Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52022DP0019

    Decizia Parlamentului European din 15 februarie 2022 privind cererea de ridicare a imunității lui Álvaro Amaro (2021/2082(IMM))

    JO C 342, 6.9.2022, p. 313–314 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
    JO C 342, 6.9.2022, p. 277–278 (GA)

    6.9.2022   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 342/313


    P9_TA(2022)0019

    Cerere de ridicare a imunității lui Álvaro Amaro

    Decizia Parlamentului European din 15 februarie 2022 privind cererea de ridicare a imunității lui Álvaro Amaro (2021/2082(IMM))

    (2022/C 342/27)

    Parlamentul European,

    având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Álvaro Amaro, prezentată la 26 aprilie 2021 de judecătorul de la Tribunalul de Arondisment din Guarda în legătură cu o procedură penală, și anunțată în plen la 7 iunie 2021,

    în urma audierii lui Álvaro Amaro, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

    având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

    având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011, 17 ianuarie 2013 și 19 decembrie 2019 (1),

    având în vedere articolul 157 alineatul (2) și alineatul (3) din Constituția Republicii Portugheze și articolul 11 din Legea nr. 7/93 din 1 martie 1993 privind Statutul deputaților în Adunarea Republicii Portugheze,

    având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

    având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0017/2022),

    A.

    întrucât judecătorul de la Tribunalul de Arondisment din Guarda a depus o cerere de ridicare a imunității parlamentare a lui Álvaro Amaro în vederea inițierii unei proceduri penale împotriva acestuia în legătură cu o infracțiune de deturnare de fonduri în calitate de titular al unei funcții politice, care se presupune că a fost săvârșită între jumătatea anului 2007 și jumătatea anului 2013, pasibilă de pedeapsă în temeiul articolului 26 din Codul penal portughez, al articolului 3 litera (i) și al articolului 11 din legea portugheză nr. 34/87 din 16 iulie 1987;

    B.

    întrucât Álvaro Amaro a fost ales primar al Gouveia la 9 octombrie 2005 (pentru un mandat care s-a încheiat în 2009) și a fost reales la 11 octombrie 2009 (pentru un mandat care s-a încheiat în 2013); întrucât, în calitatea sa de primar, se presupune că ar fi acționat în comun și în mod concertat cu alte persoane, cu încălcarea normelor privind controlul bugetar și achizițiile publice și a principiilor neutralității, transparenței și bunei gestionări a fondurilor publice, încălcând astfel îndatoririle aferente funcției sale publice, cu presupusa intenție de a obține beneficii pentru el și pentru ceilalți inculpați; întrucât, în plus, se presupune că ar fi încălcat normele și principiile dreptului administrativ și în special pe cele ale achizițiilor publice, cu scopul de a obține beneficii financiare ilegale;

    C.

    întrucât Álvaro Amaro a fost ales în Parlamentul European la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019;

    D.

    întrucât presupusa infracțiune nu are legătură cu opiniile sau voturile exprimate de Álvaro Amaro în exercitarea funcțiilor sale, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

    E.

    întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriului stat;

    F.

    întrucât în articolul 157 alineatele (2) și (3) din Constituția Portugaliei se prevăd următoarele:

    „(2)   Deputații în Adunării Republicii nu pot figura în calitate de persoane care fac declarații sau de persoane acuzate, fără autorizarea Adunării. În acest din urmă caz, Adunarea decide în mod obligatoriu în favoarea autorizării atunci când există indicii clare privind comiterea unei infracțiuni săvârșite cu intenție, pasibilă de o pedeapsă privativă de libertate cu o durată maximă mai mare de trei ani.

    (3)   Niciun deputat în Adunarea Republicii nu poate fi reținut, arestat sau închis fără autorizarea Adunării, cu excepția unei infracțiuni săvârșite cu intenție, pasibilă de pedeapsa cu închisoarea menționată la alineatul anterior și în flagrant delict.”;

    G.

    întrucât este de competența exclusivă a Parlamentului să decidă dacă să ridice sau nu imunitatea într-un anumit caz; întrucât, pentru a adopta decizia de a ridica sau nu imunitatea unui deputat, Parlamentul poate lua, în mod rezonabil, în considerare poziția acestuia (2); întrucât, la audierea sa, Álvaro Amaro a declarat că nu are obiecții cu privire la ridicarea imunității sale parlamentare;

    H.

    întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și pe deputații săi de proceduri judiciare inițiate în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

    I.

    întrucât infracțiunile de care este acuzat Álvaro Amaro au avut loc înainte de alegerea sa în Parlamentul European;

    J.

    întrucât, în acest caz, Parlamentul nu a găsit nicio dovadă de fumus persecutionis, și anume elemente de fapt care să indice că intenția care stă la baza procedurii judiciare ar putea fi subminarea activității politice a unui deputat și, prin urmare, a Parlamentului European;

    K.

    întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu are rolul unui tribunal, iar în contextul unei proceduri de ridicare a imunității deputatul în cauză nu poate fi considerat drept „acuzat” (3);

    1.

    hotărăște să ridice imunitatea lui Álvaro Amaro;

    2.

    încredințează Președintei sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente ale Republicii Portugalia și lui Álvaro Amaro.

    (1)  Hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579; hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102; hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23; hotărârea Curții de Justiție din 19 decembrie 2019, Junqueras Vies, C-502/19, ECLI:EU:C:2019:1115.

    (2)  Hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, punctul 28.

    (3)  Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois/Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.


    Top