COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.10.2021

COM(2021) 935 final

2021/0337(BUD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Italiei – EGF/2021/003 IT Porto Canale

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

1.Normele aplicabile contribuțiilor financiare din Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 1 (denumit în continuare „Regulamentul FEG”).

2.La 15 iulie 2021, Italia a depus cererea EGF/2021/003 IT/Porto Canale pentru o contribuție financiară din FEG, ca urmare a disponibilizărilor care au avut loc la Porto Industriale di Cagliari SpA din Italia.

3.După evaluarea acestei cereri, Comisia a concluzionat, în conformitate cu toate dispozițiile aplicabile din Regulamentul FEG, că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din partea FEG.

REZUMATUL CERERII

EVALUAREA CERERII

Procedura

4.Italia a depus cererea EGF/2021/003 IT/Porto Canale la 15 iulie 2021, în termen de 12 săptămâni de la data la care au fost îndeplinite criteriile de intervenție stabilite la articolul 4 din Regulamentul privind FEG 5 . Comisia a confirmat primirea cererii și a solicitat informații suplimentare din partea Italiei la 29 iulie 2021. Aceste informații suplimentare au fost furnizate în termen de 15 zile lucrătoare de la data cererii. Termenul de 50 de zile lucrătoare de la data primirii cererii complete, în cursul căruia Comisia trebuie să finalizeze evaluarea conformității cererii cu condițiile de acordare a unei contribuții financiare, expiră la 29 octombrie 2021.

Eligibilitatea cererii

Întreprinderile și beneficiarii în cauză

5.Cererea se referă la 190 de lucrători disponibilizați a căror activitate a încetat în Porto Canale (Porto Industriale di Cagliari SpA). Această întreprindere își desfășura activitatea în sectorul economic încadrat în diviziunea 52 a NACE Rev. 2 (Antrepozitare și activități auxiliare de transport). Disponibilizările din Porto Canale sunt situate în regiunea NUTS 2 Sardinia (ITG2).

Criteriile de intervenție

6.Italia a depus cererea în temeiul criteriilor de intervenție de la articolul 4 alineatul (3) prin care se acordă o derogare de la criteriile de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind FEG, care implică cerința de încetare a activității în cazul a cel puțin 200 de lucrători disponibilizați într-o perioadă de referință de patru luni dintr-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv lucrători disponibilizați de furnizori și producători din aval și/sau persoane care desfășoară o activitate independentă și care și-au încetat activitatea.

7.Perioada de referință de patru luni pentru cerere este cuprinsă între 1 septembrie 2020 și 1 ianuarie 2021.

Calcularea disponibilizărilor și a cazurilor de încetare a activității

8.Încetarea activității lucrătorilor disponibilizați în perioada de referință a fost calculată de la data încetării de facto a contractului de muncă sau de la data expirării acestuia.

Beneficiarii eligibili

9.Prin urmare, numărul total de beneficiari eligibili este de 190.

Evenimentele care au determinat disponibilizările și încetarea activității

10.În 2018, porturile mediteraneene au gestionat 35 % din traficul portuar european, ceea ce reprezintă o creștere cu șapte puncte procentuale (pp) în comparație cu 2008. Cu toate acestea, porturile italiene nu au profitat de această tendință. Între 2011 și 2018, tonele de mărfuri în tranzit de-a lungul Canalului Suez au crescut cu 42 %, în timp ce activitatea porturilor italiene a crescut cu doar 2 %, 6 iar activitatea din portul Cagliari a scăzut constant în această perioadă.

Transportul maritim de mărfuri, fluxurile totale de intrare și de ieșire înregistrate în porturile din Sardinia 
(milioane de tone)

Sursă: Banca d'Italia 7

11.Procesul de concentrare care implică linii maritime mondiale 8 a dus la schimbări în ceea ce privește operațiunile de transbordare din Marea Mediterană. Volumele și operațiunile din transporturile cu containere au fost mutate în nodurile situate la marginile bazinului mediteraneean, cum ar fi Pireu, Port Said, Tanger-Med și Algeciras.

12.Portul Cagliari prezintă un dezavantaj semnificativ în cadrul rețelei comerciale mondiale: nu poate oferi conexiuni terestre cu restul Italiei și cu Europa. În 2018, traficul a scăzut cu 90 %, iar pierderile s-au ridicat la peste 3 milioane EUR. În 2019, în terminalul de containere din Cagliari, nu a intrat nicio navă timp de câteva luni, ca urmare a opțiunilor strategice ale clientului său principal (Hapag Lloyd) 9 . În consecință, Contship Italia Group, acționar unic al Porto Industriale di Cagliari S.p.A, concesionarul terminalului de containere, a decis să își înceteze operațiunile în Cagliari și să își lichideze în mod voluntar filiala Porto Industriale di Cagliari SpA.

13.În septembrie 2019, pentru a evita concedierile, în timp ce autoritățile italiene căutau un nou concesionar pentru terminalul de containere, celor 207 de lucrători din Porto Canale li s-a acordat CIGS o plasă de siguranță socială care înlocuiește sau completează salariul lucrătorilor întreprinderilor aflate în dificultate timp de 12 luni. Au fost trimise scrisori de preaviz de concediere, data de încetare a contractului fiind 1 septembrie 2020.

14.Procedura de ofertare pentru găsirea unui nou concesionar nu a atras niciun ofertant, deși a fost prelungită de trei ori. În septembrie 2020, cei 190 de lucrători care făceau încă parte din întreprindere au fost concediați.

Impactul preconizat al disponibilizărilor asupra economiei și a ocupării forței de muncă la nivel local, regional sau național

15.Criza provocată de pandemie a dus la o deteriorare semnificativă a pieței forței de muncă din Sardinia, care, din cauza caracterului său insular, fiind departe de continent, constituie o piață mică a forței de muncă.

16.Numărul persoanelor încadrate în muncă, care crescuse în perioada 2018-19, a scăzut drastic în 2020. Potrivit anchetei Institutului Național de Statistică din Italia (ISTAT) asupra forței de muncă, scăderea (-4,6 %) a fost cu 2,6 puncte procentuale (pp) mai mare decât media Italiei în ansamblu (-2,0 %) 10 .

17.În 2020, diferența dintre crearea de locuri de muncă și distrugerea de locuri de muncă a fost negativă (-6 000 de locuri de muncă). Aceasta reprezintă o pierdere de 2,6 locuri de muncă cu normă întreagă la fiecare 100 de angajați. Declinul a fost determinat în principal de turism, divertisment și servicii de agrement, precum și de transportul maritim de mărfuri (în principal transbordare), în timp ce sectorul construcțiilor a înregistrat evoluții pozitive. Rata de activitate a scăzut cu 3,1 puncte procentuale față de 2019, ajungând la 60,3 % 11 .

18.În prima jumătate a anului 2020, numărul orelor lucrate în Sardinia a scăzut cu aproape 20 % în comparație cu aceeași perioadă din 2019. Scăderea numărului de ore lucrate nu a condus la șomaj datorită utilizării pe scară largă a schemelor privind reducerea timpului de muncă și intrării în vigoare a decretului-lege 12 care a împiedicat disponibilizarea lucrătorilor în primele luni ale pandemiei.

19.Economia Sardiniei este afectată nu numai de impactul negativ al disponibilizărilor din Porto Canale, ci și de disponibilizările din Air Italy, care fac obiectul unei alte cereri FEG 13 .

20.În contextul general al declinului ocupării forței de muncă, lucrătorii disponibilizați din Porto Canale vor avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a depăși problemele care decurg din dimensiunile mici ale pieței forței de muncă din Sardinia și pentru a găsi noi locuri de muncă.

Explicația circumstanțelor care stau la baza admisibilității cererii

21.Italia susține că, în pofida faptului că, în perioada de referință de patru luni, au avut loc mai puțin de 200 de disponibilizări, această cerere ar trebui totuși asimilată unei cereri formulate în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul FEG, deoarece disponibilizările au avut loc pe o piață mică a forței de muncă.

22.Sardinia deține o piață a forței de muncă de dimensiuni mici, având în vedere insularitatea sa, situându-se la mare distanță de continent. În plus, insula este slab populată. Densitatea populației sale este de 68 locuitori/km², care se situează sub media UE-27 (109) și reprezintă aproximativ o treime din media înregistrată în Italia (201) 14 . În plus, insula pierde din populație (-5,4 % în 2019, comparativ cu 2018) 15 . Distribuția geografică a populației, a resurselor naturale, a bogăției economice și a infrastructurilor economice este eterogenă și concentrată în sudul și nord-vestul insulei. O treime din totalul locurilor de muncă din Sardinia se află în Cagliari.

23.PIB-ul exprimat la SPC 16 pe cap de locuitor în Sardinia este mult mai mic decât media italiană. În 2018, a fost de 21 600 EUR, cu mult sub media italiană (29 700 EUR) și media europeană (31 000 EUR) (Eurostat, 2020) 17 .

24.Sardinia a fost grav afectată de criza economică. Din 2008, economia a avut de suferit din cauza creșterii economice scăzute și a creșterii șomajului 18 .

25.Pandemia a afectat puternic sectorul serviciilor din Sardinia: cifra de afaceri a scăzut pentru două din trei întreprinderi. Întreprinderile din sectorul turismului au fost deosebit de afectate, numărul de vizitatori scăzând cu 58 % în 2020 față de 2019 19 . Activitatea de producție, mai rezistentă la efectele pandemiei, reprezintă doar 7 % din activitatea totală din Sardinia, cu 1,7 puncte procentuale mai mică decât media națională a activității de producție (ISTAT, 2020) 20 .

26.În 2020, venitul disponibil la prețuri constante al familiilor din Sardinia a scăzut cu 5,1 % față de 2019 (-2,7 % în Italia). Scăderea a fost determinată de scăderea veniturilor din muncă, care contribuie cu peste patru cincimi la venitul total. Veniturile nete totale ale angajaților au scăzut drastic, fiind afectate în principal de scăderea numărului de ore lucrate (cu 13 % mai puțin decât în 2019) 21 .

27.Din cauza pandemiei, numărul gospodăriilor din Sardinia fără venituri din muncă a crescut până la 16,5 % în 2020 (+ 3,5 puncte procentuale față de 2019). În contextul reducerii veniturilor gospodăriilor, utilizarea venitului de bază (reddito di cittadinanza) a crescut în 2020 cu 7,3 % față de 2019. La sfârșitul anului 2020, numărul gospodăriilor beneficiare era de 47 604 sau 6,5 % din gospodăriile din Sardinia, cu 1,7 puncte procentuale mai mult decât media în Italia (4,8 %) 22 .

28.În mai 2020, a fost lansat venitul de urgență (reddito di emergenza), o măsură temporară similară venitului de bază, dar cu criterii de acces mai puțin restrictive, pentru a oferi ajutor imediat familiilor grav afectate de efectele economice ale pandemiei. La sfârșitul anului 2020, aproximativ 8 500 de gospodării din regiune beneficiaseră de această măsură. Ambele sisteme de venit au sprijinit 7,7 % din gospodăriile din Sardinia 23 .

29.Venitul de bază a contribuit la reducerea sărăciei 24 , care, potrivit indicelui de sărăcie relativă, a afectat 25 % din populația Sardiniei în 2018, cu 10 puncte procentuale peste media națională. Indicele sărăciei familiilor este, de asemenea, mai ridicat decât media italiană. În 2018, a fost de 19,3 % pentru Sardinia și de 11,8 % pentru Italia. Indicele a scăzut în 2019, ajungând la 12,8 % (Sardinia) și 11,4 % (Italia). Scăderea indicelui pentru Sardinia a fost cu siguranță declanșată de venitul de bază de care au beneficiat aproximativ 40 000 de persoane din Sardinia 25 .

Aplicarea Cadrului de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării (QFR)

30.Italia a descris modul în care au fost luate în considerare recomandările prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării. După ce Porto Canale a lansat o procedură de concediere colectivă pentru întreaga forță de muncă, autoritățile din Sardinia, ministerele relevante 26 , sindicatele 27 și întreprinderea care a efectuat disponibilizările au organizat mese rotunde cu dublul obiectiv de a proteja veniturile lucrătorilor prin scheme de suplimente salariale și de a se asigura că lucrătorii își mențin competențele și cunoștințele profesionale, precum și de a spori atractivitatea portului Cagliari pentru potențialii investitori, cu condiția ca investitorii să poată genera noi perspective de angajare.

31.Regione Sardegna și ASPAL, serviciile publice regionale de ocupare a forței de muncă, au întreprins acțiuni directe pentru a atinge obiectivele recomandate în QFR în ceea ce privește formarea, certificarea și reintegrarea profesională. ASPAL a identificat cele mai adecvate măsuri pentru a asigura reinserția profesională a lucrătorilor, oferindu-le competențe transferabile, cum ar fi competențe informatice, lingvistice sau antreprenoriale sau perfecționarea în domeniul logisticii. Lucrătorilor li s-a acordat CIGS timp de 12 luni și servicii intensive de asistență pentru transfer 28 legate de sistemul CIGS. Partenerii sociali au fost pe deplin implicați în planificarea măsurilor.

32.În ceea ce privește activitățile întreprinse pentru a asista lucrătorii disponibilizați, Italia a raportat că „informațiile generale și orientarea profesională” fuseseră deja puse în aplicare, iar 179 de lucrători disponibilizați au participat la cursuri de perfecționare legate de logistică.

Complementaritatea cu acțiunile finanțate din fonduri naționale sau din fonduri ale Uniunii

33.Italia a confirmat că măsurile care primesc o contribuție financiară din FEG nu vor beneficia și de contribuții financiare din partea altor instrumente financiare ale Uniunii.

34.Pachetul coordonat de servicii personalizate completează acțiunile finanțate din alte fonduri naționale sau ale UE, cum ar fi serviciul de asistență pentru transfer legat de schema CIGS menționat mai sus.

Proceduri de consultare a beneficiarilor vizați sau a reprezentanților acestora, a partenerilor sociali, precum și a autorităților locale și regionale

35.Regiunea Sardinia, ASPAL, municipalitatea Cagliari, Autoritatea portuară din Cagliari și sindicatele au depus eforturi comune pentru a identifica măsurile și căile adecvate de asigurare a reangajării foștilor lucrători din Porto Canale. Din noiembrie 2020, ANPAL 29 și autoritățile din Sardinia au organizat mai multe videoconferințe cu scopul de a ajusta pachetul de măsuri și de a pregăti cererea FEG.

Beneficiarii vizați și măsurile propuse

Beneficiarii vizați

36.Se preconizează că toți cei 190 de lucrători concediați vor beneficia de măsuri. Defalcarea acestor lucrători în funcție de gen, grupă de vârstă și nivel de educație este următoarea:

Măsuri propuse

37.Serviciile personalizate care vor fi puse la dispoziția lucrătorilor disponibilizați constau în măsurile descrise mai jos:

–Informații generale și orientarea profesională: După informarea generală cu privire la măsurile disponibile, se oferă orientare profesională tuturor lucrătorilor. Această măsură, deja pusă în aplicare, nu face parte din pachetul cofinanțat de FEG. Cu toate acestea, măsura este descrisă din motive de coerență a măsurilor propuse lucrătorilor disponibilizați.

–Consiliere pentru dezvoltarea profesională: Crearea de profiluri, care face parte din conținutul acestei măsuri, este concepută pentru a promova un proces de cunoaștere de sine care vizează identificarea domeniilor de interes, a aptitudinilor, a capacităților și a competențelor, precum și a domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri. Rezultatul acestui proces va fi calea personalizată a fiecărui lucrător pentru reintegrarea pe piața forței de muncă.

–Asistență pentru căutarea unui loc de muncă, inclusiv căutarea activă de oportunități de angajare la nivel local și regional și corelarea cererii și a ofertei de locuri de muncă.

–Mentorat pentru adaptarea la un nou loc de muncă. Sunt prevăzute sesiuni de mentorat pentru a-i ajuta pe lucrători să se adapteze la noul mediu de lucru și la noul context organizațional.

–Sprijin pentru înființarea de întreprinderi. Lucrătorii interesați să desfășoare activități independente vor primi sesiuni de tutorat de grup/individual, care ar putea acoperi planificarea, efectuarea de studii de fezabilitate, pregătirea planurilor de afaceri, ajutorul pentru identificarea posibilităților de finanțare etc. Vor ava la dispoziție instrumentul pentru competențele antreprenoriale „WeRentrepreneur” 34 .

–Contribuții la crearea de întreprinderi. Lucrătorii care înființează o întreprindere sau încep o activitate independentă vor primi o contribuție de până la 22 000 EUR pentru a-i ajuta să suporte costurile de înființare.

–Formare profesională. Ofertă de formare în domeniul logisticii, cum ar fi circulația mărfurilor, planificarea transportului etc., întreținerea utilajelor implicate în distribuția de mărfuri sau gestionarea și organizarea infrastructurilor logistice. Formarea principală este completată cu 30 de ore de formare orizontală (engleză sau software legat de conținutul formării principale).

Lucrătorii care sunt preselecționați pentru o ofertă de muncă în urma corelării cererii și a ofertei de locuri de muncă vor beneficia de formare pentru a aborda orice deficit de competențe identificat de potențialul angajator. Se va acorda prioritate celor mai vulnerabile grupuri de lucrători, în special celor cu un nivel scăzut de școlarizare sau cu vârste de peste 55 de ani. Formarea se va axa pe economia verde, pe economia albastră 35 , pe serviciile personale, pe serviciile sociale și de sănătate, pe promovarea patrimoniului cultural și pe activitățile culturale. Formarea privind calificările profesionale incluse în cataloagele naționale sau regionale face, de asemenea, parte din oferta de formare.

Lucrătorii care doresc să desfășoare o activitate independentă vor primi un bon valoric de formare care va fi utilizat pentru formarea legată de crearea și gestionarea de întreprinderi.

–Stimulente și contribuții la costuri specifice. (1) Stimulentele la angajare. Întreprinderile care recrutează foști lucrători din Porto Canale vor primi 3 500 EUR pentru contractele permanente cu normă întreagă și 1 500 EUR pentru contractele pe durată determinată. (2) Rambursarea cheltuielilor de mobilitate. Pentru a sprijini mobilitatea geografică a lucrătorilor în cazul reangajării într-o întreprindere dintr-o regiune diferită sau la o distanță de cel puțin 200 km de locul de reședință al lucrătorului, este planificată o rambursare a cheltuielilor de mutare. (3) Stimulentul la formare. Lucrătorii care participă activ la formare vor primi o sumă forfetară de 500 EUR.

38.Măsurile au fost planificate să fie în conformitate cu Strategia națională italiană pentru dezvoltare durabilă (SNSvS) 36 . Pachetul va contribui la diseminarea competențelor orizontale necesare în era industrială digitală, precum și într-o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul FEG.

39.Pachetul coordonat de servicii personalizate propus, descris în prezentul document, constituie măsuri active de ocupare a forței de muncă incluse printre măsurile eligibile stabilite la articolul 7 din Regulamentul FEG. Serviciile propuse nu înlocuiesc măsurile pasive de protecție socială.

40.Italia a furnizat informațiile necesare privind măsurile care sunt obligatorii pentru întreprinderea vizată în temeiul legislației naționale sau în temeiul contractelor colective de muncă. Autoritățile italiene au confirmat că respectivele măsuri nu vor fi înlocuite de o contribuție financiară din partea FEG.

Bugetul estimat

41.Costurile totale estimate sunt de 1 756 950 EUR, incluzând cheltuieli pentru servicii personalizate de 1 686 750 EUR și cheltuieli pentru activitățile de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare de 70 200 EUR.

42.Contribuția financiară totală solicitată din partea FEG este de 1 493 407 EUR (85 % din costurile totale).

43.Prefinanțarea și cofinanțarea naționale sunt asigurate de Regione Sardegna.

44.Costurile măsurilor identificate în tabelul de mai sus ca măsuri în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul FEG nu depășesc 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat de servicii personalizate. Italia a confirmat că aceste măsuri sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități formare sau de căutare a unui loc de muncă.

45.Italia a confirmat că costurile investițiilor pentru activități independente, demararea de afaceri și preluarea întreprinderilor de către angajați nu vor depăși 22 000 EUR per beneficiar.

Perioada de eligibilitate a cheltuielilor

46.Italia a început furnizarea serviciilor personalizate către beneficiarii vizați la joi, 8 octombrie 2020. Prin urmare, cheltuielile aferente măsurilor vor fi eligibile pentru o contribuție financiară din FEG de la 8 octombrie 2020 până la 24 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare.

47.Italia a început plata cheltuielilor administrative pentru punerea în aplicare a FEG la luni, 18 ianuarie 2021. Prin urmare, cheltuielile cu activitățile de pregătire, de gestionare, de informare și publicitate, precum și de control și raportare sunt eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG de la 18 ianuarie 2021 până la 31 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei de finanțare.

Sistemele de gestionare și control

48.Cererea conține o descriere a sistemului de gestionare și control, care precizează responsabilitățile organismelor implicate. Italia a notificat Comisiei următoarea modalitate de gestionare de către ANPAL a contribuției financiare: ANPAL – Divisione IV va acționa în calitate de autoritate de management, iar ANPAL – Divisione VI în calitate de autoritate de certificare. Ministero del lavoro e delle politiche sociali-MLPS – Segretariato Generale – Divisione II va acționa în calitate de autoritate de audit. ASPAL va fi organismul intermediar pentru autoritatea de management.

Angajamentele asumate de statul membru în cauză

49.Italia a oferit toate garanțiile necesare cu privire la următoarele:

–în contextul accesului la măsurile propuse și al implementării acestora, vor fi respectate principiile egalității de tratament și nediscriminării,

–au fost respectate cerințele prevăzute de legislația națională și de legislația UE în ceea ce privește disponibilizările colective,

–se va evita orice fel de dublă finanțare,

–contribuția financiară din partea FEG va respecta normele procedurale și de fond ale Uniunii în materie de ajutoare de stat.

IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea bugetară

50.FEG nu trebuie să depășească o sumă anuală maximă de 186 de milioane EUR (la prețurile din 2018), astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 39 .

51.După examinarea cererii în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 13 alineatele (1) și (2) din Regulamentul FEG și luând în considerare numărul de beneficiari vizați, măsurile propuse și costurile estimate, Comisia propune mobilizarea FEG pentru suma de 1 493 407 EUR, reprezentând 85 % din costurile totale ale măsurilor propuse, în scopul de a furniza o contribuție financiară ca răspuns la cererea menționată.

52.Decizia propusă privind mobilizarea FEG va fi adoptată împreună de Parlamentul European și de Consiliu, în conformitate cu punctul 9 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii 40 .

Acte conexe

53.În același timp cu prezentarea acestei propuneri de decizie privind mobilizarea FEG, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer al sumei de 1 493 407 EUR către linia bugetară relevantă.

54.Concomitent cu adoptarea prezentei propuneri de decizie privind mobilizarea FEG, Comisia a adoptat o decizie privind o contribuție financiară, care constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 din Regulamentul financiar 41 . Respectiva decizie de finanțare e intră în vigoare la data la care Comisiei i se notifică aprobarea transferului bugetar de către Parlamentul European și Consiliu.

2021/0337 (BUD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Italiei – EGF/2021/003 IT Porto Canale

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului din miercuri, 28 aprilie 2021 privind Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 42 , în special articolul 15 alineatul (1),

având în vedere Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii 43 , în special punctul 9,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) urmărește să dea dovadă de solidaritate și să promoveze locuri de muncă decente și durabile în Uniune, oferind sprijin lucrătorilor disponibilizați și persoanelor care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat în cazul unor evenimente majore de restructurare și ajutându-i să revină cât mai curând posibil la locuri de muncă decente și durabile.

(2)FEG nu trebuie să depășească o sumă anuală maximă de 186 de milioane EUR (la prețurile din 2018), astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului 44 .

(3)La 15 iulie 2021, Italia a depus o cerere de mobilizare a FEG în ceea ce privește disponibilizările lucrătorilor din Porto Industriale di Cagliari SpA, Italia. Cererea a fost completată cu informații suplimentare furnizate în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/691. Această cerere îndeplinește condițiile pentru o contribuție financiară din partea FEG, astfel cum sunt prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2021/691.

(4)În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/691, cererea Italiei este considerată admisibilă, deoarece teritoriul vizat de disponibilizări este o piață a forței de muncă de dimensiuni mici, iar disponibilizările au un impact grav asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei regionale.

(5)Prin urmare, trebuie mobilizat FEG pentru a se furniza o contribuție financiară în valoare de 1 493 407 EUR ca răspuns la cererea depusă de Italia.

(6)Pentru a reduce la minimum timpul necesar pentru mobilizarea FEG, prezenta decizie trebuie să se aplice de la data adoptării,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2021, se mobilizează Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați pentru a se furniza suma de 1 493 407 EUR, sub formă de credite de angajament și credite de plată.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la [data adoptării] 45*.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 153, 3.5.2021, p. 48.

(2)    Regulamentul Delegat (UE) 2019/1755 al Comisiei din 8 august 2019 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) JO L 270, 24.10.2019, p. 1–56

(3)    JO L 393, 30.12.2006, p. 1.

(4)    În conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/691.

(5)    Termenul de 12 săptămâni a fost suspendat între 1 ianuarie 2021 și 3 mai 2021, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/691.

(6)     Riflessioni sul sistema dei trasporti in Italia (Ediția a 2-a, octombrie 2019) .

(7)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021

(8)    Trei mari grupuri de alianțe, Ocean alliance, 2M și The Alliance, dețin împreună 100 % din capacitatea de arimare pe rutele Asia-Europa de Nord și Asia-Med.

(9)     Hapag Lloyd eliminates Cagliari port from its services .

(10)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021 .

(11)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021 .

(12)     Decreto Legge 17 marzo 2020, n.18. art. 46

(13)    EGF/2021/002 IT / Air Italy. COM(2021) 936

(14)     https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_r_d3dens/default/table?lang=en

(15)     https://ec.europa.eu/eurostat/cache/digpub/regions/

(16)    Produsul intern brut pe cap de locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare.

(17)     https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/base-profile/sardinia

(18)     https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/base-profile/sardinia .

(19)     https://www.ansa.it/sardegna/notizie/2021/06/22/bankitalia-pandemia-affossa-pil-della-sardegna-giu-dell8_c3e46d5b-cc14-4605-aeeb-308b6ac8d54c.html

(20)     https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/base-profile/sardinia

(21)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021 .

(22)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021.

(23)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021.

(24)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021.

(25)    Banca d’Italia. L'economia della Sardegna. Rapporto annuale, giugno 2021.

(26)    Ministerul Infrastructurii și Transporturilor, Ministerul Muncii și Politicilor Sociale, Ministerul Dezvoltării Economice și Ministerul pentru sud și coeziune teritorială.

(27)    Confederazione Generale Italiana del Lavoro (CGIL), Unione Italiana del Lavoro (UIL), Federazione Italiana Lavoratori Trasporti- Confederazione Generale Italiana del Lavoro (FILT-CGIL), Federazione Italiana Trasporti-Confederazione Italiana Sindacati Lavoratori (FIT-CISL), UIL Trasporti, Unione Generale del Lavoro (UGL) Mare e Porti, Unione Sindacale di Base (USB) lavoro privato și Rappresentanza Sindacale Unitaria (RSU).

(28)    Assegno di ricollocazione-CIGS.

(29)    Agenzia Nazionale per le Politiche Attive del Lavoro (ANPAL), agenția națională italiană pentru politici active în domeniul ocupării forței de muncă.

(30)    ISCED 0-2

(31)    ISCED 3

(32)    ISCED 4

(33)    ISCED 5-8

(34)     www.werentrepreneur.com

(35)     https://ec.europa.eu/oceans-and-fisheries/ocean/blue-economy/sustainable-blue-economy_en

(36)     Strategia Nazionale per lo Sviluppo sostenibile (SNSvS)

(37)    Pentru a se evita zecimalele, costurile estimate per lucrător au fost rotunjite. Cu toate acestea, rotunjirile nu au niciun impact asupra costului total al fiecărei măsuri, care nu diferă de cel indicat în cererea depusă de Italia.

(38)    Totalul nu corespunde din cauza rotunjirii.

(39)    JO L 433, 22.12.2020, p. I/11.

(40)    JO L 433, 22.12.2020, p. I/29.

(41)    Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(42)    JO L 153, 3.5.2021, p. 48.

(43)    JO L 433, 22.12.2020, p. I/29

(44)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433, 22.12.2020, p. I/11).

(45) *     Data urmează a fi introdusă de către Parlament înainte de publicarea în JO.