Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Reciclarea durabilă, utilizarea materiilor prime secundare și tranziția justă în industria europeană a metalelor feroase și neferoase”

(aviz din proprie inițiativă)

(2023/C 140/01)

Raportor:	Anastasis YIAPANIS
Coraportor:	Michal PINTÉR

Decizia Adunării plenare	20.1.2022
Temei juridic	Articolul 52 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale
Data adoptării în secțiune	9.12.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	24.1.2023
Sesiunea plenară nr.	575
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	183/0/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE constată că lipsa unor materii prime secundare de înaltă calitate și prețurile necompetitive împiedică utilizarea într-o măsură mai mare a materiilor prime secundare și solicită adoptarea de politici corespunzătoare și folosirea unor oportunități de finanțare pentru a construi instalații de reciclare complet noi și a le moderniza pe cele existente din punct de vedere tehnologic. Comitetul este de părere că ar trebui introduse facilități și stimulente fiscale de-a lungul lanțului valoric al reciclării și pentru noi modele circulare de afaceri, punându-se accent mai ales pe rolul important pe care îl joacă IMM-urile și întreprinderile nou-înființate pe calea tranziției.

1.2.

CESE solicită politici suplimentare care să sprijine și să finanțeze cercetarea și dezvoltarea în procesul de înlocuire a materiilor prime critice (CRM), de reducere a consumului de resurse, de îmbunătățire a eficienței produselor și de consolidare a monitorizării, gestionării riscurilor și guvernanței UE în domeniul CRM.

1.3.

Comitetul salută lansarea Alianței globale pentru economia circulară și eficiența resurselor (1) (AGECER) în februarie 2021 și consideră că ar trebui extinsă participarea la această organizație.

1.4.

CESE consideră că în toate statele membre ar trebui dezvoltate în continuare politici și investiții publice țintite, pentru a stimula dezvoltarea durabilă și tranziția justă.

1.5.

CESE subliniază că există o nevoie mai mare de lucrători specializați în reciclarea, proiectarea și fabricarea de produse cu o durată de viață extinsă, în gestionarea deșeurilor și în sortarea avansată. Partenerii sociali și organizațiile societății civile din sectorul industrial joacă un rol extrem de important în punerea în aplicare și în monitorizarea Mecanismului pentru o tranziție justă (MTJ), iar Comitetul solicită un dialog mai intens și o cooperare mai strânsă între autoritățile publice europene și naționale și părțile interesate din sectorul industrial.

1.6.

CESE consideră că ar trebui stabilite și, ulterior, armonizate la nivelul UE criteriile relevante din Directiva-cadru privind deșeurile pentru a atinge obiectivele ambițioase ale Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind economia circulară.

1.7.

Exporturile de deșeuri ar trebui permise doar atunci când în țara de destinație se respectă pe deplin standardele sociale și de mediu, cu proceduri de audit fiabile și eficace, care includ partenerii sociali și ONG-urile relevante. Comitetul solicită o monitorizare strictă a aspectelor legate de clasificare și introducerea unor proceduri de protecție adecvate și eficace, pentru a suspenda exporturile în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile necesare. În plus, CESE invită Parlamentul și Consiliul să aplice aceleași criterii stricte în ceea ce privește angajamentele de mediu legate de deșeurile exportate atât pentru țările membre ale OCDE, cât și pentru țările care nu fac parte din OCDE.

1.8.

Comitetul ia act de problema exporturilor ilegale de deșeuri din Europa și de reimporturile suspecte de bunuri fabricate în afara UE și solicită controale mai stricte la frontieră.

1.9.

CESE consideră că accelerarea procedurilor pentru deșeurile expediate la nivel intern va conduce la o mai bună circularitate a materialelor feroase și neferoase, făcându-le să fie mai competitive și reducându-le emisiile de gaze cu efect de seră (GES).

1.10.

Întrucât proiectarea capacității de reciclare a produselor este esențială pentru creșterea circularității și a disponibilității materiilor prime secundare de înaltă calitate, CESE solicită ca utilizarea materiilor prime și a produselor secundare reciclabile să fie recunoscută în cadrul Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR). Prelungirea duratei de viață a produselor va deveni din ce în ce mai importantă pentru competitivitatea industriei europene.

1.11.

CESE consideră că introducerea, în Regulamentul privind produsele pentru construcții (RPC), a unor cerințe minime privind durabilitatea mediului și la nivel social, împreună cu etichetarea și cu stimulentele de piață, ar crea condiții de concurență echitabile pentru produsele sustenabile.

1.12.

Participarea experților din industrie și a altor părți interesate relevante este esențială pentru a garanta că principiile circularității sunt instituite la toate nivelurile proiectării produselor, iar Comitetul este de părere că investițiile în cercetare și dezvoltare și parteneriatele public-privat trebuie consolidate și sprijinite financiar.

1.13.

CESE consideră că achizițiile publice verzi joacă un rol vital în accelerarea modelelor economiei circulare și în promovarea sustenabilității și este convins că standardizarea armonizată a produselor pentru construcții la nivelul UE ar asigura un cadru coerent și ar reduce fragmentarea între statele membre.

1.14.

CESE salută intenția Comisiei de a promova o serie de propuneri legislative privind îmbunătățirea posibilității de reparare și reciclare a produselor, prelungirea ciclului de viață al acestora, introducerea etichetării energetice și furnizarea de servicii de reparare pentru consumatori.

1.15.

Comitetul consideră că posibilitatea de reciclare a materialelor de ambalare ar trebui să fie luată în considerare în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor care utilizează taxe ecomodulate.

2.   Observații introductive

2.1.

În comunicarea sa intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” (2), Comisia Europeană a subliniat că industriile mari consumatoare de energie sunt indispensabile pentru economia Europei și trebuie sprijinite pentru a crea noi piețe pentru produse neutre din punct de vedere climatic și circulare, cum ar fi oțelul Comisia a afirmat, de asemenea, că tranziția UE către neutralitatea climatică ar putea transforma dependența actuală de combustibilii fosili într-o dependență de materii prime provenite din străinătate.

2.2.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat în mod clar fragilitatea lanțurilor de aprovizionare europene și dependența față de țările terțe pentru materii prime strategice. Deficitele încă persistă și UE pare incapabilă să crească reziliența lanțurilor valorice și să le pregătească mai bine pentru posibilele șocuri viitoare în cursul dublei tranziții.

2.3.

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, cererea de materii prime minerale va crește de șase ori până în 2050. Întrucât materiile prime principale sunt limitate și, deseori, indisponibile în UE, trebuie să se pună accentul pe îmbunătățirea capacităților și a capabilităților de reciclare și pe crearea unei piețe reale pentru materiile prime secundare.

2.4.

Deși depun eforturi pentru a atinge obiectivele stabilite în Pactul verde european, UE, statele membre și părțile interesate din industrie trebuie să se asigure că competitivitatea industriei, a lanțurilor sale valorice, a angajaților și a societății în ansamblu nu este amenințată. Prin urmare, lanțul european de reciclare de la deșeuri la produse finite noi trebuie actualizat și axat pe reciclarea eficientă și durabilă, inclusiv prin promovarea metodologiei simbiozei industriale.

3.   Circularitatea, reutilizarea și reciclarea, disponibilitatea materiilor prime secundare

3.1.

UE se străduiește să transforme economia într-una mai durabilă și circulară, cu potențialul de a crea 700 000 de locuri de muncă suplimentare (3). Deși rezultatele ating limita pentru anumite materiale precum fierul, zincul sau platina, pentru pământurile rare precum galiul sau iridiul, contribuția materiilor prime critice este mai degrabă marginală. Potrivit estimărilor, fiecare tonă de oțel reciclat previne eliberarea în atmosferă a 1,5 tone de emisii de CO2. CESE constată că utilizarea pe scară mai largă a materiilor prime secundare este împiedicată de lipsa unor materii prime secundare de înaltă calitate, de indisponibilitatea generalizată și de prețurile necompetitive.

3.2.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a sporit presiunea asupra aprovizionării cu materii prime a industriei UE, iar sprijinirea reciclării nu va fi suficientă pentru a satisface viitoarele cereri de materii prime. Prin urmare, CESE solicită măsuri suplimentare urgente de sprijinire și finanțare a cercetării și dezvoltării în ceea ce privește înlocuirea materiilor prime critice, reducerea consumului de resurse, îmbunătățirea eficienței produselor etc. CESE salută abordarea cuprinzătoare din propunerea CE de act legislativ european privind materiile prime critice și consideră că este necesar să se îmbunătățească monitorizarea, gestionarea riscurilor și guvernanța UE în domeniul CRM. În plus, Comitetul consideră că acțiunile externe ale UE privind CRM ar trebui consolidate prin parteneriate strategice specifice cu țări terțe, acorduri și negocieri comerciale bilaterale/regionale, acorduri sectoriale, cooperare pentru dezvoltare și inițiative multilaterale.

3.3.

În calitate de lider în combaterea schimbărilor climatice, UE ar trebui să poată gestiona deșeurile produse pe teritoriul său, mai degrabă decât să le exporte în alte țări. Totuși, exporturile de deșeuri metalice feroase (deșeuri de fier și oțel) au crescut cu 113 % în 2021 comparativ cu nivelurile din 2015, ajungând la 19,5 milioane de tone și reprezentând mai mult de jumătate (59 %) din totalul exporturilor de deșeuri din UE. CESE observă problema exporturilor ilegale de deșeuri din Europa și a reimporturilor suspecte de bunuri fabricate în afara UE.

3.4.

În contextul creșterii prețurilor la energie și la materiile prime, CESE subliniază că, comparativ cu procesul de extracție a materiilor prime, reciclarea presupune o reducere semnificativă a consumului de energie și a emisiilor de GES. Comitetul consideră că ar trebui adoptate politici pentru construirea de noi instalații de reciclare și pentru modernizarea tehnologică a celor existente, inclusiv prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență. CESE consideră că ar trebui introduse stimulente fiscale pentru noile modele de afaceri circulare de-a lungul lanțurilor valorice, în timp ce ar trebui să se pună un accent deosebit pe rolul important pe care îl au IMM-urile și întreprinderile nou-înființate în parcursul de tranziție.

3.5.

Comitetul salută lansarea, în februarie 2021, a Alianței mondiale pentru economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor, ca o alianță a guvernelor care vor colabora pentru îmbunătățirea circularității și pentru asigurarea unei tranziții juste. CESE consideră că ar trebui extinsă componența acestei Alianței, deoarece sunt necesare eforturi sporite la nivel mondial pentru a asigura gestionarea durabilă a resurselor naturale.

4.   Tranziția justă

4.1.

Pe lângă transformarea economiilor noastre în economii verzi și digitale, există, de asemenea, dificultăți socioeconomice specifice pentru unele regiuni și sectoare, precum și provocări în materie de ocupare a forței de muncă și de competențe pentru industria metalurgică. Întreprinderile și lucrătorii din UE au nevoie de un sprijin sporit pentru a face față cerințelor noilor modele de afaceri și pentru a fi mai bine pregătiți pentru provocările și oportunitățile viitoare. În plus, tranziția circulară trebuie să prevină orice denaturare a condițiilor de muncă. Comitetul consideră că ar trebui dezvoltate în continuare politici specifice și investiții publice în toate statele membre, pentru a promova dezvoltarea durabilă și tranziția justă.

4.2.

CESE a sprijinit adoptarea MTJ, ca parte a planului de investiții al Pactului verde european, și consideră că acesta este un instrument vital pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Adoptarea Fondului pentru o tranziție justă (primul pilon al MTJ) marchează un important pas înainte.

4.3.

CESE consideră că partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile industriale joacă un rol extrem de important în punerea în aplicare și monitorizarea MTJ, precum și în sensibilizarea autorităților publice cu privire la nevoile speciale ale cetățenilor și ale întreprinderilor. Comitetul ar dori intensificarea dialogului și a cooperării între autoritățile publice europene și naționale, părțile interesate din industrie și ONG-urile industriale relevante.

4.4.

Partenerii sociali de la toate nivelurile au un rol foarte important în negocierea strategiilor pentru o tranziție justă în cadrul comitetelor de întreprindere sau al altor organisme relevante de dialog social. Acestea sunt cele mai în măsură să identifice crearea și dispariția locurilor de muncă și să analizeze și să anticipeze nevoile viitoare de formare și perfecționare a forței de muncă. În prezent, cele mai stringente nevoi sunt pentru lucrătorii specializați în reciclarea, proiectarea și fabricarea de produse cu durată de viață extinsă, gestionarea deșeurilor și sortarea avansată.

5.   Deșeurile, Directiva-cadru privind deșeurile (DCD) și Regulamentul privind transferurile de deșeuri (RTD)

5.1.

Deșeurile au o valoare importantă în ceea ce privește recuperarea materiilor prime secundare, contribuind la economia circulară a UE și la Pactul verde european, reducând dependența de materiile prime primare importate și economisind resursele naturale, reducând în același timp consumul de energie necesar pentru a extrage și prelucra materii prime primare în Europa și reducând emisiile de CO2 în industriile feroase și neferoase.

5.2.

Viitoarea revizuire a Directivei-cadru privind deșeurile a UE, care are scopul de a îmbunătăți protecția mediului și a sănătății publice față de efectele gestionării deșeurilor, de a reduce volumul de deșeuri, de a crește gradul de reutilizare și a îmbunătăți colectarea separată pentru a încuraja pregătirea în vederea reutilizării și a reciclării de înaltă calitate, este importantă pentru gospodării și pentru industrie deopotrivă.

5.3.

CESE consideră că criteriile relevante din Directiva-cadru privind deșeurile pentru atingerea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind economia circulară ar trebui să fie stabilite și armonizate ulterior în cadrul UE. Comitetul consideră că este necesară coerența cu alte acte legislative, în special cu ESPR și cu legislația statelor membre ale UE, pentru a evita ambiguitățile, duplicările și suprapunerile.

5.4.

Creșterea volumului de deșeuri transferate la nivel intern și accelerarea procedurilor vor conduce la creșterea reciclării interne a materialelor feroase și neferoase, făcându-le mai competitive și contribuind la reducerea emisiilor lor de GES. În plus, Comisia Europeană a estimat că în sectoarele reciclării și reutilizării se vor crea între 9 000 și 23 000 de noi locuri de muncă.

5.5.

CESE a concluzionat deja că „exporturile de deșeuri reciclabile de înaltă calitate […] au loc în detrimentul sustenabilității UE și subminează competitivitatea sa globală, furnizând resurse valoroase concurenților externi” (4). Pentru a valorifica pe deplin volumul crescut de deșeuri interne, Comitetul solicită să se acorde oportunități de finanțare pentru cercetare și dezvoltare, astfel încât să se descopere tehnologii de vârf pentru reutilizare și reciclare și pentru dezvoltarea de instalații ultramoderne pentru tratarea și reciclarea deșeurilor.

5.6.

Exporturile de deșeuri din UE ar trebui permise numai atunci când standardele sociale și de mediu sunt echivalente cu cele din UE și sunt pe deplin respectate în țara de destinație. Scurgerile de deșeuri trebuie prevenite prin înăsprirea controalelor la frontierele UE, iar deșeurile exportate ar trebui să facă obiectul unor norme mai stricte privind transparența; ar trebui să fie puse la dispoziția publicului informații privind gestionarea acestor deșeuri și respectarea standardelor. CESE salută propunerea Comisiei ca auditarea instalațiilor externe de gestionare a deșeurilor să fie făcută de terți și consideră că „partenerii sociali și ONG-urile relevante ar trebui să facă parte din procedurile de audit” (5).

5.7.

Comitetul consideră că ar trebui instituit un control deosebit de strict asupra aspectelor legate de clasificare, în cazul în care exportatorii de deșeuri încearcă să își reclasifice exporturile curente de deșeuri drept exporturi menite să conducă la încetarea statutului de deșeuri. Un astfel de risc ar putea submina complet întreaga reformă propusă de Comisie pentru exportul deșeurilor.

5.8.

Ar trebui să aibă prioritate și să fie efectuate monitorizări ex ante sau verificări ex post eficace ale condițiilor și reglementărilor locale privind prelucrarea deșeurilor. CESE solicită introducerea unor proceduri de protecție adecvate și eficace, pentru a suspenda exporturile în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile necesare.

5.9.

CESE solicită scurtarea perioadei de tranziție de doi ani pentru aplicarea RTD revizuit. Termenul propus de 30 de zile pentru ca autoritățile de tranzit competente să formuleze obiecții valabile cu privire la o expediere planificată pentru recuperare ar trebui redus la zece zile pentru a asigura operabilitatea și pentru a evita întârzierile inutile. În plus, CESE solicită restricții clare în cazul acestor autorități, pentru a le împiedica să facă obiecții multiple cu privire la același transfer.

5.10.

Pentru a asigura integritatea mediului, CESE invită Parlamentul și Consiliul să aplice aceleași criterii stricte în ceea ce privește angajamentele de mediu legate de deșeurile exportate atât pentru țările membre ale OCDE, cât și pentru țările care nu fac parte din OCDE.

5.11.

Deficiențele procedurilor de asigurare a respectării legislației existente în Regulamentul privind transferurile de deșeuri au condus la creșterea numărului de expedieri de deșeuri ilicite de către grupuri infracționale organizate, estimate la 30 % din totalul expedierilor de deșeuri în Europa (6). CESE sprijină aplicarea procedurilor de inspecție și investigare și solicită o cooperare deplină între statele membre și UE, în conformitate cu noua Strategie a UE de combatere a criminalității organizate pentru perioada 2021-2025 (7).

5.12.

Părțile interesate și ONG-urile de la nivel industrial joacă un rol important în combaterea expedierilor ilegale de deșeuri. Datele neconfidențiale ar trebui puse la dispoziția tuturor părților interesate, întrucât o transparență sporită va contribui la reducerea expedierilor ilegale de deșeuri.

6.   Proiectarea ecologică

6.1.

CESE consideră că, pentru a atinge obiectivele ambițioase ale UE prevăzute în Pactul verde european și în Planul de acțiune privind economia circulară, este nevoie de consolidarea legislației privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile. Acest regulament reprezintă pentru producătorii din UE o oportunitate de a-și diferenția produsele față de cele cu performanțe inferioare, folosind o metodă de evaluare comună. Participarea experților din industrie și a altor părți interesate relevante din lanțul valoric este esențială pentru a se asigura că circularitatea se aplică la toate nivelurile de proiectare a produselor, astfel încât să se includă prevenirea generării de deșeuri și cerințe minime privind conținutul reciclat.

6.2.

CESE solicită ca în definiția sustenabilității să fie incluse și aspecte sociale, nu doar cerințe de mediu, cum se întâmplă în prezent. Aspectele sociale ar trebui să respecte standardele internaționale de muncă, cum ar fi dialogul social și negocierile colective.

6.3.

Utilizarea materiilor prime secundare și a subproduselor ar trebui recunoscută în Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, întrucât acestea pot contribui semnificativ la atingerea obiectivelor de politică ale UE privind schimbările climatice. De asemenea, proiectarea produselor și a materialelor componente ale acestora astfel încât să poată fi reciclate este un aspect fundamental pentru îmbunătățirea circularității și a disponibilității unor materii prime secundare de înaltă calitate.

6.4.

Pașaportul digital al produsului este un instrument important pentru a furniza clienților informații relevante privind sustenabilitatea produselor și pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală ale producătorilor, pentru a preveni utilizarea abuzivă a datelor și pentru a evita dezinformarea ecologică. O bază de date solidă, fiabilă și cuprinzătoare este esențială pentru a furniza astfel de informații atât pe piața tradițională, cât și pe piața online.

6.5.

În plus, prelungirea duratei de viață a produselor va deveni din ce în ce mai importantă pentru competitivitatea industriei europene, cu atât mai mult cu cât UE depinde adesea de țări terțe. CESE consideră că investițiile în cercetare și dezvoltare și parteneriatele public-privat trebuie consolidate și trebuie să primească sprijin financiar.

7.   Regulamentul privind produsele pentru construcții (RPC)

7.1.

Împreună cu propunerea de Regulament privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, revizuirea RPC oferă oportunitatea de a alinia sustenabilitatea produselor cu același nivel de ambiție între diferitele sectoare ale pieței din domeniul construcțiilor. Deși propunerea de RPC a recunoscut importanța utilizării de materiale reciclate, și utilizarea subproduselor poate contribui, în egală măsură, la reducerea dependenței de resursele naturale primare și, prin urmare, trebuie să fie luată în considerare în criteriile privind performanța produselor.

7.2.

CESE consideră că introducerea unor cerințe minime privind durabilitatea mediului și la nivel social, împreună cu etichetarea și cu stimulentele de piață, ar crea condiții de concurență echitabile pentru produsele sustenabile și ar asigura recunoașterea corespunzătoare a acestora.

7.3.

Criteriile privind achizițiile publice verzi (GPP) ar trebui să utilizeze pragurile de performanță stabilite în temeiul RDC. CESE consideră că GPP joacă un rol vital în accelerarea modelelor economiei circulare, în promovarea durabilității și în crearea unei piețe a UE pentru produse durabile. CESE este convins că o standardizare armonizată la nivelul UE a produselor pentru construcții va oferi un cadru coerent în toate statele membre, îmbunătățind în același timp transparența în ceea ce privește durabilitatea, posibilitatea de reparare, siguranța etc.

7.4.

CESE subliniază că metodele de evaluare folosite în prezent în sectorul construcțiilor nu sunt complet armonizate și pot conduce la rezultate diferite la nivelul UE și, astfel, la lipsa comparabilității. O condiție prealabilă este îmbunătățirea coerenței și comparabilității evaluărilor performanței de mediu a produselor pentru construcții. Comitetul consideră că evoluțiile metodologiei privind amprenta de mediu (8) sunt pozitive, ceea ce poate contribui la atingerea acestor obiective.

7.5.

CESE salută intenția Comisiei de a promova o serie de propuneri legislative privind îmbunătățirea potențialului de reparare a produselor, prelungirea ciclului de viață al produselor, introducerea etichetării energetice și furnizarea de servicii de reparații disponibile pentru consumatori.

8.   Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

8.1.

Este important să se garanteze că toate ambalajele introduse pe piață sunt fie reciclabile, fie reutilizabile. Proiectarea posibilității de reciclare a ambalajelor ar trebui să țină seama nu numai de rata de reciclare, ci și de capacitatea materialelor de a fi reciclate fără pierderea proprietăților intrinseci și de amploarea înlocuirii materialelor primare. Acest lucru va contribui la asigurarea unei reciclări de înaltă calitate la sfârșitul ciclului de viață. Reciclarea materialelor de ambalare ar trebui să fie luată în considerare în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor care utilizează taxe ecomodulate.

8.2.

Deși conținutul reciclat joacă un rol în stimularea cererii de materiale reciclate, în cazul ambalajelor din oțel există deja o piață funcțională pentru materialele secundare, rata de reciclare a ambalajelor din oțel depășind deja 84 %. Prin urmare, o obligație de a crește conținutul reciclat poate duce, de fapt, la creșterea emisiilor de GES în cazul în care deșeurile trebuie transportate pe distanțe mari și deturnate de la alte fluxuri de surse.

---

(1)  Alianța globală pentru economia circulară și eficiența resurselor.

(2)  EUR-Lex, Comunicarea COM(2021) 350 final a CE pe tema „Actualizarea noii Strategii industriale 2020”.

(3)  EUR-lex: Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă.

(4)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind expedierile de deșeuri și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056 [COM(2021) 709 final – 2021/0367 (COD)] (JO C 275, 18.7.2022, p. 95)..

(5)  Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind expedierile de deșeuri și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056 [COM(2021) 709 final – 2021/0367 (COD)] (JO C 275, 18.7.2022, p. 95)..

(6)  Întrebări și răspunsuri referitoare la noile norme ale UE privind transferurile de deșeuri.

(7)  Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025.

(8)  Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 471, 30.12.2021, p. 1).