52022DC0641

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.11.2022

COM(2022) 641 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raportul din 2022 privind îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2020

1.Introducere și cadru general

Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică (DEE) și Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor (DPEC), ambele modificate prin Directiva (UE) 2018/2002 și, respectiv, prin Directiva (UE) 2018/844, constituie o parte esențială a legislației Uniunii Europene (UE) în domeniul climei și al energiei, stabilind obiectivele UE în materie de eficiență energetică și punând bazele pentru măsurile de valorificare a întregului potențial de eficiență energetică al economiei UE.

DEE impune tuturor statelor membre ale UE să pună în aplicare măsuri de politică pentru a îmbunătăți eficiența energetică de-a lungul diferitelor etape ale lanțului energetic, de la producție până la consumul final. Aceste eforturi sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor UE în materie de eficiență energetică și reprezintă o contribuție esențială la decarbonizarea economiei UE până în 2050. Obiectivul de eficiență energetică al UE pentru 2020 (articolul 3 din DEE) corespunde unei reduceri cu 20 % a consumului de energie primară și a consumului final de energie al UE până în 2020, comparativ cu consumul de energie preconizat în scenariul PRIMES din 2007 pentru 2020. În ceea ce privește consumul de energie primară (PEC), acest obiectiv are ca rezultat un nivel al consumului de 1 312 Mtep, iar pentru consumul final de energie (FEC), acesta se ridică la 959 Mtep.

DPEC cuprinde o gamă largă de politici și măsuri de sprijin care vizează creșterea ratelor actuale scăzute de renovare a parcului imobiliar existent. În special, articolul 2a din DPEC impune statelor membre să stabilească strategii cuprinzătoare de renovare pe termen lung pentru a mobiliza investiții vizând decarbonizarea parcurilor imobiliare naționale până în 2050 (cu etapele orientative pentru 2030, 2040 și 2050), precum și pentru a sprijini tranziția către un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență și decarbonizat până în 2050. Articolul 5 impune statelor membre să stabilească cerințe minime de performanță energetică optime din punctul de vedere al costurilor pentru clădirile noi și pentru clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore. Articolul 9 prevede că toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero până la 31 decembrie 2020 (și după 31 decembrie 2018 pentru toate clădirile publice noi).

Articolul 27 din Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice (Regulamentul privind guvernanța) impune statelor membre să raporteze Comisiei, până la 30 aprilie 2022, informațiile prevăzute în partea 2 din anexa IX la respectivul regulament. În ceea ce privește DEE, aceasta include progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de la articolul 3 privind obiectivele de eficiență energetică, de la articolul 5 privind rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice, de la articolul 7 referitor la obligația privind economiile de energie și de la articolul 8 privind auditurile energetice. În plus, în ceea ce privește DPEC, raportarea este obligatorie în temeiul articolului 9 privind clădirile noi și renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero. În plus, articolul 21 din Regulamentul (UE) 2018/1999 prevede că rapoartele intermediare ale planurilor naționale integrate privind energia și clima (PNEC) trebuie să includă etapele orientative ale strategiei de renovare pe termen lung și să specifice modul în care acestea contribuie la atingerea obiectivelor de eficiență energetică ale UE, precum și politicile și măsurile relevante prezentate în strategiile de renovare pe termen lung. Sunt necesare informații cu privire la nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor ale standardelor minime de performanță energetică care rezultă din calculele naționale, în conformitate cu secțiunea B din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și cu privire la numărul și suprafața clădirilor noi și renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999.

Prezentul raport analizează informațiile furnizate de statele membre în rapoartele lor și le completează cu datele Eurostat. În plus, raportul analizează evaluarea strategiilor naționale de renovare pe termen lung și rapoartele privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor prezentate Comisiei de către statele membre. În ceea ce privește obligația de raportare pentru 2022, toate cele 27 de state membre și-au prezentat rapoartele. Cu toate acestea, raportul Ungariei nu conține nicio informație privind eficiența energetică, iar rapoartele României și Croației sunt considerate extrem de incomplete.

2.Progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de eficiență energetică pentru 2020 – articolul 3 din DEE

În perioada 2005-2020, consumul de energie din UE a urmat o tendință generală descendentă, după cum se arată în figura 1. Această scădere a consumului de energie a fost însoțită de o scădere generală a intensității energetice și a consumului de energie pe cap de locuitor. În 2020, obiectivele UE în ceea ce privește consumul de energie primară și consumul final de energie au fost depășite, ridicându-se la 1 236 Mtep și, respectiv, 907 Mtep. Ar trebui remarcat faptul că valorile PEC și FEC din 2020 au fost influențate în mod semnificativ de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de măsurile de limitare a circulației persoanelor, impuse de autoritățile naționale, care au restricționat în mod semnificativ activitatea globală și, prin urmare, au redus cererea de energie 1 . Cu toate acestea, valorile din 2019 (și anume înainte de impactul pandemiei de COVID-19 în UE) indicau deja o tendință de scădere a consumului de energie, în pofida faptului că valorile PEC și FEC din 2019 depășeau obiectivul pentru 2020, 1 354 Mtep și, respectiv, 986 Mtep.

Figura 1: Tendințele privind consumul final de energie și consumul de energie primară din UE-27 (linia reprezintă traiectoria între consumul din 2005 și consumul din 2020, iar punctele reprezintă obiectivele PEC și FEC pentru 2020)

Sursa: Centrul Comun de Cercetare (JRC), pe baza datelor Eurostat, setul de date din aprilie 2022 2

Figura 2 identifică factorii care au asigurat respectarea obiectivului PEC pentru 2020 printr-o descompunere cumulativă a variațiilor din perioada 2014-2020 din UE-27. După o perioadă de ușoară creștere a consumului de energie în perioada 2014-2017, intensitatea energetică primară a început să compenseze creșterea economică în 2018. Cu toate acestea, în 2020 consumul a scăzut doar sub cifrele din 2013 – din cauza efectului combinat al declinului economiei (6 %) cauzat de criza provocată de pandemie și al îmbunătățirii continue a intensității energetice primare (3 %), ceea ce reflectă impactul politicilor și legislației UE în domeniul energiei și al climei.

Figura 2: Contribuția diverselor efecte la variația PEC în UE-27 în perioada 2014-2020

Sursa: JRC, pe baza datelor Eurostat, setul de date din aprilie 2022 3

Criza provocată de pandemie a determinat o scădere a PEC și FEC în fiecare stat membru în 2020. Scăderile PEC au variat de la 15 % (Malta) la 1 % (Lituania). Figura 3 prezintă contribuția diverselor efecte la variația PEC în UE-27 și în statele membre în perioada 2019-2020. În această perioadă, declinul excepțional al economiei a fost un factor determinant pentru reducerea consumului de energie, în toate statele membre, cu excepția a două dintre acestea, Irlanda și Lituania.

Îmbunătățirile în ceea ce privește intensitatea energetică finală 4 au contribuit, de asemenea, la reducerea PEC cu aproximativ 2 % în UE-27 la nivel colectiv și în majoritatea statelor membre. În Irlanda și Malta, îmbunătățirile în ceea ce privește intensitatea energetică finală au contribuit la o scădere a consumului de energie cu 15 %. Cu toate acestea, au existat excepții în Bulgaria, Cehia, Croația, România, Ungaria și Suedia, unde a fost înregistrată o creștere cu până la 3 %. O iarnă mai călduroasă în 2020 decât în 2019 a contribuit totodată la o ușoară scădere a cererii.

Figura 3: Contribuția diverselor efecte la variația PEC în UE-27 și în fiecare stat membru în perioada 2019-2020

Sursa: JRC, pe baza datelor Eurostat, setul de date din aprilie 2022 5

În ceea ce privește FEC, variațiile tendințelor sunt apreciate în funcție de sector. În ansamblu, FEC a scăzut cu 8,0 % între 2019 și 2020, după o creștere constantă în perioada 2014-2018. În 2020, toate statele membre au înregistrat o scădere a consumului final de energie în sectorul transporturilor și un nivel stabil (variind în intervalul ± 1 %) sau în scădere al consumului final de energie în sectorul serviciilor. După cum se arată în tabelul 1, modelul FEC pentru industrie și gospodării a variat de la un stat membru la altul.

Tabelul 1: Tendințe ale consumului în sectoare-cheie la nivel național în perioada 2019-2020

Stat membru	Energie finală
	Total	Industrie	Transporturi	Gospodării	Servicii
BE	↘	↘	↘	→	↘
BG	↘	↘	↘	↗	↘
CZ	↘	→	↘	↗	↘
DK	↘	↗	↘	↘	↘
DE	↘	↘	↘	→	↘
EE	↘	↘	↘	→	→
IE	↘	↘	↘	↗	→
EL	↘	↘	↘	→	↘
ES	↘	↘	↘	→	↘
FR	↘	↘	↘	↘	↘
HR	↘	→	↘	↗	↘
IT	↘	↘	↘	↘	↘
CY	↘	↗	↘	→	↘
LV	↘	↗	↘	↘	↘
LT	↘	↘	↘	→	↘
LU	↘	↘	↘	↗	↘
HU	↘	→	↘	↗	↘
MT	↘	↗	↘	↗	↘
NL	↘	→	↘	↘	↘
AT	↘	↘	↘	→	↘
PL	↘	↘	↘	→	↘
PT	↘	↘	↘	↗	↘
RO	↘	→	↘	↗	↘
SI	↘	↘	↘	↗	↘
SK	↘	↘	↘	↗	↘
FI	↘	↘	↘	↘	↘
SE	↘	↗	↘	↘	→
UE	↘	↘	↘	→	↘

Sursa: JRC, pe baza datelor Eurostat, setul de date din aprilie 2022 6

În ceea ce privește sectorul rezidențial, situația excepțională a crizei provocate de pandemie a condus la o ușoară creștere a consumului final de energie, din cauza măsurilor de izolare și a muncii la distanță. Figura 4 arată că impactul combinat al efectelor fenomenelor meteorologice și al efectelor de avere 7 compensează atât efectele pozitive asupra populației în ansamblu, cât și efectele de intensitate la nivelul UE în sectorul rezidențial. Condițiile unei ierni mai călduroase în 2020 (comparativ cu 2019) au limitat consumul în toate statele membre, cu excepția Bulgariei, Cehiei, Irlandei, Croației, Ungariei, Sloveniei, Slovaciei, Poloniei, Greciei, Austriei și României. Efectele de avere legate de creșterea suprafeței și a venitului disponibil pe cap de locuitor au exercitat o forță opusă în jumătate dintre statele membre, determinând o creștere a consumului în Belgia, Cehia, Franța, Irlanda, Lituania, Letonia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia. Creșterile în materie de intensitate 8 au determinat creșterea consumului în toate statele membre, cu excepția Cehiei, Letoniei, Austriei, Poloniei și Slovaciei.

Figura 4: Contribuția diverselor efecte la variația FEC în sectorul rezidențial în perioada 2019-2020

Sursa: Eurostat, JRC și Odyssee-Mure, 2022 9

Creșterea consumului final de energie în sectorul rezidențial a fost compensată în mod semnificativ de o scădere a acestuia în sectorul transporturilor. În ceea ce privește sectorul transporturilor, scăderea consumului final de energie a fost determinată de efectul activității, în principal ca urmare a restricțiilor în materie de transport cauzate de pandemie, care au redus în mod semnificativ volumele de transport de călători.

După cum se arată în figura 5, în cazul sectorului industrial și în cel al serviciilor, efectul asupra ocupării forței de muncă și numărul de ore lucrate au determinat scăderea consumului final de energie pentru UE în 2020, efectul asupra ocupării forței de muncă fiind cel mai important factor determinant al scăderii consumului de energie al statelor membre. În schimb, factorul de intensitate a contribuit la o creștere a consumului final de energie în sectoarele de producție. Aceste rezultate pot fi explicate prin circumstanțele excepționale ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. Chiar dacă statele membre au gestionat criza provocată de pandemia de COVID-19 în moduri relativ diferite, este în continuare posibil ca măsurile de limitare a mișcării persoanelor să conducă la o reducere drastică a programului de lucru, precum și la o creștere a șomajului, chiar dacă numai temporar. Rezultatele efectului structural evidențiază tranziția de la subsectoare cu o intensitate energetică mai ridicată la subsectoare cu o intensitate mai scăzută în opt state membre, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franța, Italia, Cipru, Luxemburg și Slovacia. În cele din urmă, efectul de intensitate a suprimat FEC în nouă state membre, Belgia, Danemarca, Estonia, Grecia, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România și Finlanda. În schimb, celelalte state membre au înregistrat o creștere a FEC pe valoare adăugată în termeni monetari.

Figura 5: Contribuția diverselor efecte la variația FEC în sectoarele de producție în perioada 2019-2020

Sursa: Eurostat, JRC, setul de date din aprilie 2022 10

3.Progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 în materie de eficiență energetică

Atunci când au fost analizate progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, FEC și PEC la nivelul UE în 2020 au fost cu 7,2 % și, respectiv, cu 9,6 % peste nivelurile-țintă pentru 2030. Nivelul-țintă pentru 2030 reprezintă o reducere de 32,5 % față de scenariul de referință din 2007. În 2020, ritmul declinului către obiectivele pentru 2030 a părut a fi suficient atât pentru PEC, cât și pentru FEC, în principal din cauza situației contingente cauzate de pandemia de COVID-19. Sunt necesare mult mai multe eforturi pentru a se realiza o reducere structurală a consumului de energie și pentru a se evita efectele de recul în urma eliminării treptate a efectelor pandemiei de COVID-19 asupra economiilor naționale.

După cum se arată în figura 6, Comisia a propus un obiectiv al UE pentru 2030 de reducere cu 9 % față de scenariul de referință din 2020, ca parte a propunerii sale din iulie 2021 de reformare a DEE 11 . Aceasta echivalează cu o reducere de 36 % în cazul FEC și de 39 % în cazul PEC comparativ cu scenariul de referință din 2007, ceea ce înseamnă 1 023 Mtep în cazul PEC și 787 Mtep în cazul FEC. Acest obiectiv a fost majorat în continuare la 13 % prin pachetul REPowerEU, adoptat în mai 2022, procent care ar corespunde unui consum maxim de energie în UE de 980 Mtep în cazul PEC și de 750 Mtep în cazul FEC.

Figura 6: Reducerea PEC și FEC în raport cu previziunile scenariului de referință REF2007

Sursa: Comisia Europeană, Direcția Generală Energie, 2022

4.Îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică pentru 2020 pentru fiecare stat membru

Tabelul 2 oferă o imagine de ansamblu a obiectivelor PEC și FEC. Dintre cele 27 de state membre, 24 și-au atins obiectivul privind consumul de energie primară pentru 2020, iar 21 și-au atins obiectivul privind consumul final de energie pentru 2020. Amploarea rezultatelor slabe a fost, în general, scăzută. Numai Bulgaria și Belgia nu și-au îndeplinit obiectivele privind PEC sau FEC. Cu excepția Lituaniei, care a înregistrat rezultate mai slabe cu 19 % în ceea ce privește consumul final de energie, rezultatele slabe sunt, în medie, de 0,9 % în cazul neîndeplinirii obiectivului privind PEC și de 6,7 % în cazul FEC.

Tabelul 2: Îndeplinirea obiectivelor privind FEC și PEC pentru fiecare stat membru

Stat membru	PEC	Obiectivul privind PEC	PEC realizat în %	FEC	Obiectivul privind FEC	FEC realizat în %
BE	43,9	43,7	99,6 %	33,3	32,5	97,6 %
BG	17,2	16,9	98,1 %	9,5	8,6	90,6 %
CZ	37,5	44,3	118,2 %	24,5	25,3	103,4 %
DK	15,3	17,5	114,3 %	13,1	15,2	115,4 %
DE	262,3	276,6	105,4 %	201,7	194,3	96,4 %
EE	4,3	5,5	127,5 %	2,8	2,9	105,4 %
IE	13,4	13,9	103,5 %	11,2	11,7	104,7 %
EL	19,2	24,7	128,4 %	14,5	18,4	127,3 %
ES	105,0	123,4	117,5 %	73,8	86,3	117,0 %
FR	208,4	226,40	108,6 %	130,1	137,9	106,0 %
HR	7,8	10,7	137,9 %	6,5	7,0	107,6 %
IT	132,3	158,0	119,4 %	102,7	124,0	120,7 %
CY	2,2	2,2	101,6 %	1,6	1,9	121,8 %
LV	4,3	5,4	126,0 %	3,9	4,5	115,9 %
LT	6,2	6,5	104,4 %	5,3	4,3	81,0 %
LU	3,9	4,5	113,9 %	3,8	4,2	111,2 %
HU	23,9	26,6	111,4 %	18,0	18,2	101,1 %
MT	0,7	0,8	111,1 %	0,5	0,6	116,4 %
NL	58,4	60,7	103,9 %	45,5	52,2	114,7 %
AT	29,7	31,5	106,1 %	26,1	25,1	96,2 %
PL	96,9	96,4	99,5 %	71,1	71,6	100,6 %
PT	19,5	22,5	115,1 %	15,0	17,4	115,8 %
RO	30,9	43,0	139,1 %	23,5	30,3	128,9 %
SI	6,1	7,1	115,8 %	4,4	5,1	116,6 %
SK	15,2	16,4	108,0 %	10,4	10,4	100,2 %
FI	29,9	35,9	120,0 %	23,3	26,7	114,5 %
SE	41,7	43,4	104,1 %	30,9	30,3	97,8 %

Sursa: JRC, pe baza rapoartelor prezentate de statele membre, Eurostat, setul de date din aprilie 2022 12

5.Rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice – articolul 5 din DEE

Articolul 5 alineatul (1) din DEE impune statelor membre să se asigure că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația lor centrală și care nu respectă cerințele minime în materie de energie se renovează anual. Obiectivul este ca statele membre să îndeplinească cel puțin cerințele minime privind performanța energetică (minimum energy performance – MEPS) prevăzute la articolul 4 din DPEC. În subsidiar, statele membre pot opta pentru o abordare alternativă [în temeiul articolului 5 alineatul (6) din DEE] și pot realiza, până în 2020, economii de energie echivalente sau mai mari decât cele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) pentru același parc imobiliar. Tabelele 3 și 4 oferă o sinteză a celor mai recente progrese înregistrate de statele membre în legătură cu articolul 5 alineatul (1), în ceea ce privește abordarea implicită și, respectiv, abordarea alternativă.

Tabelul 3: Stadiul punerii în aplicare a articolului 5 din DEE de către statele membre care au ales abordarea implicită 13 , 14 , 15 , 16 , 17

Stat membru	Clădiri ale administrației centrale cu o suprafață de > 250 m2 la 1 ianuarie 2021		Cerința anuală în temeiul articolului 5	Progresele înregistrate în 2020 în temeiul articolului 5
	Toate [m2]	Neconforme cu MEPS [m2]	Obligația de renovare a suprafeței [m2]	Suprafața renovată [m2]	Obligația anuală îndeplinită în 2020 în ceea ce privește suprafața [%]	Cuantumul economiilor în perioada 2014-2020	Suprafața totală renovată în perioada 2014-2020	Obligația totală îndeplinită în perioada 2014-2020 în ceea ce privește suprafața [%]
BG	2 571 112	1 761 062	54 903	91 796	167,2 %	nu se aplică	480 595	59,3 %
EE	1 386 400	853 951	26 600	9 471	35,6 %	nu se aplică	209 041	105,4 %
EL	212 725	200 725	6 030	0	0,0 %	0,25	12 000	27,7 %
ES	11 273 677	9 198 323	279 902	304 763	108,9 %	nu se aplică	1 930 977	95,7 %
HU	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică
IT	16 485 850	13 401 778	404 023	89 180	22,1 %	nu se aplică	3 107 612	99,6 %
LT	nu se aplică	1 996 799	62 541	2 720	4,3 %	nu se aplică	504 249	113,8 %
LU	126 253	61 050	1 832	0	0,0 %	nu se aplică	23 013	148,9 %
LV	1 862 320	1 862 320	53 550	98 102	183,2 %	nu se aplică	409 659	91,9 %
PT	4 478 805	849 415	24 967	3 107	12,4 %	nu se aplică	28 034	27,2 %
RO	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică	nu se aplică
SI	957 014	890 992	24 822	2 528	10,2 %	0,33	59 717	nu se aplică

Sursa: JRC, pe baza rapoartelor prezentate de statele membre, Eurostat, setul de date din aprilie 2022 18

Tabelul 4: Stadiul punerii în aplicare a articolului 5 din DEE de către statele membre care au ales abordarea alternativă 19 , 20 , 21 , 22 , 23 , 24

Stat membru	Clădiri ale administrației centrale cu o suprafață de > 250 m2 la 1 ianuarie 2021		Cerința anuală în temeiul articolului 5	Progresele înregistrate în 2020 în temeiul articolului 5
	Toate [m2]	Neconforme cu MEPS [m2]	Obligația anuală privind economiile de energie [ktep]	Economiile realizate [ktep]	Obligația anuală îndeplinită în 2020 în ceea ce privește economiile de energie [%]	Valoarea economiilor în perioada 2014-2020	Suprafața totală renovată în perioada 2014-2020	Obligația totală îndeplinită în perioada 2014-2020 în ceea ce privește suprafața [%]
AT	nu se aplică	750 000	0,15	0,89	593,3 %	4,90	nu se aplică	478,9 %
BE	nu se aplică	nu se aplică	0,11	1,13	1 054,8 %	8,42	nu se aplică	1 119,2 %
CY	nu se aplică	nu se aplică	0,11	0,17	153,3 %	1,78	nu se aplică	97,8 %
CZ	2 405 077	1 599 209	0,49	0,60	121,4 %	7,60	nu se aplică	219,6 %
DE	2 900 000 (2019)	nu se aplică	0,61 (2019)	5,58 (2019)	909 % (2019)	83,996 (2014-2019)	nu se aplică	2 128% (2014-2019)
DK	nu se aplică	988 782	0,38	0,80	210,5 %	4,20	nu se aplică	157,9 %
FI	nu se aplică	2 195 943	0,09	0,14	156,4 %	1,55	nu se aplică	206,1 %
FR	nu se aplică	22 200 000	35,55	98,02	275,7 %	764,40	nu se aplică	307,2 %
HR	nu se aplică	nu se aplică	0,12	0,00	0,0 %	4,07	nu se aplică	497,9 %
IE	nu se aplică	335 954	0,16	0,77	478,8 %	4,24	nu se aplică	378,2 %
MT	167 166	49 715	nu se aplică	0,02	nu se aplică	0,04	nu se aplică	nu se aplică
NL	nu se aplică	nu se aplică	4,18	1,87	44,7 %	185,90	nu se aplică	635,4 %
PL	nu se aplică	nu se aplică	0,37	0,58	155,3 %	3,22	nu se aplică	123,2 %
SE	nu se aplică	86 871	0,24	– 3,71	0,0 %	1,57	nu se aplică	83,7 %
SK	nu se aplică	1 339 616,22	4,49	10,63	236,9 %	43,22	nu se aplică	160,6 %

Sursa: JRC, pe baza rapoartelor statelor membre, 2022 25

6.Obligația privind economiile de energie – articolul 7 din DEE

Articolul 7 din DEE se referă la obligația statelor membre de a furniza, printre altele, cantitatea cumulată de economii de energie realizate în 2019 și 2020 pentru a se putea evalua dacă obligațiile lor privind economiile de energie pentru perioada 2014-2020 au fost îndeplinite.

După cum se arată în tabelul 5, economiile de energie cumulate în perioada 2014-2020 în 24 de state membre 26 s-au ridicat la 197,4 Mtep – și anume 103 % din cuantumul obligațiilor privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2014-2020 (191,7 Mtep) pentru aceste 24 de state membre. Acesta este echivalentul a 97,5 % din cuantumul obligațiilor privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale pentru perioada 2014-2020 (202,5 Mtep) pentru cele 27 de state membre. În funcție de cifrele finale pentru celelalte trei state membre, este posibil ca obiectivul privind economiile cumulate totale pentru cele 27 de state membre în ansamblu să fi fost atins 27 .

Dintre cele 24 de state membre care au prezentat date 28 privind economiile lor finale, 14 state membre și-au îndeplinit obligația privind economiile de energie. Șapte state membre – Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda și Țările de Jos – și-au depășit obligația privind economiile de energie cu peste 20 %; în cazul Austriei, Danemarcei și Finlandei procentul este de peste 50 %. Șase state membre – Franța, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Suedia – și-au depășit obligația privind economiile de energie cu un procent cuprins între 5 și 18 %. Belgia și-a îndeplinit obligația privind economiile de energie cu o marjă de aproximativ 1 %.

Zece state membre nu și-au îndeplinit obligația privind economiile de energie, iar patru dintre acestea, Bulgaria, Italia, Slovenia și Spania, s-au situat cu mai puțin de 10 % sub nivelul necesar pentru îndeplinirea acestei obligații. Germania s-a situat cu aproximativ 12 % sub nivelul necesar pentru îndeplinirea obligației privind economiile de energie. Patru state membre – Republica Cehă, Grecia, Polonia și Portugalia – s-au situat cu un procent cuprins între 25 și 30 % sub nivelul necesar pentru îndeplinirea obligației privind economiile de energie. Luxemburg s-a situat cu aproximativ 48 % sub nivelul necesar pentru îndeplinirea obligației privind economiile de energie.

Tabelul 5: Economiile cumulate de energie în perioada 2014-2020 raportate de statele membre – comparativ cu cantitatea de economii cumulate de energie obligatorii pentru perioada 2014-2020 în temeiul articolului 7 din DEE (în ktep)

	Economii cumulate de energie RAPORTATE în perioada 2014-2020	Economii cumulate de energie OBLIGATORII în perioada 2014-2020	% de realizare
Austria	10 309	5 200	198 %
Belgia	6 815	6 759	101 %
Bulgaria	1 785	1 942	92 %
Croația		1 296
Cipru	325	242	134 %
Cehia	3 459	4 882	71 %
Danemarca	5 821	3 841	151 %
Estonia	790	610	130 %
Finlanda	7 831	4 213	186 %
Franța	35 757	31 384	114 %
Germania	36 812	41 989	88 %
Grecia	2 450	3 333	73 %
Ungaria		4 001
Irlanda	2 627	2 164	121 %
Italia	23 239	25 502	91 %
Letonia	898	851	106 %
Lituania	1 115	1 004	111 %
Luxemburg	267	515	52 %
Malta	78	67	116 %
Țările de Jos	16 043	11 512	139 %
Polonia	10 473	14 818	71 %
Portugalia	1 885	2 532	74 %
România		5 511
Slovacia	2 550	2 284	112 %
Slovenia	913	945	97 %
Spania	15 207	15 979	95 %
Suedia	9 940	9 114	109 %
TOTAL	197 389 *	202 489	97,5 %;

* Total pentru 24 de state membre

Sursa: informații raportate de statele membre și completate de calculele și estimările Comisiei, dacă este cazul 29

Este important să se sublinieze faptul că schemele de obligații în materie de eficiență energetică (EEOS) contribuie cu aproximativ 33 % la economiile de energie realizate prin fiecare tip de măsură de politică pusă în aplicare, în timp ce schemele de finanțare contribuie cu aproximativ 14 %. Impozitele pe energie și CO2 reprezintă 17 % din totalul economiilor de energie realizate (a se vedea figura 7 de mai jos).

Figura 7: Ponderea economiilor cumulate de energie raportate pe tip de măsură de politică (stânga) și distribuția numărului de măsuri de politică pe tip de măsură de politică (dreapta) la nivelul UE

Sursa: Calcule efectuate de Comisia Europeană (Direcția Generală Energie) pe baza datelor prezentate de statele membre în 2022 privind măsurile de politică raportate în temeiul articolului 7 alineatul (1) din DEE pentru perioada 2014-2020 și economiile cumulate de energie raportate pentru perioada 2014-2020 (date disponibile pentru 24 de state membre).

În ceea ce privește sectoarele vizate de măsurile de politică puse în aplicare în temeiul articolului 7 din DEE, cea mai mare pondere a economiilor de energie raportate de statele membre rezultă din măsuri transversale, care nu pot fi atribuite unui singur sector, după cum se arată în figura 9. Majoritatea măsurilor de politică, în funcție de numărul de măsuri de politică raportate în temeiul articolului 7 alineatul (1) din DEE, vizează serviciile și industria (acoperind majoritatea întreprinderilor, cu excepția societăților de transport) și sectorul public (cu excepția locuințelor deținute de organisme publice, care sunt incluse în sectorul gospodăriilor private).

Figura 8: Ponderea economiilor cumulate de energie raportate pe sectoare la nivelul UE (date pentru 24 de state membre)

Sursa: Calcule efectuate de Comisia Europeană (Direcția Generală Energie) pe baza datelor prezentate de statele membre în 2022 privind economiile cumulate de energie raportate pentru perioada 2014-2020 (date disponibile pentru 24 de state membre).

Tabelul 6 prezintă lista celor mai importante trei măsuri pentru fiecare stat membru, indicând măsurile de politică ce au generat cele mai mari ponderi ale economiilor cumulate de energie pentru fiecare stat membru. În rapoartele lor, statele membre au prezentat liste actualizate ale măsurilor de politică pe care le-au raportat în temeiul articolului 7 alineatul (1) din DEE pentru perioada 2014-2020. În total, au fost raportate 498 de măsuri 30 , dintre care 40 au fost raportate pentru prima dată 31 . Trebuie remarcat faptul că nu au fost raportate noi scheme de obligații în materie de eficiență energetică, deși există unele planificate pentru perioada 2021-2030.

Tabelul 6: Prezentare generală a celor mai importante trei măsuri pentru fiecare stat membru (pe baza economiilor cumulate de energie din perioada 2014-2020 raportate pentru fiecare măsură de politică) 32

Stat membru*	Cele mai importante trei măsuri de politică per stat membru (în ordinea descrescătoare a economiilor cumulate)	Economii cumulate de energie în perioada 2014-2020	% din economiile cumulate ale statului membru
Austria	Impozitarea energiei	3 809	37 %
	Schema de obligații în materie de eficiență energetică pentru furnizorii de energie	3 068	30 %
	Sprijin la nivel de provincie pentru construcția de locuințe, sprijin pentru energie și sprijin pentru mediu, precum și cupoane valorice pentru renovarea sectorului privat	1 440	14 %
Belgia	Flandra: Acorduri de politică energetică încheiate cu întreprinderile	2 950	43 %
	Flandra: Obligații de serviciu public pentru utilizarea rațională a energiei impuse operatorilor de rețea (REG)	1 184	17 %
	Valonia: Acorduri sectoriale 2 (AdB)	1 116	16 %
Bulgaria	Scheme de obligații în materie de eficiență energetică prin derogare de la articolul 7 alineatul (8) din DEE – schema anterioară de obligații, aferentă perioadei 2011-2013	780	44 %
	Scheme de obligații în materie de eficiență energetică	451	25 %
	Programul național pentru eficiența energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale (2016-2020)	271	15 %
Cipru	Taxe pe combustibilii pentru transport	278	85 %
	Cerințe minime de performanță energetică a clădirilor înainte de transpunerea Directivei 2010/31/UE.	19	6 %
	Programul de subvenționare „Economii de energie – Modernizarea gospodăriilor”.	13	4 %
Cehia	Cadrul strategic pentru dezvoltare durabilă – Îmbunătățirea proceselor tehnologice	1 371	40 %
	Noul program privind economiile verzi pentru perioada 2014-2020 (MoE)	320	9 %
	Programul operațional pentru antreprenoriat și inovare 2007-2013 (MIT)	298	9 %
Danemarca	Schema de obligații în materie de eficiență energetică	5 821	100 %
Estonia	Accizele și taxa pe valoarea adăugată pentru motorină și păcură ușoară	169	21 %
	Taxa pentru energia din surse regenerabile	94	12 %
	Accizele și taxa pe valoarea adăugată pentru benzină	86	11 %
Finlanda	Acorduri privind eficiența energetică	2 868	37 %
	Impozitarea combustibililor utilizați în transporturi/traficul auto	1 761	22 %
	Pompe de căldură pentru locuințe independente și înșiruite	923	12 %
Franța	Sistemul de certificate albe (CEE)	35 757	100 %
Germania	Impozitul pe energie și electricitate	12 205	33 %
	Ordonanța privind economiile de energie (clădiri existente)	7 543	20 %
	Programe de sprijin oferite de KfW pentru construcții și renovări eficiente din punct de vedere energetic	4 140	11 %
Grecia	Scheme de obligații în materie de eficiență energetică	578	24 %
	Impozit specific pe consumul de produse petroliere	536	22 %
	Înlocuirea autoturismelor vechi	463	19 %
Irlanda	EEOS	1 185	45 %
	Regulamentele din 2005/2008 privind construcțiile – Clădiri, altele decât locuințe	402	15 %
	Taxa VRT/taxa pe autovehicule în funcție de emisii	240	9 %
Italia	Reduceri de impozite	10 394	45 %
	Certificate albe	8 392	36 %
	Planul 4.0 pentru întreprinderi	1 830	8 %
Letonia	Taxe pe energie	359	40 %
	Punerea în aplicare a măsurilor identificate în urma auditurilor energetice ale marilor întreprinderi și ale marilor consumatori de energie electrică	168	19 %
	Concursuri de proiecte în domeniul instrumentelor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice	116	13 %
Lituania	Impozitarea combustibililor utilizați în transporturi	473	42 %
	Programul de renovare (modernizare) a blocurilor de apartamente	251	22 %
	Acorduri încheiate cu întreprinderile din domeniul energiei	162	15 %
Luxemburg	Schema de obligații în materie de eficiență energetică	267	100 %
Malta	Scheme și instrumente de finanțare și stimulente fiscale	45	58 %
	Reglementări și acorduri voluntare	25	32 %
	Caracterul progresiv al sistemului național de tarifare pentru gospodăriile rezidențiale și mecanismul de eco-reducere.	4	5 %
Țările de Jos	Politici care vizează gospodăriile	6 794	42 %
	Prime pentru investiții în domeniul energiei (Energy Investment Allowance – EIA)	5 238	33 %
	Acord pe termen lung pentru marile industrii (MEE), cu excepția rafinăriilor	2 892	18 %
Polonia	Sistemul de certificate albe	9 159	87 %
	Fondul pentru modernizarea rețelei termice	662	6 %
	Taxa pe combustibili	355	3 %
Portugalia	Măsuri din PNAEE care nu sunt raportate separat	864	46 %
	SGCIE – Sistemul de gestionare a consumului intensiv de energie	362	19 %
	Program de sprijinire a utilizării transportului public.	210	11 %
Slovacia	Acord voluntar de economisire a energiei, relații contractuale cu Ministerul Economiei din Republica Slovacă, resurse proprii	653	25 %
	Îmbunătățirea proprietăților termice și tehnice ale clădirilor (EHB), ale blocurilor de apartamente, resurse proprii	524	20 %
	Aplicarea măsurilor legislative, audituri energetice obligatorii la nivelul întreprinderilor industriale, inclusiv management	164	6 %
Slovenia	Schemă EEO: obligația furnizorilor de energie de a face dovada operațiunilor de economisire a energiei	512	56 %
	Măsuri de eficiență energetică finanțate din suplimentul la prețul energiei plătit de toți utilizatorii finali de energie (finanțat prin Fondul sloven ECO – Eko sklad)	401	44 %
Spania 33	Legea nr. 15/2012 privind măsurile de impozitare pentru durabilitatea energetică	2 947	19 %
	Programe puse în aplicare de comunitățile autonome (MENAE)	2 534	17 %
	Program de promovare a competitivității industriale	1 613	11 %
Suedia	Taxa pe energie și pe CO2	9 940	100 %

* Croația, Ungaria și România nu sunt incluse în acest tabel deoarece nu au raportat economiile cumulate pe care le-au realizat în perioada 2014-2020.

Sursa: informații raportate de statele membre și completate de calculele și estimările Comisiei, acolo unde a fost necesar.

7.Audituri energetice și sisteme de gestionare a energiei – articolul 8 din DEE

Articolul 8 din DEE impune societăților care nu sunt întreprinderi mici sau mijlocii să efectueze un audit energetic sau să pună în aplicare un sistem de gestionare a energiei cel puțin o dată la patru ani. În rapoartele lor din 2022, statelor membre li s-a solicitat să indice numărul total estimat de întreprinderi mari de pe teritoriul lor cărora li se aplică articolul 8 alineatul (4) din DEE și numărul auditurilor energetice efectuate în întreprinderile respective. Figura 9 oferă o imagine de ansamblu a notificărilor din 2020 transmise de 23 de state membre 34 .

Figura 9: Audituri energetice efectuate în întreprinderile mari în 2020 35

Sursa: informații raportate de statele membre 36

Numărul raportat de întreprinderi mari diferă de numărul de audituri energetice efectuate la nivelul întreprinderilor mari, deoarece astfel de audituri energetice nu sunt necesare în fiecare an, ci cel puțin o dată la patru ani. În plus, având în vedere circumstanțele pandemiei de COVID-19, mai multe societăți și-au amânat auditurile energetice 37 .

8.Strategii de renovare pe termen lung (SRTL)

Articolul 2a din DPEC impune statelor membre să își prezinte strategiile de renovare pe termen lung până în martie 2020 38 . Comisia a analizat strategiile naționale 39 în vederea efectuării schimbului de bune practici între statele membre. Strategiile naționale și evaluarea Comisiei au reprezentat o contribuție esențială la planurile naționale de redresare și reziliență, în care renovarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic ocupă un loc important.

Majoritatea strategiilor din 2020 includ o imagine clară a politicilor care vizează clădirile publice și furnizează o foaie de parcurs pe termen lung în vederea atingerii obiectivului de decarbonizare a parcului imobiliar până în 2050. Majoritatea acestor foi de parcurs includ etape orientative intermediare specifice pentru 2030 și 2050 și, într-o mai mică măsură, pentru 2040.

Potrivit Comunicării privind valul de renovări 40 , politicile și măsurile care abordează problema reprezentată de sărăcia energetică și de clădirile cu cele mai slabe performanțe merită o atenție deosebită. Majoritatea statelor membre au recunoscut importanța acestei chestiuni și, în general, au prezentat o serie de acțiuni și măsuri de combatere a sărăciei energetice. Au fost alese diferite abordări pentru a identifica clădirile cu cele mai slabe performanțe care urmează a fi vizate (de exemplu, clasa energetică, vechimea și consumul de energie).

Toate strategiile de renovare pe termen lung din 2020 cuprind o secțiune specifică ce prezintă economiile de energie preconizate, beneficiile mai ample legate de sănătate și de calitatea aerului din încăperi și impacturile economice pozitive. Cu toate acestea, jumătate dintre statele membre nu au cuantificat aceste beneficii potențiale.

Strategiile respectă, în general, cerințele DPEC 41 , însă analiza Comisiei evidențiază faptul că nu toate strategiile de renovare pe termen lung sunt suficient de ambițioase în vederea atingerii obiectivelor de decarbonizare pentru 2050. Analiza efectuată de Comisie cu privire la SRTL din 2020 recunoaște că, de la prima rundă a strategiilor (prima prezentare în 2014, urmată de actualizări în 2017), calitatea strategiilor s-a îmbunătățit, dar subliniază necesitatea unei abordări mai uniforme, susținută de orientări și modele armonizate.

Diferențele dintre abordările statelor membre în ceea ce privește stabilirea etapelor orientative naționale îngreunează evaluarea nivelului de ambiție în UE. Majoritatea statelor membre au furnizat valori absolute pentru emisiile de CO2 în ceea ce privește clădirile în 2030, 2040 și 2050, inclusiv o valoare de referință a emisiilor utilizată pentru a estima reducerea relativă. Cu toate acestea, neconcordanțele dintre statele membre sugerează faptul că o comparație directă a ambițiilor acestora în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră poate induce în eroare.

Tabelul 7 sintetizează etapele orientative în ceea ce privește renovarea parcului imobiliar pentru 2030, 2040 și 2050, astfel cum au fost raportate de statele membre în strategiile de renovare pe termen lung din 2020 42 .

Tabelul 7: Ratele de renovare raportate în strategiile naționale de renovare pe termen lung


Stat membru	Renovare finalizată	Renovare planificată
	2020	2030	2040	2050
Austria	1,5 % pe an	1,5 % pe an	1,5 % pe an	1,5 % pe an
Belgia – Bruxelles	mai puțin de 1 % pe an		100 % clădiri publice neutre din punct de vedere energetic	80 % valoare cumulată sector rezidențial
Belgia – Flandra	3,5 % pe an sector rezidențial 105 000 de clădiri	3 % pe an sector rezidențial 32 % valoare cumulată 973 500 de locuințe	3 % pe an sector rezidențial 64 % valoare cumulată 1 923 500 de locuințe	3 % pe an sector rezidențial 96,5 % valoare cumulată 2 873 500 de locuințe
Belgia – Valonia		12 % valoare cumulată sector rezidențial (194 571 de clădiri) 63 400 000 m2 valoare cumulată sector nerezidențial	51 % valoare cumulată sector rezidențial (830 158 de clădiri) 114 000 000 m2 valoare cumulată sector nerezidențial	99 % valoare cumulată sector rezidențial (1 605 485 de clădiri) (25 % renovare aprofundată 399 103) 114 000 000 m2 valoare cumulată sector nerezidențial
Bulgaria		8 % (22 203 509 m2) suprafață cumulată	26 % (71 774 177 m2) suprafață cumulată	46 % (127 597 192 m2) suprafață cumulată
Cipru	1 % valoare cumulată clădiri	1 % pe an 10 % valoare cumulată (43 000)	1 % pe an	1 % pe an
Cehia	45 % valoare cumulată clădiri, peste 25 % renovate superficial	1,4 % pe an SFH, 0,79 % pe an MFH; 2 % pe an clădiri publice 55 % valoare cumulată	1,4 % pe an SFH, 0,79 % pe an MFH; 2 % pe an clădiri publice 60 % valoare cumulată	1,4 % pe an SFH, 0,79 % pe an MFH; 2 % pe an clădiri publice 70 % valoare cumulată
Germania		între 1,3 % și 2 % pe an SFH și între 1,5 % și 2 % pe an MFH pentru perioada 2020-2030
Danemarca	80 % renovări (55-60 % renovare minoră, 20-25 % renovare moderată, 5 % renovare aprofundată)
Estonia	500 000 m2 suprafață cumulată	22 % valoare cumulată (11 880 000 m2)	64 % valoare cumulată (34 560 000 m2)	100 % valoare cumulată (54 000 000 m2) 141 000 de clădiri)
Grecia		23 % sector rezidențial 9 % sector nerezidențial	36-42 % sector rezidențial 14-16 % sector nerezidențial	45-49 % sector rezidențial 19-20 % sector nerezidențial
Spania	56 017 valoare cumulată locuințe	1 256 017 valoare cumulată locuințe (300 000 de locuințe/an)	4 756 017 valoare cumulată locuințe	7 156 017 valoare cumulată locuințe
Finlanda	29 % valoare cumulată clădiri	54 % valoare cumulată	98 % valoare cumulată	100 % valoare cumulată
Franța		între 1,5 % și 3 % pe an în perioada 2020-2050
Croația	0,7 % pe an 5 % valoare cumulată clădiri	3 % pe an	3,5 % pe an (4 % pe an clădiri cu valoare culturală) 60 % valoare cumulată clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero	4 % pe an 100 % valoare cumulată clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
Ungaria	1 % pe an	3 % pe an sector rezidențial 5 % pe an clădiri publice 20 % valoare cumulată clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero	3 % pe an sector rezidențial 5 % pe an clădiri publice 60 % valoare cumulată clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero	3 % pe an sector rezidențial 5 % pe an clădiri publice 90 % valoare cumulată clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero
Irlanda		500 000 valoare cumulată locuințe 100 % clădiri publice 33 % clădiri comerciale	1 000 000 valoare cumulată locuințe 66 % clădiri comerciale	1 500 000 valoare cumulată locuințe 100 % clădiri comerciale
Italia	0,86 % pe an	1,9 % pe an sector rezidențial 2,8 % pe an sector nerezidențial	2,7 % pe an sector rezidențial 2,6 % pe an sector nerezidențial	2,7 % pe an sector rezidențial 2,6 % pe an sector nerezidențial
Lituania	8 % valoare cumulată clădiri	17 % valoare cumulată (99 281 de unități)	43 % valoare cumulată (225 421 de unități)	74 % valoare cumulată (436 008 unități)
Luxemburg	10-14 % valoare cumulată clădiri rezidențiale	3 % pe an sector rezidențial (4 500 de locuințe/an)	3 % pe an sector rezidențial (4 500 de locuințe/an)	3 % pe an sector rezidențial (4 500 de locuințe/an)
Letonia	3 % (678 460 m2) valoare cumulată clădiri publice	8 100 de unități MFH (30 %) și 7 500 de unități SFH 500 000 m2 clădiri publice	16 200 de unități MFH (60 %) valoare cumulată 3 % pe an clădiri publice	Toate clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero
Malta	0,5 % pe an (0,7 % pe an în 2025)	5-6 % pe an în sectorul rezidențial (0,6 % renovare aprofundată) din 2025	5-6 % pe an în sectorul rezidențial (0,6 % renovare aprofundată)	5-6 % pe an în sectorul rezidențial (0,6 % renovare aprofundată)
Țările de Jos		1 500 000 de clădiri
Polonia		3,6 % pe an 236 000 % valoare cumulată clădiri	4,1 % pe an 507 000 valoare cumulată clădiri	3,7 % pe an 751 000 valoare cumulată clădiri
Portugalia		69 % valoare cumulată clădiri (363 680 501 m2)	99 % valoare cumulată clădiri (635 637 685 m2)	100 % valoare cumulată clădiri (747 953 071 m2)
România	0,5 % pe an 6 % suprafață cumulată (32 352 000 m2)	de la 0,5 % la 3,39 % pe an în 2030 19 % suprafață cumulată	3,79 % pe an 57 % suprafață cumulată	4,33 % pe an 100 % suprafață cumulată
Suedia	2,5 % – 5 % pe an în perioada 2016-2019 10 % pe an după 2019
Slovenia	1 795 000 m2 valoare cumulată clădiri publice	29 733 000 m2 valoare cumulată	28 850 600 m2 valoare cumulată SFH 12 778 700 m2 valoare cumulată MFH	32 549 000 m2 valoare cumulată SFH (74 %) 13 924 700 m2 valoare cumulată MFH (91 %)
Slovacia		100 % valoare cumulată MFH	100 % valoare cumulată SFH

Sursa: JRC 2022, pe baza informațiilor raportate de statele membre.

După cum se arată în tabelul 7, indicatorii privind obiectivele în materie de renovare nu sunt standardizați în întreaga UE. 14 state membre au furnizat valori absolute pentru numărul de renovări planificate ale clădirilor/locuințelor sau pentru suprafața renovată (în metri pătrați). În schimb, 13 state membre au exprimat obiectivele în materie de renovare prin prisma ratei anuale de renovare. Trei state membre au furnizat doar ponderea cumulată a clădirilor renovate. 19 state membre au acoperit atât sectorul rezidențial, cât și sectorul nerezidențial, dar unele state membre s-au concentrat asupra sectorului rezidențial sau asupra unor segmente specifice din cadrul sectorului nerezidențial (de exemplu, clădiri comerciale sau clădiri publice).

Rata anuală de renovare planificată pentru următoarele decenii variază între 1 % și 6 %. Unele state membre (Estonia, Croația, Letonia, Portugalia, România și Finlanda) vizează renovarea întregului lor parc imobiliar până în 2050, în timp ce alte state membre (Bulgaria, Grecia, Cipru și Austria) intenționează să renoveze mai puțin de jumătate din parcul lor imobiliar până în 2050. De asemenea, este important să se reamintească faptul că impactul renovărilor energetice depinde în mare măsură de amploarea renovării și că, adesea, acest lucru nu este comparabil sau nu este specificat în strategiile naționale. Cu toate acestea, informațiile disponibile sunt suficiente pentru a concluziona că majoritatea statelor membre intenționează să își mărească rata anuală de renovare a parcului imobiliar cu o medie cuprinsă între 1,5 % și 3 %.

Potrivit analizei Comisiei, nu toate strategiile de renovare pe termen lung sunt suficient de ambițioase în vederea atingerii obiectivelor de decarbonizare pentru 2050 și vor fi necesare mai multe eforturi, resurse și soluții durabile în perspectiva schimbărilor climatice și a neutralității climatice, în conformitate cu Pactul verde european 43 .

9.Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero 44

În conformitate cu articolul 9 din DPEC, clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero au devenit noul standard în materie de clădiri în statele membre până la 31 decembrie 2020 (și după 31 decembrie 2018 pentru toate clădirile publice noi) 45 . Cerințele în materie de performanță a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero au crescut treptat în ultimul deceniu și au o contribuție importantă la decarbonizarea parcului imobiliar al UE 46 ..

Statele membre au stabilit definiții la nivel național pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero și au furnizat indicatori numerici pentru consumul de energie primară, exprimați în kWh/(m2an), care par în medie mai puțin ambițioși decât criteriile de referință prezentate în Recomandarea Comisiei din 2016 47 , constatând că nu este întotdeauna posibilă o comparație directă a definițiilor naționale 48 , deoarece abordările statelor membre variază din cauza diferențelor în ceea ce privește clima, piața, mixul energetic, tradițiile din domeniul construcțiilor și alte condiții locale specifice.

Ponderea medie a energiei din surse regenerabile este estimată între 20 % și 50 % din necesarul total de energie al clădirilor și se preconizează că va crește din cauza necesității de a accelera eliminarea treptată a combustibililor fosili în conformitate cu inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” și cu planul REPowerEU 49 .

Mai mult de jumătate dintre statele membre au o clasă de performanță energetică corespunzătoare nivelului clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Unele state membre fac distincție, în ceea ce privește nivelul de performanță energetică, între clădirile rezidențiale și cele nerezidențiale al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în timp ce altele fac distincție între clădirile noi și cele existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Tabelul 8: Numărul și suprafața clădirilor noi și renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero

	Numărul și suprafața clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero				Numărul și suprafața clădirilor renovate al căror consum de energie este aproape egal cu zero
	Numărul		Suprafața (m2)		Numărul		Suprafața (m2)
	2019	2020	2019	2020	2019	2020	2019	2020
TOTAL	330 704	585 340	77 316 865,46	141 013 006	165 130	203 394	62 180 459	73 600 197

Sursa: JRC 2022, pe baza informațiilor raportate de statele membre.

Datele raportate oferă o imagine dispersată a utilizării clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero în diferite state membre. Câteva state membre par a fi lideri și raportează un număr foarte mare atât pentru clădirile noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero, cât și pentru cele renovate 50 .

10.Nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri 51

Punerea în aplicare a metodologiei de calculare a nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor prevăzută la articolul 5 din DPEC marchează o nouă abordare în ceea ce privește stabilirea unor cerințe minime de performanță energetică pentru clădirile noi și pentru cele existente. Începând din 2013 și, ulterior, o dată la cinci ani, statele membre au fost nevoite să efectueze calcule privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor și să își actualizeze cerințele la nivel național în consecință.

Pe baza evaluării efectuate de către Centrul Comun de Cercetare a rapoartelor statelor membre privind nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor 52 , nivelul mediu optim din punctul de vedere al costurilor pentru clădirile noi este de aproximativ 80 kWh/(m2an) pentru clădirile rezidențiale și de 140 kWh/(m2an) pentru clădirile nerezidențiale. În cazul clădirilor existente care fac obiectul unor renovări majore, nivelul mediu optim din punctul de vedere al costurilor este de aproximativ 130 kWh/(m2an) pentru clădirile rezidențiale și de 180 kWh/(m2an) pentru clădirile nerezidențiale.

O comparație a nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor pentru 2013 și 2018 arată o reducere a cererii de energie primară pentru aproape toate tipurile de clădiri din statele membre, valorile medii fiind reduse cu 21 % și, respectiv, 11 % pentru clădirile rezidențiale și de birouri noi și cu 14 % și, respectiv, 12 % pentru clădirile rezidențiale și de birouri existente.

Statele membre au utilizat metodologia privind nivelul optim al costurilor cu scopul de a stabili cerințe minime de performanță energetică a clădirilor noi și a celor existente, inclusiv pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Fără a ține seama de diferențele dintre statele membre în ceea ce privește tipurile de clădiri, piețele și clima, soluțiile în materie de energie din surse regenerabile, cerințele minime de performanță energetică optime din punctul de vedere al costurilor sunt, de obicei, mai puțin stricte decât cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (în unele state membre, cerințele privind clădirile al căror consum de energie este optim din punctul de vedere al costurilor și cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero sunt similare).

11.Concluzie

În 2020, atât obiectivele privind consumul de energie primară, cât și cele privind consumul final de energie au fost depășite, în mare măsură sub influența efectelor pandemiei de COVID-19. Toate statele membre și-au realizat contribuțiile naționale pentru 2020, cu excepția Belgiei, Bulgariei și Poloniei în ceea ce privește consumul de energie primară și cu excepția Belgiei, Bulgariei, Germaniei, Lituaniei, Austriei și Suediei în ceea ce privește consumul final de energie.

În ceea ce privește progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, de 32,5 % comparativ cu scenariul de referință din 2007, FEC și PEC la nivelul UE în 2020 au fost cu 7,2 % și, respectiv, cu 9,6 % peste nivelurile-țintă pentru 2030. Sunt necesare mult mai multe eforturi în cazul în care UE intenționează să realizeze o reducere structurală a consumului de energie și să îndeplinească noul obiectiv de 13 % propus de Comisie în planul REPowerEU.

În ceea ce privește articolul 7 din DEE, economiile de energie cumulate din perioada 2014-2020, comunicate de 24 de state membre, s-au ridicat la 197,4 Mtep, cifră echivalentă cu 103 % din cuantumul obligațiilor privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale din aceste state pentru perioada 2014-2020 (191,7 Mtep) și cu 97,5 % (202,5 Mtep) pentru cele 27 de state membre. În funcție de rezultatele finale ale celor trei state membre care lipsesc, este posibil să se atingă cuantumul economiilor cumulate necesare pentru cele 27 de state membre. Dintre cele 24 de state membre care au prezentat date complete privind rezultatele lor finale, 14 state membre și-au îndeplinit obligația privind economiile de energie, iar zece state membre nu și-au îndeplinit-o.

Lipsa anumitor informații prevăzute la articolul 5 din DEE, precum și abordările diferite în materie de raportare adoptate de statele membre nu permit înțelegerea nivelului de îndeplinire a obiectivului la nivelul UE. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre și-au îndeplinit fie obligația anuală în 2020, fie obligația totală pentru perioada 2014-2020.

Pentru a îndeplini obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030, eficiența energetică trebuie tratată cu prioritate. În scopul intensificării eforturilor, Comisia a prezentat, în iulie 2021, o propunere de directivă reformată a DEE. Propunerea stabilește noi obiective și domenii de aplicare pentru articolele menționate mai sus, cu o creștere a nivelului de ambiție. Prin urmare, este esențial ca raportarea statelor membre în viitoarele rapoarte naționale intermediare integrate privind energia și clima (articolul 17 din Regulamentul privind guvernanța) și în PNEC să fie completă și coerentă, pentru a permite atât Comisiei, cât și statelor membre să evalueze progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de eficiență energetică și să identifice eventuala necesitate a unor noi măsuri de politică.

În ceea ce privește valul de renovări ale clădirilor, este importantă menținerea dinamicii și furnizarea unor măsuri și mecanisme clare și ambițioase care să poată asigura renovarea clădirilor într-o mai mare măsură și care să exploateze mult mai mult decât în prezent potențialul lor de eficacitate energetică, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivului de eficiență energetică, la reducerea cererii de energie și a facturilor la energie pentru cetățeni.

Strategiile pe termen lung vizează accelerarea renovării eficiente din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente și asigurarea unei creșteri a volumului renovărilor aprofundate. Diferențele dintre abordările naționale în ceea ce privește stabilirea obiectivelor în materie de renovare îngreunează compararea directă a acestora și estimarea unui obiectiv agregat al UE. Analiza Comisiei evidențiază faptul că eforturile unor state membre nu vor fi suficiente pentru decarbonizarea completă a parcului lor imobiliar până în 2050 și, prin urmare, vor fi necesare acțiuni suplimentare și obiective mai ambițioase. Propunerea Comisiei de revizuire a Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor consolidează și simplifică cerințele în ceea ce privește strategiile de renovare pe termen lung (care ar fi primi denumirea de planuri naționale de renovare a clădirilor), astfel încât acestea să devină instrumente de planificare strategică și de raportare axate mai mult pe măsuri cu obiective, etape și resurse clare, cuantificate, comparabile și verificabile.

Clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero au devenit noul standard în materie de clădiri în statele membre până la 31 decembrie 2020, ceea ce a dovedit existența unei viziuni „adaptate exigențelor viitorului” pentru sectorul construcțiilor și mobilizarea părților interesate în consecință. Ponderea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero este încă scăzută, dar se preconizează că numărul clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero va crește în următorii ani, deschizând calea către clădiri cu emisii zero, astfel cum se prevede în propunerea Comisiei de revizuire a DPEC.

În plus, atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente, alegerea unei metodologii optime din punctul de vedere al costurilor pentru a orienta cerințele naționale existente în materie de performanță energetică către niveluri eficiente din punctul de vedere al costurilor s-a dovedit a fi o abordare eficientă. Cerințele minime în materie de performanță energetică s-au îmbunătățit treptat în ultimul deceniu și au avut o contribuție importantă la creșterea în valoare a parcului imobiliar al UE. Recenta revizuire de către Comisie a Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor a evidențiat necesitatea de a actualiza cadrul privind nivelul optim al costurilor pentru a ține mai bine seama de costurile emisiilor de GES și de efectele factorilor externi în materie de mediu și de sănătate.

(1) 10 state membre au menționat în mod explicit pandemia de COVID-19 ca fiind unul dintre factorii care au influențat realizarea obiectivelor pentru 2020 în notificările transmise în temeiul articolului 3.

(2) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(3) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(4) Indicatorii de intensitate sunt adesea utilizați ca indicator de eficiență energetică pentru o anumită țară. Aceștia sunt prezentați ca raport între consumul de energie și datele privind activitatea. În acest caz, intensitatea energetică finală este construită ca raport între consumul final de energie și produsul intern brut (PIB) al UE-27.

(5) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(6) 6 Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(7) Aceasta reflectă modificările în raport cu consumul de energie datorate variațiilor de avere, reprezentând suprafața totală a locuințelor () pe cap de locuitor pentru utilizarea finală a încălzirii și venitul disponibil brut în standardul puterii de cumpărare () pe cap de locuitor pentru toate celelalte utilizări finale.

(8) Intensitatea se calculează ca raportul dintre consumul final de energie și suprafața totală (total floor area – TFA) împărțit la venitul disponibil brut (gross disposable income – GDI) al sectorului rezidențial.

(9) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(10) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(11) COM(2021) 558 final.

(12) În cazul Franței, atât obiectivele privind PEC, cât și cele privind FEC au fost ajustate pentru a include aviația internațională, cu o estimare de 6,5 Mtep.

(13) Raportul Spaniei: „Suprafața totală [m2] a clădirilor renovate în 2020 în temeiul articolului 5 alineatul (6) a fost de 304 763 m2. Aceasta echivalează cu îndeplinirea în proporție de 109 % a obiectivului de 279 944 m2 [calculat ca 3 % din suprafața totală [m2] de 9 331 465 m2 a clădirilor care nu îndeplineau cerințele în materie de performanță energetică prevăzute la articolul 5 alineatul (1) la 1 ianuarie 2020]. Având în vedere suprafața totală de 1 930 977 m2 a clădirilor renovate în perioada 2014-2020, 96 % din obiectivul de 2 016 921 m2 a fost îndeplinit”. Raportul Italiei: „Diferența față de valoarea totală a suprafeței menționate pe rândul de mai sus indică suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația publică centrală și cu o suprafață totală utilă de peste 250 m2, care au fost reamenajate sau a căror reamenajare a fost programată în cursul anului.”

(14) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, obligația de renovare anuală se calculează prin înmulțirea cu 3 % a neconformității raportate în anul precedent cu MEPS în ceea ce privește suprafața.

(15) Luxemburg: obiectivul general pentru întreaga perioadă a fost mai mult decât atins. Prin urmare, în 2020 nu au fost renovate clădiri suplimentare.

(16) Portugalia: raportul se referea la primul an de aplicare a abordării implicite. Evaluarea realizărilor cumulate nu a fost posibilă deoarece suprafața renovată a fost raportată abia în 2019 și 2020.

(17) Slovenia: lipsesc date pentru anii 2015 și 2016, prin urmare, obligația totală îndeplinită în perioada 2014-2020 în ceea ce privește suprafața [%] nu este disponibilă.

(18) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(19) Malta: lipsesc date pentru anii 2014-2020, prin urmare, obligația totală îndeplinită în perioada 2014-2020 în ceea ce privește suprafața [%] nu este disponibilă.

(20) Cipru: spitalele și centrele de sănătate au fost eliminate de pe listă în 2020 deoarece s-au aflat sub administrarea Organizației Naționale a Serviciilor de Sănătate (State Health Services Organisation – SHSO) și nu a Ministerului Sănătății. SHSO este independentă de guvernul central și a fost înființată ca parte a recentei reforme a sectorului sănătății publice. Noul obiectiv anual privind economiile de energie bazat pe strategia de renovare pe termen lung pentru perioada 2021-2030 este de 1,31 GWh. Prin urmare, obiectivul pentru 2020 va fi de 1,31 GWh în loc de 3,316 GWh.

(21) Din raportul pentru Croația: „Obiectivul pentru 2020 nu a fost atins. 205 proiecte de renovare energetică în sectorul clădirilor publice au fost finalizate în 2020, însă niciuna dintre clădiri nu era deținută și ocupată de administrația centrală. Vă rugăm să rețineți că anul 2020 a fost deosebit de problematic deoarece, în mijlocul pandemiei de COVID-19, Republica Croația a fost afectată de cutremure îngrozitoare, care au încetinit în mod semnificativ procesul de renovare a clădirilor și au amânat termenele de renovare”.

(22) Țările de Jos: economiile cumulate de energie (gaz, căldură și electricitate) consumată de clădirile deținute și ocupate de administrația centrală au fost de 227 ktep în perioada 2014-2021. Aceasta echivalează cu o reducere anuală medie de 5 % a consumului de energie (2021: economii de energie de – 0,2 ktep, 2014-2021: economii de energie de 226,7 ktep).

(23) Obiectivul anual al Irlandei a fost notificat în informațiile suplimentare pe care le-a furnizat în 2018. Se presupune că obiectivul a rămas același pe parcursul perioadei în cauză.

(24) Economii de energie primară: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Cipru și Polonia. Economii de energie finală: Cehia, Spania, Franța, Croația, Malta, Țările de Jos, Austria, Slovenia și Finlanda. Economii de energie primară sau finală (nu este clar): Italia, Slovacia și Suedia.

(25) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(26) Nu sunt disponibile date pentru Croația, Ungaria și România.

(27) Datele raportate de statele membre sunt încă în curs de evaluare, iar statele membre au oferit clarificări suplimentare. Prin urmare, rezultatele prezentate în prezentul raport pot face obiectul unor modificări suplimentare.

(28) Datele raportate și la care se face referire nu iau în considerare potențialele preocupări legate de eligibilitate, adiționalitate și semnificație sau inconsecvențele ori posibilele erori din datele raportate.

(29) Analiza este în conformitate cu datele raportate în formularul de raportare. Datele ar putea fi revizuite dacă statele membre furnizează clarificări suplimentare.

(30) Economiile de energie au fost raportate doar pentru 422 dintre cele 498 de măsuri, fie pentru că unele dintre măsurile notificate nu au fost puse în aplicare, fie pentru că nu au fost raportate economii de energie în legătură cu acestea.

(31) Noile măsuri puse în aplicare de statele membre în cadrul planului lor de redresare și reziliență sau pentru a face față crizei energetice actuale nu sunt incluse în prezentul raport, deoarece vizează perioada de obligații 2014-2020.

(32) Nu toate statele membre au raportat trei măsuri de politică.

(33) Analiza este în conformitate cu datele raportate în formularul de raportare. Datele ar putea fi revizuite dacă statele membre furnizează clarificări suplimentare.

(34) Grecia, Croația, Ungaria și România nu au raportat numărul de întreprinderi mari sau numărul de audituri energetice efectuate în cadrul acestor societăți.

(35) Axa verticală a graficului utilizează o scară logaritmică din motive de prezentare. Malta și Spania nu au raportat numărul de întreprinderi mari în 2020. În cazul Maltei, datele pentru 2019 sunt estimate pentru 2020

(36) Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(37) Acest aspect este menționat în mod explicit de unele state membre, de exemplu NL și LV.

(38) Având în vedere circumstanțele pandemiei de COVID-19, o serie de state membre au amânat prezentarea strategiilor lor de renovare pe termen lung.

(39) SWD(2021) 365 final/2: Analiza strategiilor naționale de renovare pe termen lung (de remarcat faptul că versiunea finală a documentului de lucru al serviciilor Comisiei urmează să fie publicată în curând).

(40) COM(2020) 662 final.

(41) Castellazzi L., Paci D. și alții, Assessment of the first long-term renovation strategies under the Energy Performance of Building Directive („Evaluarea primelor strategii de renovare pe termen lung în temeiul Directivei privind performanța energetică a clădirilor”), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2022 (în curs de publicare).

(42) Calculul propriu al JRC bazat pe rapoartele prezentate de statele membre, 2022. A se vedea:

(43) Acestea ar include soluții în domeniul cercetării și inovării, în conformitate cu misiunea „Orașe” din cadrul programului Orizont Europa privind orașele inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, până în 2030.

(44) Această secțiune completează secțiunea relevantă privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero cuprinsă în evaluarea din 2020 a progreselor înregistrate de statele membre în procesul de punere a în aplicare a DEE și de îndeplinire a cerințelor privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum și a cerințelor minime de performanță energetică optime din punctul de vedere al costurilor prevăzute în DPEC. Scopul este de a reflecta o analiză suplimentară efectuată de Comisie.

(45) Circumstanțele pandemiei de COVID-19 au însemnat că punerea efectivă în aplicare a cerințelor privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero a fost amânată pentru o perioadă scurtă de timp în unele state membre.

(46) Economidou, M., Todeschi, V., Bertoldi, P., D’Agostino, D., Zangheri, P. și Castellazzi, L., Review of 50 years of energy policies for buildings („Examinarea a 50 de ani de politici energetice pentru clădiri”), Energy and Buildings, Vol. 225, 2020.

(47) Recomandarea (UE) 2016/1318 a Comisiei din 29 iulie 2016 privind orientările pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum și cele mai bune practici pentru a asigura faptul că, până în 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

(48) D'Agostino, D. și Mazzarella, L., What is a Nearly zero energy building? Overview, implementation and comparison of definitions („Ce este o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero? Prezentare generală, implementare și compararea definițiilor”), Journal of Building Engineering, vol. 21, 2019, p. 200-212.

(49) Planul REPowerEU, COM(2022) 230 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52022DC0230&from=EN .

(50) În ceea ce privește datele defalcate, a se vedea Tsemekidi-Tzeiranaki S., Paci D., Clementi E., Gonzales Torres M., Analysis of the Reports on 2020 Targets under Article 27 of the Governance Regulation – Energy Efficiency („Analiza rapoartelor privind obiectivele pentru 2020 în temeiul articolului 27 din Regulamentul privind guvernanța – Eficiența energetică”), 2022.

(51) Această secțiune completează secțiunile relevante cuprinse în evaluarea din 2020 a progreselor înregistrate de statele membre în procesul de punere a în aplicare a DEE și de îndeplinire a cerințelor privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum și a cerințelor minime de performanță energetică optime din punctul de vedere al costurilor prevăzute în DPEC. Scopul este de a reflecta progresele înregistrate în punerea în aplicare de către statele membre și analiza suplimentară efectuată de Comisie.

(52) Rezultatele statelor membre nu sunt pe deplin comparabile, deoarece acestea au fost libere să aleagă baza macroeconomică sau financiară pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor și să aplice propriile standarde și metodologii naționale în momentul calculării performanței energetice a clădirilor. Alte diferențe, legate de costurile de investiții și de alți factori, reflectă condițiile de pe piața națională.