Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin norma

[COM(2022) 140 final]

și privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru produsele sustenabile și de abrogare a Directivei 2009/125/CE

[COM(2022) 142 final – 2022/0095 (COD)]

(2022/C 443/18)

Raportor:

Thomas WAGNSONNER

Sesizare	Comisia Europeană, 16.5.2022 Parlamentul European, 2.5.2022 Consiliul, 10.6.2022
Temei juridic	Articolul 192 alineatul (1) și articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	30.6.2022
Data adoptării în sesiunea plenară	14.7.2022
Sesiunea plenară nr.	571
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	205/1/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) își exprimă aprecierea față de propunerile prezentate în cadrul Planului de acțiune privind economia circulară, iar prezentul aviz sprijină, în special, calea către proiectarea de produse mai sustenabile. De asemenea, se consideră necesară o abordare juridică armonizată. În același timp, se afirmă că, din cauza numărului ridicat de acte delegate, noul regulament propus privind proiectarea ecologică este încă, în mare măsură, insuficient de clar definit. În plus, având în vedere necesitatea de a reduce consumul de resurse și de a atenua schimbările climatice, CESE propune ca punerea în aplicare să fie mai rapidă și mai ambițioasă.

1.2.

CESE subliniază, în special, că această cale bazată pe economia circulară poate fi de succes numai prin implicarea și informarea corespunzătoare a tuturor operatorilor economici, adică a producătorilor, consumatorilor și lucrătorilor, precum și a autorităților. În acest sens, pentru o bună punere în aplicare este esențial să existe norme clare, adecvate și coerente, prin care produselor sustenabile să li se acorde posibilitatea de a concura în mod loial.

1.3.

CESE salută noile elemente ale regulamentului, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare, noile cerințe în materie de proiectare ecologică (sustenabilitatea, potențialul de reparare, reciclarea, impactul asupra mediului, emisiile de CO2 etc.), precum și obligațiile de informare prin intermediul etichetelor și al pașaportului digital al produselor, subliniind importanța informării corecte și adecvate, în special pentru consumatori.

1.4.

CESE sprijină interzicerea distrugerii bunurilor nevândute, înțeleasă ca bunuri noi, returnate sau reparabile. De asemenea, salută faptul că regulamentul, împreună cu pachetul circular, abordează problemele existente, cum ar fi dezinformarea ecologică sau obsolescența.

1.5.

Forumul proiectării ecologice este un organism de sprijin cu multe sarcini în punerea sa în aplicare. În acest sens, toate părțile interesate și reprezentanții societății civile, inclusiv partenerii sociali, ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta idei și sugestii în vederea îmbunătățirii procesului.

1.6.

CESE este conștient de provocările cu care se confruntă producătorii și întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), evitând în același timp sarcinile administrative inutile. De asemenea, CESE vede oportunitatea de a se ajunge la o nouă etichetă europeană de producție: „Fabricat în Europa”, cu standarde durabile pentru produse.

1.7.

Instrumentele referitoare la declarația de conformitate și la autoreglementare creează marjă de flexibilitate antreprenorială. Printr-un control eficient și coordonat între statele membre și prin informarea corespunzătoare a consumatorilor se consolidează încrederea în angajarea fermă pe calea tranziției de la o economie liniară către o economie circulară.

1.8.

CESE ia act de faptul că, din păcate, regulamentul nu acoperă dimensiunea socială. Nu se consideră a fi suficientă trimiterea la propunerea Comisiei de directivă privind diligența necesară a întreprinderilor.

2.   Contextul avizului

2.1.

Sistemul economic liniar suprasolicită resursele globale. În timpul scurs de la Conferința ONU de la Paris privind schimbările climatice până la cea de la Glasgow, consumul de noi resurse a depășit jumătate de miliard de tone. Potrivit Raportului privind decalajul în materie de circularitate din 2022 (1), la nivel mondial se reciclează numai 8,6 % din ceea ce se utilizează, ceea ce înseamnă că decalajul de circularitate depășește 90 %. Economia circulară poate contribui în mod eficient la reducerea consumului de resurse.

2.2.

În Europa s-a recunoscut necesitatea conservării resurselor. Comisia Europeană a propus Pactul verde european, strategia de creștere a UE pentru o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Problemele apărute în lanțurile de aprovizionare ca urmare a pandemiei și a invadării Ucrainei de către Rusia accentuează necesitatea de a acționa. Întreprinderile și consumatorii se confruntă cu penurii și majorări ale prețurilor în multe domenii.

2.3.

În mod specific, Comisia Europeană a propus, la sfârșitul lunii martie 2022, următoarele inițiative în cadrul Planului de acțiune privind economia circulară: — Comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea faptului că produsele sustenabile devin norma”; — Propunerea de regulament privind proiectarea ecologică pentru produsele sustenabile; — Planul de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024; — Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare; — Propunerea de revizuire a Regulamentului privind produsele pentru construcții; — Propunerea de implicare a consumatorilor în tranziția verde.

2.4.

Prezentul aviz abordează Comunicarea Comisiei privind asigurarea faptului că produsele sustenabile devin norma [COM(2022) 140 final], precum și Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile și de abrogare a Directivei 2009/125/CE [COM(2022) 142 final – 2022/0095 (COD)].

2.5.

Comunicarea evidențiază necesitatea de a regândi modelul preponderent liniar al economiei și de a lua măsuri vizând tranziția către economia circulară. Printr-o abordare armonizată la nivel european se consolidează competitivitatea, se creează locuri de muncă și se oferă consumatorilor produse sustenabile. În acest scop, este nevoie de o nouă abordare privind fabricarea produselor, care să depășească cerințele minime actuale (REACH, etichetarea energetică, ambalajele etc.).

2.6.

Noul regulament privind proiectarea ecologică are un domeniu de aplicare extrem de extins, urmând să contribuie, prin inițiativele sale sectoriale privind textilele, produsele pentru construcții etc., la conservarea resurselor și eficiența energetică. În special, prin noile dispoziții referitoare la prelungirea duratei de viață a produselor (sustenabilitatea, potențialul de reparare, îmbunătățirea reciclării etc.) și la îmbunătățirea informațiilor despre produse prin intermediul pașaportului digital al produselor li se va solicita întreprinderilor să prezinte în mod transparent calitățile produselor lor și impactul acestora asupra mediului pe durata ciclului lor de viață. Consumatorilor li se oferă posibilitatea de a compara și, prin urmare, de a evalua produsele care îndeplinesc cerințele europene în materie de sustenabilitate.

2.7.

Cerințele specifice produselor, care sunt prevăzute în Regulamentul privind proiectarea ecologică, sunt completate prin alte măsuri de însoțire. Furnizarea obligatorie de informații cu privire la avantajele oferite de produse, la beneficiile lor ecologice, potențialul de reparare și la sustenabilitate, precum și interzicerea dezinformării ecologice consolidează poziția și încrederea consumatorilor. Controalele produselor efectuate de autoritățile publice și monitorizarea transparentă a respectării criteriilor privind produsele oferă certitudine în ceea ce privește selectarea produselor de înaltă calitate și, prin urmare, garantează condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici.

3.   Observații generale

3.1.

CESE semnalează că este de acord, în principiu, cu obiectivele economiei circulare și ale Inițiativei privind produsele sustenabile, întrucât sustenabilitatea înseamnă, în acest context, îmbinarea aspectelor de mediu, economice și sociale. Aceasta înseamnă că toți operatorii economici trebuie să îndeplinească cerințe noi și dificile. Întreprinderile trebuie să își orienteze producția și designul produselor către durabilitate și să furnizeze informații cu privire la acestea. Consumatorii trebuie să înțeleagă acest lucru și să ia decizia „corectă” în mod responsabil pe baza informațiilor disponibile. Se consideră că sunt necesare campanii adecvate de sensibilizare. Trebuie să se asigure eficacitatea controalelor, pentru a se respecta obiectivele, întrucât subminarea acestora ar dăuna Europei ca spațiu de producție și ar alimenta scepticismul față de abordarea ecologică. Obiectivul vizează mai curând locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea dezvoltării, o abordare globală și posibilitatea consumatorilor și a clienților de a alege în cunoștință de cauză.

3.2.

Acest regulament și economia circulară creează noi standarde. Pentru ca aceste cerințe să fie adoptate, să prindă contur și să conducă la circularitatea procesului economic, este necesară implicarea hotărâtă și proactivă a operatorilor economici, adică a consumatorilor, producătorilor, întreprinderilor, sindicatelor, organismelor de cercetare. În acest sens, vor fi utile transmiterea de informații relevante cu privire la posibilități și obiective și implicarea în timp util a părților interesate.

3.3.

CESE sprijină abordarea armonizată din regulament și actele delegate, prin care se evită fragmentarea și se permite luarea în considerare a specificațiilor produselor, a accesibilității pentru consumatori și a concurenței. Prin produsele sustenabile se asigură o oportunitate europeană pentru întreprinderi, inovare și locuri de muncă și se ține seama de cerințele consumatorilor privind impactul asupra mediului și prelungirea duratei de viață a produselor.

3.4.

Extinderea domeniului de aplicare la mai multe produse și cerințe mai stricte sunt măsuri binevenite. CESE constată că, deși pentru întreprinderile de producție se introduc cerințe noi, de exemplu prin pașaportul digital al produselor, normele privind bunurile nevândute și normele specifice produselor, noile cerințe sunt necesare pentru realizarea economiei circulare. În același timp, se stabilește un nou standard „fabricat în Europa”. În plus, se creează pentru economie oportunități în domeniul proiectării, al eliminării și al reparării.

3.5.

CESE subliniază necesitatea de a asigura coerența tuturor domeniilor legislative vizate. Aceasta include coerența în timp și conținut în contextul prezentului plan de acțiune, pentru a nu diminua eficacitatea prin segmentarea legislației și a practicilor divergente de la un stat membru la altul, dar și coerența cu alte domenii juridice conexe importante, cum ar fi Directiva Comisiei Europene privind diligența necesară a întreprinderilor, prezentată recent, regimul deșeurilor, cu relevanță pentru circularitate, inclusiv măsurile privind exporturile, Regulamentul privind supravegherea pieței etc.

3.6.

CESE recunoaște necesitatea de a adopta acte delegate și, având în vedere că acest lucru lasă multe aspecte încă nedefinite, se solicită un plan de lucru însoțitor mai detaliat din partea Comisiei Europene. Scopul este de a garanta că un număr mare de produse sunt reglementate prin acte delegate; în același timp, organizațiile societății civile și sindicatele ar trebui să fie implicate într-un stadiu incipient.

3.7.

CESE constată că Regulamentul privind proiectarea ecologică reprezintă un sistem juridic foarte complex, care va determina modificări ale modelului economic. CESE consideră că este necesară punerea în aplicare rapidă, dar și corespunzătoare a dispozițiilor. În acest sens, este necesară dotarea personalului cu resursele corespunzătoare pentru punerea în aplicare a actelor delegate. Întrucât se introduc cerințe noi, inclusiv pentru consumatori, întreprinderi, reparatori și organisme de reglementare, se consideră că este necesară, de asemenea, implicarea tuturor operatorilor economici în procesul de informare.

3.8.

Organismele publice ar trebui să aibă un rol de lider în domeniul achizițiilor verzi, în cadrul procedurilor de achiziții publice pe care le desfășoară. Cu toate acestea, un efect de consolidare s-ar putea produce și prin transformarea achizițiilor verzi într-una dintre condițiile prevăzute de criteriile de finanțare aplicabile schemelor de sprijin și subvențiilor, cum ar fi în cadrul diverselor programe de investiții ale UE pentru întreprinderi sau părți terțe.

3.9.

CESE subliniază că cerințele de proiectare ecologică ar trebui să fie benefice pentru consumatori și că ar trebui să fie clare și ușor de identificat. Cerințele mai cuprinzătoare ale noului Regulament privind proiectarea ecologică, pot crește costul de achiziție al produselor; pe de altă parte, se obțin economii de costuri prin îmbunătățirea performanței, a durabilității, a potențialului de modernizare și de reparare, precum și prin creșterea valorii la sfârșitul ciclului de viață. Aparatele mai eficiente din punct de vedere energetic permit realizarea de economii de energie și de bani. În plus, produsele cu o durată lungă de viață sunt mai eficiente din punct de vedere economic. Noua propunere de directivă le-ar putea aduce consumatorilor economii medii de 285 EUR (2) pe an. Regulamentul pune accentul pe accesibilitate, însă este necesar să se ia în considerare diferențele de buget dintre gospodării, astfel încât proiectarea ecologică să nu devină discriminatorie. Prin urmare, este cu atât mai important să se ofere sprijin financiar consumatorilor pentru prima achiziție și reparare a produselor durabile.

3.10.   Aspecte de mediu

3.10.1.

Proiectarea ecologică invită la o gândire circulară, ceea ce, în opinia CESE, este deosebit de important pentru: — reglementare și măsurile de control, întrucât introducerea oricărei atenuări sau excepții în actele delegate sau în angajamentele voluntare, precum și orice posibilitate de eludare și orice lacună în materie de control ar fi contrare obiectivelor. Cerințele în materie de proiectare ecologică, cerințele de performanță și cerințele privind informațiile, inclusiv parametrii produselor, trebuie să fie la un nivel ridicat de consecvență; — întreprinderi, care, încă din momentul proiectării, trebuie să aibă în vedere impactul asupra mediului de-a lungul ciclului de viață, o durată lungă de utilizare a produselor, ușurința întreținerii și a reparării sau produsul ulterior care s-ar putea obține din produsul inițial. Standardizarea produselor ar trebui, de asemenea, să fie reexaminată. Exemplele includ diferitele dimensiuni ale pneurilor sau ale cablurilor de încărcare, — sau consumatori, care, la momentul deciziei de cumpărare, trebuie să primească informațiile esențiale cu privire la impactul asupra mediului, durata de viață, repararea, utilizarea ulterioară și eliminarea.

3.10.2.

Pe lângă utilizarea îndelungată și reutilizare, un alt element eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor pe care îl prevede regulamentul este reciclarea. Ar trebui să se crească astfel conținutul de materiale reciclate din produse, posibilitatea de reciclare a produselor și valoarea sectoarelor reciclării și reparării. Deși sprijină acest obiectiv, CESE subliniază că trebuie să se mai depășească anumite bariere tehnice, juridice și conceptuale. Gândirea în termeni de cicluri de materiale indică o nevoie enormă de ajustare. De exemplu, creșterea ratelor de reciclare trebuie să fie în concordanță cu cotele minime de utilizare a conținutului de materiale reciclate, potențialul teoretic de reciclare (3) al produselor trebuie să corespundă posibilităților tehnice de reciclare și aplicării măsurilor privind reciclarea, iar, în domeniul materialelor plastice, sunt necesare numeroase modificări în ceea ce privește proiectarea și fabricarea, pentru ca materiile prime secundare să nu fie echivalente cu materiile prime primare (4). Reciclarea constituie, de asemenea, o oportunitate pentru Europa. Un exemplu în acest sens îl reprezintă importarea minereurilor metalice de înaltă calitate ca materii prime sau ca produse și, după utilizare, eliminarea acestora aproape cu titlu gratuit sau trimiterea lor în alte părți ale lumii, cum ar fi, în special, ca autovehicule și deșeuri electronice. Acestea ar trebui considerate și, de asemenea, gestionate ca materiale cu potențial de reciclare. Dezasamblarea, prelucrarea și reciclarea sunt benefice pentru climă și, în plus, creează o valoare adăugată semnificativă și locuri de muncă (5). Cu toate acestea, este totodată esențial să se țină seama de echilibrul între aspectele economice, sociale și de mediu.

3.10.3.

CESE salută propunerea de a lua măsuri împotriva bunurilor nevândute, printr-o abordare mai ambițioasă. Distrugerea produselor intacte, inclusiv a produselor noi, returnate sau reparabile, nu este de dorit din punctul de vedere al societății, deoarece reprezintă o risipă de resurse. CESE consideră că propunerea Comisiei potrivit căreia, într-o primă etapă, întreprinderile să aibă doar obligația de documentare și ca IMM-urile să fie scutite de această obligație merge suficient de departe. Simpla posibilitate de a se recurge la măsuri mai ferme prin intermediul actelor delegate pune sub semnul întrebării promovarea eficientă a obiectivelor. CESE sprijină interzicerea distrugerii produselor nevândute, cu condiția ca acestea să nu fie periculoase. În plus, întreprinderilor și platformelor de comerț cu amănuntul ar trebui să li se solicite să elaboreze practici comerciale prin care să se reducă în mod considerabil numărul de produse returnate și de stocuri nevândute. Consumatorii ar trebui, de asemenea, să fie informați cu privire la impactul asupra mediului al bunurilor returnate.

3.11.   Aspecte economice

3.11.1.

Deși consideră că propunerea de regulament este, în principiu, binevenită din perspectiva IMM-urilor, CESE își exprimă scepticismul față de această propunere. IMM-urile dispun numai de anumite resurse (umane). În special, măsurile de sprijin menționate în regulament trebuie să vizeze nevoile și necesitățile IMM-urilor. În plus, IMM-urile au început să se confrunte cu dificultăți în accesarea achizițiilor publice prevăzute. Prin urmare, trebuie să se găsească soluții prin care să se permită IMM-urilor să participe la procedurile necesare. În cele din urmă, din perspectiva IMM-urilor, trebuie să se asigure complementaritatea între Regulamentul privind produsele sustenabile și reglementarea produselor. Acest lucru este necesar pentru a se evita dublarea costurilor și a sarcinii administrative.

3.11.2.

Actorii din sectorul reparării dețin o poziție-cheie în ceea ce privește durata lungă de viață a produselor. Prin urmare, furnizorilor de servicii de reparare, întreprinderilor socioeconomice de reutilizare și inițiativelor locale sau ale societății civile ar trebui să li se faciliteze asumarea rolului corespunzător în cadrul acestui model circular. Astfel, în Germania și Austria s-a dovedit, de exemplu, că pentru întreprinderile de reparații funcționează bine încheierea de asigurări de reparații, care legitimează totodată efectuarea de reparații de către aceste întreprinderi.

3.12.

În comunicare se precizează că noile modele de afaceri circulare (6) constituie un instrument important. Acestea trebuie să fie atractive, prietenoase și să stimuleze inițiativa întreprinderilor și a consumatorilor și să asigure condiții de muncă decente. În practică există modele precum economia colaborativă, produsul ca serviciu, plata în funcție de utilizare etc. CESE sugerează ca platforma de bune practici existentă să fie adaptată prin încurajarea utilizării și a provocărilor actuale ale economiei circulare. Printre exemplele incluse în prezent se numără proiectul BauKarussell, în cadrul căruia materialele rezultate din activitățile de demolare sau renovare sunt oferite altor utilizatori, precum și rețelele de reparații, care reunesc consumatorii și reparatorii. Cu toate acestea, multe baze de date nu sunt suficient de atractive pentru furnizori și utilizatori.

3.13.

CESE atrage atenția asupra necesității de a sensibiliza consumatorii cu privire la acțiunile durabile și de a utiliza produsele până la sfârșitul ciclului lor de viață. Studiile științifice (7) arată că în gospodării se păstrează, timp de până la șase ani, produse funcționale, dar care nu mai sunt utilizate (cum ar fi laptopuri, telefoane mobile, prăjitoare de pâine etc.). Prin urmare, este nevoie de stimulente corespunzătoare pentru a determina consumatorii să mențină în circuitul de utilizare produsele pe care nu le mai folosesc.

3.14.   Aspecte sociale

3.14.1.

CESE ia act de faptul că, din păcate, regulamentul nu acoperă dimensiunea socială. Nu se consideră a fi suficientă trimiterea la propunerea Comisiei de directivă privind diligența necesară a întreprinderilor (8), întrucât această directivă pune accentul în mod clar pe o abordare orientată către proces cu privire la lanțurile valorice globale, iar aspectele sociale specifice produselor nu pot fi acoperite într-o măsură suficientă. CESE reamintește în mod explicit că, din punctul de vedere al sustenabilității, trebuie să se abordeze întotdeauna în comun toate cele trei dimensiuni, și anume sustenabilitatea economică, socială și de mediu, și, prin urmare, încurajează Comisia să verifice încă o dată pertinența includerii în regulament, de asemenea, a aspectelor sociale specifice produselor.

3.14.2.

CESE subliniază că locurile de muncă verzi nu sunt în mod automat locuri de muncă sustenabile, dacă nu sunt luate în considerare toate obiectivele de dezvoltare durabilă. Trebuie să se asigure, îndeosebi din motive de concurență, respectarea standardelor de muncă.

3.14.3.

Impactul economiei circulare asupra ocupării forței de muncă și a condițiilor de muncă a fost analizat în cadrul unui proiect al partenerilor sociali europeni (9). Tranziția către economia circulară are potențialul de a crea între 250 000 și 700 000 de locuri de muncă până în 2030. Impactul variază considerabil de la un sector la altul și de la o regiune la alta. Sectoarele deșeurilor și reparațiilor vor beneficia peste medie, în timp ce sectoarele minier și chimic vor fi afectate mai degrabă în sens negativ. Va fi nevoie, de asemenea, de forță de muncă bine instruită (de exemplu, în gestionarea deșeurilor). În general, trebuie să se asigure locuri de muncă de calitate și salarii decente. CESE regretă că, în prezent, Comisia nu prevede un dialog social pentru a lua în considerare consecințele pe care tranziția către economia circulară le va avea asupra lucrătorilor.

4.   Observații specifice

4.1.   Informațiile conținute în pașaportul digital al produsului, pe etichete și pe etichetele ecologice

4.1.1.

CESE salută inițiativa de a înregistra informații cuprinzătoare despre produse în pașaportul digital al produsului. Informațiile ar trebui să fie bine direcționate și ușor de utilizat de către toți actorii de-a lungul lanțului de aprovizionare. Conținutul ar trebui să ofere consumatorilor o bază circulară de luare a deciziilor pentru achiziționare, reutilizare, reparare și eliminare. Printre acestea se numără conținutul de CO2 al produsului, proporția de pământuri rare, ingredientele periculoase, materialele nereciclabile, lista pieselor reparabile, disponibilitatea acestora sau, în cazul software-ului, compatibilitatea și costurile. CESE salută posibilitatea includerii de informații despre alte aspecte legate de sustenabilitate în pașaportul digital al produsului (10). În acest sens, CESE încurajează completarea pașaportului digital al produsului cu un index de reparare, informațiile privind potențialul de reparare, în special al consumabilelor, prețul pieselor de schimb și termenele de disponibilitate ale acestora, precum și informații despre condițiile de muncă în care sunt fabricate produsele. Informațiile esențiale ar trebui, de asemenea, să fie puse la dispoziția consumatorilor sub formă fizică, cum ar fi garanția sau conținutul de carbon al produsului.

Pentru întreprinderi, pașaportul digital al produsului ar trebui să nu fie un instrument care necesită resurse suplimentare (colectarea datelor), ci să integreze sistemele existente. Cu toate acestea, cerința de a pune la dispoziție date din ce în ce mai transparente, dar, în același timp, sensibile ar putea impune, de asemenea, verificarea coerenței deciziei cu privire la drepturile de proprietate industrială.

4.1.2.   Etichetele

Etichetele au rolul de a oferi consumatorilor informațiile referitoare la produs care urmează să fie stabilite prin actele delegate. CESE subliniază că informațiile oferite clienților trebuie să fie corecte, vizibile și clare, esențiale fiind în acest sens informațiile privind impactul climatic, conținutul și compoziția, respectarea standardelor pentru angajați și lucrători, durabilitatea și potențialul de reparare.

4.1.3.   Eticheta ecologică

Multe produse și servicii sunt certificate sub eticheta ecologică europeană prin intermediul unei expertize. Scopul este de a facilita identificarea de către consumatori a performanțelor de mediu, a durabilității și a calității înalte și de a permite comparația cu altele. Cu toate acestea, cerințele privind eticheta ecologică pot cel mult să completeze și nu să înlocuiască legislația privind produsele bazate pe Regulamentul privind proiectarea ecologică, controlul efectuat de autorități în temeiul Regulamentului privind proiectarea ecologică acoperind, de asemenea, informațiile de pe etichetele ecologice.

4.2.   Piețele online

Întrucât este important să existe condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii economici, ar trebui ca, în cazul în care niciun alt actor din lanțul de aprovizionare nu ia măsuri împotriva anumitor produse neconforme, să se aplice, în special, dispozițiile privind răspunderea piețelor online (11).

4.3.

Supravegherea pieței, și anume controalele, interdicțiile, amenzile, intră în competența statelor membre, iar datele referitoare la neconformități se publică în sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS), un sistem de informații și notificare cu privire la produsele despre care s-a constatat că sunt neconforme sau periculoase. CESE sprijină propunerea de a extinde și îmbunătăți supravegherea pieței, întrucât între 10 % și 25 % din produsele analizate nu sunt conforme cu Directiva privind proiectarea ecologică (12). Pentru a permite statelor membre să își îndeplinească sarcinile, supravegherea pieței trebuie să dispună de resurse. În special în ceea ce privește neconformitatea, ar fi necesar să se asigure că neconformitatea produselor este monitorizată în mod corespunzător de către autoritățile de supraveghere a pieței. Din păcate, există, în mod repetat, exemple negative în acest sens, și anume cazuri de eludare a evaluării conformității, cum ar fi cazul recent al măștilor de protecție împotriva coronavirusului. Autoritățile ar trebui să efectueze întotdeauna controale aleatorii. Organizațiile de consumatori ar trebui, de asemenea, să fie implicate în calitate de avertizori competenți în ceea ce privește încălcările. Acest lucru ar putea avea loc cu celeritate și eficiență, venind în completarea Directivei privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor. Supravegherea eficientă a pieței în toate statele membre necesită un rol foarte activ al Comisiei Europene în acest domeniu, astfel încât toate întreprinderile din Spațiul Economic European să beneficieze de condiții de concurență echitabile, printr-un nivel egal de control. În plus, se atrage atenția asupra potențialului de îmbunătățire a gestionării și informării de pe pagina de internet a ICSMS.

4.4.

Forumul proiectării ecologice și implicarea tuturor părților interesate în acest proces trebuie salutate, dar trebuie să se acorde atenție funcționării eficiente și responsabilităților, competențelor și resurselor pentru aceste sarcini. De exemplu, forumul nu poate evalua măsurile de autoreglementare. Aceasta este o sarcină care revine autorităților sau Comisiei Europene.

4.5.

Autoreglementarea ca instrument alternativ la un act delegat pentru un grup de produse ar trebui să constituie o excepție. Dacă ea se aplică, criteriile respective de claritate, de acoperire a pieței și de calitate ar trebui să se apropie celor prevăzute prin acte delegate.

4.6.

În contextul acestor aspecte, CESE menționează în mod explicit Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (13). Inițiativa lansată de CESE împreună cu Comisia Europeană în luna martie 2017 sprijină noile parteneriate și dezvoltarea în continuare a unor abordări privind soluțiile pentru economia circulară din întreaga Europă. În acest sens, trebuie să se menționeze, de asemenea, importanța contribuției pe care o poate aduce economia circulară la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

---

(1)  Circle Economy, The Circularity Gap Report 2022 (Raport privind decalajul în materie de circularitate), Project Platform for Accelarating the Circular Economy (PACE).

(2)  https://ec.europa.eu/info/energy-climate-change-environment/standards-tools-and-labels/products-labelling-rules-and-requirements/energy-label-and-ecodesign/about_ro

(3)  Pomberger, R. (2020). Über theoretische, praktische und reale Recyclingfähigkeit, https://doi.org/10.1007/s00506-020-00721-5, https://doi.org/10.1007/s00506-019-00648-6

(4)  Comunicarea intitulată „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară”, COM(2018) 28 final.

(5)  JO C 220, 9.6.2021, p. 118.

(6)  A se vedea INT/778: „Inovarea ca motor al unor noi modele economice” (aviz exploratoriu) (JO C 303, 19.8.2016, p. 28).

(7)  Audiere publică, NAT/851, prezentarea doamnei Gudrun Obersteiner, 29.4.2022.

(8)  COM(2022) 71 final.

(9)  https://www.etuc.org/en/publication/european-social-partners-project-circular-economy-and-world-work-0

(10)  A se vedea punctul 26 din COM(2022) 142 final – 2022/0095 (COD), p 29.

(11)  A se vedea INT/957 „Directiva privind siguranța produselor/Revizuire” (JO C 105, 4.3.2022, p. 99), care abordează aspecte importante privind siguranța produselor.

(12)  J. Bürger/G. Paulinger, Vienna Chamber of Labour (2022) https://emedien.arbeiterkammer.at/viewer/resolver?urn=urn:nbn:at:at-akw:g-5230098, p. 88.

(13)  https://circulareconomy.europa.eu/platform/