COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.7.2021

COM(2021) 555 final

2021/0200(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2021) 555 final} - {SWD(2021) 553 final} - {SWD(2021) 611 final} - {SWD(2021) 612 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXT

• Motivele și obiectivele propunerii

Comunicarea privind Pactul verde european 1 a lansat o nouă strategie de creștere pentru UE, care urmărește să transforme UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Aceasta reafirmă obiectivul Comisiei de a-și spori nivelul de ambiție în materie de climă și de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În plus, scopul său este de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor și a impacturilor legate de mediu. Necesitatea și valoarea Pactului verde european au crescut și mai mult în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și a bunăstării economice a cetățenilor Uniunii.

Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o provocare căreia trebuie să îi găsim de urgență un răspuns. În conformitate cu constatările științifice ale Raportului special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), în jurul anului 2050 trebuie să se atingă un nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero la nivel mondial și neutralitatea pentru toate celelalte gaze cu efect de seră mai târziu în cursul secolului. Această provocare urgentă impune UE să își intensifice acțiunile și să se poziționeze ca lider la nivel mondial, devenind neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acest obiectiv este stabilit în Comunicarea intitulată „O planetă curată pentru toți” – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei 2 .

Pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului, Comunicarea Comisiei din septembrie 2020 intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” 3 (Planul privind obiectivul climatic pentru 2030) a propus creșterea nivelului de ambiție al UE și a prezentat un plan cuprinzător de creștere a obiectivului obligatoriu al Uniunii Europene pentru 2030 către o reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 1990, într-un mod responsabil. Creșterea nivelului de ambiție pentru 2030 contribuie în prezent la asigurarea certitudinii pentru factorii de decizie politică și investitori, astfel încât deciziile luate în anii următori să nu blocheze niveluri de emisii incompatibile cu obiectivul Uniunii de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Obiectivul pentru 2030 este în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii globale la mult sub 2 °C și de a continua eforturile de menținere a acesteia la 1,5 °C.

Consiliul European a aprobat noul obiectiv obligatoriu al Uniunii pentru 2030 în cadrul reuniunii sale din decembrie 2020 4 . De asemenea, Consiliul a invitat Comisia „să evalueze modul în care toate sectoarele economice pot contribui cel mai bine la obiectivul pentru 2030 și să prezinte propunerile necesare, însoțite de o examinare aprofundată a impactului asupra mediului, economic și social la nivelul statelor membre, ținând seama de planurile naționale privind energia și clima și revizuind mecanismele de flexibilitate existente”.

În acest scop, Regulamentul de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice („Legea europeană a climei”) 5 a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic obiectivului UE privind neutralitatea climatică până în 2050 și a sporit nivelul de ambiție pentru 2030, stabilind obiectivul de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 1990 până în 2030.

Pentru a urma calea stabilită în Legea europeană a climei și pentru a atinge acest nivel ridicat de ambiție pentru 2030, Comisia a revizuit legislația în vigoare în domeniul climei și al energiei, care probabil ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu doar 40 % până în 2030 și cu 60 % până în 2050.

Acest pachet legislativ „Pregătiți pentru 55”, astfel cum a fost anunțat în Planul Comisiei privind obiectivul climatic, reprezintă elementul cel mai cuprinzător în eforturile de punere în aplicare a noului obiectiv climatic ambițios pentru 2030, iar toate sectoarele și politicile economice vor trebui să își aducă contribuția.

Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, prezenta propunere vizează modificarea Regulamentului privind partajarea eforturilor 6 („ESR”) pentru a alinia contribuția sa la realizarea obiectivului mai ambițios pentru 2030. În decembrie 2020, Consiliul European a solicitat atingerea în mod colectiv a obiectivului de către UE în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor posibil, menținând competitivitatea UE și ținând seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de circumstanțele naționale specifice și de potențialul de reducere a emisiilor. Acesta a oferit orientări suplimentare cu privire la elementele-cheie pentru un cadru revizuit de politici privind clima și energia pentru 2030. Pentru a realiza o reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, sectoarele vizate de Regulamentul privind partajarea eforturilor vor trebui să își intensifice eforturile. Evaluarea impactului care sprijină Planul privind obiectivul climatic a indicat că reducerile globale ar trebui să crească cu aproximativ 10 puncte procentuale față de obiectivul actual prevăzut în ESR de -30 % comparativ cu 2005. Necesitatea de a revizui ESR, de a decide cu privire la domeniul său de aplicare și de a crește nivelul de ambiție a fost deja invocată în Planul privind obiectivul climatic.

ESR acoperă în prezent toate emisiile de gaze cu efect de seră vizate de obiectivul UE care nu sunt acoperite nici de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), nici de Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF). În prezent, acesta acoperă emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de transporturi (cu excepția transportului aerian și maritim extern), clădiri, agricultură, instalații industriale și gaze care nu intră sub incidența EU ETS și deșeuri, precum și emisiile rezultate fără un proces de ardere din utilizarea energiei și a produselor. Sunt incluse atât emisiile de CO2, cât și o parte semnificativă a altor emisii decât cele de CO2. Legislația privind ESR a fost adoptată în 2018 pentru a asigura o reducere cu 30 % 7 a emisiilor vizate până în 2030 comparativ cu 2005, în concordanță cu obiectivul de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii a UE cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu 1990. ESR stabilește obiective anuale obligatorii privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru statele membre, astfel încât să această reducere să se realizeze la nivel colectiv. Dacă legislația rămâne neschimbată, sectoarele acoperite în prezent de ESR ar realiza împreună o reducere a emisiilor în 2030 de -32 % comparativ cu 2005 8 . Chiar dacă acest lucru ar însemna depășirea contribuției de -30 % menționate mai sus, aceasta ar reprezenta în continuare o contribuție insuficientă la un obiectiv global de cel puțin -55 % comparativ cu 1990, în conformitate cu acordul privind Legea europeană a climei. Prin urmare, obiectivul general al prezentei inițiative este de a revizui ESR astfel încât să contribuie la atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima de a ajunge la o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și coerent, ținând seama totodată de necesitatea unei tranziții juste și de necesitatea ca toate sectoarele să contribuie la eforturile UE în domeniul climei. Scopul este de a se înscrie în mod treptat și echilibrat pe o traiectorie care să permită realizarea neutralității climatice până în 2050.

Prezenta propunere actualizează obiectivele naționale în conformitate cu o reducere la nivelul UE de 40 % în sectoarele ESR comparativ cu 2005 până în 2030. Statele membre contribuie la reducerea globală la nivelul UE până în 2030, asumându-și obiective care variază de la -10 % la -50 % față de nivelurile din 2005.

• Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat 

Uniunea a urmărit, în special prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii” 9 , o agendă ambițioasă de decarbonizare, în special prin construirea unei uniuni energetice solide, care include obiectivele pentru 2030 privind eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile.

Pachetul „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia reprezintă o etapă cuprinzătoare în revizuirea legislației Uniunii pentru a o alinia la obiectivul mai ambițios al Uniunii în materie de climă. Toate inițiativele din pachet sunt strâns legate între ele.

Prezenta propunere legislativă vine în completarea altor propuneri din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, care sunt menite să asigure îndeplinirea în mod colectiv, sub forma unui pachet, a obiectivelor privind clima. Interacțiunea dintre măsurile de la nivelul UE și măsurile statelor membre a devenit din ce în ce mai importantă și mai intensă. Prin urmare, prezenta propunere legislativă menține coerența cu:

(a)Legea europeană a climei;

(b)revizuirea Directivei 2003/87/CE privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) 10 ;

(c)revizuirea Regulamentului privind includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF);

(d)modificarea Directivei (UE) 2018/2001 privind energia din surse regenerabile 11  pentru a pune în aplicare noul obiectiv climatic ambițios pentru 2030;

(e)modificarea Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică 12 pentru a pune în aplicare noul obiectiv climatic ambițios pentru 2030;

Împreună cu noua strategie de adaptare a UE adoptată în Comunicarea Comisiei din februarie 2021 intitulată „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” 13 , această inițiativă și pachetul „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia vor permite Europei să își sporească nivel de ambiție pentru a face față provocărilor climatice.

• Coerența cu alte politici ale Uniunii 

Propunerile din pachetul „Pregătiți pentru 55” ar trebui să fie în concordanță cu toate acțiunile și politicile UE și să ajute UE să realizeze obiectivul mai ambițios pentru 2030 și o tranziție reușită și justă către obiectivul neutralității climatice până în 2050, astfel cum a declarat Comisia în Comunicarea privind Pactul verde european.

Această inițiativă privind Regulamentul privind partajarea eforturilor este, prin urmare, în concordanță cu politicile Uniunii privind o economie curată și circulară, mobilitatea durabilă și inteligentă, Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, Planul de acțiune privind obiectivul de reducere la zero a poluării și legislația în domeniul deșeurilor, revizuirile Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră (Regulamentul privind gazele fluorurate cu efect de seră) și Regulamentul privind substanțele care diminuează stratul de ozon (Regulamentul privind ozonul), precum și cu poziția Uniunii pe scena internațională și diplomația sa în cadrul Pactului verde.

Pachetul „Pregătiți pentru 55” va contribui, împreună cu instrumentul NextGenerationEU și cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, la realizarea dublei tranziții verzi și digitale vizate de Europa. Combinația dintre aceste politici și sprijinul financiar din partea UE va permite abordarea crizei economice cauzată de pandemia de COVID-19 și va accelera tranziția către o economie curată și durabilă, corelând acțiunile climatice cu creșterea economică și asigurând totodată realizarea neutralității climatice până în 2050. Per ansamblu, bugetul UE (CFM) pentru perioada 2021-2027 și pachetul Next Generation EU vor asigura un obiectiv de 30 % pentru cheltuielile de integrare a aspectelor legate de schimbările climatice. În ceea ce privește în mod specific Mecanismul de reziliență și redresare din cadrul Next Generation EU, fiecare plan național de redresare și reziliență va trebui să includă cel puțin 37 % din cheltuieli alocate investițiilor în domeniul climei. Politica de coeziune va contribui la cheltuielile legate de climă cu 100 % din Fondul pentru o tranziție justă și cu cel puțin 37 % din Fondul de coeziune și 30 % din Fondul european de dezvoltare regională. Aceste fonduri pot sprijini masiv investițiile și reformele identificate în planurile naționale privind energia și clima, adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice 14 („Regulamentul privind guvernanța”) și pot contribui la reducerea costurilor socioeconomice ale tranziției.

În plus, pentru a consolida coerența între politici și după cum a anunțat în comunicarea sa intitulată „O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației 15 , Comisia își îmbunătățește orientările privind o mai bună legiferare pentru a se asigura că toate inițiativele sale respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, respectând astfel obligațiile stabilite în temeiul Legii europene a climei.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA 

• Temeiul juridic

Temeiul juridic al propunerii îl constituie articolul 192 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În conformitate cu articolul 191 și cu articolul 192 alineatul (1) din TFUE, Uniunea Europeană contribuie la îndeplinirea, printre altele, a următoarelor obiective: conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului; promovarea pe plan internațional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau mondială și în special lupta împotriva schimbărilor climatice.

• Subsidiaritatea

Schimbările climatice reprezintă o problemă transfrontalieră care nu poate fi rezolvată doar prin luarea de măsuri la nivel național sau local. Se impune coordonarea acțiunilor privind clima la nivel european și, dacă este posibil, la nivel mondial. Acțiunea UE este justificată din motive de subsidiaritate, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Începând din 1992, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a dezvolta soluții comune și a impulsiona acțiunile la nivel mondial în vederea combaterii schimbărilor climatice. Mai exact, acțiunile la nivelul UE vor asigura îndeplinirea eficientă din punctul de vedere al costurilor a obiectivelor de reducere a emisiilor până în 2030 și pe termen lung, asigurându-se totodată echitatea și integritatea de mediu. Articolele 191-193 din TFUE confirmă și precizează competențele UE în domeniul schimbărilor climatice.

• Proporționalitatea

Prezenta propunere respectă principiul proporționalității deoarece nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de punere în aplicare a obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, asigurând în același timp echitatea și integritatea de mediu.

Legea europeană a climei a stabilit realizarea până în 2030 a unei reduceri globale, la nivelul întregii economii și pe plan intern, a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. Prezenta propunere acoperă o mare parte a acestor emisii de gaze cu efect de seră și revizuiește ESR pentru a atinge acest obiectiv.

• Alegerea instrumentului

Obiectivul principal al prezentei inițiative este de a actualiza obiectivele stabilite în ESR pentru a le alinia la nivelul sporit de ambiție pentru 2030; prin urmare, obiectivul propunerii este cel mai bine urmărit printr-un regulament, având în vedere instrumentul legislativ anterior de stabilire a unor obiective naționale obligatorii din punct de vedere juridic de reducere a emisiilor.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI 

• Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

ESR a fost adoptat în 2018, în urma unei evaluări 16 a cadrului anterior – Decizia 406/2009/CE privind partajarea eforturilor 17 . În general, Decizia 406/2009/CE a determinat statele membre să devină mai active în ceea ce privește luarea în considerare a unor noi măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoarele lor și căutarea modalităților optime de concepere a acestora.

• Consultările cu părțile interesate

Revizuirea ESR se bazează pe feedbackul primit în timpul pregătirii și după prezentarea Planului privind obiectivul climatic pentru 2030.

Mai precis, în scopul prezentei propuneri, Comisia a publicat, la 29 octombrie 2020, o evaluare inițială a impactului, subliniind considerentele inițiale și opțiunile de politică ale revizuirii. Evaluarea inițială a impactului a fost deschisă pentru formularea de observații în perioada 29 octombrie 2020-26 noiembrie 2020 și au fost primite 101 contribuții 18 .

În plus, pentru a colecta dovezi și a asigura o mai mare transparență, Comisia a organizat o consultare publică în perioada 13 noiembrie 2020-5 februarie 2021. Această consultare a fost lansată simultan cu consultările privind Directiva ETS, Regulamentul LULUCF și Regulamentul privind standardele pentru emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete. Consultarea publică a primit 45678 de răspunsuri, dintre care 45403 au fost transmise de cetățeni asociați în cadrul unei campanii. Restul de 276 de răspunsuri au fost furnizate de asociații de întreprinderi, întreprinderi, persoane fizice, autorități publice și sindicate. Marea majoritate a respondenților au fost de acord că sectoarele acoperite de ESR ar trebui să genereze reduceri suplimentare și că statele membre ar trebui să își intensifice eforturile și să urmărească obiective mai ambițioase. Majoritatea respondenților s-au exprimat în favoarea unei acoperiri paralele a ESR și ETS în cazul extinderii ETS la clădiri și transportul rutier, marea majoritate a ONG-urilor și a cetățenilor fiind în favoarea acestei opțiuni. O proporție mai mică, dar semnificativă a respondenților s-au exprimat în favoarea reducerii domeniului de aplicare sectorial al ESR, cu o majoritate mult mai limitată a răspunsurilor din partea sectorului privat în favoarea acestei opțiuni (în special din partea sectorului energetic). Un rezumat detaliat și rezultatele consultării publice sunt prezentate în anexa 2 la evaluarea impactului prezentei propuneri.

La 1 iunie 2021, vicepreședintele executiv Timmermans și comisarul Schmit au organizat o audiere a partenerilor sociali pentru a discuta dimensiunea economică și socială a pachetului „Pregătiți pentru 55”. Partenerii sociali au oferit sprijin pentru obiectivul de reducere cu 55 % și și-au exprimat opiniile cu privire la diferitele propuneri ale pachetului. 

• Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

La fel ca alte propuneri și evaluări ale impactului anexate pachetului de politici „Pregătiți pentru 55”, prezenta propunere utilizează, de asemenea, o colecție de instrumente integrate de modelare care acoperă toate emisiile de gaze cu efect de seră ale economiei UE. Aceste instrumente sunt utilizate pentru a produce un set de scenarii de bază care reflectă pachete de politici autonome aliniate la obiectivul climatic mai ambițios pentru 2030, pe baza scenariilor elaborate pentru Planul privind obiectivul climatic pentru 2030. Scenariile se bazează pe scenariul de referință pentru 2020 actualizat al UE (REF 2020) 19 , pe o proiecție a evoluției sistemelor energetice și a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național și la nivelul UE în contextul actualului cadru de politică 20 , care include impactul pandemiei de COVID-19. Aceste scenarii au fost elaborate cu ajutorul unui contract cu laboratorul E3M, Universitatea Tehnică Națională din Atena, IIASA și EuroCare, în coordonare cu experții din statele membre, prin intermediul Grupului de experți privind scenariul de referință, iar rezultatele detaliate ale modelării vor fi publicate împreună cu propunerile legislative.

Principalul sistem de modelare utilizat pentru a produce scenariile prezentate în această evaluare a impactului are rezultate bune în ceea ce privește utilizarea în evaluările politicilor energetice și climatice ale Comisiei. În special, acesta a fost utilizat pentru propunerile Comisiei referitoare la Planul privind obiectivul climatic 21 pentru a analiza obiectivul de atenuare mai ambițios pentru 2030, strategia pe termen lung 22 , precum și cadrul de politici al UE privind clima și energia pentru 2020 și 2030.

Cadrul de modelare pentru proiecțiile de emisii în domeniul energiei, al transporturilor și al emisiilor de CO2 constă în principal din două modele: (i) PRIMES 23 (Price-Induced Market Equilibrium System – modelul echilibrului pieței indus de prețuri) și; (ii) PRIMES­TREMOVE (modelul pentru transporturi). Modelul de simulare și de informare privind gazele cu efect de seră și poluarea aerului (GAINS) este utilizat pentru proiecțiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, altele decât cele de CO2, modelele de gestionare globală a biosferei (GLOBIOM-G4M) pentru proiecțiile privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și emisiile și absorbțiile forestiere, iar modelul global pentru sectorul agricol multinațional (CAPRI) este utilizat pentru proiecțiile activității agricole.

În plus, propunerea se bazează pe: (i) datele privind emisiile și experiențele legate de punerea în aplicare a sistemelor UE de monitorizare, raportare și verificare; (ii) dovezile colectate în evaluarea impactului care sprijină propunerea din 2016 privind ESR; (iii) și studii anterioare referitoare la transportul rutier și clădiri în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră.

Pe baza REF2020, a fost elaborat un set de scenarii de politică „de bază”. Acestea sunt concepute să reprezinte o reducere netă cu 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin pachete de politici coerente cu opțiunile de politică analizate în diferitele evaluări ale impactului. Aceste scenarii de politică de bază sunt completate de variante specifice în funcție de politică și de analize suplimentare, descrise în evaluarea impactului care stă la baza prezentei propuneri și în evaluările de impact aferente din pachetul de politici „Pregătiți pentru 55”.

• Evaluarea impactului

Evaluările impactului pentru diferitele inițiative ale pachetului de politici „Pregătiți pentru 55” se bazează pe scenarii de modelare integrată care reflectă interacțiunea diferitelor instrumente de politică cu operatorii economici, pentru a asigura complementaritatea, coerența și eficacitatea în atingerea obiectivului climatic pentru 2030 și 2050 (a se vedea secțiunea de mai sus).

Evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere completează analiza efectuată în cadrul evaluărilor impactului din 2020 care susțin Planul privind obiectivul climatic pentru 2030. Aceasta a constituit baza analitică pentru stabilirea obiectivului de reducere netă cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu 1990 și a obiectivului de neutralitate climatică până în 2050.

Comitetul de control normativ a emis un aviz pozitiv la 19 aprilie 2021, cu recomandări de îmbunătățire. Evaluarea impactului a fost modificată în consecință. Principalele modificări se referă la următoarele puncte:

·o descriere îmbunătățită a problemei pentru a identifica în mod suficient deficiențele actualului ESR;

·coerența cu alte inițiative conexe, în special cu revizuirile ETS și LULUCF și cu Legea europeană a climei;

·demonstrarea proporționalității menținerii domeniului de aplicare al ESR pentru sectoarele care vor fi acoperite de noul ETS;

·îmbunătățirea și clarificarea repartizării eforturilor între statele membre;

·o mai bună identificare a persoanelor care vor fi afectate și a modului, costurilor și beneficiilor opțiunii preferate și a opiniilor detaliate ale grupurilor de părți interesate.

• Opțiuni de politică

Evaluarea impactului analizează trei opțiuni principale de politică:

1.extinderea domeniului de aplicare al ETS la unele dintre sectoarele acoperite în prezent de ESR (și anume, sectorul clădirilor și al transportului rutier), menținând în același timp aceste sectoare și în cadrul ESR;

2.transferarea anumitor sectoare către ETS (și anume, clădirile și transportul rutier) și reducerea în consecință a domeniului de aplicare al ESR;

3.transferarea anumitor sectoare către ETS (toate arderile de combustibili fosili) și eliminarea treptată a ESR prin fuzionarea emisiilor ESR care nu sunt legate de energie din agricultură cu sectoarele care intră sub incidența Regulamentului LULUCF (în așa-numitul sector terestru) și acoperirea sectoarelor rămase prin instrumente relevante de politică în domeniul climei și prin noi reglementări specifice (dacă este necesar) care ar acoperi toate sectoarele neaflate sub incidența ETS care sunt în prezent acoperite de ESR.

În cadrul opțiunilor 1 și 2, evaluarea impactului abordează, de asemenea, nivelul adecvat de creștere a obiectivelor privind reducerea emisiilor, și anume dacă creșterea ar trebui să fie puternică sau moderată, repartizarea eforturilor între statele membre și contribuția acestora la obiectivul colectiv, punctul de plecare al traiectoriilor anuale de alocare și funcționarea flexibilităților ETS și LULUCF.

Până în prezent, Directiva EU ETS, ESR și Regulamentul LULUCF au acoperit împreună emisiile de gaze cu efect de seră ale diferitelor părți ale economiei, fiecare dintre acestea definind contribuția sectoarelor vizate la obiectivul global. Apar probleme specifice ca urmare a faptului că stabilirea prețului carbonului, un instrument important de combatere a emisiilor de gaze cu efect de seră, este extinsă la noi sectoare.

Crearea unui nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri a justificat examinarea domeniului de aplicare al Regulamentului privind partajarea eforturilor, ținând seama de eficacitatea, eficiența din punctul de vedere al costurilor și echitatea instrumentului și de arhitectura politicii în domeniul climei în ansamblul său. În mod similar, o modificare a domeniului de aplicare al Regulamentului LULUCF către un instrument de utilizare a terenurilor ar putea avea, de asemenea, un impact asupra domeniului de aplicare al ESR. Cu toate acestea, propunerea privind LULUCF prevede doar obiective naționale pentru sectorul terenurilor după 2030 și, prin urmare, nu are impact asupra propunerii ESR, care are un orizont temporal limitat la 2030. În plus, în evaluarea impactului au fost luate în considerare și evaluate diferite opțiuni pentru domeniul de aplicare al ESR, în special dacă includerea sau nu a unui sector atât în ESR, cât și în comercializarea certificatelor de emisii și/sau într-un instrument de utilizare a terenurilor ar avea un impact asupra realizării obiectivului global al UE până în 2030.

Aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în sectoare precum clădirile și transportul rutier va acoperi aproximativ jumătate din emisiile vizate de actualul Regulament privind partajarea eforturilor. Ca și în cazul actualului ETS, un astfel de sistem va integra prețul CO2 în deciziile economice și financiare și va fi un instrument important de stimulare a luării unor acțiuni eficiente din punctul de vedere al costurilor de către întreprinderile și consumatorii din aceste sectoare în toate statele membre. În același timp, doar stabilirea prețului carbonului nu ar duce la realizarea într-un mod eficient a transformării necesare în sectoarele în cauză. Concluzia Planului privind obiectivul climatic pentru 2030 indică clar necesitatea unor politici complementare și specifice. Acestea pot aborda disfuncționalitățile pieței și motivațiile divergente, pot accelera schimbările tehnologice și pot dezvolta infrastructura necesară într-un mod coordonat (de exemplu, pentru renovarea clădirilor, electrificare și tehnologia pe bază de hidrogen pentru industrie).

Prin urmare, ar fi prematur să se încerce reducerea dorită a emisiilor generate de clădiri și de transportul rutier numai prin comercializarea certificatelor de emisii. O astfel de opțiune va merita să fie luată în considerare în mod corespunzător în cadrul unei viitoare revizuiri a ESR, pe baza lecțiilor învățate din funcționarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii pentru aceste două sectoare.

Opțiunea preferată este de a crește nivelul de ambiție al ESR, în conformitate cu previziunile privind eficiența din punctul de vedere al costurilor, pentru a atinge obiectivul global în materie de climă pentru 2030 stabilit în Planul privind obiectivul climatic pentru 2030. Extinderea comercializării certificatelor de emisii la noi sectoare, și anume transportul rutier și clădirile, menținându-le în același timp în domeniul de aplicare al ESR, este menită să contribuie la atingerea obiectivului ESR, nu să îl înlocuiască.

Sporirea nivelul de ambiție al obiectivelor naționale în cadrul ESR necesită revizuirea echității și a eficienței din punctul de vedere al costurilor în cadrul instrumentului. În ceea ce privește echitatea, în urma evaluării reiese că este în continuare adecvat să se actualizeze abordarea privind stabilirea obiectivelor pe baza PIB-ului pe cap de locuitor, aplicând în același timp un număr limitat de corecții specifice pentru a răspunde preocupărilor legate de eficiența costurilor. În general, această abordare va duce la convergența emisiilor pe cap de locuitor în aceste sectoare în întreaga UE.

În vederea asigurării unei eficiențe maxime din punctul de vedere al costurilor, se așteaptă ca toate mecanismele de flexibilitate existente să fie utilizate ținând seama de obiectivul mai ambițios, care se reflectă într-un obiectiv al UE de 40 % pentru ESR. Instrumentele de flexibilitate, atât în ceea ce privește amploarea, cât și funcționarea lor, sunt considerate adecvate pentru a asigura o mai mare eficiență din punctul de vedere al costurilor la nivelul politicii globale.

Pentru perioada 2023-2030, vor trebui stabilite noi limite naționale obligatorii, exprimate în alocări anuale de emisii, care să conducă progresiv la îndeplinirea obiectivului pentru 2030 al fiecărui stat membru. Alocările de emisii pentru anii 2023, 2024 și 2025 vor fi calculate pe baza datelor privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru anii 2005 și 2016-2018, astfel cum au fost revizuite de Comisie în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din ESR. Pentru o mai mare acuratețe, calculul alocărilor anuale de emisii pentru perioada 2026-2030 se va baza pe media emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023, în urma unei revizuiri cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale care urmează să fie efectuată de Comisie în 2025.

În plus, Comisia urmează să efectueze, în 2027, o revizuire cuprinzătoare a datelor din inventarele naționale în scopul respectării ESR, astfel cum se prevede la articolul 38 din Regulamentul privind guvernanța. Comisia va stabili, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, domeniul de aplicare al acestor două revizuiri cuprinzătoare pentru a evita suprapunerea inutilă a sarcinilor.

Legea europeană a climei prevede că, pentru a se asigura că se depun suficiente eforturi de atenuare până în 2030, contribuția absorbțiilor nete la obiectivul net de reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în 2030 va fi limitată la 225 MtCO2-eq. Această dispoziție din Legea europeană a climei nu aduce atingere revizuirii legislației Uniunii. Creșterea propusă a nivelului de ambiție al Regulamentului LULUCF, împreună cu divizarea flexibilității LULUCF existente pentru utilizare în fiecare dintre perioadele de conformitate de 5 ani, reduce probabilitatea ca cerințele Legii climei să nu fie îndeplinite. Chiar și așa, oferirea posibilității ca flexibilitatea pentru sectorul ESR să treacă în sectoarele LULUCF și limitarea flexibilității în sens invers este benefică pentru a le permite statelor membre să își respecte în mod eficace obligațiile individuale.

Se propune instituirea unui nou mecanism sub forma unei rezerve suplimentare. Statele membre pot decide să nu participe. Această rezervă ar putea fi activată numai după ce sunt îndeplinite cerințele Legii climei, în scopul respectării la nivel național a obiectivelor ESR, prin transferarea oricăror credite LULUCF neutilizate 24 la sfârșitul celei de a doua perioade de conformitate către statele membre care au nevoie de aceasta. Utilizarea acestei rezerve va depinde însă de depășirea obiectivelor în sectorul LULUCF.

• Adecvarea reglementărilor și simplificarea 

În conformitate cu angajamentul Comisiei pentru o mai bună legiferare, propunerea a fost elaborată într-un mod incluziv, în condiții de transparență și cu implicarea permanentă a părților interesate.

ESR stabilește obiective de reducere a emisiilor pentru statele membre la nivel național. Prin urmare, este de competența statelor membre să decidă cu privire la modul de realizare a acestor obiective (din motive de subsidiaritate). Prezenta propunere, deși revizuiește obiectivele care trebuie atinse de fiecare stat membru până în 2030, nu impune sarcini administrative suplimentare administrațiilor naționale, în calitate de actori principali vizați de ESR în această privință.

• Drepturi fundamentale 

Propunerea respectă drepturile fundamentale și este conformă cu principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 25 . În special, aceasta contribuie la atingerea obiectivului unui nivel înalt de protecție a mediului în conformitate cu principiul dezvoltării durabile, astfel cum se prevede la articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE 

O bună punere în aplicare a propunerii de modificare a ESR va fi esențială pentru realizarea obiectivelor sale și a obiectivelor stabilite în Legea europeană a climei. Creșterea nivelului de ambiție al obiectivelor ESR va necesita măsuri suplimentare la nivel național, iar statele membre vor trebui să revizuiască și să pună în aplicare strategii mai stricte de combatere a schimbărilor climatice. Prin urmare, este necesar ca măsurile de sprijinire a consolidării capacităților să fie puse în aplicare pe parcursul a cinci ani (2023-2027), ceea ce le va permite statelor membre să se adapteze la un cadru mai exigent. Costul total estimat al măsurilor de sprijin este de 1 750 000 EUR.

Propunerea revizuiește, de asemenea, flexibilitatea LULUCF prevăzută la articolul 7 din ESR și creează o nouă rezervă voluntară, rezerva suplimentară, care va ajuta statele membre să își atingă obiectivele individuale, permițându-le să utilizeze absorbțiile nete neutilizate generate în perioada 2026-2030, cu condiția ca obiectivul Uniunii de reducere cu 55 % a emisiilor să fie atins în 2030, cu o contribuție maximă a absorbțiilor nete stabilită la 225 MtCO2Eq, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei. Aceste modificări vor necesita ajustări în registrul Uniunii, care vor trebui să fie puse în aplicare cu sprijinul unui contractant extern, ceea ce va antrena un cost estimat de 600 000 EUR.

Sarcinile menționate mai sus vor necesita, de asemenea, o creștere a capacității serviciilor Comisiei, care vor avea nevoie de trei noi posturi AD, ceea ce va oferi, de asemenea, sprijin pentru procesul de codecizie. Fișa financiară legislativă anexată oferă informații detaliate cu privire la implicațiile prezentei propuneri asupra bugetului UE.

Opțiunile de dezvoltare și achiziții în materie de tehnologia informației vor face obiectul aprobării prealabile de către Consiliul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică al Comisiei Europene.

5.ALTE ELEMENTE 

• Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare 

Raportarea transparentă și periodică în ceea ce privește obligațiile statelor membre, asociată cu verificări robuste ale conformității, reprezintă un element fundamental pentru obținerea de progrese în direcția îndeplinirii angajamentelor de reducere pe termen lung a emisiilor din UE. Inițiativa menține regimul de conformitate al ESR și continuă să se bazeze pe cadrul solid de monitorizare, raportare și verificare prevăzut în Regulamentul privind guvernanța. Comisia va utiliza, de asemenea, informațiile transmise și raportate de statele membre în temeiul Regulamentului privind guvernanța ca bază pentru evaluarea periodică a progreselor înregistrate. Acestea includ informații privind emisiile de gaze cu efect de seră, politicile și măsurile, prognozele și adaptarea. De asemenea, Comisia va utiliza aceste informații pentru evaluările punerii în aplicare a politicilor de mediu și pentru monitorizarea programelor de acțiune pentru mediu. Informațiile obținute de la statele membre pot fi însoțite de observații atmosferice sistematice, atât observații in situ, cât și observații obținute prin teledetecție, cum ar fi cele furnizate de Copernicus.

Eficacitatea propunerii în ceea ce privește atingerea obiectivelor revizuite pentru 2030 depinde de capacitatea statelor membre de a-și adapta planurile și strategiile la un răspuns mai ferm la provocarea reprezentată de schimbările climatice. În acest context, Comisia va institui măsuri de consolidare a capacităților pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de a integra obiectivele revizuite în planurile și strategiile naționale privind clima, inclusiv în planurile naționale privind energia și clima.

Această inițiativă menține, de asemenea, dispozițiile în vigoare privind revizuirea, prin care se solicită Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului, în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris, un raport privind funcționarea prezentului regulament. Prima evaluare la nivel global va avea loc în 2023 și va fi repetată ulterior o dată la cinci ani.

În cele din urmă, ESR, relevanța sa ca instrument de reglementare și domeniul său de aplicare vor face obiectul unei revizuiri în vederea dezvoltării cadrului privind clima și energia pentru perioada de după 2030, ținând seama de interacțiunile dintre diferitele instrumente, în special extinderea comercializării certificatelor de emisii la noi sectoare și reglementarea unui pilon agricol privind exploatarea terenurilor și silvicultura.

• Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1 

Acest articol conține toate modificările propuse ale ESR, și anume:

(1)articolul 1 privind obiectul: actualizarea trimiterii la obiectivul de reducere a emisiilor ESR la nivelul UE;

(2)articolul 2 privind domeniul de aplicare: adaptarea modului în care este definit domeniul de aplicare, ținând seama de propunerea de includere a transportului maritim în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(3)articolul 4 alineatele (2) și (3) privind nivelurile anuale de emisii pentru perioada 2021-2030: actualizarea cadrului în care Comisia va stabili noile niveluri anuale de emisii ale statelor membre în perioada 2023-2030. Noul cadru include o actualizare a alocărilor naționale anuale de emisii pe baza noilor date care vor deveni disponibile abia în 2025. Având în vedere incertitudinile asociate efectelor pe termen mediu ale pandemiei de COVID-19 asupra economiei și rapiditatea redresării, revizuirea din 2025 va permite o ajustare a nivelurilor anuale de emisii alocate pentru anii 2026-2030, pentru a se asigura că acestea nu sunt nici prea indulgente, nici prea stricte;

(4)articolul 6 alineatul (3a) nou privind flexibilitatea EU ETS: acordarea unui termen în care Malta să indice dacă intenționează să utilizeze flexibilitatea sporită de care dispune în cadrul ETS. Acest nou termen este necesar având în vedere faptul că, datorită particularităților economiei sale, Malta va avea acces la o flexibilitate ETS sporită printr-o modificare a anexei II la Regulamentul privind partajarea eforturilor;

(5)articolul 7 privind utilizarea absorbțiilor din LULUCF: împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade de cinci ani și impunerea unui plafon la nivel de jumătate din cuantumul total pentru fiecare perioadă; precum și eliminarea alineatului (2), având în vedere că modificarea preconizată a titlului anexei III se va realiza prin modificarea ESR propusă prin prezentul regulament (a se vedea punctul 9 de mai jos);

(6)adăugarea unui nou articol (articolul 11a): constituirea unei rezerve suplimentare voluntare (formată din eventualele credite LULUCF neutilizate la sfârșitul celei de a doua perioade de conformitate) care să fie utilizată de statele membre pentru a-și îndeplini obiectivul ESR pentru 2030, cu condiția ca obiectivul de -55 % la nivelul UE să fie atins cu o contribuție maximă de 225 MtCO2Eq de absorbții nete în conformitate cu Legea europeană a climei. Această flexibilitate suplimentară va facilita conformitatea statelor membre care ar putea avea dificultăți în a face față unor obiective naționale mai stricte, atât în sectoarele ESR, cât și în sectoarele LULUCF, numai la sfârșitul perioadei;

(7)anexa I privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale statelor membre: introducerea unor noi obiective ale statelor membre de reducere a emisiilor până în 2030 în raport cu nivelurile din 2005 pentru sectoarele care fac obiectul ESR;

(8)anexa II privind flexibilitatea ETS: creșterea limitei de flexibilitate a Maltei în cadrul ETS de la 2 % la 7 %;

(9)anexa III: modificarea titlului acesteia în conformitate cu noul text al articolului 7.

2021/0200 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 26 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 27 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Acordul de la Paris, adoptat în decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), a intrat în vigoare în noiembrie 2016 („Acordul de la Paris”). Părțile la acord au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C comparativ cu nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C comparativ cu nivelurile preindustriale.

(2)Uniunea a instituit un cadru de reglementare pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cu cel puțin 40 %, astfel cum a fost aprobat de Consiliul European în 2014, înainte de intrarea în vigoare a Acordului de la Paris. Legislația de punere în aplicare a acestui obiectiv constă, printre altele, din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului 28 (care instituie un sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii), din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului 29 (care impune statelor membre să echilibreze emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură) și din Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului 30 , care stabilește obiective naționale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 în sectoarele care nu sunt reglementate nici de Directiva 2003/87/CE, nici de Regulamentul (CE) 2018/841.

(3)Pactul verde european 31 combină un set cuprinzător de măsuri și inițiative care se consolidează reciproc și care vizează realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050 și stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care creșterea economică este decuplată de utilizarea resurselor. Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, această tranziție afectează în mod diferit femeile și bărbații și are un impact deosebit asupra anumitor grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și persoanele cu origine rasială sau etnică minoritară. Prin urmare, trebuie să se asigure că tranziția este justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(4)În Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului 32 („Legea europeană a climei”), Uniunea a consacrat prin lege obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până în 2050. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un angajament intern obligatoriu al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990.

(5)Pentru a pune în aplicare angajamentele respective, precum și contribuțiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris 33 adoptat în temeiul CCONUSC, cadrul de reglementare al Uniunii pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui adaptat.

(6)Regulamentul (UE) 2018/842 stabilește obligațiile statelor membre în ceea ce privește contribuțiile lor minime pentru perioada 2021-2030 la îndeplinirea obiectivului actual al Uniunii de reducere până în 2030 a emisiilor sale de gaze cu efect de seră cu 30 % față de nivelurile din 2005 în sectoarele care intră sub incidența articolului 2 din regulamentul respectiv. Acesta prevede totodată normele de stabilire a alocărilor anuale de emisii și de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în direcția respectării contribuțiilor lor minime.

(7)Deși comercializarea certificatelor de emisii se va aplica și emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier și maritim, precum și de clădiri, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 va fi menținut. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/842 se va aplica în continuare emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navigația internă, dar nu și celor generate de navigația internațională. Emisiile de gaze cu efect de seră ale unui stat membru incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/842 care trebuie să fie luate în considerare pentru verificarea conformității vor fi stabilite în continuare după finalizarea revizuirilor inventarelor în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului 34 .

(8)În comunicarea sa din 17 septembrie 2020 35 , Comisia a indicat că obiectivul global mai ambițios pentru 2030 nu poate fi atins decât cu contribuția tuturor sectoarelor.

(9)În concluziile sale din 11 decembrie 2020, Consiliul European a menționat că obiectivul pentru 2030 va fi îndeplinit colectiv de către Uniune în modul cel mai eficient posibil din punctul de vedere al costurilor, că toate statele membre vor participa la acest efort, ținând seama de considerente de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă, și că noul obiectiv pentru 2030 trebuie realizat într-un mod care să mențină competitivitatea Uniunii și să țină seama de punctele de plecare diferite ale statelor membre, de circumstanțele naționale specifice și de potențialul de reducere a emisiilor, inclusiv de cele ale statelor membre insulare și ale insulelor, precum și de eforturile depuse.

(10)Pentru a atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55 %, sectoarele reglementate de Regulamentul (UE) 2018/842 vor trebui să își reducă treptat emisiile până la atingerea unui nivel de -40 % în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

(11)În acest scop, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 trebuie revizuit pentru fiecare stat membru. Revizuirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să utilizeze aceeași metodologie care a fost urmată la adoptarea pentru prima dată a Regulamentului (UE) 2018/842, în care contribuțiile naționale au fost stabilite luând în considerare diferențele în ceea ce privește capacitățile și oportunitățile de eficientizare a costurilor din statele membre, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă și echilibrată a eforturilor. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care trebuie realizată de fiecare stat membru până în 2030 ar trebui, prin urmare, să fie stabilită în raport cu nivelul său revizuit de emisii de gaze cu efect de seră din anul 2005, care intră sub incidența prezentului regulament, excluzând emisiile de gaze cu efect de seră verificate generate de instalațiile care au funcționat în 2005 și care au fost incluse în sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii numai după 2005.

(12)În consecință, va fi necesar să se stabilească, începând cu anul adoptării prezentului regulament, noi limite naționale obligatorii, exprimate în niveluri anuale de emisii alocate, care să conducă progresiv la îndeplinirea obiectivului pentru 2030 al fiecărui stat membru, menținând în același timp în vigoare limitele anuale pentru anii anteriori, astfel cum sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei 36 .

(13)Pandemia de COVID-19 a afectat economia Uniunii și nivelul său de emisii într-o măsură care nu poate fi încă pe deplin cuantificată. Pe de altă parte, Uniunea pune în aplicare cel mai mare pachet de măsuri de stimulare din istorie, care are, de asemenea, un impact potențial asupra nivelului emisiilor. Având în vedere aceste incertitudini, este oportun să se revizuiască datele privind emisiile în 2025 și, dacă este necesar, să se reajusteze alocările anuale de emisii.

(14)Prin urmare, este oportun să se actualizeze în 2025 alocările anuale de emisii pentru perioada 2026-2030. Această actualizare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare a datelor inventarelor naționale efectuată de Comisie pentru a determina media emisiilor de gaze cu efect de seră ale fiecărui stat membru în anii 2021, 2022 și 2023.

(15)În temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, anularea unei cantități limitate de certificate de emisii în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii poate fi luată în considerare pentru respectarea de către unele state membre a Regulamentului (UE) 2018/842. Având în vedere structura specifică a economiei Maltei, obiectivul național de reducere al acestui stat membru bazat pe produsul intern brut pe cap de locuitor este cu mult peste potențialul său de reducere eficientă din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, este oportun să se sporească accesul Maltei la această flexibilitate, fără a compromite obiectivul Uniunii pentru 2030 privind reducerea emisiilor.

(16)În plus față de această flexibilitate, o cantitate limitată de absorbții nete și de emisii nete provenite din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură („LULUCF”) poate fi luată în considerare pentru conformitatea statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 („flexibilitatea LULUCF”). Pentru a se asigura că se depun suficiente eforturi de atenuare până în 2030, este oportun să se limiteze utilizarea flexibilității LULUCF prin separarea utilizării acesteia în două perioade separate, impunându-se pentru fiecare dintre aceste perioade un plafon la nivel de jumătate din cuantumul maxim de absorbții totale nete prevăzut în anexa III la Regulamentul (UE) 2018/842. De asemenea, este oportun ca titlul anexei III să fie aliniat la modificarea Regulamentului (UE) 2018/841 efectuată prin Regulamentul delegat (UE) 2021/268 al Comisiei din 28 octombrie 2020 37 . În consecință, nu mai este necesar ca Regulamentul (UE) 2018/842 să prevadă un temei juridic care să permită Comisiei să adopte acte delegate pentru a modifica titlul anexei III. Prin urmare, articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/842 ar trebui eliminat.

(17)Având în vedere introducerea unui regim mai strict de conformitate în Regulamentul (UE) 2018/841 începând din 2026, este oportun să se elimine deducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de fiecare stat membru în perioada 2026-2030 în sectorul terenurilor, în plus față de absorbțiile sale. Prin urmare, articolul 9 alineatul (2) ar trebui modificat în consecință.

(18)Stabilirea unor obiective mai ambițioase în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841 va reduce capacitatea statelor membre de a genera absorbții nete care pot fi utilizate pentru asigurarea conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842. În plus, împărțirea utilizării flexibilității LULUCF în două perioade separate va limita și mai mult disponibilitatea absorbțiilor nete în scopul respectării Regulamentului (UE) 2018/842. Prin urmare, unele state membre s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, în timp ce unele state membre, aceleași sau altele, ar putea genera absorbții nete care nu pot fi utilizate pentru respectarea Regulamentului (UE) 2018/842. Atât timp cât obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 sunt îndeplinite, în special în ceea ce privește limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, este oportun să se creeze un nou mecanism voluntar, sub forma unei rezerve suplimentare, care va ajuta statele membre care aderă la acesta să respecte obligațiile care le revin.

(19)Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (UE) 2018/842 să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) 2018/842 se modifică după cum urmează:

(1)la articolul 1, „30 %” se înlocuiește cu „40 %”;

(2)la articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Prezentul regulament se aplică în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră din categoriile de surse ale IPCC care vizează energia, procesele industriale și utilizarea produselor, agricultura și deșeurile, astfel cum au fost stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului*, cu excepția emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE, altele decât activitatea de «transport maritim»”.

* Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(3)la articolul 4, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Sub rezerva mecanismelor de flexibilitate prevăzute la articolele 5, 6 și 7 din prezentul regulament și a ajustării în temeiul articolului 10 alineatul (2) din prezentul regulament și ținând seama de orice deducere care rezultă din aplicarea articolului 7 din Decizia nr. 406/2009/CE, fiecare stat membru se asigură că emisiile sale de gaze cu efect de seră:

(a) nu depășesc, în anii 2021 și 2022, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2016, 2017 și 2018, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 1 din anexa I la prezentul regulament. Traiectoria liniară a unui stat membru începe fie la cinci doisprezecimi din intervalul care separă 2019 de 2020, fie în 2020, oricare dintre cele două ar avea drept rezultat o alocare mai redusă pentru statul membru în cauză;

(b) nu depășesc, în anii 2023, 2024 și 2025, nivelul stabilit printr-o traiectorie liniară, care începe în 2022 la nivelul alocării anuale de emisii pentru statul membru respectiv, stabilit conform alineatului (3) de la prezentul articol, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament;

(c) nu depășesc, în perioada 2026-2030, limita definită printr-o traiectorie liniară, care începe în 2024 la nivelul emisiilor sale medii de gaze cu efect de seră din cursul anilor 2021, 2022 și 2023, astfel cum au fost transmise de statul membru conform articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999, și care se încheie în 2030 la limita prevăzută pentru statul membru respectiv în coloana 2 din anexa I la prezentul regulament.

(3) Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc alocările anuale de emisii pentru fiecare stat membru pentru anii 2021-2030, exprimate în tone de CO2 echivalent, în conformitate cu traiectoriile lineare stabilite la alineatul (2).

Pentru anii 2021 și 2022, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2005 și 2016-2018 transmise de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și precizează valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru, utilizată pentru a determina respectivele alocări anuale de emisii.

Pentru anii 2023, 2024 și 2025, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și a valorilor revizuite ale datelor din inventarul național pentru anii 2016, 2017 și 2018 menționate la al doilea paragraf.

Pentru perioada 2026-2030, Comisia stabilește alocările anuale de emisii pe baza valorii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2005 ale fiecărui stat membru indicate în temeiul celui de al doilea paragraf și pe baza unei revizuiri cuprinzătoare a celor mai recente date din inventarul național pentru anii 2021, 2022 și 2023 transmise de statele membre în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(4)la articolul 6, se introduce următorul alineat (3a):

„(3a) Malta notifică Comisiei, până la 31 decembrie 2023, dacă intenționează să utilizeze anularea limitată a certificatelor EU ETS menționată la alineatul (1), până la procentul menționat în anexa II pentru fiecare dintre anii 2025-2030 pentru asigurarea conformării acesteia în temeiul articolului 9.”

(5)articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)    titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Utilizarea suplimentară a absorbțiilor nete aferente LULUCF”

(b)    alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)    teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„În măsura în care emisiile unui stat membru depășesc alocările sale anuale de emisii de gaze cu efect de seră pentru un anumit an, inclusiv alocările anuale de emisii depozitate în temeiul articolului 5 alineatul (3) din prezentul regulament, se poate lua în considerare, pentru asigurarea conformării acestuia în temeiul articolului 9 din prezentul regulament pentru anul respectiv, o cantitate maximă echivalentă cu suma absorbțiilor totale nete și a emisiilor totale nete din categoriile de contabilizare a terenurilor combinate incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2018/841, cu condiția ca:”.

(ii)    litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) cantitatea cumulată luată în considerare pentru statul membru respectiv pentru anii 2021-2025 nu depășește jumătate din cuantumul maxim al absorbțiilor totale nete stabilit în anexa III la prezentul regulament pentru respectivul stat membru;

(aa) cantitatea cumulată luată în considerare pentru statul membru respectiv pentru anii 2026-2030 nu depășește jumătate din cuantumul maxim al absorbțiilor totale nete stabilit în anexa III la prezentul regulament pentru respectivul stat membru;”.

(iii)    alineatul (2) se elimină.

(6)La articolul 9, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În cazul în care în perioada 2021-2025 cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră a unui stat membru menționată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 a depășit cantitatea de absorbții stabilită în conformitate cu articolul 12 din regulamentul menționat, administratorul central deduce, pentru anii relevanți, din alocările anuale de emisii ale statului membru respectiv, un cuantum egal cu excedentul de emisii de gaze cu efect de seră exprimat în tone de CO2 echivalent.

(7)Se introduce următorul articol:

„Articolul 11a

Rezerva suplimentară

(1) În cazul în care, până în 2030, Uniunea reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului**, și ținând seama de limita maximă a contribuției absorbțiilor nete, se instituie o rezervă suplimentară în registrul Uniunii.

2. Statele membre care decid să nu contribuie și să nu beneficieze de rezerva suplimentară notifică decizia lor Comisiei în termen de cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

3. Rezerva suplimentară constă în absorbțiile nete pe care statele membre participante le-au generat în perioada 2026-2030 în plus față de obiectivele lor respective în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, după deducerea următoarelor două elemente:

(a)eventualele flexibilități utilizate în temeiul articolelor 11-13b din Regulamentul (UE) 2018/841;

(b)cantitățile luate în considerare pentru asigurarea conformității în temeiul articolului 7 din prezentul regulament.

(4) În cazul în care se constituie o rezervă suplimentară în temeiul alineatului (1), un stat membru participant poate beneficia de aceasta dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)emisiile de gaze cu efect de seră ale statului membru depășesc nivelul alocărilor sale anuale de emisii pentru perioada 2026-2030;

(b)statul membru a făcut uz integral de mecanismele de flexibilitate prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3);

(c)statul membru a exploatat la maximum absorbțiile nete în conformitate cu articolul 7, chiar dacă respectiva cantitate nu atinge nivelul stabilit în anexa III; și

(d)statul membru nu a efectuat niciun transfer net către alte state membre în temeiul articolului 5.

(5) În cazul în care un stat membru îndeplinește condițiile stabilite la alineatul (4), acesta primește o cantitate suplimentară din rezerva suplimentară, în limita deficitului acestuia, care urmează să fie utilizată pentru asigurarea conformării în temeiul articolului 9.

În cazul în care cantitatea colectivă rezultată pentru toate statele membre care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol depășește cantitatea alocată rezervei suplimentare menționată la alineatul (3) de la prezentul articol, cantitățile pentru fiecare dintre statele membre în cauză se reduc în mod proporțional.”

** Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(8)Anexa I la Regulamentul (UE) 2018/842 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament;

(9)în anexa II, rubrica privind Malta se înlocuiește cu următorul text:

(10)Titlul anexei III se înlocuiește cu titlul următor:

„ABSORBȚIILE NETE TOTALE AFERENTE CATEGORIILOR DE TERENURI CARE INTRĂ SUB INCIDENȚA REGULAMENTULUI (UE) 2018/841 PE CARE STATELE MEMBRE LE POT LUA ÎN CONSIDERARE, ÎN SCOPUL ASIGURĂRII CONFORMĂRII ÎN PERIOADA 2021-2030, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 7 ALINEATUL (1) LITERA (a) DIN PREZENTUL REGULAMENT”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Cuprins

1.CONTEXT

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată europeană (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată europeană” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre „costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) 

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la: 

◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 38  

✓ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii pentru monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei 

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată europeană (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu o mai bună coordonare, securitate juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată europeană” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻ durată limitată

–◻    în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până în [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată.

✓ durată nelimitată

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 39  

✓ Gestiune directă asigurată de Comisie

✓ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului European de Investiții;

◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare 

A se preciza frecvența și condițiile monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre „costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate) 

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate: nu se aplică.

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale 

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale 

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative 

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Creditele necesare pentru resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de credite ale DG-ului în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–✓    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări exprimate în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG­ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

Propunerea/inițiativa:

–✓    poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM).

–◻    necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM.

–◻    necesită revizuirea CFM.

3.2.5.Contribuția terților 

Propunerea/inițiativa:

–✓    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–✓    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    COM(2019) 640 final.

(2)    COM(2018) 773 final.

(3)    COM/2020/690 final.

(4)    Concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020, EUCO 22/20 CO EUR 17 CONCL 8.

(5)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(6)    Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris, JO L 156, 19.6.2018, p. 26.

(7)    29 % pentru UE-27.

(8)    Conform scenariului de referință al UE din 2020 (REF), care servește drept bază pentru evaluarea impactului (a se vedea secțiunea 5.1 din evaluarea impactului).

(9)    COM/2016/0860 final.

(10)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(11)    Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(12)    Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(13)    COM(2021) 82 final.

(14)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(15)    COM(2021) 219 final.

(16)    COM(2016) 483 - Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea punerii în aplicare a Deciziei nr. 406/2009/CE în temeiul articolului 14 din aceasta.

(17)    Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136.).

(18)    Observațiile sunt disponibile pe pagina online „Spuneți-vă părerea” a Comisiei Europene, la secțiunea „Obiectivele naționale în materie de reducere a emisiilor (Regulamentul privind partajarea eforturilor) – revizuire pe baza Planului privind obiectivul climatic pentru 2030” și pot fi consultate accesând următorul link: observații privind evaluarea inițială a impactului .

(19)    Proiecții bazate pe modele privind tendințele în materie de energie, transport și emisii de gaze cu efect de seră până în 2050, pe baza unui set coerent de ipoteze la nivelul UE, al statelor membre și al politicilor UE, precum și a caracteristicilor specifice ale statelor membre; și pe baza consultării experților din statele membre.

(20)    „Cadrul de politică actual” include inițiativele UE adoptate la sfârșitul anului 2019 și obiectivele, politicile și măsurile naționale, astfel cum sunt prevăzute în planurile naționale finale privind energia și clima.

(21)     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52020SC0176 .

(22)     https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/docs/pages/com_2018_733_analysis_in_support_en_0.pdf .

(23)    Mai multe informații și documente privind modelele: https://e3modelling.com/modelling-tools/primes/ .

(24)    Absorbțiile nete neutilizate sunt cele care nu sunt utilizate în actuala flexibilitate LULUCF prevăzută la articolul 7 din ESR și nici în rezerva de siguranță a LULUCF nou concepută.

(25)    COM(2019) 640 final.

(26)    JO C , , p. .

(27)    JO C , , p. .

(28)    Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(29)    Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).

(30)    Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(31)    Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european”, COM(2019)640 final din 11 decembrie 2019.

(32)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(33)    Acordul de la Paris (JO L 282, 19.10.2016, p. 4).

(34)    Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(35)    COM/2020/562 final.

(36)    Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/2126 a Comisiei din 16 decembrie 2020 de stabilire a nivelurilor anuale de emisii alocate statelor membre pentru perioada 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 426, 17.12.2018, p. 58).

(37)    Regulamentul delegat (UE) 2021/268 al Comisiei din 28 octombrie 2020 de modificare a anexei IV la Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelurile de referință pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025 (JO L 60, 22.2.2021, p. 21).

(38)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(39)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/RO/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(40)    Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de drumuri construiți etc.).

(41)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”.

(42)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.7.2021

COM(2021) 555 final

ANEXĂ

la Propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris

{SEC(2021) 555 final} - {SEC(2021) 612 final} - {SWD(2021) 553 final} - {SWD(2021) 611 final} - {SWD(2021) 612 final}

ANEXĂ

REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ALE STATELOR MEMBRE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 4 ALINEATUL (1)