reprezintă un model de comportament care amenință sau are un impact negativ asupra valorilor, procedurilor democratice, proceselor politice, securității statelor și a cetățenilor, precum și asupra capacității de a face față unor situații excepționale; întrucât aceste ingerințe au un caracter manipulator și sunt realizate și finanțate în mod intenționat și coordonat; întrucât persoanele responsabile de astfel de ingerințe, inclusiv interpușii lor din interiorul și din afara teritoriului lor, pot fi actori statali sau nestatali și sunt adesea asistați în ingerințele lor externe de către complici politici din statele membre, care obțin avantaje politice și economice din favorizarea strategiilor străine; întrucât utilizarea de către actori străini a unor interpuși interni și cooperarea cu aliați interni estompează linia de demarcație dintre ingerințele externe și cele interne;

G.

întrucât tacticile de ingerință externă iau forme diverse, inclusiv pe cea a dezinformării, a suprimării informațiilor, a manipulării platformelor de comunicare socială și a algoritmilor, termenilor și condițiilor acestora și a sistemelor lor de publicitate, a atacurilor cibernetice, a operațiunilor de piratare și scurgere de informații pentru a avea acces la informații despre alegători și a afecta astfel legitimitatea procesului electoral, a amenințărilor la adresa jurnaliștilor, cercetătorilor, politicienilor și membrilor organizațiilor societății civile și a hărțuirii acestora, a donațiilor și împrumuturilor din surse ascunse acordate unor partide politice, campanii care favorizează anumiți candidați, organizații mass-media și mijloace de informare în masă, a mijloacelor de informare și organizațiilor mediatice false sau interpuse, a acaparării și cooptării elitelor, a banilor „murdari”, a conturilor și identităților false, a presiunilor menite să determine autocenzura, a exploatării abuzive a narativelor istorice, religioase și culturale, a presiunii exercitate asupra instituțiilor educaționale și culturale, a preluării controlului asupra infrastructurii critice, a exercitării de presiuni asupra resortisanților străini care trăiesc în UE, a instrumentalizării migranților și a spionajului; întrucât aceste tactici sunt adesea combinate pentru a le amplifica efectul;

H.

întrucât manipularea informațiilor și răspândirea dezinformării pot servi intereselor economice ale unor actori statali și nestatali și ale interpușilor lor și pot crea dependențe economice care pot fi exploatate în scopuri politice; întrucât, într-o lume a concurenței internaționale non-cinetice, ingerințele externe pot fi un instrument principal pentru destabilizarea și slăbirea entităților similare vizate sau pentru creșterea propriului avantaj competitiv prin crearea unor canale de influență, prin dependențe în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, prin șantaj sau prin constrângere; întrucât dezinformarea cauzează daune economice directe și indirecte, care nu au fost evaluate sistematic;

I.

întrucât inducerea în eroare reprezintă informații verificabil false care nu sunt menite să cauzeze prejudicii, în timp ce dezinformarea reprezintă informații verificabil false sau care induc în eroare create, prezentate sau diseminate în mod intenționat, cu scopul de a cauza prejudicii sau de a produce un efect potențial disruptiv asupra societății, prin înșelarea publicului, sau pentru câștiguri economice intenționate;

J.

întrucât este necesar ca, în interiorul UE, să se convină asupra unor definiții și metodologii comune și detaliate, pentru a se ajunge la o mai bună înțelegere comună a amenințărilor și a dezvolta standarde adecvate ale UE pentru o atribuire și un răspuns îmbunătățite; întrucât Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a depus eforturi considerabile în acest domeniu; întrucât aceste definiții trebuie să garanteze impenetrabilitatea în fața ingerințelor externe și respectarea drepturilor omului; întrucât cooperarea cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în cadrul forumurilor internaționale relevante, pe tema unor definiții comune ale ingerințelor externe pentru a stabili norme și standarde internaționale este extrem de importantă; întrucât UE ar trebui să preia inițiativa stabilirii unor norme internaționale clare pentru atribuirea ingerințelor externe;

K.

întrucât tentativele de ingerință externă din întreaga lume sunt tot mai numeroase și devin din ce în ce mai sofisticate, bazându-se pe utilizarea tot mai răspândită a inteligenței artificiale (IA) și pe erodarea imputabilității;

L.

întrucât este de datoria UE și a statelor sale membre să apere toți cetățenii și infrastructura, precum și sistemele lor democratice, de tentativele de ingerință externă; întrucât UE și statele sale membre par însă să nu dispună de mijloace adecvate și suficiente pentru a putea preveni, depista, atribui, contracara și sancționa mai bine aceste amenințări;

M.

întrucât există o lipsă generală de conștientizare în rândul a numeroși factori de decizie politică, precum și al cetățenilor în general, privind realitatea acestor aspecte, ceea ce poate contribui în mod neintenționat la deschiderea unor noi vulnerabilități; întrucât problema campaniilor de dezinformare nu s-a aflat printre principalele puncte de pe ordinea de zi a factorilor de decizie europeni; întrucât audierile și activitatea Comisiei speciale INGE au contribuit la recunoașterea publică a acestor probleme și la punerea lor în context și au încadrat cu succes dezbaterea europeană pe tema ingerințelor externe; întrucât eforturile externe îndelungate de dezinformare au contribuit deja la apariția unor surse interne de dezinformare;

N.

întrucât monitorizarea transparentă și în timp real a situației ingerințelor externe de către organisme instituționale și verificatori independenți ai veridicității informațiilor, precum și coordonarea eficace a acțiunilor lor și schimbul lor de informații sunt esențiale, astfel încât să se ia măsuri adecvate nu doar pentru a furniza informații despre atacurile răuvoitoare în curs, ci și pentru a le contracara; întrucât trebuie să se acorde o atenție similară așa-numitei cartografieri a societății, identificând cele mai vulnerabile și susceptibile părți ale sale în ceea ce privește manipularea și dezinformarea externe și eliminând cauzele acestor vulnerabilități;

O.

întrucât prima prioritate a apărării UE, și anume reziliența și gradul de pregătire al cetățenilor UE în fața ingerințelor externe și a manipulării informațiilor, necesită o abordare pe termen lung și la nivelul întregii societăți, începând de la nivelul educației și crescând gradul de sensibilizare cu privire la probleme într-un stadiu timpuriu;

P.

întrucât este necesară cooperarea și coordonarea între niveluri administrative și sectoare diverse în rândul statelor membre și la nivelul UE, precum și cu țări care împărtășesc aceeași viziune și cu societatea civilă și cu sectorul privat, pentru a identifica vulnerabilitățile, a depista atacurile și a le neutraliza; întrucât există o nevoie urgentă de sincronizare a percepției asupra amenințărilor la adresa securității naționale;

Q.

întrucât conștientizarea situației, sistemele democratice solide, un stat de drept puternic, o societate civilă activă, alertele timpurii și evaluarea amenințărilor reprezintă primii pași înspre combaterea ingerințelor și a manipulării informațiilor; întrucât, în pofida tuturor progreselor înregistrate în ceea ce privește sensibilizarea față de ingerințele externe, numeroase persoane, inclusiv factori de decizie politică și funcționari publici care lucrează în domeniile potențial vizate, încă nu sunt conștiente de riscurile legate de ingerințele externe și de modul în care acestea pot fi abordate;

R.

întrucât o mass-medie care difuzează știri de înaltă calitate, independentă și finanțată în mod sustenabil și transparent, precum și jurnalismul profesionist sunt esențiale pentru libertatea și pluralismul mass-mediei și pentru statul de drept și constituie, prin urmare, un pilon al democrației și cel mai bun antidot la dezinformare; întrucât unii actori străini profită de libertatea mass-mediei occidentale pentru a răspândi dezinformare; întrucât mass-media profesionistă și jurnalismul tradițional, ca sursă de informații de calitate, trec printr-o perioadă dificilă în era digitală; întrucât este nevoie de o educație și o formare de calitate în domeniul jurnalismului, în interiorul și în afara UE, pentru a asigura analize jurnalistice valoroase și standarde editoriale exigente; întrucât UE trebuie să continue să sprijine jurnalismul în mediul digital; întrucât comunicarea bazată pe știință ar trebui să joace un rol important;

S.

întrucât rolul mass-mediei de serviciu public, independentă din punct de vedere editorial, este esențial și de neînlocuit pentru furnizarea unui serviciu de informare de înaltă calitate și imparțial către publicul larg și trebuie protejat de acapararea răuvoitoare și consolidat drept un pilon de bază al luptei împotriva dezinformării;

T.

întrucât diferitele părți interesate și instituții utilizează metodologii și definiții diferite pentru a analiza ingerințele externe – toate cu grade diferite de inteligibilitate – și întrucât aceste diferențe pot împiedica monitorizarea, analiza și evaluarea comparabile ale nivelului de amenințare, ceea ce îngreunează acțiunea comună; întrucât este nevoie de o definiție și o metodologie la nivelul UE pentru a îmbunătăți analiza comună a amenințărilor;

U.

întrucât este necesar să se completeze terminologia care se concentrează pe conținut, cum ar fi știrile fabricate, false sau înșelătoare, inducerea în eroare și dezinformarea, cu o terminologie care se axează pe comportament, pentru a aborda în mod adecvat această problemă; întrucât terminologia respectivă ar trebui armonizată și respectată cu atenție;

V.

întrucât formarea în domeniul mass-mediei, alfabetizarea digitală și sensibilizarea, atât a copiilor, cât și a adulților, sunt instrumente importante pentru a îmbunătăți reziliența cetățenilor în fața tentativelor de ingerință în spațiul informațional și pentru a evita manipularea și polarizarea; întrucât, în general, societățile cu un nivel înalt de educație în domeniul mass-mediei sunt mai reziliente în fața ingerințelor externe; întrucât metodele de lucru jurnalistice, cum ar fi jurnalismul constructiv, ar putea contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în jurnalism;

W.

întrucât manipularea informațiilor poate lua numeroase forme, cum ar fi răspândirea dezinformării și știrile complet false, denaturarea faptelor, a narativelor și a reprezentărilor de opinii, suprimarea anumitor informații sau opinii, scoaterea informațiilor din context, manipularea sentimentelor, promovarea discursurilor de incitare la ură, promovarea anumitor opinii în detrimentul altora și hărțuirea persoanelor pentru a le reduce la tăcere; întrucât unul dintre obiectivele manipulării informațiilor este de a crea haos pentru a încuraja pierderea încrederii cetățenilor în vechii și noii „controlori” ai fluxului de informații; întrucât linia de demarcație este foarte fină între libertatea de exprimare și promovarea discursului de incitare la ură și a dezinformării, de care nu ar trebui să se abuzeze;

X.

întrucât Azerbaidjanul, China, Turcia și Rusia, printre altele, au vizat jurnaliști și opozanți din Uniunea Europeană, cum ar fi bloggerul și opozantul azer Mahammad Mirzali din Nantes sau jurnalistul turc Erk Acarer din Berlin;

Y.

întrucât există dovezi concrete că procesele democratice ale UE sunt ținta unor campanii de dezinformare care pun la îndoială idealurile democratice și drepturile fundamentale și sunt afectate de aceste campanii; întrucât dezinformarea legată de subiecte precum genul, LGBTIQ+, sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și minoritățile, printre altele, reprezintă o formă de dezinformare care amenință drepturile omului, subminează drepturile digitale și politice, precum și siguranța și securitatea țintelor sale, și creează fricțiuni și dezbinare între statele membre; întrucât, în timpul campaniilor electorale, candidatele tind să fie, în mod disproporționat, ținta unor discursuri sexiste, care conduc la descurajarea femeilor de la a participa la procese democratice; întrucât autorii acestor campanii de dezinformare, sub pretextul promovării unor valori „tradiționale” sau „conservatoare”, formează alianțe strategice cu parteneri locali pentru a dobândi acces la informații locale și, potrivit unor rapoarte, primesc finanțare externă în valoare de milioane de euro;

Z.

întrucât, alături de instituțiile de stat, jurnaliști, formatori de opinie și sectorul privat, fiecare segment al societății și fiecare individ are, de asemenea, un rol important pentru a identifica și a opri răspândirea dezinformării și pentru a avertiza persoanele din anturajul lor care sunt expuse riscurilor; întrucât societatea civilă, mediul academic și jurnaliștii au contribuit deja în mod semnificativ la sensibilizarea opiniei publice și la creșterea rezilienței societății, inclusiv în cooperare cu omologii din țările partenere;

AA.

întrucât organizațiile societății civile care reprezintă vocea minorităților și organizațiile pentru apărarea drepturilor omului din întreaga Europă continuă să fie subfinanțate, în ciuda faptului că joacă un rol esențial în sensibilizarea cu privire la dezinformare și în contracararea ei; întrucât organizațiile societății civile ar trebui să fie dotate cu resurse adecvate pentru a-și juca rolul în limitarea impactului ingerințelor externe;

AB.

întrucât este important să existe un acces facil și în timp util la informații bazate pe fapte, din surse de încredere, atunci când dezinformarea începe să se răspândească;

AC.

întrucât este necesar să se depisteze rapid atacurile bazate pe ingerințe externe, precum și încercările de manipulare a sferei informaționale pentru a le contracara; întrucât analiza serviciilor de informații ale UE și conștientizarea situației depind de disponibilitatea statelor membre de a face schimb de informații; întrucât președinta Comisiei Europene a propus să se aibă în vedere înființarea unui Centru comun al UE pentru conștientizarea situației; întrucât măsurile de prevenție și cele proactive, inclusiv demascarea prealabilă și ecosistemele de informații solide, sunt mult mai eficace decât eforturile ulterioare de verificare și demontare, care au un impact mai redus decât dezinformarea originală; întrucât UE și statele sale membre nu au, în prezent, suficiente capacități pentru a lua astfel de măsuri; întrucât noile instrumente analitice bazate pe IA, cum ar fi Debunk.eu din Lituania, ar putea contribui la depistarea atacurilor, la schimbul de cunoștințe și la informarea publicului;

AD.

întrucât dezinformarea este favorizată de un mediu în care narativele naționale sau la nivelul UE sunt slabe sau fragmentate, precum și de dezbaterile polarizate și emoționale, exploatând punctele slabe și prejudecățile personale și din cadrul societății, și întrucât dezinformarea denaturează dezbaterea publică privind alegerile și alte procese democratice și poate îngreuna alegerile în cunoștință de cauză ale cetățenilor;

AE.

întrucât platformele online pot fi instrumente ușor accesibile și necostisitoare pentru cei care se implică în manipularea informațiilor și în alte ingerințe, cum ar fi ura și hărțuirea, afectând sănătatea și securitatea comunităților noastre online, reducând la tăcere opozanții, desfășurând activități de spionaj sau răspândind dezinformare; întrucât s-a dovedit că funcționarea lor încurajează opiniile polarizate și extreme în detrimentul informațiilor bazate pe fapte; întrucât platformele au propriile lor interese și s-ar putea să nu fie neutre în tratarea informațiilor; întrucât unele platforme online beneficiază în mare măsură de pe urma sistemului care amplifică diviziunea, extremismul și polarizarea; întrucât spațiul online a devenit la fel de important pentru democrația noastră ca spațiul fizic și, prin urmare, are nevoie de norme corespunzătoare;

AF.

întrucât platformele au accelerat și au exacerbat răspândirea dezinformării și a informațiilor care induc în eroare într-un mod fără precedent, care pune numeroase probleme; întrucât platformele online controlează fluxul de informații și de publicitate online, întrucât platformele concep și utilizează algoritmi pentru a controla aceste fluxuri și întrucât platformele nu sunt transparente, nu dispun de proceduri adecvate pentru verificarea identității, utilizează o terminologie neclară și vagă și dezvăluie foarte puține informații sau nu dezvăluie nicio informație despre conceperea, utilizarea și impactul acestor algoritmi; întrucât componenta care creează dependență a algoritmilor platformelor online a creat o problemă de sănătate publică gravă, care trebuie abordată; întrucât platformele online ar trebui să fie responsabile de efectele dăunătoare ale serviciilor lor, deoarece unele platforme erau conștiente de deficiențele algoritmilor lor – în special de rolul lor în răspândirea de conținut care generează dezbinări – dar nu le-au remediat pentru a-și maximiza profitul, așa cum au dezvăluit unii avertizori de integritate;

AG.

întrucât, ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, prim-miniștrii Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei au trimis, la 27 februarie 2022, o scrisoare directorilor generali ai platformelor de comunicare socială BigTech (Twitter, Alphabet, YouTube și Meta), solicitând, printre altele, suspendarea conturilor care relatează și glorifică crime de război și crime împotriva umanității, o mai strictă moderare a conținutului în limbile rusă și ucraineană, demonetizarea deplină și imediată a tuturor conturilor care difuzează dezinformări comise de guvernele rus și belarus și asistență pentru utilizatorii care încearcă să găsească informații fiabile cu privire la războiul din Ucraina;

AH.

întrucât există campanii de ingerință și manipulare a informațiilor care vizează toate măsurile de combatere a răspândirii COVID-19, inclusiv vaccinarea în întreaga UE, iar platformele online nu au reușit să își coordoneze eforturile pentru a le ține sub control și e posibil chiar să fi contribuit la răspândirea lor; întrucât o astfel de dezinformare poate pune viața în pericol atunci când îi descurajează pe oameni să se vaccineze sau promovează tratamente false; întrucât pandemia a exacerbat lupta sistemică între democrație și autoritarism, determinând actorii statali și nestatali autoritari, cum ar fi China și Rusia, să utilizeze o gamă largă de instrumente vizibile și ascunse în tentativa lor de a-și destabiliza omologii democratici; întrucât dosarul „Facebook Papers” a evidențiat eșecul platformei în a contracara dezinformarea legată de vaccinuri, inclusiv în limba engleză; întrucât situația este și mai gravă în cazul dezinformării legate de vaccinuri în alte limbi decât limba engleză; întrucât această problemă privește toate platformele;

AI.

întrucât numeroși furnizori înregistrați în UE vând aprecieri, urmăritori, comentarii și distribuiri false oricărui actor care dorește să își sporească în mod artificial vizibilitatea online; întrucât este imposibil să se identifice utilizările legitime ale unor astfel de servicii, în timp ce printre utilizările dăunătoare se numără manipularea alegerilor și a altor procese democratice, promovarea înșelătoriilor, postarea de recenzii negative ale produselor concurenților, publicitatea frauduloasă și crearea unui public fals care este folosit pentru a modela conversația, pentru a lansa atacuri la persoană și pentru a accentua în mod artificial anumite puncte de vedere care, altfel, nu s-ar bucura de atenție; întrucât regimurile străine, cum ar fi Rusia și China, utilizează aceste instrumente online la scară largă pentru a influența dezbaterea publică din țările europene; întrucât dezinformarea poate destabiliza democrația europeană;

AJ.

întrucât platformele sociale, dispozitivele și aplicațiile digitale colectează și stochează cantități imense de date cu caracter personal foarte detaliate și adesea sensibile despre fiecare utilizator; întrucât aceste date pot fi folosite pentru a anticipa tendințe comportamentale, a consolida prejudecățile cognitive și a orienta procesul decizional; întrucât aceste date sunt exploatate în scopuri comerciale; întrucât scurgerile de date au loc în mod repetat, în detrimentul securității victimelor acestor scurgeri, iar datele pot fi vândute pe piața neagră; întrucât astfel de baze de date ar putea reprezenta o mină de aur pentru actorii rău intenționați care doresc să vizeze unele grupuri sau persoane;

AK.

întrucât, în general, platformele sunt concepute astfel încât să asigure faptul că alegerea opțiunii de a nu permite accesul la date este neintuitivă, greoaie și necesită mai mult timp decât opțiunea care permite schimbul de date;

AL.

întrucât platformele online sunt integrate în aproape toate aspectele vieții noastre și diseminarea informațiilor pe aceste platforme poate avea un impact uriaș asupra gândirii și comportamentului nostru, de pildă în ceea ce privește preferințele de vot, alegerile economice și sociale și alegerea surselor de informare, și întrucât aceste alegeri decisive de importanță publică sunt în prezent condiționate de interesele comerciale ale unor societăți private;

AM.

întrucât mecanismele de organizare algoritmică și alte caracteristici ale platformelor de comunicare socială sunt concepute pentru a maximiza implicarea; întrucât se raportează în mod repetat că aceste caracteristici promovează conținutul polarizant, radicalizat și discriminatoriu și mențin utilizatorii în cercuri de persoane care împărtășesc aceeași viziune; întrucât acest lucru duce la radicalizarea treptată a utilizatorilor platformelor, precum și la condiționarea și poluarea proceselor de discuții colective, mai degrabă decât la protejarea proceselor democratice și a persoanelor; întrucât acțiunile necoordonate ale platformelor au condus la discrepanțe în măsurile adoptate de acestea și au permis ca dezinformarea să se răspândească de la o platformă la alta; întrucât modelul de afaceri bazat pe generarea de profit prin diseminarea de informații polarizante, precum și felul în care sunt concepuți algoritmii fac ca platformele să fie ținte facile pentru manipularea de către actori străini ostili; întrucât platformele de comunicare socială ar putea fi concepute într-un mod diferit, pentru a încuraja o sferă publică online mai sănătoasă;

AN.

întrucât crearea materialelor audio și audiovizuale deepfake devine tot mai ușoară odată cu apariția tehnologiilor la prețuri accesibile și ușor de utilizat și întrucât diseminarea unor astfel de materiale reprezintă o problemă tot mai mare; întrucât, în prezent, 90 % din volumul cercetării se îndreaptă însă spre elaborarea de materiale deepfake și doar 10 % înspre depistarea lor;

AO.

întrucât sistemele de autoreglementare, cum ar fi Codul de bune practici din 2018 privind dezinformarea, au condus la îmbunătățiri; întrucât, cu toate acestea, abordarea constând în a ne baza pe bunăvoința platformelor nu este nici funcțională, nici eficace și a generat puține date semnificative privind impactul lor general; întrucât, în plus, platformele au luat măsuri individuale care variază în ceea ce privește gradul și efectul, ceea ce a dus la „uși secrete” prin care conținutul poate fi diseminat în continuare în altă parte, chiar dacă a fost eliminat; întrucât este nevoie de un set de norme și sancțiuni clare pentru ca Codul de bune practici să aibă un efect suficient asupra mediului online;

AP.

întrucât Planul de acțiune pentru democrația europeană vizează să consolideze Codul de bune practici din 2018 și, împreună cu Actul legislativ privind serviciile digitale, reprezintă un pas înainte față de abordarea constând în autoreglementare și își propune să introducă mai multe garanții și elemente de protecție pentru utilizatori, crescând autonomia, eliminând pasivitatea în ceea ce privește serviciile oferite și introducând măsuri pentru a impune o transparență și responsabilitate mai mare din partea societăților, precum și mai multe obligații pentru platforme;

AQ.

întrucât acțiunile actuale împotriva campaniilor de dezinformare de pe platformele online nu sunt eficace sau descurajatoare și permit platformelor că continue promovarea conținuturilor discriminatorii și răuvoitoare;

AR.

întrucât platformele dedică resurse semnificativ mai reduse pentru gestionarea conținutului în limbi cu o circulație mai scăzută și chiar în limbile de largă circulație, altele decât engleza, în comparație cu conținutul în limba engleză;

AS.

întrucât procesele de tratare a plângerilor și de recurs ale platformelor sunt, în general, neadecvate;

AT.

întrucât, în ultimele luni, mai mulți actori majori s-au normelor privind cenzura, de pildă în timpul alegerilor parlamentare din Rusia din septembrie 2021, când Google și Apple au eliminat aplicațiile Smart Voting din magazinele lor online din Rusia;

AU.

întrucât lipsa de transparență în ceea ce privește alegerile algoritmice ale platformelor face imposibilă validarea afirmațiilor acestora privind măsurile pe care le adoptă pentru a contracara manipularea informațiilor și ingerințele și privind efectul măsurilor lor; întrucât există discrepanțe între efectul eforturilor lor declarat în autoevaluările lor anuale și eficacitatea lor, astfel cum o arată recentul dosar „Facebook Papers”;

AV.

întrucât caracterul netransparent al publicității direcționate conduce la o situație în care volume uriașe de anunțuri publicitare online realizate de mărci renumite, uneori chiar de instituții publice, ajung pe site-uri care încurajează terorismul și găzduiesc discursuri de incitare la ură și dezinformare, încurajând creșterea acestor site-uri, fără cunoștința sau consimțământul agenților de publicitate;

AW.

întrucât piața publicității online este controlată de un număr mic de societăți din domeniul tehnologiei publicității (Ad Tech) care își împart piața, Google și Facebook fiind printre cei mai mari actori; întrucât această concentrare mare a pieței în jurul unui număr mic de societăți este asociată cu o repartizare foarte dezechilibrată a puterii; întrucât utilizarea tehnicilor de tip clickbait și puterea pe care o dețin acești actori puțini la număr de a stabili care conținut este monetizat și care nu este, chiar dacă algoritmii pe care îi utilizează nu pot sesiza diferența dintre dezinformare și conținutul normal de știri, constituie o amenințare la adresa diversificării mass-mediei; întrucât piața publicității direcționate este profund netransparentă; întrucât societățile Ad Tech forțează mărcile să suporte sancțiunile pentru neglijența lor în ceea ce privește monitorizarea locului în care sunt plasate anunțurile publicitare;

AX.

întrucât gestionarea amenințărilor la adresa infrastructurilor critice, îndeosebi atunci când acestea fac parte dintr-o strategie hibridă sincronizată și rău intenționată, necesită eforturi coordonate și comune între sectoare, la diferite niveluri – UE, național, regional și local – și în diferite momente;

AY.

întrucât Comisia a propus o nouă directivă pentru a consolida reziliența entităților critice furnizoare de servicii esențiale în UE, care include o listă propusă a noilor tipuri de infrastructură critică; întrucât lista serviciilor va fi stabilită în anexa la directivă;

AZ.

întrucât globalizarea crescândă a diviziunii muncii și a lanțurilor de producție a dus la lacune în materie de producție și de competențe în sectoare-cheie din întreaga Uniune; întrucât acest lucru a rezultat în dependența ridicată a UE de importuri în cazul a numeroase produse esențiale și active primare care provin din străinătate și care pot conține vulnerabilități integrate; întrucât reziliența lanțului de aprovizionare ar trebui să se numere printre prioritățile factorilor de decizie ai UE;

BA.

întrucât investițiile străine directe (ISD) – investiții ale țărilor terțe și ale întreprinderilor străine – în sectoare strategice din UE, dar și în zonele învecinate, cum ar fi Balcanii de Vest, în special achiziționarea de structuri critice de către China, au reprezentat un motiv din ce în ce mai mare de îngrijorare în ultimii ani, dată fiind importanța tot mai mare a legăturii dintre comerț și securitate; întrucât aceste investiții prezintă un risc de a crea dependențe economice și de a duce la o pierdere de cunoștințe în sectoarele-cheie de producție și în sectoarele industriale;

BB.

întrucât autonomia strategică deschisă a UE necesită controlul infrastructurilor strategice europene; întrucât Comisia și statele membre și-au exprimat preocuparea crescândă cu privire la securitatea și controlul tehnologiilor și infrastructurii în Europa;

BC.

întrucât actorii răuvoitori care urmăresc să intervină în procesele electorale profită de deschiderea și de pluralismul societăților noastre ca vulnerabilitate strategică pentru a ataca procesele democratice și reziliența UE și a statelor sale membre; întrucât ingerințele externe devin mai periculoase în contextul proceselor electorale, pe măsură ce cetățenii se implică din nou și participă mai mult la procesul politic convențional;

BD.

întrucât caracterul distinct al ingerințelor externe în procesele electorale și utilizarea noilor tehnologii în acest sens, precum și potențialele lor efecte reprezintă amenințări deosebit de periculoase la adresa democrației; întrucât ingerințele externe în procesele electorale depășesc cu mult granițele „războiului informațional” de pe platformele de comunicare socială, favorizând anumiți candidați pentru a pirata și a viza baze de date și pentru a obține acces la informații despre alegătorii înregistrați, intervenind în mod direct în funcționarea normală, în caracterul competitiv și în legitimitatea procesului electoral; întrucât ingerințele externe urmăresc să creeze îndoieli, incertitudine și neîncredere și nu doar să modifice rezultatul alegerilor, ci să delegitimeze întregul proces electoral;

BE.

întrucât o serie de dovezi solide arată că actori străini au intervenit în mod activ în funcționarea democratică a UE și a statelor sale membre, în special în timpul alegerilor și al referendumurilor, prin operațiuni de finanțare disimulată;

BF.

întrucât, de pildă, Rusia, China și alte regimuri autoritare au direcționat peste 300 de milioane USD în 33 de țări pentru a interveni în procesele democratice, iar alți actori, cum ar fi Iranul și Venezuela, țări din Orientul Mijlociu și extrema dreaptă din SUA au fost, de asemenea, implicați în finanțarea disimulată; întrucât această tendință se accelerează în mod evident; întrucât jumătate dintre aceste cazuri de ingerință implică acțiuni ale Rusiei în Europa; întrucât corupția și spălarea banilor reprezintă o sursă de finanțare politică din partea țărilor terțe autoritariste;

BG.

întrucât instrumentele mediatice create de donatori străini într-un mod netransparent au devenit foarte eficace în atragerea unui număr mare de adepți și în stimularea implicării;

BH.

întrucât aceste operațiuni finanțează partide extremiste, populiste, antieuropene și anumite alte părți și persoane sau mișcări care au ca obiectiv adâncirea fragmentării sociale și subminarea legitimității autorităților publice europene și naționale; întrucât acest lucru a contribuit la creșterea impactului acestor partide și mișcări;

BI.

întrucât Rusia caută să stabilească contacte cu partide, personalități și mișcări pentru a utiliza actorii din cadrul instituțiilor UE în scopul de a legitima pozițiile rusești și guvernele de interpuși, de a face lobby pentru reducerea sancțiunilor și de a atenua consecințele izolării internaționale; întrucât partide precum Freiheitliche Partei Österreichs din Austria, Rassemblement National din Franța și Lega Nord din Italia au semnat acorduri de cooperare cu partidul Rusia Unită al președintelui rus Vladimir Putin și se confruntă în prezent cu acuzații din partea mass-mediei că au fost dispuse să accepte finanțare politică din partea Rusiei; întrucât alte partide europene, cum ar fi Alternative für Deutschland din Germania (AfD), Fidesz și Jobbik din Ungaria și Partidul Brexit din Regatul Unit, se pare că au, de asemenea, contacte strânse cu Kremlinul, iar AfD și Jobbik au fost prezenți, de asemenea, ca așa-numiți „observatori electorali” la alegerile controlate de Kremlin, de pildă în Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, pentru a monitoriza și legitima alegerile sprijinite de Rusia; întrucât constatările privind contacte strânse și regulate între oficiali ruși și reprezentanții unui grup de secesioniști catalani din Spania, precum și între oficiali ruși și cel mai mare donator privat pentru campania pro-Brexit „Vote Leave” fac necesară o anchetă aprofundată și se înscriu în strategia mai amplă a Rusiei de a profita de orice ocazie de manipulare a discursului pentru a promova destabilizarea;

BJ.

întrucât Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei și Comisia de la Veneția au formulat deja recomandări ample pentru a reduce domeniul de aplicare al posibilelor ingerințe din partea actorilor străini prin intermediul finanțării politice;

BK.

întrucât legislația electorală, în special dispozițiile privind finanțarea activităților politice, nu este suficient coordonată la nivelul UE și, prin urmare, permite actorilor străini să recurgă la metode de finanțare opace; întrucât definițiile juridice ale donațiilor politice sunt prea restrânse, permițând contribuții străine în natură în Uniunea Europeană;

BL.

întrucât, în unele state membre, publicitatea politică online nu face obiectul normelor privind publicitatea politică offline; întrucât există o gravă lipsă de transparență în publicitatea politică online, ceea ce face imposibilă asigurarea de către autoritățile de reglementare a respectării limitelor de cheltuieli și prevenirea surselor ilegale de finanțare, având consecințe potențial dezastruoase pentru integritatea sistemelor noastre electorale;

BM.

întrucât lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea creează un mediu favorabil corupției, care însoțește adesea finanțarea și investițiile străine;

BN.

întrucât Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (9) este în curs de revizuire în scopul atingerii unui nivel mai ridicat de transparență în ceea ce privește finanțarea activităților politice;

BO.

întrucât rolul fundațiilor politice a crescut în ultimii ani, acestea având, în majoritatea cazurilor, un rol pozitiv în politică și în consolidarea democrației, dar devenind, în unele cazuri, un vehicul mai imprevizibil pentru formele răuvoitoare de finanțare și de ingerință indirectă;

BP.

întrucât tehnologiile moderne și activele digitale, precum criptomonedele, sunt utilizate pentru a deghiza tranzacții financiare ilegale către actori politici și partide politice;

BQ.

întrucât incidența atacurilor cibernetice și a incidentelor facilitate prin mijloace cibernetice conduse de actori statali și nestatali ostili a crescut în ultimii ani; întrucât mai multe atacuri cibernetice, cum ar fi campaniile prin e-mail de tip „spear-phishing” la nivel mondial care vizează structuri strategice de stocare a vaccinurilor și atacurile cibernetice împotriva Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), a Autorității Bancare Europene, a Parlamentului norvegian și a numeroase alte entități, au fost atribuite unor grupuri de hackeri susținuți de state, afiliate în principal guvernelor rus și chinez;

BR.

întrucât Uniunea Europeană s-a angajat să aplice dreptul internațional existent în spațiul cibernetic, în special Carta ONU, întrucât actorii străini răuvoitori exploatează absența unui cadru juridic internațional solid în domeniul cibernetic;

BS.

întrucât statele membre și-au intensificat colaborarea în domeniul apărării cibernetice în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), inclusiv prin instituirea unor echipe de răspuns rapid în domeniul cibernetic; întrucât Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) a inclus informațiile, comunicarea securizată și apărarea cibernetică în programele sale de activitate; întrucât capacitatea actuală de a face față amenințărilor cibernetice este limitată din cauza insuficienței resurselor umane și financiare, de pildă în structurile critice cum sunt spitalele; întrucât UE s-a angajat să investească 1,6 miliarde EUR, în cadrul programului Europa digitală (10), în capacitatea de răspuns și în implementarea de instrumente de securitate cibernetică pentru administrațiile publice, întreprinderi și persoane fizice, precum și să dezvolte cooperarea dintre sectorul public și cel privat;

BT.

întrucât lacunele și fragmentarea capacităților și strategiilor UE în domeniul cibernetic devin o problemă din ce în ce mai mare, astfel cum a subliniat Curtea de Conturi Europeană (11); întrucât Setul de instrumente al UE pentru diplomația cibernetică, instituit în mai 2019, a demonstrat valoarea adăugată a unui răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice răuvoitoare; întrucât, la 30 iulie 2020, Consiliul a decis în premieră să impună măsuri restrictive împotriva unor persoane, entități și organisme responsabile pentru diverse atacuri cibernetice sau implicate în astfel de atacuri;

BU.

întrucât actori statali străini au utilizat programe de supraveghere ilegală la scară largă, precum Pegasus, pentru a viza jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, cadre universitare, funcționari guvernamentali și politicieni, inclusiv șefi de stat europeni; întrucât unele state membre au utilizat, de asemenea, programe spyware de supraveghere;

BV.

întrucât caracterul descentralizat și multinațional al instituțiilor UE, inclusiv misiunile și operațiunile acestora, este o țintă tot mai frecventă și este exploatat de actori străini răuvoitori care doresc să creeze diviziuni în UE; întrucât există o lipsă generală a culturii în materie de securitate în instituțiile UE, în pofida faptului că acestea sunt ținte clare; întrucât Parlamentul, în calitate de instituție a UE aleasă în mod democratic, se confruntă cu provocări specifice; întrucât mai multe cazuri au arătat că instituțiile UE par să fie vulnerabile la infiltrări străine; întrucât ar trebui asigurată siguranța personalului UE;

BW.

întrucât este necesar să se instituie cu prioritate proceduri solide și coerente de gestionare a crizelor; întrucât ar trebui oferite cursuri de formare suplimentare pentru a spori gradul de pregătire a personalului;

BX.

întrucât atacuri cibernetice au vizat recent mai multe instituții ale UE, ceea ce subliniază necesitatea unei cooperări interinstituționale puternice în ceea ce privește depistarea, monitorizarea și schimbul de informații în timpul atacurilor cibernetice și/sau în vederea prevenirii acestora, inclusiv în timpul misiunilor și operațiunilor din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE; întrucât UE și statele sale membre ar trebui să organizeze periodic exerciții comune pentru a identifica punctele slabe și a lua măsurile necesare;

BY.

întrucât o serie de politicieni, inclusiv foști politicieni și funcționari publici europeni de rang înalt, sunt angajați sau cooptați de societăți controlate de stat sau private din țări terțe cu regimuri autoritare, în schimbul cunoștințelor lor și în detrimentul intereselor cetățenilor UE și ale statelor sale membre;

BZ.

întrucât unele țări sunt deosebit de active în domeniul acaparării și cooptării elitelor, în special Rusia și China, dar și Arabia Saudită și alte state din Golf, printre exemple numărându-se fostul cancelar german Gerhard Schröder și fostul prim-ministru al Finlandei, Paavo Lipponen, care s-au alăturat Gazprom pentru a accelera procesul de depunere a cererilor pentru proiectele Nord Stream 1 și 2, fosta ministră austriacă a afacerilor externe Karin Kneissl, numită membră în Consiliul de administrație al Rosneft, fostul prim-ministru al Franței François Fillon, numit membru în Consiliul de administrație al Zaroubejneft, fostul prim-ministru al Franței Jean-Pierre Raffarin, implicat activ în promovarea intereselor chineze în Franța, fostul comisar ceh Štefan Füle, care a lucrat pentru CEFC China Energy, fostul prim-ministru finlandez Esko Aho, în prezent membru al Consiliului de administrație al băncii SberBank a Kremlinului, fostul ministru francez însărcinat cu relațiile cu Parlamentul, Jean-Marie Le Guen, care este membru al Consiliului de administrație al Huawei Franța, sau Yves Leterme, fost prim-ministru al Belgiei, copreședinte al fondului de investiții chinez ToJoy și mulți alți politicieni și funcționari de rang înalt care au preluat roluri similare;

CA.

întrucât strategiile de lobby economic pot fi combinate cu obiective de ingerință externă; întrucât, conform raportului OCDE intitulat „Lobbying in the 21st Century” (12) („Activitățile de lobby în secolul XXI”), doar SUA, Australia și Canada dispun de norme care vizează influența externă; întrucât există o lipsă gravă de norme obligatorii din punct de vedere juridic și punerea în aplicare a registrului activităților de lobby al UE, ceea ce face imposibilă urmărirea activităților de lobby din afara UE; întrucât în prezent nu există nicio modalitate de monitorizare a eforturilor de lobby în statele membre care influențează legislația și politica externă prin intermediul Consiliului European; întrucât normele privind activitățile de lobby din UE se axează în principal pe contactul interpersonal și nu iau în considerare întregul ecosistem al diferitelor tipuri de activități de lobby care există la Bruxelles; întrucât țări precum China și Rusia, dar și Qatar, Emiratele Arabe Unite și Turcia au investit masiv în eforturi de lobby la Bruxelles;

CB.

întrucât încercarea de instrumentalizare a grupurilor vulnerabile, inclusiv a minorităților naționale și a diasporei care trăiește pe teritoriul UE, reprezintă un element important al strategiilor de ingerință externă;

CC.

întrucât diferiți actori statali, cum ar fi guvernul rus, chinez și, într-o măsură mai mică, cel turc, au încercat să își sporească influența prin înființarea și utilizarea institutelor culturale, educaționale (de exemplu, prin granturi și burse) și religioase în statele membre, într-un efort strategic menit să destabilizeze democrația europeană și să extindă controlul în Europa de Est și în Europa Centrală; întrucât presupusa situație dificilă a minorității naționale din Rusia a fost folosită în trecut de această țară ca scuză pentru intervenția directă în țări terțe;

CD.

întrucât există dovezi ale ingerinței Rusiei și ale manipulării informațiilor online în numeroase democrații liberale din întreaga lume, inclusiv referendumul privind Brexitul din Regatul Unit, dar fără a se limita la acesta, și alegerile prezidențiale din Franța și SUA, precum și sprijinul practic pentru partidele extremiste, populiste, antieuropene și pentru anumite alte partide și persoane din întreaga Europă, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, Franța, Germania, Italia și Austria; întrucât este necesar un sprijin sporit pentru cercetare și educație pentru a putea verifica ce influență exactă au avut ingerințele externe asupra unor evenimente specifice, cum ar fi Brexitul și alegerea președintelui Trump în 2016;

CE.

întrucât rețelele rusești controlate de stat Sputnik și Russia Today (RT), împreună cu instituțiile mass-media occidentale deținute integral sau parțial de entități juridice și individuale din Rusia și China, care au sediul în Occident, se implică activ în activități de dezinformare împotriva democrațiilor liberale; întrucât Rusia recurge la revizionismul istoric, încercând să rescrie istoria crimelor sovietice și promovând nostalgia sovietică în rândul populației sensibile din Europa Centrală și de Est; întrucât instituțiilor de radiodifuziune naționale din Europa Centrală și de Est le este dificil să concureze cu conținutul TV în limba rusă finanțat de guvernul rus; întrucât există riscul unei cooperări dezechilibrate între presa chineză și cea străină, ținând cont, de asemenea, de faptul că presa chineză reprezintă vocea Partidului Comunist Chinez în țară și în străinătate;

CF.

întrucât peste 500 de centre Confucius au fost deschise în întreaga lume, inclusiv aproximativ 200 în Europa, iar institutele Confucius și clasele Confucius sunt utilizate de China ca instrument de ingerință în cadrul UE; întrucât libertatea academică este sever restricționată în institutele Confucius; întrucât universitățile și programele educaționale sunt ținta unor finanțări străine masive, în special din China sau Qatar, cum ar fi campusul Universității Fudan din Budapesta;

CG.

întrucât UE nu dispune în prezent de setul de instrumente necesar pentru a trata problema acaparării elitelor și pentru a contracara crearea de canale de influență, inclusiv în cadrul instituțiilor UE; întrucât capacitățile de conștientizare a situației și instrumentele de contrainformații rămân limitate la nivelul UE, cu un grad ridicat de dependență de disponibilitatea actorilor naționali de a face schimb de informații;

CH.

întrucât UE și statele sale membre nu dispun în prezent de un regim specific de sancțiuni legate de ingerințele externe și campaniile de dezinformare orchestrate de actori statali străini, ceea ce înseamnă că acești actori pot presupune cu un grad mare de certitudine că campaniile lor de destabilizare împotriva UE nu vor avea consecințe;

CI.

întrucât asigurarea unei atribuiri clare a atacurilor de dezinformare și propagandă, inclusiv indicarea publică a autorilor, a sponsorilor acestora și a obiectivelor pe care aceștia încearcă să le atingă, precum și măsurarea efectelor acestor atacuri asupra publicului vizat reprezintă primii pași pentru a apărarea eficientă împotriva unor astfel de acțiuni;

CJ.

întrucât UE ar trebui să își consolideze instrumentele de descurajare, precum și pe cele care asigură atribuirea și clasificarea acestor atacuri ca având sau ca neavând un caracter contrar dreptului internațional, cu scopul de a stabili un regim de sancțiuni eficace, astfel încât actorii străini rău intenționați să fie nevoiți să plătească costurile deciziilor lor și să suporte consecințele; întrucât este posibil ca vizarea unor persoane să nu fie suficientă; întrucât alte instrumente, cum ar fi măsurile comerciale, ar putea fi utilizate pentru a proteja procesele democratice europene împotriva atacurilor hibride sponsorizate de stat; întrucât măsurile de descurajare trebuie aplicate în mod transparent, cu toate garanțiile necesare; întrucât atacurile hibride sunt calibrate astfel încât să scadă în mod deliberat sub pragul prevăzut la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord;

CK.

întrucât acțiunile răuvoitoare orchestrate de actori statali și nestatali străini afectează numeroase țări democratice partenere din întreaga lume; întrucât aliații democratici depind de aptitudinea lor de a-și uni forțele pentru a oferi un răspuns colectiv;

CL.

întrucât țările în curs de aderare la UE din Balcanii de Vest sunt afectate în mod deosebit de atacurile sub forma ingerințelor externe și a campaniilor de dezinformare lansate de Rusia, China și Turcia, cum ar fi campaniile de interferență ale Rusiei în timpul procesului de ratificare a Acordului de la Prespa în Macedonia de Nord; întrucât pandemia de COVID-19 a fost exploatată în continuare în Balcanii de Vest de către China și Rusia pentru a destabiliza aceste țări și a discredita UE; întrucât se preconizează că țările candidate și potențial candidate se vor alătura inițiativelor UE de combatere a ingerințelor externe;

CM.

întrucât există în continuare o lipsă de înțelegere comună și de definiții comune în rândul partenerilor și aliaților care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește natura amenințărilor în cauză; întrucât Secretarul General al ONU solicită un cod de conduită global pentru a promova integritatea informațiilor publice; întrucât Conferința privind viitorul Europei este o platformă importantă pentru discuții pe acest subiect;

CN.

întrucât este nevoie de o cooperare și de un sprijin la nivel mondial și multilateral între partenerii care împărtășesc aceeași viziune în ceea ce privește abordarea ingerințelor externe răuvoitoare; întrucât alte democrații, cum ar fi Australia sau Taiwanul, și-au dezvoltat abilități și strategii avansate; întrucât Taiwanul se află în prima linie a luptei împotriva manipulării informațiilor, în principal din China; întrucât succesul sistemului taiwanez se bazează pe cooperarea dintre toate structurile guvernului, dar și cu ONG-urile independente specializate în verificarea faptelor și alfabetizarea mediatică, precum și cu platformele de comunicare socială, cum ar fi Facebook, precum și pe promovarea alfabetizării mediatice a tuturor generațiilor, demascarea dezinformării și reducerea răspândirii mesajelor manipulatoare; întrucât Comisia specială INGE a desfășurat o misiune oficială de trei zile în Taiwan pentru a discuta dezinformarea și intervenția externă în procesul electoral,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

91.

92.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

99.

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

108.

109.

110.

111.

112.

113.

114.

115.

116.

117.

118.

119.

120.

121.

122.

123.

124.

125.

126.

127.

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

135.

136.

137.

138.

139.

140.

141.

142.

143.

144.

145.

146.

147.

148.

149.

150.

151.

152.

153.

154.

155.

156.

157.