COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.7.2021

COM(2021) 564 final

2021/0214(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2021) 564 final} - {SWD(2021) 643 final} - {SWD(2021) 644 final} - {SWD(2021) 647 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Lumea se confruntă cu o criză climatică profundă, iar provocările legate de schimbările climatice necesită un răspuns global. O cooperare internațională puternică va consolida acțiunile comune în domeniul climei de care au nevoie toate părțile la Acordul de la Paris pentru a îndeplini obiectivul de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale 1 .

Poziția de lider internațional a Uniunii Europene trebuie să meargă mână în mână cu acțiunile interne îndrăznețe. Pentru a îndeplini obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris, Uniunea trebuie să își sporească nivelul de ambiție pentru următorul deceniu și să își actualizeze cadrul de politici privind clima și energia. Se preconizează că acest proces va începe deja în temeiul legislației UE existente. În plus, astfel cum s-a anunțat în Pactul verde european 2 , Comisia a propus un nou obiectiv al UE pentru 2030 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră („GES”) cu cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 1990 3 , pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului 4 . Acest obiectiv a fost aprobat de Consiliul European 5 și comunicat Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, conferindu-i caracter obligatoriu la nivel internațional 6 . Legea europeană a climei, astfel cum a fost convenită cu colegiuitorii, stabilește noul obiectiv pentru 2030, conferind în același timp caracter obligatoriu din punct de vedere juridic obiectivului neutralității climatice al UE 7 .

Pentru a realiza aceste reduceri ale emisiilor de GES în conformitate cu Legea europeană a climei, Comisia propune revizuirea, acolo unde este necesar, a tuturor instrumentelor de politică relevante până în iulie 2021, în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, care vizează în special revizuirea legislației sectoriale în domeniile climei, energiei, transporturilor și impozitării 8 . Un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon („CBAM”), anunțat în Pactul verde european, face parte din pachetul respectiv și va servi drept element esențial al setului de instrumente al UE în vederea îndeplinirii obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris, prin abordarea riscurilor de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a creșterii nivelului de ambiție al Uniunii în materie de climă. În martie 2021, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în favoarea introducerii unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon compatibil cu normele OMC 9 .

Comisia a anunțat, de asemenea, în planul de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” 10 , promovarea instrumentelor și a stimulentelor relevante pentru o mai bună punere în aplicare a principiului „poluatorul plătește” 11 și, prin urmare, finalizarea eliminării treptate a „poluării gratuite”, în vederea maximizării sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării.

Comisia și-a anunțat intenția de a propune un CBAM în cadrul Pactului verde european. Astfel cum se indică în comunicare, „dacă vor persista diferențe între țările de pe glob în ceea ce privește nivelul lor de ambiție, întrucât UE și-a stabilit obiective mai ambițioase în materie de climă, Comisia va propune un mecanism de ajustare la frontieră a tarifului pentru emisiile de dioxid de carbon pentru anumite sectoare, cu scopul de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În acest fel, prețul produselor importate ar reflecta cu mai multă acuratețe conținutul lor de carbon. Această măsură va fi concepută astfel încât să respecte normele Organizației Mondiale a Comerțului și alte obligații internaționale ale UE 12 ”.

Acest mecanism este o alternativă la măsurile care abordează riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii 13 („EU ETS”) și este menit să evite ca eforturile Uniunii de reducere a emisiilor să fie compensate prin creșterea emisiilor în afara Uniunii prin relocarea producției sau prin creșterea importurilor de produse cu o intensitate mai mică a emisiilor de dioxid de carbon. În lipsa unui astfel de mecanism, relocarea emisiilor de dioxid de carbon ar putea duce la o creștere generală a emisiilor globale.

Prin Acordul de la Paris, comunitatea internațională se angajează să crească în mod constant nivelul de ambiție al acțiunilor în domeniul climei pentru a limita creșterea temperaturii medii globale, în vederea reducerii semnificative a riscurilor și a efectelor schimbărilor climatice. Fiecare parte trebuie să își pregătească propria contribuție stabilită la nivel național („CSN”) în vederea atingerii acestui obiectiv global, reflectând „cel mai ridicat nivel de ambiție posibilă”, precum și „responsabilitățile comune, dar diferențiate care îi revin și capacitățile aferente, în funcție de diferitele circumstanțe naționale 14 .

Atât timp cât un număr semnificativ de parteneri internaționali ai UE au abordări politice care nu au ca rezultat același nivel de ambiție în materie de climă ca Uniunea, iar diferențele de preț aplicate emisiilor de GES persistă, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon. Are loc relocarea emisiilor de dioxid de carbon dacă, din motive legate de nivelurile diferite ale ambiției din politicile climatice, întreprinderile din anumite sectoare sau subsectoare industriale ar transfera producția către alte țări cu constrângeri mai puțin stricte în ceea ce privește emisiile sau dacă importurile din aceste țări ar înlocui produse echivalente, dar cu emisii mai mici de GES, din cauza diferenței dintre politicile privind clima. Acest lucru ar risca să submineze eficacitatea politicilor UE de reducere a emisiilor și ar putea conduce, de asemenea, la o creștere a emisiilor totale la nivel mondial, punând astfel în pericol reducerea emisiilor de GES care este imperios necesară pentru ca temperatura medie globală să se mențină cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale.

În prezent, riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon este abordat în Uniune în cadrul EU ETS. Acesta este primul sistem internațional de comercializare a certificatelor de emisii de GES din lume și este în vigoare din 2005. Pentru sectoarele vizate de acest sistem și cele mai expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, acest risc este gestionat în prezent prin acordarea de certificate cu titlu gratuit și prin compensații pentru creșterea costurilor energiei electrice în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, alocarea cu titlu gratuit în cadrul EU ETS slăbește semnalul de preț pe care sistemul îl oferă instalațiilor care îl primesc în comparație cu licitarea integrală. Astfel, aceasta afectează stimulentele pentru investiții în reducerea suplimentară a emisiilor de GES.

În același timp, pe măsură ce Uniunea își sporește nivelul de ambiție în materie de climă, se preconizează că se va accentua divergența cu nivelul de acțiune în domeniul climei al țărilor terțe, cu un risc crescut de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru UE. Acest lucru ar decurge din obiectivele din ce în ce mai ambițioase ale UE de reducere a emisiilor de GES, care trebuie să reducă numărul total de certificate ETS. În consecință, semnalul privind prețul carbonului din cadrul EU ETS este consolidat, stimulând producătorii din Uniune să își reducă emisiile, dar sporind diferența față de țările care nu dispun de mecanisme de stabilire a prețului carbonului. În plus, alocarea totală cu titlu gratuit va scădea, de asemenea, în timp, în conformitate cu reducerea plafonului de emisii.

Având în vedere problemele descrise mai sus, prezenta propunere abordează problema reducerii emisiilor de GES în Uniune, evitând în același timp ca aceste eforturi de reducere a emisiilor să fie compensate la nivel mondial prin creșterea emisiilor în afara Uniunii. În acest context, se propune un CBAM cu obiectivul general de a aborda riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon în vederea combaterii schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de GES în Uniune și la nivel mondial.

•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat

În contextul pachetului „Pregătiți pentru 55”, CBAM nu este o măsură de sine stătătoare. Este o măsură de politică climatică menită să mențină integritatea nivelului de ambiție al UE în materie de climă în vederea atingerii obiectivului final de neutralitate climatică. Rolul CBAM este de a aborda riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și de a consolida EU ETS. Prin urmare, există o legătură strânsă între EU ETS și CBAM.

Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, se propune, de asemenea, revizuirea EU ETS 15 . Acest lucru implică extinderea EU ETS la transportul maritim, precum și introducerea comercializării certificatelor de emisii la sectorul construcțiilor și al transportului rutier. În special, obiectivul mai ambițios în materie de climă al modificărilor propuse ale EU ETS pare a fi un plafon mai strict al emisiilor, ceea ce înseamnă că numărul total de certificate disponibile va scădea. Un plafon mai strict implică un semnal mai puternic privind prețul carbonului. Obiectivul UE de realizare a neutralității climatice și decizia de a crește nivelul de ambiție în materie de climă pentru 2030 au condus, de asemenea, la o reexaminare mai amplă a măsurilor existente împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În special, deși alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii previne în mod eficace riscurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, aceasta slăbește semnalul privind prețul carbonului pentru industria Uniunii în comparație cu licitarea integrală.

Astfel cum se indică în Pactul verde european, CBAM ar asigura faptul că prețul importurilor reflectă cu mai multă acuratețe conținutul lor de carbon. Această măsură a fost concepută pentru a respecta normele Organizației Mondiale a Comerțului („OMC”) și alte obligații internaționale ale Uniunii. În plus, președinta von der Leyen a subliniat „Carbonul trebuie să aibă propriul său preț – pentru că natura nu mai poate plăti acest preț. Acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon trebuie să motiveze producătorii străini și importatorii din UE să își reducă emisiile de dioxid de carbon” 16 .

În acest scop, ar fi importantă informarea activă a țărilor terțe în ceea ce privește înțelegerea și conformitatea cu cerințele CBAM. În plus, UE va colabora cu țările terțe al căror comerț cu UE este afectat de prezentul regulament pentru a explora posibilitățile de dialog și cooperare cu privire la punerea în aplicare a unor elemente specifice ale mecanismului. De asemenea, ea trebuie să exploreze posibilitățile de încheiere a unor acorduri care să țină seama de mecanismul lor de stabilire a prețului carbonului.

Mecanismele existente de abordare a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt alocarea cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS și, în unele cazuri, măsuri financiare de compensare a costurilor emisiilor indirecte generate de creșterea prețurilor la energie electrică ca urmare a EU ETS (costurile emisiilor indirecte). Un CBAM este o alternativă la măsurile respective și, prin urmare, trebuie să le înlocuiască în timp. Cu toate acestea, pentru a permite producătorilor, importatorilor și comercianților să se adapteze la noul regim, reducerea alocării cu titlu gratuit trebuie pusă în aplicare treptat, în timp ce CBAM este introdus treptat, pentru a se asigura că acestea nu sunt cumulative.

•Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii

Uniunea este extrem de activă în cadrul forurilor internaționale pentru consolidarea normelor de mediu la nivel mondial și pentru a însoți partenerii comerciali și țările mai puțin dezvoltate pe calea decarbonizării. CBAM va completa acțiunea internațională a Uniunii în domeniul mediului și va favoriza decarbonizarea în țările terțe.

Începând din 1992, Uniunea a depus eforturi pentru a dezvolta soluții comune și pentru a impulsiona acțiunile la nivel mondial în vederea combaterii schimbărilor climatice. Mai precis, acțiunile la nivelul UE trebuie să aibă ca scop îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, asigurând, în același timp, echitatea și integritatea de mediu. Instituirea unei guvernanțe solide a obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050 va contribui la asigurarea faptului că Uniunea se află în continuare pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului.

Comisia a anunțat, de asemenea, promovarea instrumentelor și a stimulentelor relevante pentru o mai bună punere în aplicare a principiului „poluatorul plătește” 17 și, prin urmare, finalizarea eliminării treptate a „poluării gratuite”, în Planul de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” 18 , în vederea maximizării sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Schimbările climatice reprezintă, prin însăși natura lor, o problemă transfrontalieră care nu poate fi rezolvată doar prin luarea de măsuri la nivel național sau local. Acțiunea coordonată la nivelul UE poate completa și consolida în mod eficace acțiunea la nivel național și local și poate intensifica acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Coordonarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice este necesară la nivelul Uniunii și, atunci când este posibil, la nivel mondial, iar acțiunea UE este justificată din motive de subsidiaritate.

Introducerea unui CBAM la nivelul UE va crea un cadru comun și uniform pentru a asigura echivalența dintre politica de stabilire a prețului carbonului aplicată pe piața internă a UE și politica de stabilire a prețului carbonului aplicată importurilor. Scopul său vizează în mod strict mediul înconjurător și are o dimensiune transfrontalieră, astfel încât nu poate fi abordat în mod independent de către statele membre. Având în vedere natura sa ecologică și pentru a evita deturnarea schimburilor comerciale, CBAM trebuie să fie aplicat mai eficient la nivelul Uniunii în mod uniform, reflectând EU ETS și să fie conceput într-un mod compatibil cu normele OMC.

În plus, în cazul în care CBAM nu ar fi aplicat în mod uniform, acest lucru ar stimula comportamentele care conduc la deturnarea schimburilor comerciale și la căutarea instanței celei mai favorabile, întrucât exportatorii din țări terțe ar importa mărfuri prin jurisdicțiile UE care aplică CBAM în modul cel mai indulgent.

Acest lucru nu este în contradicție cu delegarea punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației către autoritățile naționale competente, însă acest lucru trebuie să se limiteze la punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației.

·Proporționalitate

Propunerea urmărește să abordeze provocarea reducerii emisiilor de GES în Uniune, evitând în același timp ca aceste eforturi de reducere a emisiilor să fie compensate prin creșterea emisiilor în afara Uniunii. Prin urmare, opțiunile de politică sunt dictate în mod clar de scopul de a atinge obiectivele CBAM, și anume de a aborda riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon în vederea combaterii schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de GES în Uniune și la nivel mondial.

Produsele vizate de propunerea de CBAM sunt încadrate în sectoarele și emisiile vizate de EU ETS, a căror acoperire sectorială se bazează, la rândul său, pe diferite criterii cantitative și calitative legate de obiectivele de mediu ale EU ETS, iar domeniul de aplicare al CBAM trebuie stabilit printr-o trimitere la anumite mărfuri prin clasificarea lor în Nomenclatura combinată 19 . Acest lucru servește la motivarea măsurii, și anume pentru a se asigura că sunt atenuate riscurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru anumite sectoare mari consumatoare de energie. CBAM se bazează pe logica climatică a EU ETS începând cu sectoarele în care emisiile sunt cele mai ridicate în cifre absolute și, prin urmare, în care ar avea cea mai mare importanță.

Conținutul de carbon al produselor este un element esențial al CBAM, deoarece indică emisiile de GES (în dioxid de carbon echivalent, „CO2e”) eliberate în cursul producerii lor în străinătate. Acest lucru este utilizat pentru a garanta că produsele importate nu sunt tratate mai puțin favorabil decât produsele interne fabricate în instalații EU ETS. Întrucât instalațiile vizate de EU ETS fac obiectul unui preț al carbonului evaluat în funcție de emisiile lor reale, produsele importate care intră în domeniul de aplicare al CBAM trebuie, de asemenea, să fie evaluate pe baza emisiilor lor reale de GES. Cu toate acestea, pentru a permite întreprinderilor să se adapteze la o astfel de abordare, se propune să se înceapă cu o perioadă de tranziție fără ajustare financiară.

În ceea ce privește administrarea măsurii, responsabilizarea autorităților naționale competente ar maximiza eficacitatea punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației prin luarea în considerare a experiențelor naționale în ceea ce privește gestionarea EU ETS. Un cadru în care autoritățile naționale competente în domeniul climei joacă un rol esențial reflectă, în mare măsură, cadrul utilizat cu succes timp de aproape un deceniu în sistemul EU ETS.

•    Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

·Consultări cu părțile interesate

Rezultatele consultărilor publice și specifice au permis Comisiei să colecteze un număr semnificativ de perspective și opinii cu privire la inițiativă. Atât consultările publice, cât și cele specifice au arătat un acord cu privire la necesitatea unui CBAM pentru a aborda riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și pentru a ajuta Uniunea să își atingă obiectivele ambițioase în materie de climă. Feedbackul primit pe parcursul acestor consultări a fost utilizat pentru a fundamenta alegerea elementelor de proiectare și a opțiunilor de politică preferate. Rezultatele consultării părților interesate sunt rezumate în anexa relevantă la evaluarea impactului.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Măsurile preparatoare ale propunerii se bazează pe o serie de studii și consultanță de specialitate, analizând conceptul potențial și domeniul de aplicare al CBAM, precum și impactul său asupra mediului, social și economic.

În special, a fost realizat un studiu privind conceperea optimă a mecanismului și acoperirea sectorială a acestuia, cu sprijinul expertizei externe a Comisiei. Studiul a analizat logica intervenției, a evaluat o serie de opțiuni alternative și fezabilitatea acestora, a oferit consiliere tehnică cu privire la elementele tehnice de proiectare și a oferit sprijin cu privire la selectarea sectoarelor care urmează să fie vizate de mecanism. Elementele acestui studiu sunt prezentate în evaluarea impactului 22 , în timp ce studiul complet este, de asemenea, publicat de Comisie 23 .

Pe lângă studiul calitativ al CBAM, a fost efectuată, de asemenea, o evaluare cantitativă specifică a impactului, cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei și al experților externi, primul punând accentul pe impactul CBAM asupra produselor materiale și al doilea concentrându-se pe impactul CBAM asupra energiei electrice. Aceste evaluări cantitative au oferit o perspectivă asupra impactului asupra mediului, a impactului economic și social al inițiativei și sunt puse la dispoziția publicului în cadrul evaluării impactului.

În cele din urmă, analiza se bazează pe o trecere în revistă suplimentară a literaturii de specialitate, pe studii și pe lucrări de cercetare prezentate de cadre universitare în cadrul consultării publice deschise și pe alte studii independente.

•Evaluarea impactului

Alegerea opțiunii de politică 4 pentru produsele materiale și factorul de emisie de carbon pentru energia electrică ar introduce un mecanism proporțional de abordare a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de GES în Uniune și prin evitarea înlocuirii acestor emisii cu emisii din afara Uniunii. În plus, eliminarea treptată a alocării cu titlu gratuit în cadrul EU ETS în sectoarele în cauză, combinată cu introducerea treptată a CBAM, ar asigura o tranziție prudentă și previzibilă pentru întreprinderi și autorități.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Majoritatea veniturilor generate de CBAM vor ajunge la bugetul UE 26 . În cadrul Consiliului European extraordinar din 17-21 iulie 2020 27 , liderii UE au convenit asupra instrumentului de redresare NextGenerationEU. Instrumentul va oferi UE mijloacele necesare pentru a aborda provocările generate de pandemia de COVID-19 și, în cadrul acestuia, va sprijini investițiile în tranziția verde și în cea digitală. Pentru finanțarea acestuia, Comisia va putea împrumuta până la 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare. În acest context, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit că „instituțiile vor acționa în vederea introducerii unor resurse proprii noi suficiente pentru a acoperi cuantumul corespunzător cheltuielilor preconizate legate de rambursarea” NextGenerationEU 28 . Comisia s-a angajat să prezinte propuneri privind noile resurse proprii, care ar include CBAM în primul semestru al anului 2021.

5.ELEMENTE DIVERSE

•Planurile de implementare și mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

În final, capitolul XI indică intrarea în vigoare a propunerii, unele dintre dispoziții aplicându-se numai pe parcursul perioadei de tranziție, iar altele urmând să se aplice în 2026 (articolul 36).

2021/0214 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 29 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 30 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)În comunicarea sa privind Pactul verde european 31 , Comisia a prezentat o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete (emisii după deducerea absorbțiilor) de gaze cu efect de seră („emisii de GES”) în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al UE și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această transformare trebuie să fie justă și incluzivă, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Comisia a anunțat, de asemenea, în planul de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” 32 , promovarea instrumentelor și a stimulentelor relevante pentru o mai bună punere în aplicare a principiului „poluatorul plătește”, astfel cum se prevede la articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și, prin urmare, finalizarea eliminării treptate a „poluării gratuite”, în vederea maximizării sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării.

(2)Acordul de la Paris 33 , adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit, la articolul 2, menținerea creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale.

(3)Abordarea provocărilor legate de climă și a altor provocări legate de mediu și atingerea obiectivelor Acordului de la Paris se află în centrul Pactului verde european. Valoarea Pactului verde european a crescut și mai mult în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și bunăstării economice a cetățenilor Uniunii.

(4)Uniunea se angajează să își reducă emisiile de GES la nivelul întregii economii cu cel puțin 55 % până în 2030, sub nivelurile din 1990, astfel cum se prevede în documentul transmis către CCONUSC, în numele Uniunii Europene și al statelor sale membre, cu privire la actualizarea contribuției stabilite la nivel național a Uniunii Europene și a statelor sale membre 34 .

(5)Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 35 a consacrat în legislație obiectivul de realizare a neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor de GES cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 până în 2030.

(6)Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitor la impactul creșterii temperaturilor cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor de GES la nivel mondial 36 oferă o bază științifică solidă pentru combaterea schimbărilor climatice și ilustrează necesitatea intensificării acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Raportul respectiv confirmă faptul că, pentru a reduce probabilitatea unor fenomene meteorologice extreme, emisiile de GES trebuie reduse de urgență și că schimbările climatice trebuie limitate la o creștere a temperaturii globale cu 1,5 °C.

(7)Uniunea a urmărit o politică ambițioasă privind combaterea schimbărilor climatice și a instituit un cadru de reglementare pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de GES fixat pentru 2030. Printre actele legislative de punere în aplicare a obiectivului respectiv se numără Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 37 , care instituie un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de GES în cadrul Uniunii („EU ETS”) și prevede stabilirea unor prețuri armonizate pentru emisiile de GES la nivelul Uniunii pentru sectoarele și subsectoarele mari consumatoare de energie, Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului 38 , care introduce obiective naționale de reducere a emisiilor de GES până în 2030, și Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului 39 , care impune statelor membre să compenseze emisiile de GES provenite din utilizarea terenurilor prin eliminarea emisiilor din atmosferă.

(8)Atât timp cât un număr semnificativ de parteneri internaționali ai Uniunii au abordări politice care nu au ca rezultat același nivel de ambiție în materie de climă, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon. Are loc relocarea emisiilor de dioxid de carbon dacă, din motive legate de costurile aferente politicilor climatice, întreprinderile din anumite sectoare sau subsectoare industriale ar transfera producția către alte țări sau dacă importurile din aceste țări ar înlocui produse echivalente, dar cu emisii mai mici de GES. Acest lucru ar putea conduce la o creștere a emisiilor totale la nivel mondial, punând astfel în pericol reducerea emisiilor de GES care este imperios necesară pentru ca temperatura medie globală să se mențină cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale.

(9)Inițiativa privind un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon („CBAM”) face parte din pachetul „Pregătiți pentru 55”. Acest mecanism trebuie să servească drept element esențial al setului de instrumente al UE pentru a îndeplini obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris, prin abordarea riscurilor de relocare a emisiilor de dioxid de carbon generate de creșterea nivelului de ambiție al Uniunii în materie de climă.

(10)Mecanismele existente de abordare a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele sau subsectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt alocarea tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor EU ETS și măsurile financiare menite să compenseze costurile emisiilor indirecte generate de costurile emisiilor de GES transferate în prețul energiei electrice, prevăzute la articolul 10a alineatul (6) și la articolul 10b din Directiva 2003/87/CE. Cu toate acestea, alocarea cu titlu gratuit în cadrul EU ETS slăbește semnalul de preț pe care sistemul îl oferă instalațiilor care îl primesc în comparație cu licitarea integrală și, prin urmare, afectează stimulentele pentru investiții în reducerea suplimentară a emisiilor.

(11)CBAM urmărește să înlocuiască aceste mecanisme existente prin abordarea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon într-un mod diferit, și anume prin asigurarea unor prețuri echivalente ale carbonului pentru importuri și pentru produsele interne. Pentru a asigura o tranziție treptată de la sistemul actual de certificate gratuite la CBAM, CBAM trebuie să fie introdus treptat, în timp ce certificatele gratuite din sectoarele vizate de CBAM sunt eliminate treptat. Aplicarea combinată și tranzitorie a certificatelor EU ETS alocate cu titlu gratuit și a CBAM nu trebuie să conducă în niciun caz la un tratament mai favorabil pentru mărfurile din Uniune în comparație cu mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(12)Deși obiectivul CBAM este de a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, prezentul regulament ar urma să încurajeze, de asemenea, utilizarea unor tehnologii mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de GES de către producătorii din țări terțe, astfel încât să se genereze mai puține emisii pe unitate de producție.

(13)Ca instrument de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon și de reducere a emisiilor de GES, CBAM trebuie să asigure faptul că produsele importate fac obiectul unui sistem de reglementare care aplică costuri ale carbonului echivalente cu cele care altfel ar fi fost suportate în cadrul EU ETS. CBAM este o măsură climatică care trebuie să prevină riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și să sprijine ambiția sporită a Uniunii în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, asigurând în același timp compatibilitatea cu normele OMC.

(14)Prezentul regulament trebuie să se aplice mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Uniunii din țări terțe, cu excepția cazului în care producția acestora a făcut deja obiectul EU ETS, prin care se aplică țărilor sau teritoriilor terțe, sau unui sistem de stabilire a prețului carbonului conectat pe deplin la EU ETS.

(15)Pentru a exclude din CBAM țările terțe sau teritoriile complet integrate sau legate de EU ETS în cazul unor acorduri viitoare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE trebuie delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei țărilor din anexa II. În schimb, țările sau teritoriile terțe respective trebuie să fie excluse de pe lista din anexa II și să facă obiectul CBAM, prin care nu percep efectiv prețul ETS pentru mărfurile exportate către Uniune.

(16)Prezentul regulament trebuie să se aplice platformei continentale și zonei economice exclusive declarate de statele membre în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării 40 , în vederea prevenirii riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în instalațiile offshore.

(17)Emisiile de GES care urmează să fie reglementate prin CBAM trebuie să corespundă emisiilor de GES reglementate de anexa I la EU ETS din Directiva 2003/87/CE, și anume dioxidul de carbon („CO2”), precum și, după caz, protoxidul de azot („N2O”) și perfluorocarburile („PFC”). CBAM trebuie să se aplice inițial emisiilor directe de GES provenite din producția de mărfuri până în momentul importului pe teritoriul vamal al Uniunii și, după încheierea unei perioade de tranziție și în urma unei evaluări suplimentare, și emisiilor indirecte, reflectând domeniul de aplicare al EU ETS.

(18)EU ETS și CBAM au un obiectiv comun de stabilire a prețului pentru emisiile de GES încorporate în aceleași sectoare și mărfuri prin utilizarea unor cote sau certificate specifice. Ambele sisteme au un caracter de reglementare și sunt justificate de necesitatea de a reduce emisiile de GES, în conformitate cu obiectivul de mediu stabilit în Uniune.

(19)Cu toate acestea, deși EU ETS stabilește un plafon absolut pentru emisiile de GES generate de activitățile care intră în domeniul său de aplicare și permite comercializarea certificatelor (așa-numitul „sistem de limitare și tranzacționare”), CBAM nu trebuie să stabilească limite cantitative pentru import, astfel încât să se asigure că fluxurile comerciale nu sunt restricționate. În plus, în timp ce EU ETS se aplică instalațiilor cu sediul în Uniune, CBAM trebuie să se aplice anumitor mărfuri importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(20)Sistemul CBAM prezintă unele caracteristici specifice în comparație cu EU ETS, inclusiv în ceea ce privește calcularea prețului certificatelor CBAM, posibilitățile de comercializare a certificatelor și valabilitatea lor în timp. Acestea se datorează necesității de a menține eficacitatea CBAM ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon în timp și de a se asigura că gestionarea sistemului nu este excesiv de împovărătoare în ceea ce privește obligațiile impuse operatorilor și resursele pentru administrație, menținând în același timp un nivel echivalent de flexibilitate disponibil operatorilor în cadrul EU ETS.

(21)Pentru a-și menține eficacitatea ca măsură de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon, CBAM trebuie să reflecte îndeaproape prețul EU ETS. În timp ce pe piața EU ETS prețul certificatelor de emisii este stabilit prin licitații, prețul certificatelor CBAM trebuie să reflecte în mod rezonabil prețul unor astfel de licitații prin intermediul unor medii calculate săptămânal. Aceste prețuri medii săptămânale reflectă îndeaproape fluctuațiile de preț ale EU ETS și permit importatorilor să beneficieze de o marjă rezonabilă pentru a profita de variațiile de preț ale EU ETS, asigurându-se în același timp că sistemul rămâne ușor de gestionat de către autoritățile administrative.

(22)În cadrul EU ETS, numărul total de certificate emise („plafonul”) determină oferta de certificate de emisii și oferă certitudine cu privire la nivelul maxim de emisii de GES. Prețul carbonului este determinat de echilibrul dintre această ofertă și cererea pieței. Penuria este necesară pentru a exista un stimulent de preț. Întrucât nu este posibil să se impună un plafon pentru numărul de certificate CBAM disponibile importatorilor, dacă importatorii ar avea posibilitatea de a reporta și de a comercializa certificatele CBAM, acest lucru ar putea duce la situații în care prețul certificatelor CBAM nu ar mai reflecta evoluția prețului în EU ETS. Acest lucru ar slăbi stimulentul pentru decarbonizarea între mărfurile interne și cele importate, favorizând relocarea emisiilor de dioxid de carbon și afectând obiectivul global privind clima al CBAM. De asemenea, ar putea duce la prețuri diferite pentru operatorii din diferite țări. Prin urmare, limitele posibilităților de comercializare a certificatelor CBAM și de reportare a acestora sunt justificate de necesitatea de a evita subminarea eficacității și a obiectivului climatic al CBAM și de a asigura un tratament egal al operatorilor din diferite țări. Cu toate acestea, pentru a menține posibilitatea ca importatorii să își optimizeze costurile, prezentul regulament trebuie să prevadă un sistem prin care autoritățile să poată răscumpăra de la importatori o anumită cantitate de certificate excedentare. Această cantitate este stabilită la un nivel care permite importatorilor o marjă rezonabilă pentru ca aceștia să optimizeze costurile pe perioada de valabilitate a certificatelor, păstrând în același timp efectul global de transmitere a prețurilor, asigurând menținerea obiectivului de mediu al măsurii.

(23)Având în vedere că CBAM se aplică importurilor de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, mai degrabă decât instalațiilor, anumite adaptări și simplificări trebuie să se aplice, de asemenea, în regimul CBAM. Una dintre aceste simplificări trebuie să constea într-un sistem declarativ în care importatorii trebuie să raporteze emisiile totale verificate de GES încorporate în mărfurile importate într-un anumit an calendaristic. De asemenea, trebuie să se aplice un calendar diferit față de ciclul de conformitate al EU ETS, pentru a se evita orice blocaj potențial rezultat din obligațiile verificatorilor acreditați în temeiul prezentului regulament și al EU ETS.

(24)În ceea ce privește sancțiunile, statele membre trebuie să aplice sancțiuni în cazul încălcării prezentului regulament și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Cuantumul acestor sancțiuni trebuie să fie identic cu sancțiunile aplicate în prezent în Uniune în cazul încălcării EU ETS în conformitate cu articolul 16 alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE.

(25)În timp ce EU ETS se aplică anumitor procese și activități de producție, CBAM trebuie să vizeze importurile corespunzătoare de mărfuri. Acest lucru necesită identificarea clară a mărfurilor importate prin clasificarea lor în Nomenclatura combinată 41 („NC”) și corelarea acestora cu emisiile de GES încorporate.

(26)Produsele vizate de CBAM trebuie să reflecte activitățile acoperite de EU ETS, întrucât sistemul respectiv se bazează pe criterii cantitative și calitative legate de obiectivul de mediu din Directiva 2003/87/CE și este cel mai cuprinzător sistem de reglementare a emisiilor de GES din Uniune.

(27)Stabilirea unei game de produse pentru CBAM care să reflecte activitățile vizate de EU ETS ar contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că produselor importate li se acordă un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine internă.

(28)Deși obiectivul final al CBAM este o gamă largă de produse, ar fi prudent să se înceapă cu un anumit număr de sectoare cu produse relativ omogene, în care există un risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Sectoarele Uniunii considerate ca fiind expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon sunt enumerate în Decizia delegată 2019/708 a Comisiei 42 .

(29)Mărfurile care intră sub incidența prezentului regulament trebuie selectate după o analiză atentă a relevanței lor în ceea ce privește emisiile cumulate de GES și riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectoarele corespunzătoare ale EU ETS, limitând în același timp complexitatea și sarcina administrativă. În special, selecția efectivă trebuie să țină seama de materialele de bază și de produsele de bază care fac obiectul EU ETS, cu obiectivul de a asigura faptul că importurile de produse mari consumatoare de energie în Uniune sunt pe picior de egalitate cu produsele UE în ceea ce privește tarifarea emisiilor de dioxid de carbon în cadrul EU ETS și de a atenua riscurile de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Alte criterii relevante pentru a restrânge selecția trebuie să fie: În primul rând, relevanța sectoarelor în ceea ce privește emisiile, și anume dacă sectorul reprezintă una dintre cele mai mari surse de emisii agregate de GES; în al doilea rând, expunerea sectorului la un risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, astfel cum este definit în temeiul Directivei 2003/87/CE; în al treilea rând, necesitatea de a echilibra acoperirea largă în ceea ce privește emisiile de GES, limitând în același timp complexitatea și efortul administrativ.

(30)Utilizarea primului criteriu permite enumerarea următoarelor sectoare industriale în ceea ce privește emisiile cumulate: fontă, fier și oțel, rafinării, ciment, substanțe chimice organice de bază și îngrășăminte.

(31)Cu toate acestea, anumite sectoare enumerate în Decizia delegată (UE) 2019/708 a Comisiei nu trebuie să fie abordate în acest stadiu în prezentul regulament, din cauza caracteristicilor lor speciale.

(32)În special, substanțele chimice organice nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament din cauza limitărilor tehnice care nu permit definirea clară a emisiilor încorporate ale mărfurilor importate. Pentru aceste mărfuri, valoarea de referință aplicabilă în cadrul EU ETS este un parametru de bază, care nu permite o alocare lipsită de ambiguitate a emisiilor încorporate în mărfurile individuale importate. O alocare mai specifică către substanțele chimice organice va necesita mai multe date și analize.

(33)Constrângeri tehnice similare se aplică produselor de rafinărie, pentru care nu este posibilă atribuirea fără echivoc a emisiilor de GES produselor individuale. În același timp, valoarea de referință relevantă din cadrul EU ETS nu se referă în mod direct la produse specifice, cum ar fi benzina, motorina sau kerosenul, ci la întreaga producție de rafinărie.

(34)Cu toate acestea, produsele din aluminiu trebuie incluse în CBAM, deoarece sunt foarte expuse relocării emisiilor de dioxid de carbon. În plus, în mai multe aplicații industriale, acestea se află în concurență directă cu produsele siderurgice din cauza unor caracteristici foarte apropiate de cele ale produselor siderurgice. Includerea aluminiului este, de asemenea, relevantă, întrucât domeniul de aplicare al CBAM poate fi extins pentru a acoperi și emisiile indirecte în viitor.

(35)În mod similar, tuburile și accesoriile de țevărie trebuie incluse în domeniul de aplicare al CBAM, în pofida nivelului scăzut de emisii încorporate, deoarece excluderea lor ar crește probabilitatea eludării includerii produselor siderurgice în CBAM prin modificarea configurației schimburilor comerciale către produsele din aval.

(36)În schimb, prezentul regulament nu trebuie să se aplice anumitor produse a căror producție nu implică emisii semnificative, cum ar fi deșeurile feroase (de la codul NC 7204), feroaliajele (cod NC 7202) și anumite îngrășăminte (de la codul NC 3105 60 00).

(37)Importul de energie electrică trebuie inclus în domeniul de aplicare al prezentului regulament, întrucât acest sector este responsabil pentru 30 % din totalul emisiilor de GES din Uniune. Nivelul sporit de ambiție a Uniunii în materie de climă ar spori decalajul în ceea ce privește costurile emisiilor de dioxid de carbon între producția de energie electrică în Uniune și în afara acesteia. Această creștere, combinată cu progresele înregistrate în conectarea rețelei de energie electrică a Uniunii la cea a vecinilor săi, ar crește riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ca urmare a creșterii importurilor de energie electrică, din care o parte semnificativă este produsă de centrale electrice pe bază de cărbune.

(38)Întrucât importatorii de mărfuri care intră sub incidența prezentului regulament nu trebuie să fie obligați să își îndeplinească obligațiile CBAM în temeiul prezentului regulament la momentul importului, trebuie să se aplice măsuri administrative specifice pentru a se asigura îndeplinirea obligațiilor într-o etapă ulterioară. Prin urmare, importatorii trebuie să aibă dreptul de a importa mărfuri CBAM numai după ce li s-a acordat o autorizație de către autoritățile competente responsabile cu aplicarea prezentului regulament.

(39)CBAM trebuie să se bazeze pe un sistem declarativ în care un declarant autorizat, care poate reprezenta mai mulți importatori, depune anual o declarație privind emisiile încorporate în mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii și restituie o serie de certificate CBAM corespunzătoare emisiilor declarate.

(40)Declarantului autorizat trebuie să i se permită să solicite o reducere a numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite, corespunzătoare prețului carbonului deja plătit pentru emisiile respective în alte jurisdicții.

(41)Emisiile încorporate declarate trebuie să fie verificate de o persoană acreditată de un organism național de acreditare numit în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 43 sau în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 2018/2067 al Comisiei 44 .

(42)Sistemul trebuie să le permită operatorilor instalațiilor de producție din țările terțe să se înregistreze într-o bază de date centrală și să pună la dispoziția declaranților autorizați emisiile lor verificate de GES încorporate generate de producția de mărfuri. Un operator trebuie să poată alege ca numele, adresa și datele sale de contact să nu fie puse la dispoziția publicului în baza centrală de date.

(43)Certificatele CBAM diferă de certificatele EU ETS pentru care licitarea zilnică este o caracteristică esențială. Necesitatea de a stabili un preț clar pentru certificatele CBAM face ca publicarea zilnică să fie excesiv de împovărătoare și derutantă pentru operatori, deoarece prețurile zilnice riscă să devină depășite odată cu publicarea. Astfel, publicarea săptămânală a prețurilor CBAM ar reflecta cu acuratețe tendința de stabilire a prețurilor certificatelor EU ETS și ar urmări același obiectiv climatic. Prin urmare, calcularea prețului certificatelor CBAM trebuie stabilită pe baza unui interval de timp mai lung (săptămânal) decât intervalul de timp stabilit de EU ETS (zilnic). Comisia trebuie să aibă sarcina de a calcula și de a publica acest preț mediu.

(44)Pentru a oferi declaranților autorizați flexibilitate în ceea ce privește respectarea obligațiilor lor CBAM și pentru a le permite să beneficieze de fluctuații ale prețului certificatelor EU ETS, certificatele CBAM trebuie să fie valabile pe o perioadă de doi ani de la data achiziției. Declarantului autorizat trebuie să i se permită să revândă autorității naționale o parte din certificatele achiziționate în exces. Declarantul autorizat trebuie să acumuleze în cursul anului cantitatea de certificate necesare la momentul restituirii, cu praguri stabilite la sfârșitul fiecărui trimestru.

(45)Caracteristicile fizice ale energiei electrice ca produs, în special imposibilitatea de a urmări fluxul real de electroni, justifică un concept ușor diferit pentru CBAM. Valorile implicite trebuie utilizate ca abordare standard, iar declaranții autorizați trebuie să aibă posibilitatea de a solicita calcularea obligațiilor lor CBAM pe baza emisiilor reale. Comerțul cu energie electrică este diferit de comerțul cu alte mărfuri, în special deoarece este comercializată prin intermediul rețelelor de energie electrică interconectate, utilizând burse de energie electrică și forme specifice de tranzacționare. Cuplarea piețelor este o formă foarte reglementată de tranzacționare a energiei electrice, care permite agregarea licitațiilor și a ofertelor în întreaga Uniune.

(46)Pentru a evita riscurile de circumvenție și pentru a îmbunătăți trasabilitatea emisiilor reale de CO2 provenite din importul de energie electrică și din utilizarea acesteia în mărfuri, calcularea emisiilor reale trebuie permisă numai printr-o serie de condiții stricte. În special, trebuie să fie necesar să se demonstreze o nominalizare fermă a capacității de interconectare alocate și că există o relație contractuală directă între cumpărător și producătorul de energie electrică din surse regenerabile sau între cumpărător și producătorul de energie electrică cu emisii mai mici decât valoarea implicită. .

(47)Părțile contractante la Tratatul de instituire a Comunității Energiei 45 sau părțile la acordurile de asociere, inclusiv zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, sunt angajate în procese de decarbonizare care trebuie să conducă în cele din urmă la adoptarea unor mecanisme de stabilire a prețului carbonului similare sau echivalente cu EU ETS sau la participarea lor la EU ETS.

(48)Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii este un stimulent important pentru ca aceste țări să își accelereze tranziția către sisteme energetice cu ponderi ridicate de energie din surse regenerabile. Cuplarea piețelor de energie electrică, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei 46 , permite țărilor terțe să integreze mai bine energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei electrice, să facă schimb de astfel de energie electrică în mod eficient într-o zonă mai largă, să echilibreze cererea și oferta cu piața mai mare a Uniunii și să reducă intensitatea carbonului generat de producția lor de energie electrică. Integrarea țărilor terțe pe piața energiei electrice a Uniunii contribuie, de asemenea, la securitatea aprovizionării cu energie electrică în țările respective și în statele membre învecinate.

(49)Odată ce țările terțe vor fi integrate îndeaproape pe piața de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor, trebuie găsite soluții tehnice pentru a asigura aplicarea CBAM la energia electrică exportată din aceste țări pe teritoriul vamal al Uniunii. În cazul în care nu pot fi găsite soluții tehnice, țările terțe care sunt cuplate pe piață trebuie să beneficieze de o scutire limitată de la CBAM până cel târziu în 2030 în ceea ce privește exclusiv exportul de energie electrică, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții. Cu toate acestea, țările terțe respective trebuie să elaboreze o foaie de parcurs și să se angajeze să pună în aplicare un mecanism de stabilire a prețului carbonului care să prevadă un preț echivalent cu cel al EU ETS și trebuie să se angajeze să realizeze neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 [precum și?] să se alinieze la legislația Uniunii în domeniile mediului, climei, concurenței și energiei. Această scutire trebuie retrasă în orice moment în cazul în care există motive să se creadă că țara în cauză nu își îndeplinește angajamentele sau nu a adoptat până în 2030 un ETS echivalent cu EU ETS.

(50)Este necesar să se aplice o perioadă de tranziție în perioada 2023-2025. Trebuie să se aplice un CBAM fără ajustare financiară, cu scopul de a facilita punerea în aplicare fără probleme a mecanismului, reducând astfel riscul unor efecte perturbatoare asupra comerțului. Declaranții trebuie să raporteze trimestrial emisiile reale încorporate în mărfurile importate în perioada de tranziție, detaliind emisiile directe și indirecte, precum și orice preț al carbonului plătit în străinătate.

(51)Pentru a facilita și a asigura buna funcționare a CBAM, Comisia trebuie să ofere sprijin autorităților competente responsabile cu aplicarea prezentului regulament în îndeplinirea obligațiilor care le revin.

(52)Comisia trebuie să evalueze aplicarea prezentului regulament înainte de sfârșitul perioadei de tranziție și să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul Comisiei trebuie să se axeze în special pe posibilitățile de intensificare a acțiunilor climatice în vederea atingerii obiectivului unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Ca parte a evaluării respective, Comisia trebuie să inițieze colectarea informațiilor necesare pentru posibila extindere a domeniului de aplicare la emisiile indirecte, precum și la alte mărfuri și servicii expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, și să elaboreze metode de calculare a emisiilor încorporate pe baza metodelor privind amprenta de mediu 47 .

(53)Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se continue dialogul cu țările terțe și trebuie să existe spațiu de cooperare și soluții care ar putea sta la baza alegerilor specifice care vor fi făcute cu privire la detaliile conceperii măsurii în timpul punerii în aplicare, în special în timpul perioadei de tranziție.

(54)Comisia trebuie să depună eforturi pentru a colabora într-un mod echitabil și în conformitate cu obligațiile internaționale ale UE, cu țările terțe al căror comerț cu UE este afectat de prezentul regulament, pentru a explora posibilitățile de dialog și cooperare cu privire la punerea în aplicare a elementelor specifice ale mecanismului prevăzut în prezentul regulament și a actelor de punere în aplicare conexe. De asemenea, ea trebuie să exploreze posibilitățile de încheiere a unor acorduri care să țină seama de mecanismul lor de stabilire a prețului carbonului.

(55)Întrucât CBAM urmărește să încurajeze procese de producție mai curate, UE este pregătită să colaboreze cu țările cu venituri mici și medii în vederea decarbonizării industriilor lor de producție. În plus, Uniunea trebuie să sprijine țările mai puțin dezvoltate cu asistența tehnică necesară pentru a facilita adaptarea acestora la noile obligații stabilite de prezentul regulament.

(56)Dispozițiile prezentului regulament nu aduc atingere Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 48 și nici Regulamentului 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 49 . 

(57)Din motive de eficiență, trebuie să se aplice dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 515/97 50 al Consiliului.

(58)Pentru a remedia circumvenția dispozițiilor prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE trebuie delegată Comisiei în ceea ce privește completarea listei de mărfuri din anexa I.

(59)Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 51 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

60.În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, trebuie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 52 .

(61)Interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I
Obiectul, domeniul de aplicare și definițiile

Articolul 1
Obiectul

(1)Prezentul regulament instituie un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon („CBAM”) pentru abordarea emisiilor de gaze cu efect de seră încorporate în mărfurile menționate în anexa I, la importul acestora pe teritoriul vamal al Uniunii, pentru a preveni riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

(2)CBAM completează sistemul stabilit pentru comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii prin Directiva 2003/87/CE prin aplicarea unui set echivalent de norme importurilor pe teritoriul vamal al Uniunii de mărfuri menționate la articolul 2.

(3)Mecanismul va deveni treptat o alternativă la mecanismele instituite în temeiul Directivei 2003/87/CE pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, în special alocarea de certificate cu titlu gratuit, în conformitate cu articolul 10a din directiva respectivă.

Articolul 2
Domeniul de aplicare

(1)Prezentul regulament se aplică mărfurilor enumerate în anexa I, originare dintr-o țară terță, atunci când mărfurile respective sau produsele prelucrate din aceste mărfuri care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 53 sunt importate pe teritoriul vamal al Uniunii.

(2)Prezentul regulament se aplică mărfurilor menționate la alineatul (1) în cazul în care mărfurile respective sunt aduse pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru.

(3)Prin derogare de la alineatele (1) și (2), prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din țările și teritoriile enumerate în anexa II secțiunea A.

(4)Mărfurile importate sunt considerate ca fiind originare din țări terțe în conformitate cu normele de origine nepreferențială, astfel cum sunt definite la articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(5)Țările și teritoriile sunt enumerate în anexa II secțiunea A, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții: :

(a)EU ETS instituit în temeiul Directivei 2003/87/CE se aplică țării sau teritoriului respectiv sau a fost încheiat un acord între țara terță sau teritoriul terț respectiv și Uniune care leagă pe deplin EU ETS de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al țării terțe sau al teritoriului respectiv;

(b)prețul plătit în țara de origine a mărfurilor este efectiv perceput pentru mărfurile respective, fără nicio reducere în plus față de cele aplicate și în cadrul EU ETS.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili condițiile de aplicare a CBAM pentru mărfurile menționate la alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

(7)În cazul în care o țară terță sau un teritoriu terț are o piață a energiei electrice care este integrată în piața internă de energie electrică a Uniunii prin cuplarea piețelor și nu a fost posibil să se găsească o soluție tehnică pentru aplicarea CBAM la importul de energie electrică în Uniune din țara terță sau teritoriul terț respectiv, importul de energie electrică din țara sau teritoriul respectiv este scutit de la aplicarea CBAM, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)țara terță sau teritoriul terț a încheiat un acord cu Uniunea prin care se stabilește obligația de a aplica dreptul Uniunii în domeniul energiei electrice, inclusiv legislația privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie, precum și alte norme în domeniul energiei, al mediului și al concurenței;

(b)legislația națională din țara terță sau teritoriul terț respectiv pune în aplicare principalele dispoziții ale legislației Uniunii privind piața energiei electrice, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea surselor regenerabile de energie și cuplarea piețelor de energie electrică;

(c)țara terță sau teritoriul terț a prezentat Comisiei o foaie de parcurs care conține un calendar pentru adoptarea măsurilor de punere în aplicare a condițiilor prevăzute la literele (d) și (e);

(d)țara terță sau teritoriul terț s-a angajat să realizeze neutralitatea climatică până în 2050 și, în consecință, a formulat și comunicat în mod oficial, după caz, Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, o strategie de dezvoltare pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la jumătatea secolului, aliniată la obiectivul respectiv, și a pus în aplicare această obligație în legislația sa internă;

(e)țara terță sau teritoriul terț, atunci când a pus în aplicare foaia de parcurs în temeiul literei (c), a demonstrat progrese substanțiale în direcția alinierii legislației interne la legislația Uniunii în domeniul acțiunilor climatice pe baza foii de parcurs respective, inclusiv în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului la un nivel echivalent cu cel al Uniunii, cel puțin în ceea ce privește producerea de energie electrică. Punerea în aplicare a unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru energia electrică, cu un preț echivalent cu EU ETS, se finalizează până la 1 ianuarie 2030;

(f)țara terță sau teritoriul terț a instituit sisteme eficace pentru a preveni importul indirect de energie electrică în Uniune din alte țări terțe care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la literele (a)-(e).

(8)O țară terță sau un teritoriu care îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (7) literele (a)-(f) este inclus(ă) în anexa II secțiunea B la prezentul regulament și prezintă două rapoarte privind îndeplinirea condițiilor în conformitate cu alineatul (7) literele (a)-(f), unul înainte de 1 iulie 2025 și altul înainte de 1 iulie 2029. Până la 31 decembrie 2025 și până la 31 decembrie 2029, Comisia evaluează, în special pe baza foii de parcurs în temeiul alineatului (7) litera (c) și a rapoartelor primite din partea țării terțe sau a teritoriului terț, dacă țara terță sau teritoriul terț respectiv continuă să respecte condițiile prevăzute la alineatul (7).

(9)O țară terță sau un teritoriu enumerat în anexa II secțiunea B la prezentul regulament se elimină de pe lista respectivă:

(a)în cazul în care Comisia are motive să considere că țara sau teritoriul nu a înregistrat progrese suficiente pentru a se conforma uneia dintre cerințele enumerate la alineatul (7) literele (a)-(f) sau dacă țara sau teritoriul a luat măsuri incompatibile cu obiectivele stabilite în legislația Uniunii în domeniul climei și al mediului;

(b)în cazul în care țara terță sau teritoriul terț a luat măsuri contrare obiectivelor sale de decarbonizare, cum ar fi furnizarea de sprijin public pentru crearea unei noi capacități de producție care emite mai mult de 550 g de CO2 generat de combustibili fosili per kWh de energie electrică.

(10)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a stabili cerințe și proceduri pentru țările sau teritoriile care sunt eliminate de pe lista din anexa II secțiunea B, pentru a asigura aplicarea prezentului regulament pe teritoriile lor în ceea ce privește energia electrică. Dacă, în astfel de cazuri, cuplarea piețelor rămâne incompatibilă cu aplicarea prezentului regulament, Comisia poate decide să excludă țările sau teritoriile terțe de la cuplarea piețelor din Uniune și să solicite alocarea explicită a capacităților la frontiera dintre Uniune și țara terță, astfel încât CBAM să se poată aplica.

(11)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a modifica listele din anexa II secțiunile A sau B, în funcție de îndeplinirea condițiilor de la alineatele (5), (7) sau (9).

(12)Uniunea poate încheia acorduri cu țări terțe pentru a ține seama de mecanismele de stabilire a prețului carbonului din aceste țări în aplicarea articolul 9.

Articolul 3
Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1.„mărfuri” înseamnă mărfurile enumerate în anexa 1;

2.„gaze cu efect de seră” înseamnă gaze cu efect de seră, astfel cum se specifică în anexa I, în legătură cu fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa respectivă;

3.„emisii” înseamnă eliberarea în atmosferă de gaze cu efect de seră din producția de mărfuri;

4.„import” înseamnă punerea în liberă circulație prevăzută la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

5.„EU ETS” înseamnă sistemul de comercializare a certificatelor de emisii în cadrul Uniunii în ceea ce privește activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, altele decât activitățile de aviație;

6.„țară terță” înseamnă o țară sau un teritoriu din afara teritoriului vamal al Uniunii;

7.„platou continental” înseamnă platoul continental astfel cum este definit în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

8.„zonă economică exclusivă” înseamnă zona economică exclusivă astfel cum este definită în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și care a fost declarată zonă economică exclusivă de către un stat membru în temeiul convenției respective;

9.„cuplarea piețelor” înseamnă alocarea capacității de transport prin intermediul unui sistem al Uniunii care corelează ofertele și alocă capacitățile interzonale în mod simultan, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei;

10.„alocare explicită a capacității” înseamnă alocarea capacității de transport transfrontaliere separat de comerțul cu energie electrică;

11.„autoritate competentă” înseamnă o autoritate desemnată de un stat membru în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament;

12.„autorități vamale” înseamnă administrațiile vamale ale statelor membre, astfel cum sunt definite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

13.„declarant” înseamnă o persoană care depune o declarație vamală de punere în liberă circulație în nume propriu sau persoana în numele căreia se depune o astfel de declarație în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

14.„persoană” înseamnă o persoană fizică, o persoană juridică sau orice asociere de persoane care nu este persoană juridică, dar care este recunoscută în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională ca având capacitatea de a încheia acte juridice;

15.„emisii directe” înseamnă emisiile provenite din procesele de producție a mărfurilor asupra cărora producătorul deține un control direct;

16.„emisii încorporate” înseamnă emisii directe eliberate în timpul producerii de mărfuri, calculate în conformitate cu metodele prevăzute în anexa III;

17.„tonă de CO2e” înseamnă o tonă de dioxid de carbon („CO2”) sau CO2, protoxid de azot și perfluorocarburi, astfel cum se prevede pentru mărfurile din anexa I;

18.„Certificat CBAM” înseamnă un certificat în format electronic care corespunde unei tone de emisii încorporate în mărfuri;

19.„restituire” înseamnă compensarea certificatelor CBAM cu emisiile încorporate declarate ale mărfurilor importate;

20.„procese de producție” înseamnă procesele chimice și fizice efectuate pentru a produce mărfuri într-o instalație;

21.„valoare implicită” înseamnă o valoare care este calculată sau extrasă din date secundare care reprezintă emisii încorporate în mărfuri;

22.„emisii reale” înseamnă emisiile calculate pe baza datelor primare din procesele de producție a mărfurilor;

23.„prețul carbonului” înseamnă suma plătită într-o țară terță sub forma unei taxe sau a unor certificate de emisii în cadrul unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, calculată pentru gazele cu efect de seră care fac obiectul unei astfel de măsuri și care sunt eliberate în timpul producerii de mărfuri;

24.„instalație” înseamnă o unitate tehnică staționară în care se desfășoară un proces de producție;

25.„operator” înseamnă orice persoană care operează sau controlează o instalație într-o țară terță;

26.„organism național de acreditare” înseamnă un organism național de acreditare desemnat de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

27.„Certificat EU ETS” înseamnă un certificat menționat la articolul 3 litera (a) din Directiva 2003/87/CE pentru activitățile enumerate în anexa I la directiva respectivă, altele decât activitățile de aviație;

28.„emisii indirecte” înseamnă emisii provenite din producția de energie electrică, încălzire și răcire, care sunt consumate în timpul proceselor de producție a mărfurilor.

Capitolul II
Obligațiile și drepturile declaranților autorizați ai mărfurilor

Articolul 4
Importul de mărfuri

Mărfurile se importă pe teritoriul vamal al Uniunii numai de către un declarant autorizat de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 17 („declarant autorizat”).

Articolul 5
Solicitarea unei autorizații

(1)Înainte de a importa mărfuri, astfel cum se menționează la articolul 2, orice declarant solicită autorității competente din locul în care este stabilit o autorizație de import al mărfurilor respective pe teritoriul vamal al Uniunii.

(2)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care capacitatea de transport pentru importul de energie electrică este alocată prin alocarea explicită a capacității, persoana căreia i-a fost alocată capacitatea pentru import și care desemnează această capacitate pentru import este considerată, în sensul prezentului regulament, un declarant autorizat în statul membru în care persoana declară importul de energie electrică. Importurile se măsoară per frontieră pentru perioade de timp care nu depășesc o oră și nu este posibilă deducerea exporturilor sau a tranzitului în aceeași oră.

(3)Cererea de autorizare include următoarele informații privind declarantul care trebuie să fie stabilit în Uniune:

(a)numele, adresele și datele de contact;

(b)Numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici („EORI”) în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(c)activitatea economică principală desfășurată în Uniune;

(d)certificarea de către autoritatea fiscală din statul membru în care este stabilit declarantul a faptului că declarantul nu face obiectul unui ordin de recuperare a datoriilor fiscale naționale aflat în vigoare;

(e)declarație pe propria răspundere conform căreia declarantul nu a fost implicat în încălcări grave sau încălcări repetate ale legislației vamale, ale normelor fiscale și ale normelor privind abuzul de piață în cursul celor cinci ani anteriori anului în care a fost depusă cererea, inclusiv faptul că nu are cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea sa economică;

(f)informațiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară și operațională a declarantului de a-și îndeplini obligațiile în temeiul prezentului regulament și, în cazul în care autoritatea competentă decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informații, cum ar fi contul de profit și pierderi și bilanțul pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare pentru care conturile au fost închise;

(g)valoarea monetară și volumul estimate ale importurilor de mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii în funcție de tipul de mărfuri, pentru anul calendaristic în care este depusă cererea și pentru anul calendaristic următor;

(h)numele și datele de contact ale persoanelor în numele cărora acționează declarantul, dacă este cazul.

(4)Solicitantul își poate retrage cererea în orice moment.

(5)Declarantul autorizat informează fără întârziere autoritatea competentă cu privire la orice modificare a informațiilor furnizate în temeiul alineatului (3), intervenită după luarea deciziei, care ar putea influența decizia luată în temeiul articolului 17 sau conținutul autorizației în conformitate cu articolul 17.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind formatul standard al cererii și termenele și procedura care trebuie urmată de autoritatea competentă atunci când prelucrează cererile de autorizare în conformitate cu alineatul (1) și normele de identificare de către autoritatea competentă a declaranților pentru importul de energie electrică. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 6
Declarația CBAM

(1)Până la data de 31 mai a fiecărui an, fiecare declarant autorizat prezintă autorității competente o declarație („declarația CBAM”) pentru anul calendaristic anterior declarației.

(2)Declarația CBAM cuprinde următoarele:

(a)cantitatea totală a fiecărui tip de mărfuri importate în cursul anului calendaristic anterior declarației, exprimată în megawați-oră pentru energie electrică și în tone pentru alte mărfuri;

(b)Emisiile totale încorporate, exprimate în tone de emisii de CO2e pe megawatt-oră de energie electrică sau pentru alte mărfuri în tone de emisii de CO2e per tonă de fiecare tip de mărfuri, calculate în conformitate cu articolul 7;

(c)numărul total de certificate CBAM corespunzătoare emisiilor totale încorporate, care urmează să fie restituite, după reducerea datorată pe baza prețului carbonului plătit într-o țară de origine în conformitate cu articolul 9 și ajustarea necesară în funcție de măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 31.

(3)În cazul în care mărfurile importate sunt produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declarantul autorizat raportează în declarația CBAM emisiile totale încorporate în mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă enumerate în anexa I la prezentul regulament, chiar dacă produsul prelucrat nu este inclus în anexa respectivă.

(4)În cazul în care mărfurile importate sunt produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă menționat la articolul 259 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declarantul autorizat raportează în declarația CBAM numai emisiile rezultate din operațiunea de perfecționare efectuată în afara teritoriului vamal al Uniunii, cu condiția ca produsul transformat să fie menționat în anexa I la prezentul regulament.

(5)În cazul în care mărfurile importate sunt mărfuri reintroduse, astfel cum se menționează la articolul 203 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declarantul autorizat raportează separat, în declarația CBAM, „zero” pentru emisiile totale încorporate corespunzătoare mărfurilor respective.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind formatul standard și procedura de depunere a declarației CBAM și modalitățile de restituire a certificatelor CBAM prevăzute la alineatul (2) litera (c). Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 7
Calcularea emisiilor încorporate

(1)Emisiile încorporate în mărfuri se calculează în conformitate cu metodele prevăzute în anexa III.

(2)Emisiile încorporate în alte mărfuri decât energia electrică se determină pe baza emisiilor reale în conformitate cu metodele prevăzute în anexa III punctele 2 și 3. În cazul în care emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat, emisiile încorporate se determină prin trimitere la valorile implicite, în conformitate cu metodele prevăzute în anexa III punctul 4.1.

(3)Emisiile încorporate în energia electrică importată se determină prin trimitere la valorile implicite în conformitate cu metoda prevăzută în anexa III punctul 4.2, cu excepția cazului în care declarantul autorizat alege să determine emisiile încorporate pe baza emisiilor reale în conformitate cu punctul 5 din anexa respectivă.

(4)Declarantul autorizat ține evidența informațiilor necesare pentru calcularea emisiilor încorporate în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa IV. Evidențele respective sunt suficient de detaliate pentru a permite verificatorilor acreditați în temeiul articolului 18 să verifice emisiile încorporate în conformitate cu articolul 8 și cu anexa V și pentru a permite autorității competente să examineze declarația CBAM în conformitate cu articolul 19 alineatul (1).

(5)Declarantul autorizat păstrează evidențele informațiilor menționate la alineatul (4), inclusiv raportul verificatorului, până la sfârșitul celui de-al patrulea an după anul în care a fost sau ar fi trebuit să fie depusă declarația CBAM.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind elementele metodelor de calcul prevăzute în anexa III, inclusiv stabilirea limitelor sistemelor proceselor de producție, a factorilor de emisie, a valorilor emisiilor reale specifice instalației și a valorilor implicite și a aplicării acestora la mărfuri individuale, precum și stabilirea metodelor de asigurare a fiabilității datelor pe baza cărora se determină valorile implicite, inclusiv nivelul de detaliere și verificarea datelor. Dacă este necesar, actele respective prevăd că valorile implicite pot fi adaptate anumitor zone, regiuni sau țări pentru a ține seama de factori obiectivi specifici, cum ar fi geografia, resursele naturale, condițiile de piață, sursele de energie predominante sau procesele industriale. Actele de punere în aplicare se bazează pe legislația existentă privind verificarea emisiilor și a datelor de activitate pentru instalațiile care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE, în special pe Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067.

(7)Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (6) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 8
Verificarea emisiilor încorporate

(1)Declarantul autorizat se asigură că emisiile totale încorporate declarate în declarația CBAM depusă în temeiul articolului 6 sunt verificate de un verificator acreditat în temeiul articolului 18, pe baza principiilor de verificare stabilite în anexa V.

(2)Pentru emisiile încorporate în mărfurile produse în instalații înregistrate într-o țară terță în conformitate cu articolul 10, declarantul autorizat poate alege să utilizeze informațiile verificate care i-au fost prezentate în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) pentru a îndeplini obligația menționată la alineatul (1).

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind principiile de verificare menționate la alineatul (1) în ceea ce privește posibilitatea de a exonera verificatorul de obligația de a vizita instalația în care sunt produse mărfurile relevante și obligația de a stabili praguri pentru a decide dacă inexactitățile sau neconformitățile sunt materiale și privind documentele justificative necesare pentru raportul de verificare.

Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 9
Prețul carbonului plătit într-o țară de origine

(1)Un declarant autorizat poate solicita în declarația sa CBAM o reducere a numărului de certificate CBAM care trebuie restituite pentru a fi luat în considerare prețul carbonului plătit în țara de origine pentru emisiile încorporate declarate. 

(2)Declarantul autorizat ține o evidență a documentației, certificată de o persoană independentă, necesară pentru a demonstra că emisiile încorporate declarate au făcut obiectul unui preț al carbonului în țara de origine a mărfurilor și păstrează dovada plății efective a prețului carbonului care nu ar fi trebuit să facă obiectul unei subvenții a exporturilor sau al oricărei alte forme de compensare la export.

(3)Declarantul autorizat păstrează evidențele menționate la alineatul (2) până la sfârșitul celui de-al patrulea an după anul în care a fost sau ar fi trebuit să fie depusă declarația CBAM.

(4)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare prin care se stabilește metodologia de calculare a reducerii numărului de certificate CBAM care urmează să fie restituite, în ceea ce privește conversia prețului carbonului plătit în monedă străină în euro la cursul de schimb mediu anual în conformitate cu alineatul (1) și în ceea ce privește calificările persoanei independente care certifică informațiile, precum și elementele de probă privind prețul carbonului plătit și absența subvențiilor pentru export sau a altor forme de compensare la export, astfel cum se menționează la alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 10
Înregistrarea operatorilor și a instalațiilor din țări terțe

(1)La cererea unui operator al unei instalații situate într-o țară terță, Comisia înregistrează informațiile referitoare la operatorul respectiv și la instalația acestuia într-o bază de date centrală menționată la articolul 14 alineatul (4).

(2)Cererea de înregistrare menționată la alineatul (1) include următoarele informații care trebuie incluse în baza de date la înregistrare:

(a)denumirea, adresa și datele de contact ale operatorului;

(b)amplasarea fiecărei instalații, inclusiv adresa completă și coordonatele exprimate în longitudine și latitudine, incluzând 6 zecimale;

(c)activitatea economică principală a instalației din țara terță;

(3)Comisia notifică operatorul cu privire la înregistrarea în baza de date. Înregistrarea este valabilă pe o perioadă de cinci ani de la data notificării sale către operatorul instalației.

(4)Operatorul informează fără întârziere Comisia cu privire la orice modificare a informațiilor menționate la alineatul (2) care survine după înregistrare, iar Comisia actualizează informațiile relevante.

(5)Operatorul menționat la alineatul (1) este obligat:

(a)să determine emisiile încorporate calculate în conformitate cu metodele prevăzute în anexa III, în funcție de tipul de mărfuri produse în instalația menționată la alineatul (1);

(b)să se asigure că emisiile încorporate menționate la litera (a) sunt verificate în conformitate cu principiile de verificare prevăzute în anexa V de către un verificator acreditat în temeiul articolului 18;

(c)să păstreze o copie a raportului verificatorului, precum și evidențe ale informațiilor necesare pentru calcularea emisiilor încorporate ale mărfurilor, astfel cum se prevede în anexa IV, pe o perioadă de patru ani de la efectuarea verificării.

(6)Evidențele menționate la alineatul (5) litera (c) sunt suficient de detaliate pentru a permite verificarea în conformitate cu alineatul (5) litera (b) și pentru a permite oricărei autorități competente să examineze, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1), declarația CBAM întocmită de un declarant autorizat căruia i-au fost prezentate informațiile relevante în conformitate cu alineatul (8).

(7)Un operator poate comunica unui declarant autorizat informațiile privind verificarea emisiilor încorporate menționate la alineatul (5). Declarantul autorizat are dreptul să se prevaleze de aceste informații prezentate pentru a îndeplini obligația menționată la articolul 8.

(8)Operatorul poate solicita, în orice moment, radierea din baza de date.

Capitolul III
Autoritățile competente

Articolul 11
Autoritățile competente

(1)Fiecare stat membru desemnează autoritatea competentă pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament și informează Comisia cu privire la aceasta.

Comisia pune la dispoziția statelor membre o listă a tuturor autorităților competente și publică aceste informații în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)Statele membre solicită autorităților competente să facă schimb de orice informații esențiale sau utile pentru exercitarea funcțiilor și sarcinilor lor.

Articolul 12
Comisia

Comisia asistă autoritățile competente în îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și coordonează activitățile acestora.

Articolul 13
Secretul profesional și prezentarea de informații

Toate informațiile de natură confidențială sau furnizate cu titlu confidențial, obținute de autoritatea competentă în cadrul îndeplinirii sarcinilor sale, intră sub incidența obligației de păstrare a secretului profesional. Aceste informații nu vor fi divulgate de către autoritatea competentă fără permisiunea expresă a persoanei în cauză sau a autorității care le-a furnizat. Informațiile pot fi partajate cu autoritățile vamale, cu Comisia și cu Parchetul European și sunt tratate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului.

Articolul 14
Registre naționale și baza de date centrală

(1)Autoritatea competentă a fiecărui stat membru instituie un registru național al declaranților autorizați în statul membru respectiv sub forma unei baze de date electronice standardizate care conține datele privind certificatele CBAM ale declaranților respectivi și asigură confidențialitatea în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 13.

(2)Baza de date menționată la alineatul (1) conține conturi cu informații despre fiecare declarant autorizat, în special:

(a)numele și datele de contact ale declarantului autorizat;

(b)numărul EORI al declarantului autorizat;

(c)numărul contului CBAM;

(d)numărul, prețul de vânzare, data cumpărării, data restituirii sau data răscumpărării sau data anulării de către autoritatea competentă a certificatelor CBAM pentru fiecare declarant autorizat.

(3)Informațiile din baza de date menționată la alineatul (2) sunt confidențiale.

(4)Comisia creează o bază de date centrală accesibilă publicului, care conține numele, adresele și datele de contact ale operatorilor și amplasarea instalațiilor din țări terțe, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2). Un operator poate alege ca numele, adresa și datele sale de contact să nu fie puse la dispoziția publicului.

Articolul 15
Administratorul central

(1)Comisia acționează în calitate de administrator central pentru a ține un registru independent al tranzacțiilor în care se înregistrează achiziționarea de certificate CBAM, deținerea, restituirea, răscumpărarea și anularea acestora și asigură coordonarea registrelor naționale.

(2)Administratorul central efectuează controale bazate pe riscuri asupra tranzacțiilor înregistrate în registrele naționale prin intermediul unui registru independent al tranzacțiilor, pentru a se asigura că nu există nereguli în achiziționarea, deținerea, restituirea, răscumpărarea și anularea certificatelor CBAM.

(3)În cazul în care se constată nereguli în urma controalelor efectuate în temeiul alineatului (2), Comisia informează statul membru sau statele membre în cauză pentru investigații suplimentare în vederea corectării neregulilor identificate.

Articolul 16
Conturi în registrele naționale

(1)Autoritatea competentă atribuie fiecărui declarant autorizat un număr unic de cont CBAM.

(2)Fiecărui declarant autorizat i se acordă acces la contul său din registru.

(3)Autoritatea competentă deschide contul imediat după acordarea autorizației menționate la articolul 17 alineatul (1) și informează declarantul autorizat în acest sens.

(4)În cazul în care declarantul autorizat și-a încetat activitatea economică sau autorizația sa a fost revocată, autoritatea competentă închide contul declarantului respectiv.

Articolul 17
Autorizarea declaranților

(1)Autoritatea competentă autorizează un declarant care depune o cerere de autorizare în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)declarantul nu a fost implicat într-o încălcare gravă sau în încălcări repetate ale legislației vamale, ale normelor fiscale și ale normelor privind abuzul de piață și nu are cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea sa economică în cursul celor cinci ani anteriori cererii;

(b)declarantul își demonstrează capacitatea financiară și operațională de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul prezentului regulament.

(2)În cazul în care autoritatea competentă constată că nu sunt îndeplinite condițiile enumerate la alineatul (1) sau în cazul în care solicitantul nu a furnizat informațiile enumerate la articolul 5 alineatul (3), autorizarea declarantului este refuzată.

(3)Dacă autoritatea competentă refuză autorizarea unui declarant, declarantul care solicită autorizația poate contesta, înaintea unui apel, refuzul înaintea autorității competente în temeiul legislației naționale, care solicită administratorului național fie să deschidă contul, fie să își susțină refuzul printr-o decizie motivată, sub rezerva cerințelor prevăzute de legislația națională care urmăresc un obiectiv legitim compatibil cu prezentul regulament și sunt proporționate.

(4)O decizie a autorității competente de autorizare a declarantului conține următoarele informații:

(a)numele și adresa declarantului autorizat;

(b)numărul EORI al declarantului autorizat;

(c)numărul contului CBAM.

(5)Un declarant autorizat poate solicita în orice moment revocarea autorizației sale.

(6)Autoritatea competentă solicită constituirea unei garanții pentru a autoriza un declarant în conformitate cu alineatul (1), în cazul în care declarantul nu a fost stabilit pe parcursul celor două exerciții financiare anterioare anului în care a fost depusă cererea în conformitate cu articolul 5 alineatul (1).

Autoritatea competentă stabilește cuantumul unei astfel de garanții la valoarea maximă, estimată de autoritatea competentă, a certificatelor CBAM pe care declarantul autorizat trebuie să le restituie, în conformitate cu articolul 22.

(7)Garanția este constituită sub forma unei garanții bancare, plătibilă la prima cerere, de către o instituție financiară care își desfășoară activitatea în Uniune sau printr-o altă formă de garanție care oferă o asigurare echivalentă. În cazul în care autoritatea competentă constată că garanția furnizată nu asigură sau nu mai este sigură sau suficientă pentru a asigura valoarea obligațiilor CBAM, aceasta solicită declarantului autorizat fie să furnizeze o garanție suplimentară, fie să înlocuiască garanția inițială cu o nouă garanție, la alegerea sa.

(8)Autoritatea competentă eliberează garanția imediat după data de 31 mai a celui de-al doilea an în care declarantul autorizat a restituit certificatele CBAM în conformitate cu articolul 22.

(9)Autoritatea competentă revocă autorizația unui declarant care nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) sau care nu cooperează cu autoritatea respectivă.

Articolul 18
Acreditarea verificatorilor

(1)Orice persoană acreditată în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2067 este considerată verificator acreditat în temeiul prezentului regulament.

(2)În plus față de alineatul (1), un organism național de acreditare poate, la cerere, acredita o persoană în calitate de verificator în temeiul prezentului regulament după verificarea documentației care atestă capacitatea sa de a aplica principiile de verificare menționate în anexa V pentru a îndeplini obligațiile de control al emisiilor încorporate prevăzute la articolele 8, 10 și 38.

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru acreditarea menționată la alineatul (2), care să precizeze condițiile pentru controlul și supravegherea verificatorilor acreditați, pentru retragerea acreditării și pentru recunoașterea reciprocă și evaluarea colegială a organismelor de acreditare.

Articolul 19
Examinarea declarațiilor CBAM

(1)Autoritatea competentă poate examina declarația CBAM în perioada care se încheie cu al patrulea an după anul în care declarația ar fi trebuit depusă. Examinarea poate consta în verificarea informațiilor furnizate în declarația CBAM pe baza informațiilor comunicate de autoritățile vamale în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) și a oricăror alte dovezi relevante, precum și pe baza oricărui audit considerat necesar, inclusiv la sediul declarantului autorizat.

(2)În cazul în care nu a fost depusă o declarație CBAM în conformitate cu articolul 6, autoritatea competentă din statul membru de stabilire al declarantului autorizat evaluează obligațiile privind CBAM ale declarantului respectiv pe baza informațiilor de care dispune și calculează numărul total de certificate CBAM datorate cel târziu până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an de la data la care ar fi trebuit depusă declarația CBAM.

(3)În cazul în care autoritatea competentă a stabilit că numărul declarat de certificate CBAM care urmează să fie restituite este incorect sau că nu a fost depusă nicio declarație CBAM în conformitate cu alineatul (2), aceasta ajustează numărul de certificate CBAM datorate de declarantul autorizat. Autoritatea competentă notifică declarantului autorizat ajustarea și solicită ca declarantul autorizat să restituie certificatele CBAM suplimentare în termen de o lună.

(4)Destinatarul notificării menționate la alineatul (3) poate introduce o cale de atac împotriva notificării. Destinatarului notificării i se furnizează informații cu privire la procedura care trebuie urmată în cazul exercitării unei căi de atac.

(5)În cazul în care certificatele CBAM au fost restituite în plus față de numărul datorat, autoritatea competentă rambursează fără întârziere declarantului autorizat valoarea certificatelor CBAM restituite în exces, calculată la prețul mediu plătit pentru certificatele CBAM de către declarantul autorizat în cursul anului de import.

Capitolul IV
Certificatele CBAM

Articolul 20
Vânzarea certificatelor CBAM

(1)Autoritatea competentă din fiecare stat membru vinde certificatele CBAM declaranților autorizați în statul membru respectiv la prețul calculat în conformitate cu articolul 21.

(2)Autoritatea competentă se asigură că fiecărui certificat CBAM i se atribuie un cod unic de identificare a unității la momentul creării sale și înregistrează numărul unic de identificare a unității, prețul și data vânzării certificatului în registrul național în contul declarantului autorizat care îl cumpără.

Articolul 21
Prețul certificatelor CBAM

(1)Comisia calculează prețul certificatelor CBAM ca preț mediu al prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS pe platforma comună de licitație în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 54 al Comisiei pentru fiecare săptămână calendaristică.

Pentru săptămânile calendaristice în care nu sunt programate licitații pe platforma comună de licitație, prețul certificatelor CBAM este prețul mediu al prețurilor de închidere ale certificatelor EU ETS din ultima săptămână în care au avut loc licitații pe platforma comună de licitație.

(2)Acest preț mediu se publică de către Comisie pe site-ul său în prima zi lucrătoare a săptămânii calendaristice următoare și se aplică din următoarea zi lucrătoare până în prima zi lucrătoare a săptămânii calendaristice următoare.

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a defini mai în detaliu metodologia de calculare a prețului mediu al certificatelor CBAM și modalitățile practice de publicare a prețului. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Articolul 22
Restituirea certificatelor CBAM

(1)Până la data de 31 mai a fiecărui an, declarantul autorizat restituie autorității competente un număr de certificate CBAM care corespunde emisiilor încorporate declarate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (c) și verificate în conformitate cu articolul 8 pentru anul calendaristic anterior restituirii.

(2)În sensul alineatului (1), declarantul autorizat se asigură că numărul necesar de certificate CBAM este disponibil în contul său în registrul național. În plus, declarantul autorizat se asigură că numărul de certificate CBAM din contul său în registrul național la sfârșitul fiecărui trimestru corespunde unui procent de cel puțin 80 % din emisiile încorporate, determinate prin trimitere la valorile implicite în conformitate cu metodele prevăzute în anexa III, pentru toate mărfurile pe care le-a importat de la începutul anului calendaristic.

(3)În cazul în care autoritatea competentă constată că numărul de certificate CBAM din contul unui declarant autorizat nu respectă obligațiile prevăzute la alineatul (2) a doua teză, autoritatea respectivă notifică ajustarea și solicită ca declarantul autorizat să restituie certificatele CBAM suplimentare în termen de o lună.

(4)Destinatarul notificării menționate la alineatul (3) poate introduce o cale de atac împotriva notificării. Destinatarului notificării i se furnizează informații cu privire la procedura care trebuie urmată în cazul exercitării unei căi de atac.

Articolul 23
Răscumpărarea certificatelor CBAM

(1)La cererea unui declarant autorizat în statul membru respectiv, autoritatea competentă din fiecare stat membru răscumpără excedentul de certificate CBAM rămase în contul declarantului în registrul național după restituirea certificatelor în conformitate cu articolul 22. Cererea de răscumpărare se depune până la data de 30 iunie a fiecărui an în care au fost restituite certificate CBAM.

(2)Numărul de certificate care fac obiectul răscumpărării menționate la alineatul (1) se limitează la o treime din totalul certificatelor CBAM achiziționate de declarantul autorizat în cursul anului calendaristic precedent.

(3)Prețul de răscumpărare pentru fiecare certificat CBAM este prețul plătit de declarantul autorizat pentru certificatul respectiv în momentul cumpărării.

Articolul 24
Anularea certificatelor CBAM

Până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea competentă a fiecărui stat membru anulează toate certificatele CBAM care au fost achiziționate în cursul anului anterior anului calendaristic precedent și care au rămas în conturile din registrul național al declaranților autorizați în statul membru respectiv.

Capitolul V
Administrarea mărfurilor la frontiere

Articolul 25
Proceduri la frontieră atunci când mărfurile sunt importate

(1)Autoritățile vamale nu permit importul de mărfuri decât în cazul în care declarantul este autorizat de o autoritate competentă cel târziu la punerea în liberă circulație a mărfurilor.

(2)Autoritățile vamale comunică periodic autorității competente din statul membru în care a fost autorizat declarantul informații privind mărfurile declarate la import, care includ numărul EORI și numărul contului CBAM al declarantului, codul NC format din 8 cifre al mărfurilor, cantitatea, țara de origine, data declarației și regimul vamal.

(3)Autoritățile vamale efectuează controale ale mărfurilor în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, inclusiv cu privire la codul NC format din 8 cifre, cantitatea și țara de origine a mărfurilor importate. Comisia include riscurile legate de CBAM în elaborarea criteriilor și standardelor comune de risc în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

(4)În conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, autoritățile vamale pot comunica autorității competente din statul membru în care a fost autorizat declarantul informațiile confidențiale obținute de autoritățile vamale în cursul exercitării atribuțiilor lor sau furnizate cu titlu confidențial. Autoritățile competente ale statelor membre prelucrează și fac schimb de astfel de informații în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului.

(5)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care să definească informațiile, calendarul și mijloacele de comunicare a informațiilor în temeiul alineatului (2). Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Capitolul VI
Asigurarea respectării dispozițiilor

Articolul 26
Sancțiuni

(1)Un declarant autorizat care nu restituie, până la data de 31 mai a fiecărui an, un număr de certificate CBAM corespunzătoare emisiilor încorporate în mărfurile importate în cursul anului precedent este pasibil de o sancțiune identică cu penalitatea pentru exces de emisii prevăzută la articolul 16 alineatul (3) din Directiva 2003/87/CE, majorată în temeiul articolului 16 alineatul (4) din directiva respectivă, în anul importului mărfurilor, pentru fiecare certificat CBAM pe care declarantul autorizat ar fi trebuit să îl restituie.

(2)Orice persoană, alta decât declarantul autorizat, care introduce mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii fără a restitui certificatele CBAM în conformitate cu prezentul regulament este pasibilă de sancțiunea menționată la alineatul (1) în anul introducerii mărfurilor, pentru fiecare certificat CBAM pe care persoana în cauză ar fi trebuit să îl restituie.

(3)Plata penalității nu exonerează în niciun caz declarantul autorizat de obligația de a restitui numărul neachitat de certificate CBAM într-un anumit an autorității competente din statul membru în care a fost autorizat declarantul.

(4)În cazul în care autoritatea competentă stabilește că un declarant autorizat nu a respectat obligația de restituire a certificatelor CBAM, astfel cum se prevede la alineatul (1), sau că o persoană a introdus mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii, astfel cum se specifică la alineatul (2), autoritatea competentă impune sancțiunea și notifică declarantului autorizat sau, în situația prevăzută la alineatul (2), persoanei:

(a)faptul că autoritatea competentă a concluzionat că declarantul autorizat sau persoana nu respectă obligația de a restitui certificatele CBAM pentru un anumit an;

(b)motivele care au stat la baza concluziei sale;

(c)cuantumul penalității impuse declarantului autorizat sau persoanei în cauză;

(d)data de la care se datorează sancțiunea;

(e)acțiunea pe care autoritatea competentă consideră că declarantul autorizat sau persoana trebuie să o întreprindă pentru a-și îndeplini obligația prevăzută la litera (a), în funcție de faptele și circumstanțele cazului; și

(f)dreptul declarantului autorizat sau al persoanei de a introduce o cale de atac în temeiul normelor naționale.

(5)Statele membre pot aplica sancțiuni administrative sau penale pentru nerespectarea legislației CBAM în conformitate cu normele lor naționale, în plus față de sancțiunile menționate la alineatul (2). Sancțiunile respective sunt eficace, proporționale și disuasive.

Articolul 27
Circumvenție

(1)Comisia ia măsuri, pe baza unor date relevante și obiective, în conformitate cu prezentul articol, pentru a aborda practicile de circumvenție a prezentului regulament.

(2)Practicile de circumvenție includ situațiile în care o modificare a configurației schimburilor comerciale în ceea ce privește mărfurile incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament nu are altă motivație suficientă sau justificare economică decât evitarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament și constă în înlocuirea acestor mărfuri cu produse ușor modificate, care nu sunt incluse în lista mărfurilor din anexa I, dar care aparțin unui sector inclus în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(3)Un stat membru sau orice parte afectată sau favorizată de situațiile descrise la alineatul (2) poate notifica Comisia în cazul în care se confruntă, într-o perioadă de două luni în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, cu o scădere semnificativă a volumului de mărfuri importate incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament și cu o creștere a volumului importurilor de produse ușor modificate, care nu sunt incluse în lista de mărfuri din anexa I. Comisia monitorizează permanent orice modificare semnificativă a configurației schimburilor comerciale cu mărfuri și produse ușor modificate la nivelul Uniunii.

(4)Notificarea menționată la alineatul (3) precizează motivele pe care se bazează și include date și statistici relevante privind mărfurile și produsele menționate la alineatul (2).

(5)În cazul în care Comisia, ținând seama de datele, rapoartele și statisticile relevante, inclusiv atunci când sunt furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre, are suficiente motive să creadă că circumstanțele menționate la alineatul (3) se produc într-unul sau mai multe state membre, aceasta este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 28 pentru a completa domeniul de aplicare al prezentului regulament în vederea includerii produselor ușor modificate în scopul combaterii circumvenției.

Capitolul VII
Exercitarea delegării și procedura comitetului

Articolul 28
Exercitarea delegării

(1)Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 18 alineatul (3) și la articolul 27 alineatul (5) este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată.

(3)Delegarea de competențe menționată la articolul 2 alineatele (10) și (11), la articolul 18 alineatul (3) și la articolul 27 alineatul (5) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. 

(4)O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(5)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(6)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(7)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatele (10) și (11), al articolului 18 alineatul (3) și al articolului 27 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 29
Exercitarea competențelor de executare de către Comisie

(1)Comisia este asistată de Comitetul CBAM. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Capitolul VIII
Raportare și reexaminare

Articolul 30
Reexaminarea și raportarea de către Comisie

(1)Comisia colectează informațiile necesare în vederea extinderii domeniului de aplicare al prezentului regulament la emisiile indirecte și la alte mărfuri decât cele enumerate în anexa I și elaborează metode de calculare a emisiilor încorporate pe baza metodelor privind amprenta de mediu.

(2)Înainte de încheierea perioadei de tranziție, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament. Raportul conține, în special, o evaluare a posibilităților de a extinde domeniul de aplicare al emisiilor încorporate la emisiile indirecte și la alte mărfuri expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon decât cele care fac deja obiectul prezentului regulament, precum și o evaluare a sistemului de guvernanță. Acesta conține, de asemenea, evaluarea posibilității de a extinde domeniul de aplicare la emisiile încorporate ale serviciilor de transport, precum și la mărfurile situate în avalul lanțului valoric și la serviciile care pot fi supuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în viitor.

(3)Raportul Comisiei este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

Capitolul IX
Coordonarea cu alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în cadrul EU ETS

Articolul 31
Alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în cadrul EU ETS și obligația de a restitui certificatele CBAM

(1)Certificatele CBAM care urmează să fie restituite în conformitate cu articolul 22 se ajustează pentru a reflecta măsura în care certificatele EU ETS sunt alocate cu titlu gratuit în conformitate cu articolul 10a din Directiva 2003/87/CE instalațiilor care produc, în cadrul Uniunii, mărfurile enumerate în anexa I.

(2)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc o metodologie de calcul pentru reducerea menționată la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 29 alineatul (2).

Capitolul X
Dispoziții tranzitorii

Articolul 32
Domeniul de aplicare

Pe parcursul perioadei de tranziție prevăzute în prezentul regulament, mecanismul CBAM se aplică ca obligație de raportare, astfel cum se prevede la articolele 33-35.

Articolul 33
Importul de mărfuri

(1)Declarantul care importă mărfuri este obligat să îndeplinească o obligație de raportare, astfel cum se prevede la articolul 35.

(2)Cel târziu la momentul punerii în liberă circulație a mărfurilor respective, autoritățile vamale informează declarantul cu privire la obligația menționată la alineatul (1).

(3)Autoritățile vamale comunică autorității competente din statul membru de import, prin intermediul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 56 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, informații privind mărfurile importate, inclusiv produsele transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă. Aceste informații includ numărul EORI al declarantului, codul NC format din 8 cifre, cantitatea, țara de origine și declarantul mărfurilor, data declarației și regimul vamal.

Articolul 34
Obligația de raportare pentru anumite regimuri vamale

(1)Pentru mărfurile transformate care rezultă din regimul de perfecționare activă menționat la articolul 256 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, obligația de raportare menționată la articolul 33 alineatul (1) include mărfurile plasate sub regimul de perfecționare activă enumerate în anexa I la prezentul regulament, chiar dacă produsul transformat nu este inclus în anexa respectivă.

(2)Obligația de raportare nu se aplică importurilor de:

(a)produse transformate care rezultă din regimul de perfecționare pasivă menționat la articolul 259 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(b)mărfuri importate care se califică drept mărfuri reintroduse în conformitate cu articolul 203 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Articolul 35
Obligație de raportare

(1)Fiecare declarant prezintă, pentru fiecare trimestru al unui an calendaristic, un raport („raportul CBAM”) care conține informații privind mărfurile importate în cursul trimestrului respectiv, autorității competente din statul membru de import sau, în cazul în care mărfurile au fost importate în mai multe state membre, autorității competente a statului membru, la alegerea declarantului, în termen de cel mult o lună de la încheierea fiecărui trimestru.

(2)Raportul CBAM include următoarele informații:

(a)cantitatea totală a fiecărui tip de mărfuri, exprimată în megawați-oră pentru energia electrică și în tone pentru alte mărfuri, specificată pentru fiecare instalație care produce mărfurile în țara de origine;

(b)emisiile totale încorporate reale, exprimate în tone de emisii de CO2e pe megawatt-oră de energie electrică sau pentru alte mărfuri în tone de emisii de CO2e per tonă de fiecare tip de mărfuri, calculate în conformitate cu metoda prevăzută în anexa III;

(c)emisiile indirecte totale încorporate reale, exprimate în tone de emisii de CO2e pe tonă pentru fiecare tip de alte mărfuri decât energia electrică, calculate în conformitate cu o metodă prevăzută într-un act de punere în aplicare menționat la alineatul (6);

(d)prețul carbonului datorat într-o țară de origine pentru emisiile încorporate ale mărfurilor importate, care nu face obiectul unei subvenții la export sau al unei alte forme de compensare la export.

(3)Autoritatea competentă comunică Comisiei informațiile menționate la alineatul (2) în termen de cel mult două luni de la sfârșitul trimestrului care face obiectul unui raport.

(4)Autoritatea competentă impune o sancțiune proporțională și disuasivă declaranților care nu prezintă un raport CBAM.

(5)În cazul în care autoritatea competentă stabilește că un declarant nu a respectat obligația de a prezenta un raport CBAM, astfel cum se prevede la alineatul (1), autoritatea competentă impune sancțiunea și notifică declarantului:

(a)faptul că autoritatea competentă a concluzionat că declarantul nu respectă obligația de a prezenta un raport pentru un anumit trimestru;

(b)motivele care au stat la baza concluziei sale;

(c)cuantumul penalității aplicate declarantului;

(d)data de la care se datorează sancțiunea;

(e)acțiunea pe care autoritatea competentă consideră că declarantul trebuie să o întreprindă pentru a-și îndeplini obligația prevăzută la litera (a), în funcție de faptele și circumstanțele cazului; și

(f)dreptul declarantului de a introduce o cale de atac în temeiul normelor naționale.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare privind informațiile care trebuie raportate, procedurile de comunicare a informațiilor menționate la alineatul (3) și conversia prețului carbonului plătit în monedă străină în euro la cursul de schimb mediu anual. De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru definirea suplimentară a elementelor necesare metodei de calcul prevăzute în anexa III, inclusiv stabilirea limitelor sistemelor proceselor de producție, a factorilor de emisie, a valorilor emisiilor reale specifice instalației și a aplicării acestora la mărfuri individuale, precum și stabilirea metodelor de asigurare a fiabilității datelor, inclusiv nivelul de detaliere și verificarea datelor respective. De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare pentru a elabora o metodă de calcul pentru emisiile indirecte încorporate în mărfurile importate.

(7)Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 29 alineatul (2).

Capitolul XI
Dispoziții finale

Articolul 36
Intrarea în vigoare

(1)Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)Se aplică de la 1 ianuarie 2023.

(3)Prin derogare de la alineatul (2):

(a)Articolele 32-34 se aplică până la 31 decembrie 2025.

(b)Articolul 35 se aplică până la 28 februarie 2026.

(c)Articolele 5 și 17 se aplică de la 1 septembrie 2025.

(d)Articolele 4, 6, 7, 8, 9, 14, 15, 16, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 și 31 se aplică de la 1 ianuarie 2026.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

(1)CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

(1.1)Titlul propunerii/inițiativei

(1.2)Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

(1.3)Natura propunerii/inițiativei

(1.4)Obiectiv(e)

(1.5)Motivele propunerii/inițiativei

(1.6)Durata și impactul financiar ale propunerii

(1.7)Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

(2)MĂSURI DE GESTIUNE

(2.1)Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

(2.2)Sistemul de gestionare și control

(2.3)Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

(3)IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

(3.1)Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

(3.2)Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5Contribuțiile terților

(3.3)Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

(1)CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

(1.1)Titlul propunerii/inițiativei

(1.2)Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

(1.3)Obiectul propunerii/inițiativei 

× o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 55  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

(1.4)Obiectiv(e)

1.4.1Obiectiv(e) general(e)

1.4.2Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care trebuie să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

(1.5)Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

(1.6)Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻    în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA la [ZZ/LL]AAAA

–◻    impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată

× durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate cu începere din 1 ianuarie 2023

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

(1.7)Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 57

✓ Gestiune directă asigurată de Comisie

–◻ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii; 

–◻    prin intermediul agențiilor executive.

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

(2)MĂSURI DE GESTIUNE 

(2.1)Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

A se preciza frecvența și condițiile.

(2.2)Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

(2.3)Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

(3)IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

(3.1)Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

(3.2)Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale): prețuri curente

milioane EUR (cu trei zecimale): prețuri curente

milioane EUR (cu trei zecimale): prețuri curente

3.2.2Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative ale Comisiei

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–×    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–×    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

✓    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual 65 .

(3.3)Impactul estimat asupra veniturilor 

◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

✓    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

✓    asupra resurselor proprii

◻     asupra altor venituri

◻ vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

NB: Nu se preconizează că CBAM va genera venituri în perioada de tranziție 2023-2025.

În etapa sa definitivă, și anume din 2026, veniturile anuale ale CBAM vor depinde de gradul de eliminare treptată a alocării cu titlu gratuit și de introducerea treptată corespunzătoare a măsurii la frontieră.

În 2030, se preconizează că veniturile anuale totale provenite numai din măsura la frontieră se vor ridica la 2,1 miliarde EUR ca urmare a măsurii la frontieră și la 7 miliarde EUR suplimentare.

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1)    Articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Acordul de la Paris.

(2)    Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 Pactul verde european [COM(2019) 640 final, p. 4].

(3)    Comisia a prezentat propunerea COM(2020) 563 final de modificare a propunerii inițiale a Comisiei privind legea europeană a climei pentru a include un obiectiv revizuit al UE de reducere a emisiilor de cel puțin 55 % până în 2030. În perioada 10-11 decembrie 2020, Consiliul European a aprobat, în concluziile sale, acest obiectiv sporit al UE.

(4)    Comunicarea Comisiei din 17 septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”. [COM(2020) 562 final: Partea 1/2].

(5)    Concluziile Consiliului European din 11 decembrie 2020. (EUCO 22/20 CO EUR 17 CONCL 8).

(6)    Președinția germană a Consiliului UE (2020). Actualizarea contribuției stabilite la nivel național a Uniunii Europene și a statelor sale membre.

(7)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(8)    Programul de lucru al Comisiei pentru 2021 [COM (2020) 690 final]. Anexa I prezintă toate instrumentele din cadrul pachetului.

(9)    Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2021 intitulată „Un mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC”.

(10)    Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți” [COM(2021) 400 final].

(11)    Articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(12)    Comunicarea Comisiei: (2019). Pactul verde european [COM(2019) 640 final], p. 4.

(13)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(14)    Articolul 4 alineatul (3) din Acordul de la Paris.

(15)    [OP de introdus numărul propunerii de revizuire a EU ETS atunci când va fi disponibil].

(16)    Discursul privind starea Uniunii rostit de președinta von der Leyen în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la 16 septembrie 2020.     https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/SPEECH_20_1655 .

(17)    Articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(18)    Comunicarea Comisiei: (2021). Calea către o planetă sănătoasă pentru toți. [COM (2021) 400 final].

(19)    Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(20)     https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12228-Pactul-ecologic-european-mecanismul-de-ajustare-la-frontiera-a-emisiilor-de-dioxid-de-carbon-_ro .

(21)     https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12228-Pactul-ecologic-european-mecanismul-de-ajustare-la-frontiera-a-emisiilor-de-dioxid-de-carbon-_ro .

(22)    [OP a se introduce linkul către evaluarea impactului după publicare].

(23)    [OP a se introduce linkul către studiu după publicare].

(24)    [OP a se introduce linkurile către fișa rezumat și către avizul pozitiv al CCN după publicarea acestora.].

(25)    JO C 326, 26.10.2012, p. 391.

(26)    Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).

(27)    A se vedea Concluziile Consiliului European, 17-21 iulie 2020 .

(28)    Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (JO L 433I, 22.12.2020, p. 28).

(29)    JO C, , p. . [OP de introdus numărul avizului].

(30)    JO C, , p. . [OP de introdus numărul avizului].

(31)    Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 Pactul verde european, [COM(2019) 640 final].

(32)    Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți” [COM(2021) 400].

(33)    JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(34)     Consiliul Uniunii Europene ST/14222/1/20/REV1.

(35)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(36)    IPCC, 2018: Încălzirea globală cu 1,5 °C. Un raport special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale și direcțiile conexe de evoluție a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului mondial la amenințarea reprezentată de schimbările climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei [Masson-Delmotte, V., P. Zhai, H.-O. Pörtner, D. Roberts, J. Skea, P.R. Shukla, A. Pirani, W. Moufouma-Okia, C. Péan, R. Pidcock, S. Connors, J.B.R. Matthews, Y. Chen, X. Zhou, M.I. Gomis, E. Lonnoy, T. Maycock, M. Tignor, and T. Waterfield (eds.)].

(37)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(38)    Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(39)    Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(40)    Convenția asupra dreptului mării, Montego Bay, 10 decembrie 1982.

(41)    Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(42)    Decizia delegată (UE) 2019/708 a Comisiei din 15 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea sectoarelor și subsectoarelor considerate ca fiind expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru perioada 2021-2030 (JO L 120, 8.5.2019, p. 2).

(43)    Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(44)    Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/2067 al Comisiei din 19 decembrie 2018 privind verificarea datelor și acreditarea verificatorilor în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 334, 31.12.2018, p. 94).

(45)    Decizia 2006/500/CE a Consiliului din 29 mai 2006 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Tratatului de instituire a Comunității Energiei (JO L 198, 20.7.2006, p. 15).

(46)    Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităților și gestionarea congestiilor (JO L 197, 25.7.2015, p. 24).

(47)    Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).

(48)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(49)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(50)    Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).

(51)    Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(52)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(53)    Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(54)    Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE (JO L 302, 18.11.2010, p. 1).

(55)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(56)    Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (JO L 433I, 22.12.2020, p. 28).

(57)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(58)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(59)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(60)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(61)    În conformitate cu nomenclatura bugetară oficială.

(62)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(63)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(64)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(65)    A se vedea articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2093/2020 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.7.2021

COM(2021) 564 final

ANEXE

la

REGULAMENTUL AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unui mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon

{SEC(2021) 564 final} - {SWD(2021) 643 final} - {SWD(2021) 644 final} - {SWD(2021) 647 final}

ANEXA I
Lista mărfurilor și a gazelor cu efect de seră

1.În scopul identificării mărfurilor, prezentul regulament se aplică mărfurilor enumerate în următoarele sectoare care se încadrează în prezent la codurile din Nomenclatura Combinată („NC”) enumerate mai jos și sunt cele din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului 1 .

2.În sensul prezentului regulament, gazele cu efect de seră aferente mărfurilor care se încadrează în sectoarele enumerate mai jos sunt cele enumerate mai jos pentru fiecare tip de mărfuri.

Ciment

Energie electrică

Îngrășăminte

Fontă, fier și oțel

Aluminiu

ANEXA II
Țări și teritorii care nu intră sub incidența prezentului regulament

1.Secțiunea A - Țări și teritorii care nu intră sub incidența prezentului regulament

Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din următoarele țări:

–Islanda

–Liechtenstein

–Norvegia

–Elveția

Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor originare din următoarele teritorii:

–Büsingen

–Insula Helgoland

–Livigno;

–Ceuta;

–Melilla;

2.Secțiunea B - Țări și teritorii care nu intră sub incidența prezentului regulament în ceea ce privește importul de energie electrică pe teritoriul vamal al Uniunii

[În prezent necompletat]

ANEXA III
Metode de calculare a emisiilor încorporate

1.Definiții

În sensul prezentei anexe și al anexei IV, se aplică următoarele definiții:

(a)„mărfuri simple” înseamnă mărfuri produse într-un proces de producție care necesită exclusiv materii prime și combustibili cu emisii încorporate zero;

(b)„mărfuri complexe” înseamnă mărfuri care necesită introducerea altor mărfuri simple în procesul lor de producție;

(c)„emisii specifice încorporate” înseamnă emisiile încorporate ale unei tone de mărfuri, exprimate în tone de emisii de CO2 echivalent pe tonă de mărfuri;

(d)„Factor de emisie CO2” înseamnă media ponderată a intensității CO2 a energiei electrice produse din combustibili fosili într-o zonă geografică. Factorul de emisie CO2 este rezultatul împărțirii datelor privind emisiile de CO2 ale sectorului energetic la cantitatea brută de energie electrică generată din combustibili fosili. Este exprimat în tone de CO2 per megawatt-oră;

(e)„contract de achiziție de energie electrică” înseamnă un contract în temeiul căruia o persoană este de acord să achiziționeze energie electrică direct de la un producător de energie electrică;

(f)„operator de transport și de sistem” înseamnă un operator astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (35) din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului 2 .

2.Determinarea emisiilor directe reale încorporate pentru mărfurile simple

Pentru determinarea emisiilor reale specifice încorporate ale mărfurilor simple produse într-o instalație dată, se iau în considerare numai emisiile directe. În acest scop, se aplică următoarea ecuație:

Unde SEEg reprezintă emisiile specifice încorporate ale mărfurilor g, în termeni de CO2 echivalent pe tonă, AttrEmg reprezintă emisiile atribuite mărfurilor g, iar ALg reprezintă nivelul de activitate al mărfurilor. Nivelul de activitate este cantitatea de mărfuri produse în perioada de raportare în instalația respectivă.

„Emisii atribuite” înseamnă acea parte a emisiilor directe ale instalației din perioada de raportare care sunt cauzate de procesul de producție care generează mărfurile g atunci când se aplică limitele de sistem ale procesului definit în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (6). Emisiile atribuite se calculează folosind următoarea ecuație:

Unde DirEm reprezintă emisiile directe, rezultate din procesul de producție, exprimate în tone de CO2 echivalent, în limitele sistemului menționate în actul de punere în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (6).

3.Determinarea emisiilor directe reale încorporate pentru mărfuri complexe

Pentru determinarea emisiilor reale specifice încorporate ale mărfurilor complexe produse într-o instalație dată, se iau în considerare numai emisiile directe. În acest caz, se aplică următoarea ecuație:

Unde AttrEmg reprezintă emisiile atribuite ale mărfurilor g, iar ALg reprezintă nivelul de activitate al mărfurilor, acesta din urmă fiind cantitatea de mărfuri produse în perioada de raportare în instalația respectivă, iar EEInpMat reprezintă emisiile încorporate ale materiilor prime (precursorilor) consumate în procesul de producție. Trebuie luate în considerare numai materiile prime enumerate ca fiind relevante pentru limitele de sistem ale procesului de producție, astfel cum se specifică în actul de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (6). EEInpMat relevante se calculează după cum urmează:

Unde Mi este masa materiilor prime i utilizate în procesul de producție, iar SEEi reprezintă emisiile sale specifice încorporate pentru materiile prime. Pentru SEEi, operatorul instalației utilizează valoarea emisiilor generate de instalația în care a fost produsă materia primă, cu condiția ca datele instalației respective să poată fi măsurate în mod adecvat.

4.Determinarea valorilor implicite menționate la articolul 7 alineatele (2) și (3)

În cazul în care datele efective de monitorizare referitoare la emisiile directe în conformitate cu punctele 2 și 3 nu pot fi furnizate în mod corespunzător, se aplică o valoare implicită.

În scopul determinării valorilor implicite, se utilizează numai valorile reale pentru determinarea emisiilor încorporate. În absența datelor reale, pot fi utilizate valori din literatura de specialitate. Comisia publică orientări privind abordarea adoptată pentru corectarea gazelor reziduale sau a gazelor cu efect de seră utilizate drept contribuție la proces, înainte de colectarea datelor necesare pentru a determina valorile implicite relevante pentru fiecare tip de mărfuri enumerate în anexa I. Valorile implicite se determină pe baza celor mai bune date disponibile. Acestea sunt revizuite periodic prin acte de punere în aplicare pe baza celor mai recente și fiabile informații, inclusiv pe baza informațiilor furnizate de o țară terță sau de un grup de țări terțe.

4.1.Valorile implicite menționate la articolul 7 alineatul (2)

În cazul în care emisiile reale nu pot fi determinate în mod adecvat de către declarantul autorizat, se utilizează valori implicite. Aceste valori se stabilesc la intensitatea medie a emisiilor pentru fiecare țară exportatoare și pentru fiecare dintre mărfurile enumerate în anexa I, în afară de energia electrică, la care se adaugă o majorare, care urmează să fie stabilită în actele de punere în aplicare a prezentului regulament. În cazul în care nu se pot aplica date fiabile pentru țara exportatoare pentru un tip de mărfuri, valorile implicite se bazează pe intensitatea medie a emisiilor a 10 % din instalațiile UE cu cele mai slabe performanțe pentru tipul respectiv de mărfuri.

4.2.Valorile implicite pentru energia electrică importată menționate la articolul 7 alineatul (3)

Valorile implicite pentru energia electrică importată se determină fie pe baza unor valori implicite specifice pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță, fie, în cazul în care aceste valori nu sunt disponibile, pe baza valorilor implicite ale UE pentru producția similară de energie electrică în UE, în conformitate cu punctul 4.2.2.

4.2.1.Valori implicite specifice pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță

Valorile implicite specifice se bazează pe cele mai bune date aflate la dispoziția Comisiei care determină factorul de emisie mediu de CO2 în tone de CO2 per megawatt-oră de surse de stabilire a prețurilor din țara terță, grupul de țări terțe sau regiunea dintr-o țară terță.

În cazul în care se stabilesc valori implicite specifice pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță și energia electrică este importată dintr-o altă țară terță sau dintr-o altă regiune în țara terță sau dintr-un alt grup de țări terțe sau dintr-o regiune dintr-o țară terță cu scopul de a fi reexportată către Uniune, nu se utilizează aceeași valoare implicită specifică.

4.2.2.Valori implicite alternative

În cazul în care nu a fost stabilită nicio valoare implicită specifică pentru o țară terță, un grup de țări terțe sau o regiune dintr-o țară terță, valoarea implicită pentru energia electrică reprezintă factorul de emisie de CO2 în UE, exprimat în tone de CO2 per megawatt-oră. Acest lucru înseamnă media ponderată a intensității CO2 a energiei electrice produse din combustibili fosili în UE. Ponderea reflectă mixul de producție al combustibililor fosili în UE. Factorul CO2 este rezultatul împărțirii datelor privind emisiile de CO2 ale sectorului energetic la cantitatea brută de energie electrică generată din combustibili fosili, exprimată în megawatt-oră.

În cazul în care declaranții autorizați ai mărfurilor originare dintr-o țară terță sau pentru un grup de țări terțe care au un schimb semnificativ de energie electrică cu UE, se poate demonstra, pe baza unor date fiabile, că factorul mediu de emisie de CO2 al surselor de stabilire a prețurilor din țara terță respectivă sau din grupul respectiv de țări terțe este mai mic decât cel din UE sau mai mic decât valoarea implicită specifică, se stabilește o valoare implicită alternativă bazată pe respectivul factor mediu de emisie de CO2 echivalent pentru țara sau grupul de țări în cauză.

În cazul în care sunt definite valori implicite alternative pentru o țară terță sau o regiune dintr-o țară terță sau un grup de țări terțe sau regiuni din țări terțe, iar energia electrică este importată dintr-o altă țară terță sau dintr-o altă regiune dintr-o țară terță sau dintr-un alt grup de țări terțe sau regiuni din țări terțe în țara terță care face obiectul valorii implicite alternative, nu poate fi utilizată aceeași valoare implicită alternativă.

5.Condiții de aplicare a emisiilor reale încorporate în energia electrică

Un declarant autorizat poate solicita să se aplice emisii reale încorporate în locul valorilor implicite pentru calculul menționat la articolul 7 alineatul (3), dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii:

(a)declarantul autorizat a încheiat un contract de achiziție de energie electrică cu un producător de energie electrică situat într-o țară terță pentru o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea pentru care se solicită utilizarea unei valori specifice;

(b)instalația producătoare de energie electrică este conectată direct la sistemul de transport al UE sau se poate demonstra că, în momentul exportului, nu a existat nicio congestie fizică a rețelei în niciun punct al rețelei între instalație și sistemul de transport al UE;

(c)o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică pentru care se solicită emisiile reale încorporate a fost desemnată în mod ferm la capacitatea de interconectare alocată de către toți operatorii de transport și de sistem responsabili din țara de origine, din țara de destinație și, dacă este cazul, din fiecare țară terță de tranzit, iar capacitatea desemnată și producția de energie electrică de către instalația menționată la litera (b) se referă la aceeași perioadă de timp care nu depășește o oră;

(d)îndeplinirea criteriilor de mai sus este certificată de un verificator acreditat. Verificatorul primește cel puțin rapoarte interimare lunare care demonstrează modul în care sunt îndeplinite criteriile de mai sus.

6.Adaptarea valorilor implicite pe baza caracteristicilor specifice regiunii

Valorile implicite pot fi adaptate anumitor zone, regiuni ale țărilor în care predomină caracteristici specifice în ceea ce privește factori obiectivi, cum ar fi geografia, resursele naturale, condițiile de piață, mixul energetic sau producția industrială. Atunci când sunt disponibile date adaptate la aceste caracteristici locale specifice și pot defini valori implicite mai bine orientate, acestea din urmă pot fi utilizate în locul valorilor implicite bazate pe instalații din UE.

În cazul în care declaranții pentru mărfurile originare dintr-o țară terță sau dintr-un grup de țări terțe pot demonstra, pe baza unor date fiabile, că adaptarea alternativă specifică regiunii a valorilor implicite este mai mică decât valorile implicite definite de Comisie, pot fi utilizate primele valori.

ANEXA IV
Cerințe de ținere a evidențelor pentru datele utilizate pentru calcularea emisiilor încorporate

1.Datele minime care trebuie păstrate de un declarant autorizat pentru mărfurile importate:

1.Date de identificare a declarantului autorizat:

(a)numele;

(b)identificatorul unic atribuit de autoritatea națională competentă;

2.Date privind mărfurile importate:

(a)tipul și cantitatea fiecărui tip de mărfuri;

(b)țara de origine;

(c)emisii reale sau valori implicite.

2.Datele minime care trebuie păstrate de un declarant autorizat pentru emisiile încorporate ale mărfurilor importate, pe baza emisiilor reale

Pentru fiecare tip de mărfuri cărora li se aplică prezentul regulament, trebuie păstrate următoarele date suplimentare:

(a)identificarea instalației în care au fost produse mărfurile;

(b)datele de contact ale operatorului instalației în care au fost produse mărfurile;

(c)raportul privind emisiile verificate, inclusiv datele privind emisiile încorporate ale fiecărui tip de mărfuri declarate, astfel cum se prevede în anexa V;

(d)emisiile specifice încorporate ale mărfurilor.

ANEXA V
Principiile de verificare și conținutul raportului de verificare

1.Principiile de verificare

Pentru verificările solicitate în conformitate cu articolul 8 se aplică următoarele principii:

(a)verificatorii efectuează verificări cu o atitudine de scepticism profesional;

(b)un raport privind emisiile este considerat a fi verificat și adecvat scopului numai în cazul în care verificatorul constată cu o asigurare rezonabilă că raportul nu conține inexactități materiale și neconformități materiale în ceea ce privește regulile de calcul din anexa III;

(c)vizitele la instalații ale verificatorului sunt obligatorii, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite criterii specifice pentru renunțarea la vizita la instalație;

(d)pentru a decide dacă inexactitățile sau neconformitățile sunt materiale, verificatorul utilizează pragurile prevăzute în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 8.

Pentru parametrii pentru care nu sunt definite astfel de praguri, verificatorul utilizează opinia experților pentru a stabili dacă inexactitățile, în mod individual sau agregate cu alte inexactități, justificate de dimensiunea și natura lor, trebuie considerate materiale, și anume ar putea afecta utilizarea raportului de către utilizatorii vizați, în special de către autoritățile naționale competente.

2.Conținutul raportului de verificare

Un raport de verificare include cel puțin următoarele informații:

(a)identificarea instalației în care au fost produse mărfurile;

(b)datele de contact ale operatorului instalației în care au fost produse mărfurile;

(c)perioada de raportare aplicabilă;

(d)numele și datele de contact ale verificatorului:

(e)identificatorul acreditării, denumirea organismului de acreditare;

(f)data vizitei la instalație, dacă este cazul, sau motivele pentru care nu s-a efectuat o vizită la instalație;

(g)cantitățile din fiecare tip de mărfuri declarate produse în perioada de raportare;

(h)emisiile directe ale instalației în cursul perioadei de raportare;

(i)o descriere a modului în care emisiile instalației sunt atribuite diferitelor tipuri de mărfuri;

(j)informații cantitative privind mărfurile, emisiile și fluxurile de energie care nu sunt asociate mărfurilor respective;

(k)în cazul mărfurilor complexe:

i.cantitățile de materii prime (precursori) utilizate;

ii.emisiile specifice încorporate;

iii.în cazul în care se utilizează emisiile reale: identificarea instalației în care a fost produsă materia primă și emisiile reale rezultate din producția materiei respective.

(l)declarația privind avizul de verificare;

(m)informații privind inexactitățile materiale constatate și necorectate, după caz;

(n)informații privind neconformitățile cu regulile de calcul prevăzute în anexa III, după caz.

(1)    Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(2)    Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).