COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.6.2021

COM(2021) 321 final

2021/0154(NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Portugaliei

{SWD(2021) 146 final}

2021/0154 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Portugaliei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență 1 , în special articolul 20,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)Pandemia de COVID-19 a avut un impact perturbator asupra economiei Portugaliei. În 2019, produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB-ul pe cap de locuitor) al Portugaliei a fost de 67 % din media UE. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2021, PIB-ul real al Portugaliei a scăzut cu 7,6 % în 2020 și se preconizează o scădere cumulată de 3,9 % în perioada 2020-2021. Printre problemele de lungă durată cu impact asupra performanței economice pe termen mediu se numără stocurile mari ale datoriei externe, private și publice, precum și creșterea slabă a productivității; în plus, deficiențele în materie de investiții îngreunează participarea la oportunitățile oferite de tranziția verde și cea digitală și valorificarea deplină a acestora.

(2)La 9 iulie 2019 și la 20 iulie 2020, Consiliul a adresat recomandări Portugaliei în contextul semestrului european. În special, Consiliul a recomandat să se ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, pentru a îmbunătăți calitatea finanțelor publice acordând prioritate cheltuielilor care stimulează creșterea economică, pentru a consolida reziliența sistemului de sănătate și pentru a asigura accesul egal la servicii de sănătate și de îngrijire pe termen lung de calitate. Consiliul a recomandat, de asemenea, îmbunătățirea nivelului general al competențelor populației (cu accent pe competențele digitale și pe asigurarea unui număr mai mare de absolvenți cu specializări în domenii legate de știință, tehnologie, inginerie și matematică), evidențiind și necesitatea de a se sprijini crearea de locuri de muncă de calitate și de a se reduce segmentarea pieței forței de muncă. Consiliul a recomandat, de asemenea, Portugaliei să îmbunătățească eficacitatea și caracterul adecvat al plaselor de siguranță socială și să garanteze o protecție socială și un sprijin pentru venit care să fie suficiente și eficace. Acesta a recomandat concentrarea investițiilor asupra tranziției verzi și a celei digitale, în special asupra inovării, a transportului feroviar și a infrastructurii portuare, asupra tranziției către emisii scăzute de dioxid de carbon și a tranziției energetice, precum și asupra extinderii interconexiunilor energetice, ținând seama de disparitățile regionale. În plus, Consiliul a recomandat punerea în aplicare a unor măsuri pentru a asigura accesul firmelor la lichidități în contextul pandemiei, pentru a concentra proiectele de investiții publice la începutul perioadei și pentru a promova investițiile private menite să stimuleze redresarea economică. În fine, Consiliul a recomandat realizarea de reforme pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru a reduce barierele administrative și de reglementare rezultate din acordarea de licențe, și reducerea restricțiilor de reglementare în profesiile reglementate, precum și sporirea eficienței instanțelor administrative și fiscale și a procedurilor de insolvență și de recuperare. În urma evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor recomandări specifice țării până la momentul transmiterii planului de redresare și reziliență, Comisia constată că a fost pusă în aplicare pe deplin, în conformitate cu clauza derogatorie generală, recomandarea privind luarea tuturor măsurilor necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, pentru a susține economia și a sprijini redresarea ulterioară. S-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește recomandarea privind punerea în aplicare a măsurilor temporare menite să asigure accesul firmelor la lichidități, în special al întreprinderilor mici și mijlocii.

(3)La 2 iunie 2021, Comisia a publicat o analiză aprofundată, efectuată în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 2 , cu privire la Portugalia. În urma analizei efectuate, Comisia a concluzionat că Portugalia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice legate de stocurile mari ale datoriei externe nete, de nivelul datoriei publice și private și de nivelul constant ridicat al creditelor neperformante, în contextul unei creșteri scăzute a productivității.

(4)[Potrivit Recomandării Consiliului privind politica economică a zonei euro, statele membre din zona euro au fost invitate să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, pentru a asigura, printre altele, o orientare politică menită să sprijine redresarea, precum și să îmbunătățească în continuare convergența, reziliența și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. Consiliul a recomandat, de asemenea, consolidarea cadrelor instituționale naționale, asigurarea stabilității macrofinanciare și finalizarea UEM, precum și întărirea rolului internațional al monedei euro.] [If the Council recommendation is not adopted by the time of the CID adoption, please remove the recital].

(5)La 22 aprilie 2021, Portugalia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. Transmiterea planului de redresare și reziliență a avut loc în urma unui proces de consultare care s-a desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național și la care au participat autoritățile locale și regionale, partenerii sociali, organizațiile societății civile, organizațiile de tineret și alte părți interesate relevante. Asumarea la nivel național a planurilor de redresare și reziliență stă la baza implementării cu succes a acestora, a impactului lor de durată la nivel național și a credibilității acestora la nivel european. În temeiul articolului 19 din regulamentul menționat, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat.

(6)Planurile de redresare și reziliență ar trebui să urmărească obiectivele generale ale Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 și ale Instrumentului de redresare al UE instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului 3 pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Acestea ar trebui să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin contribuția la cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241.

(7)Implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre va constitui un efort coordonat de investiții și reforme în întreaga Uniune. Prin implementarea coordonată și simultană a acestor reforme și investiții și prin punerea în aplicare a proiectelor transfrontaliere, aceste reforme și investiții se vor consolida reciproc și vor genera efecte de propagare pozitive în întreaga Uniune. Prin urmare, aproximativ o treime din impactul mecanismului asupra creșterii și a creării de locuri de muncă în statele membre va rezulta din efectele de propagare din alte state membre.

Un răspuns echilibrat care să contribuie la cei șase piloni

(8)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (a) și cu secțiunea 2.1 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență reprezintă, în mare măsură (nota A), un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2021/241, ținând seama de provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză, de alocarea financiară care i-a fost atribuită și de sprijinul sub formă de împrumut solicitat.

(9)Planul include măsuri care contribuie la toți cei șase piloni, iar un număr semnificativ de componente ale planului abordează mai mulți piloni. Astfel, se asigură faptul că fiecare pilon este abordat în mod cuprinzător și coerent. În plus, având în vedere provocările specifice cu care se confruntă Portugalia, se consideră că atenția deosebită acordată creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii și procentele globale alocate între cei șase piloni sunt echilibrate în mod adecvat.

(10)Planul prevede adoptarea unei game largi de măsuri legate de climă, aproximativ trei sferturi dintre toate componentele contribuind la tranziția verde. Printre aceste măsuri se numără creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea industriei și adaptarea la schimbările climatice. Planul abordează provocările legate de domeniul digital în mai multe domenii; aproximativ jumătate din toate componentele contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, incluzând digitalizarea serviciilor publice și adoptarea tehnologiilor digitale pentru a promova antreprenoriatul, precum și expansiunea întreprinderilor în vederea stimulării tranziției digitale în sectorul producției. Pentru a aborda provocările legate de lipsa competențelor digitale, planul include măsuri de modernizare a educației, precum și a sistemelor de educație și formare profesională, printre altele, pentru a oferi calificări relevante pentru piață, pentru a spori relevanța învățării în rândul adulților și numărul de absolvenți de cursuri în domeniul științei, al tehnologiei, al ingineriei, al artelor și al matematicii (STEAM), cu un accent deosebit pe domeniul IT.

(11)Planul acoperă în mod cuprinzător al treilea pilon al creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, aproape toate componentele contribuind în mod direct la acesta. Coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea sunt acoperite în mod direct de aproape toate componentele planului, fiind abordate diverse provocări interconectate, cum ar fi promovarea creșterii durabile și a adaptării la schimbările climatice, furnizarea universală de servicii sociale, contribuția la inovare, la noile tehnologii și la decarbonizare, dematerializarea serviciilor publice și contribuția la finanțarea întreprinderilor și la dezvoltarea piețelor de capital. Dimensiunile coeziunii sociale și teritoriale sunt strâns interconectate, în special în regiunile portugheze mai puțin dezvoltate. Autoritățile regionale și locale sunt îndemnate să joace un rol central în furnizarea diferitelor servicii comunitare, asigurând o acoperire teritorială largă, în domenii precum locuințele sociale, grădinițele și îngrijirea copiilor preșcolari, educația, furnizarea de asistență medicală, serviciile de îngrijire pe termen lung și centrele de îngrijire socială de zi pentru persoanele în vârstă și persoanele cu handicap, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

(12)Aproximativ jumătate din toate componentele contribuie la sănătate și la reziliența economică, socială și instituțională; aceste aspecte fac obiectul unor măsuri precum consolidarea rețelelor naționale de asistență medicală primară, îngrijire continuă și paliativă, furnizarea de locuințe sociale la prețuri accesibile și de servicii sociale integrate inovatoare în zonele metropolitane Lisabona și Porto. Adoptarea tehnologiilor digitale și a soluțiilor de interoperabilitate consolidează capacitatea instituțională și reziliența administrației publice. Politicile pentru generația următoare sunt abordate printr-o serie de măsuri, aproape o treime din toate componentele fiind direct legate de acest pilon, cu un impact direct asupra copiilor și a tinerilor; printre măsurile avute în vedere se numără sporirea capacității structurilor de îngrijire a copiilor, cursurile de educație și formare profesională și învățământul terțiar, inclusiv pentru cursurile STEAM, îmbunătățirea perspectivelor legate de carieră și de venituri ale tinerilor, sporirea numărului de locuri de cazare pentru studenți în învățământul superior. Aceste măsuri sunt însoțite de măsura privind digitalizarea educației și distribuirea de echipamente informatice personale studenților.

Abordarea tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice țării

(13)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) și cu secțiunea 2.2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice țării sau a unei părți semnificative a acestora (nota A), inclusiv în ceea ce privește aspectele lor fiscale, și în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate Portugaliei, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.

(14)Recomandările referitoare la măsurile imediate de politică fiscal-bugetară luate ca răspuns la pandemie pot fi considerate ca nefăcând obiectul planului de redresare și reziliență al Portugaliei, în pofida faptului că, în general, Portugalia a răspuns în mod adecvat și suficient la nevoia imediată de a sprijini economia prin mijloace fiscal­bugetare în 2020 și 2021, în conformitate cu dispozițiile clauzei derogatorii generale. În plus, recomandarea de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu în 2020, ținând seama de marja permisă în cazul unor evenimente neobișnuite pentru care a fost acordată o abatere temporară, nu mai este relevantă, atât din cauza faptului că perioada bugetară corespunzătoare a expirat, cât și din cauza activării, în martie 2020, în contextul crizei provocate de pandemie, a clauzei derogatorii generale prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere.

(15)Planul include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea cu eficacitate a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate Portugaliei de către Consiliu în cadrul semestrului european din 2019 și din 2020 sau a unei părți semnificative a acestora, în special în domeniul calității și al sustenabilității finanțelor publice, al accesibilității și rezilienței serviciilor sociale și ale sistemului de sănătate, al pieței forței de muncă, al educației și al competențelor, al C&D și al inovării, al tranziției climatice și digitale, al mediului de afaceri și al sistemului de justiție.

(16)Planul include o reformă fiscal-structurală cuprinzătoare care se preconizează că va îmbunătăți substanțial calitatea și sustenabilitatea finanțelor publice și va consolida controlul cheltuielilor în ansamblu, eficiența costurilor și o bugetare adecvată. O astfel de reformă include măsuri progresive, care se preconizează că vor conduce la punerea în aplicare deplină și eficace a Legii-cadru a bugetului pentru 2015, consacrând analizele cheltuielilor drept o caracteristică structurală a procesului bugetar anual al Portugaliei, asigurând evaluarea ex post a creșterii eficienței și consolidând achizițiile publice centralizate. Se preconizează, de asemenea, că reforma respectivă va consolida sustenabilitatea financiară a întreprinderilor de stat, prin punerea în aplicare a unui nou model de analiză și de prezentare a situației financiare și a performanței acestora, pentru a permite o monitorizare mai promptă, mai transparentă și mai cuprinzătoare. Reforma prevede, de asemenea, utilizarea unor instrumente de planificare și gestionare vizând sporirea responsabilității, cum ar fi modernizarea contractelor de gestionare în vederea diseminării unor practici de gestionare axate pe performanță. Această reformă este însoțită de o investiție în sistemele informatice pentru gestionarea finanțelor publice.

(17)Sunt prevăzute reforme și investițiile și pentru a consolida reziliența sistemului de sănătate și pentru a contribui la accesul egal la servicii de sănătate și de îngrijire pe termen lung de calitate. Astfel de reforme și investiții prevăd, în special, consolidarea capacității de răspuns a serviciilor de asistență medicală primară, de sănătate mintală și de îngrijire pe termen lung, fiind corelate cu măsuri de sporire a eficienței și a coordonării între diferitele elemente ale Serviciului Național de Sănătate. Sunt prevăzute măsuri specifice, care au drept scop consolidarea sistemului regional de sănătate din regiunea ultraperiferică Madeira și digitalizarea sistemelor de sănătate atât din Madeira, cât și din Azore. În plus, finalizarea reformei modelului de guvernanță al spitalelor publice abordează cauzele profunde ale arieratelor persistente înregistrate de spitalele publice. Se preconizează că reforma respectivă va îmbina o mai mare autonomie a spitalelor în ceea ce privește deciziile în materie de investiții și de recrutare de personal cu o monitorizare sporită și o mai mare responsabilizare, contribuind astfel la prevenirea acumulării de arierate într-un mod durabil.

(18)Planul abordează provocările sociale, oferind un răspuns semnificativ la necesitatea de a îmbunătăți eficacitatea și caracterul adecvat al plaselor de siguranță socială, în special prin realizarea de reforme și investiții în locuințele sociale și în serviciile sociale, cu accent pe persoanele în vârstă, pe copii și pe grupurile vulnerabile de persoane cu handicap. Astfel de reforme și investiții prevăd aprobarea Planului național privind locuințele și a Strategiei naționale de combatere a sărăciei, precum și un program de sprijin pentru accesul la locuințe prin construirea de noi clădiri sau renovarea locuințelor existente, crearea și renovarea de locuri în centrele sociale, consolidarea serviciilor de îngrijire la domiciliu și în comunitate, instituirea unor echipe de intervenție socială în municipalitățile din Portugalia continentală, elaborarea unor programe integrate de sprijinire a comunităților defavorizate din zonele metropolitane defavorizate și facilitarea accesului la serviciile de securitate socială prin digitalizare.

(19)Planul cuprinde reforme și investiții care abordează blocajele de lungă durată ce afectează mediul de afaceri. Printre acestea se numără reducerea restricțiilor care afectează diverse profesii reglementate pentru a stimula concurența, revizuirea cerințelor de acordare a licențelor pentru întreprinderi și implementarea principiului înregistrării unice în relațiile cu administrația publică pentru a reduce costurile administrative, precum și modernizarea și sporirea eficienței sistemului de justiție, beneficiind totodată de creșterea eficienței legată de digitalizarea procedurilor.

(20)Sunt prevăzute investiții semnificative pentru stimularea cercetării și a inovării, în special prin dezvoltarea de agende de inovare în sectoarele-cheie, inclusiv de agende verzi care vizează promovarea legăturilor dintre mediul de afaceri și știință. Sunt prevăzute, de asemenea, investiții pentru a stimula cercetarea și inovarea în agricultura durabilă. Planul cuprinde și investiții pentru recapitalizarea întreprinderilor, cum ar fi crearea unui vehicul cu scop special, care ar trebui să investească ulterior în întreprinderile portugheze viabile, furnizând finanțare prin capitaluri proprii și finanțare de cvasi-capital.

(21)Planul contribuie în mod semnificativ la abordarea provocării reprezentate de tranziția climatică. Acesta include investiții destinate cercetării și inovării menite să ducă la decarbonizarea sectoarelor productive, precum și măsuri de sporire a performanței energetice a clădirilor, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Se preconizează că planul va spori durabilitatea sistemelor de transport prin consolidarea autorităților de gestionare a transportului public și prin investiții în extinderea rețelelor de metrou, precum și a sistemelor de tranzit feroviar ușor și cu autobuzul expres în zonele metropolitane Lisabona și Porto, precum și prin achiziționarea de vehicule cu emisii zero pentru flota de transport public. Măsurile vizează și promovarea investițiilor în energia din surse regenerabile pe continent și în regiunile ultraperiferice Madeira și Azore. Reformele și investițiile semnificative ar trebui să protejeze pădurile pentru a atenua impactul schimbărilor climatice. Se preconizează că programele de amenajare și gestionare a peisajului vor fasona peisajul dorit al teritoriilor vulnerabile pentru a spori reziliența acestora la riscurile asociate schimbărilor climatice, în special incendiile rurale și declinul biodiversității, promovând totodată creșterea durabilă și coeziunea teritorială prin sporirea dimensiunii medii a proprietăților agricole, schimbarea destinației terenurilor și planificarea de noi activități economice.

(22)Planul contribuie în mod semnificativ la abordarea provocărilor generate de tranziția digitală atât în regiunile continentale, cât și în regiunile autonome Madeira și Azore. Sunt planificate reforme și investiții semnificative în domeniul digitalizării întreprinderilor în vederea adoptării unor tehnologii și procese digitale. Investițiile și reformele în educație și în sistemele de educație și formare profesională se concentrează în mare măsură pe adaptarea programelor de învățământ, a metodelor de predare și a resurselor pentru furnizarea de competențe digitale adaptate nevoilor specifice ale diferitelor grupuri, cum ar fi studenții, profesorii, forța de muncă, întreprinderile și funcționarii publici. Alte reforme și investiții semnificative vizează digitalizarea administrației publice prin acțiuni prevăzute pentru administrația publică generală, sistemul de justiție și gestionarea finanțelor publice, cu scopul de a asigura mai multă eficiență, reziliență și accesibilitate pentru cetățeni în administrația publică.

(23)Prin abordarea provocărilor sus-menționate, se preconizează că planul va contribui, de asemenea, la corectarea dezechilibrelor macroeconomice 4 legate de stocurile mari ale datoriei externe nete, ale datoriei publice și private, în contextul unui nivel ridicat de credite neperformante și al unei creșteri scăzute a productivității.

Contribuția la potențialul de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională

(24)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (c) și cu secțiunea 2.3 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact important (nota A) asupra întăririi potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a statului membru, contribuind la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de pandemia de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.

(25)Simulările efectuate de serviciile Comisiei arată că planul are potențialul de a genera, până în 2026, o creștere a PIB-ului Portugaliei cuprinsă între 1,5 % și 2,4 % 5 . Planul de redresare și reziliență al Portugaliei include un pachet ambițios de reforme și investiții menite să abordeze vulnerabilitățile la șocuri cu care se confruntă această țară și să consolideze reziliența sa economică, instituțională și socială. Reformele care elimină blocajele instituționale și stimulează concurența, alături de investițiile semnificative în politicile active în domeniul pieței forței de muncă, în C&D, inovare și digitalizare abordează cauzele profunde ale provocărilor identificate și se preconizează că vor stimula competitivitatea și productivitatea țării.

(26)Se așteaptă ca principalele contribuții la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă să provină din investiții și reforme în inovare, educație, inclusiv în competențele digitale și în formarea profesională, decarbonizarea industriei, digitalizarea întreprinderilor, capitalizarea întreprinderilor și sectorul locuințelor. Printre celelalte domenii principale de intervenție se numără asistența medicală, cultura, infrastructura de transport, silvicultura și gestionarea apei, calitatea și capacitatea administrației publice, inclusiv gestionarea finanțelor publice, serviciile judiciare și digitalizarea serviciilor publice.

(27)Planul prevede măsuri semnificative menite să abordeze provocările sociale rămase nesoluționate de mult timp, care au, de asemenea, un impact important asupra dimensiunii teritoriale și a decalajului dintre mediul urban și cel rural, consolidând astfel coeziunea economică, socială și teritorială și convergența în Portugalia și în Uniune. Măsurile sus-menționate acoperă necesitatea de a consolida capacitatea de reacție și accesibilitatea serviciilor de sănătate și de îngrijire pe termen lung, având în vedere îmbătrânirea demografică rapidă, precum și necesitatea de a oferi acces la locuințe sociale și la prețuri accesibile. Vulnerabilitățile sociale ar trebui, de asemenea, abordate prin furnizarea unei game largi de servicii sociale destinate persoanelor în vârstă, persoanelor cu handicap, minorităților etnice și migranților, precum și prin programe integrate de sprijinire a comunităților defavorizate din zonele metropolitane defavorizate. Procedând astfel, ar trebui să se consolideze rețelele de transport public în zonele urbane, care sunt deosebit de relevante pentru lucrătorii defavorizați care fac naveta, și să se întărească drepturile lucrătorilor, în special în ceea ce privește contractele de muncă atipice legate de economia digitală. Aceste măsuri vor contribui la punerea în aplicare a Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, aprobat cu ocazia summitului de la Porto din 7 mai 2021, și se preconizează că măsurile vor contribui la îmbunătățirea nivelurilor indicatorilor tabloului de bord social.

(28)Măsuri importante îi vizează pe copii și tineri, cum ar fi măsurile de mărire a capacității grădinițelor și a serviciilor de îngrijire a copiilor, și favorizează crearea de locuri de muncă permanente, de calitate pentru tineri. Planul ar trebui, de asemenea, să încurajeze înscrierea tinerilor la cursurile de învățământ superior, în special în disciplinele STEAM, și să creeze o rețea de instituții de învățământ superior care să ofere cursuri postuniversitare de scurtă durată. Măsurile ar trebui să sprijine, de asemenea, integrarea tehnologiilor digitale în sistemul de învățământ primar și secundar, oferind posibilitatea de a utiliza resurse digitale în sălile de clasă, de a digitaliza conținutul educațional și de a crea laboratoare cu tehnologii educaționale precum roboții programabili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(29)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (d) și cu secțiunea 2.4 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va asigura faptul că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu (nota A), în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului 6 (principiul „de a nu aduce prejudicii semnificative”).

(30)Planul de redresare și reziliență asigură faptul că, pentru fiecare reformă și investiție, nu se aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre cele șase obiective de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, și anume atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine, economia circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Portugalia a furnizat justificări în conformitate cu Orientările tehnice ale Comisiei Europene privind principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C 58/01). Acolo unde este necesar, Portugalia a propus implementarea unor măsuri de atenuare pentru a evita prejudiciile semnificative, ceea ce ar trebui să se realizeze prin intermediul unor jaloane relevante.

(31)S-a acordat o atenție deosebită măsurilor al căror impact asupra obiectivelor de mediu necesită o examinare atentă. Componenta 7 – Infrastructuri conține patru măsuri care presupun construirea sau modernizarea infrastructurii de transport rutier (RE-C7-I2, I3, I4 și I5). Pentru a evita prejudicierea semnificativă a obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice și de prevenire și control al poluării, planul de redresare și reziliență al Portugaliei include ca măsură de însoțire investiția RE-C7-I00 – Extinderea rețelei de încărcare a vehiculelor electrice. Acest lucru ar trebui să antreneze decarbonizarea transportului rutier prin punerea la dispoziție, până în 2025, a 15 000 de stații de încărcare a vehiculelor electrice care să fie accesibile publicului. În mod similar, în ceea ce privește măsurile de gestionare a apei din cadrul componentei 9 – Gestionarea apei (TC-C9-I1 și I2), care cuprind construirea unui baraj, a unei stații de desalinizare, precum și măsuri de irigare și de captare a apei, Portugalia ar trebui să vegheze, de asemenea, ca niciun prejudiciu semnificativ să nu fie adus mediului prin implementarea oricărui rezultat și a oricărei condiții din evaluarea impactului asupra mediului care ar putea fi relevante pentru măsurile respective, în conformitate cu legislația UE în domeniul mediului, inclusiv cu Directiva-cadru privind apa (2000/60/CE). Aceasta vizează, în special, evitarea unui impact semnificativ asupra corpurilor de apă relevante, care ar pune în pericol sau ar întârzia realizarea obiectivului privind starea bună sau potențial bună a corpurilor de apă. Se urmărește, de asemenea, garantarea faptului că habitatele și speciile protejate care depind în mod direct de apa în cauză nu sunt afectate în mod negativ de măsurile menționate.

Contribuția la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate

(32)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (e) și cu secțiunea 2.5 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mare măsură (nota A) la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor climatice reprezintă 37,9 % din suma totală alocată prin plan, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență este în concordanță cu informațiile incluse în Planul național privind energia și clima pentru 2030.

(33)Se preconizează că reformele și investițiile vor avea o contribuție semnificativă la promovarea obiectivelor în materie de decarbonizare și de tranziție energetică ale Portugaliei, astfel cum sunt prevăzute în Planul național privind energia și clima pentru 2030 (PNEC 2030) și în Foaia de parcurs pentru neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, contribuind astfel la ținta și, respectiv, la obiectivul Uniunii în materie de climă. Șaisprezece componente conțin măsuri care contribuie la obiectivul climatic, iar șaisprezece componente conțin măsuri care contribuie la obiectivele de mediu, inclusiv la biodiversitate. Se preconizează că biodiversitatea va fi sporită, în special prin îmbunătățirea gestionării pădurilor, prin abordarea problemelor reprezentate de existența unor zone extinse de monoculturi negestionate și de riscurile mari de incendii sau prin promovarea unei economii albastre durabile. Se preconizează că implementarea acestor măsuri propuse va avea un impact de durată, în special prin faptul că va contribui la tranziția verde, la îmbunătățirea biodiversității și la protecția mediului.

(34)Măsurile care vizează asigurarea eficienței energetice sunt responsabile pentru o parte din contribuția în domeniul climei. Alte contribuții semnificative în domeniul climei sau al mediului sunt furnizate prin investiții în transportul urban durabil sau în adaptarea la schimbările climatice și în prevenirea acestora. De asemenea, procesele de cercetare și inovare axate pe economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pe reziliența și pe adaptarea la schimbările climatice, precum și măsurile de gestionare a pădurilor și a apei contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice și de mediu. Reformele au drept scop promovarea decarbonizării industriei, dezvoltarea unor procese de producție mai durabile și îmbunătățirea planificării transporturilor.

Contribuția la tranziția digitală

(35)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (f) și cu secțiunea 2.6 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul de redresare și reziliență conține măsuri despre care se preconizează (nota A) că vor contribui, în mare măsură, în mod eficace la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta. Suma alocată pentru măsurile de sprijinire a obiectivelor digitale reprezintă 22,1 % din suma totală alocată pentru plan, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/241.

(36)În ansamblu, paisprezece componente conțin măsuri care contribuie la obiectivul digital printr-o abordare transversală amplă, cu patru componente dedicate în întregime tranziției digitale. Sunt planificate reforme și investiții semnificative în domeniul digitalizării întreprinderilor și al furnizării de competențe digitale. Alte reforme și investiții semnificative vizează digitalizarea administrației publice, a sistemului de justiție și a gestionării finanțelor publice. Alte investiții sunt destinate digitalizării unor sectoare specifice, cum ar fi învățământul primar și secundar, sănătatea, cultura și gestionarea pădurilor.

(37)Pe lângă contribuția la tranziția digitală, aceste investiții abordează, de asemenea, provocările legate de nivelurile de competențe ale populației, în special alfabetizarea digitală a populației adulte și necesitatea de a adapta competențele la nevoile aflate în evoluție ale pieței forței de muncă. Investițiile contribuie și la abordarea provocărilor legate de accesul egal la tehnologiile digitale, precum și la educație și formare de calitate.

(38)Se preconizează că reformele și investițiile legate de digitalizare care sunt incluse în planul de redresare și reziliență vor avea un impact de durată, în special asupra tranziției digitale a administrației publice a țării, asupra sistemului de justiție, a serviciilor sociale, a structurii întreprinderilor, a nivelurilor de competențe ale populației și asupra serviciilor de sănătate naționale și regionale.

Impact de durată

(39)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (g) și cu secțiunea 2.7 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea în mare măsură un impact de durată asupra Portugaliei (nota A).

(40)Planul prezintă schimbări structurale în domeniul administrației publice, al locuințelor, al capitalizării întreprinderilor și al inovării, al sistemului de justiție, al profesiilor reglementate, precum și în domeniul digitalizării administrației publice. În multe cazuri, măsurile din cadrul diferitelor componente ale planului sunt concepute astfel încât să sporească nivelul de digitalizare a instituțiilor relevante, ceea ce se preconizează că va avea un impact de durată asupra calității serviciilor și a mediului de afaceri.

(41)În domeniul investițiilor, se preconizează o schimbare structurală de durată în urma înființării, a capitalizării și a extinderii misiunii Băncii Naționale de Promovare, Banco Português de Fomento. Se preconizează că majorarea propusă a capitalizării bancare va facilita accesul la finanțare, în special pentru IMM-urile afectate de criză, stimulând totodată competitivitatea și crearea de locuri de muncă pe termen lung. Printre alte obiective-cheie de politică se numără transferurile de cunoștințe și tehnologie către întreprinderi, diversificarea produselor și a serviciilor și realizarea de investiții în C&D în valoare de 3 % din PIB până în 2030. În cele din urmă, investițiile și politicile axate pe decarbonizarea industriei vizează îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului industrial și reducerea nivelului de importuri din cadrul economiei portugheze, îmbunătățind astfel competitivitatea și potențialul de creștere al țării și contribuind totodată la îndeplinirea obiectivelor climatice.

(42)Impactul de durată al planului poate fi, de asemenea, consolidat prin sinergii între plan și alte programe finanțate din fondurile politicii de coeziune, în special prin abordarea cu seriozitate a provocărilor teritoriale adânc înrădăcinate și prin promovarea unei dezvoltări echilibrate.

Monitorizare și implementare

(43)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (h) și cu secțiunea 2.8 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență sunt adecvate (nota A) pentru asigurarea monitorizării și a implementării eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și a indicatorilor aferenți.

(44)Structura administrativă „Estrutura de Missão Recuperar Portugal” („grupul operativ Recuperar Portugal”) ar trebui să monitorizeze și să implementeze planul. Responsabilitățile sale sunt clar definite și consacrate în dreptul intern, ceea ce asigură un mecanism solid de coordonare și raportare între această structură și alte organisme responsabile cu implementarea investițiilor și a reformelor în cadrul diferitelor componente. Aceasta a atribuit în mod clar responsabilități și o structură adecvată pentru implementarea planului, pentru monitorizarea progreselor înregistrate și pentru raportare. Grupul operativ ar trebui să fie instituit până la sfârșitul implementării planului.

(45)Jaloanele și țintele prevăzute în planul Portugaliei constituie un sistem adecvat de monitorizare a implementării planului. Aceste jaloane și ținte sunt suficient de clare și de cuprinzătoare pentru a se asigura faptul că finalizarea lor poate fi urmărită și verificată. Mecanismele de verificare, colectarea datelor și responsabilitățile descrise de autoritățile portugheze par suficient de solide pentru a justifica în mod adecvat cererile de plată după atingerea jaloanelor și a țintelor. Jaloanele și țintele sunt, de asemenea, relevante pentru măsurile deja finalizate care sunt eligibile în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulament. Este necesar ca aceste jaloane și ținte să fie atinse în mod satisfăcător, în timp, pentru a justifica o cerere de plată.

(46)Statele membre ar trebui să se asigure că sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2021/241. Se poate solicita sprijin tehnic în cadrul instrumentului de sprijin tehnic pentru a ajuta statele membre să își pună în aplicare planul.

Stabilirea costurilor

(47)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (i) și cu secțiunea 2.9 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, justificarea furnizată în plan cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este într-o măsură moderată (nota B) rezonabilă și plauzibilă, este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și este proporțională cu impactul economic și social național preconizat.

(48)Portugalia a furnizat estimări ale costurilor pentru toate investițiile și reformele având un cost asociat care sunt prevăzute în planul de redresare și reziliență. Defalcarea costurilor este, în general, detaliată și bine fundamentată. Estimările se bazează, în cea mai mare parte, pe comparații cu contractele de achiziții pentru servicii similare, pe investiții anterioare de natură similară sau pe consultări ale pieței. Evaluarea estimărilor costurilor și a documentelor justificative arată că majoritatea costurilor sunt rezonabile și plauzibile. Însă, dat fiind că uneori metodologia utilizată nu este suficient de bine explicată, iar legătura dintre justificare și costul în sine nu este pe deplin clară, nu se poate acorda nota A pentru acest criteriu de evaluare. În fine, cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este conform cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțional cu impactul economic și social național preconizat.

Protecția intereselor financiare

(49)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (j) și cu secțiunea 2.10 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, măsurile propuse în planul de redresare și reziliență și măsurile suplimentare prevăzute în prezenta decizie sunt adecvate (nota A) pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în temeiul regulamentului sus-menționat și se preconizează că măsurile respective vor asigura evitarea dublei finanțări în temeiul regulamentului menționat și în cadrul altor programe ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere aplicării altor instrumente și mijloace vizând promovarea și asigurarea respectării dreptului UE, inclusiv pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese, precum și pentru protejarea finanțelor Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului.

(50)Sistemul de control intern descris în plan se bazează pe procese și structuri solide și identifică în mod clar actorii implicați (organisme/entități), precum și rolurile și responsabilitățile acestora pentru îndeplinirea sarcinilor de control intern. Gestionarea sistemului la nivel național va fi centralizată în cadrul grupului operativ Recuperar Portugal. Implementarea planului va fi încredințată agențiilor publice, organismelor sau intermediarilor responsabili la nivel descentralizat. Sistemul de control și alte măsuri relevante, inclusiv pentru colectarea și punerea la dispoziție a datelor privind destinatarii finali, sunt adecvate.

(51)Pentru implementarea, monitorizarea și controlul planului de redresare și reziliență, Portugalia va recurge la instrumente informatice. Funcționalitățile informatice sunt descrise în mod clar în plan. Portugalia a indicat că Inspectoratul General al Finanțelor (IGF) va efectua un prim audit privind sistemul de gestionare și control pentru planul de redresare și reziliență înainte de transmiterea primei cereri de plată (cu excepția prefinanțării) către Comisia Europeană.

Coerența planului

(52)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (k) și cu secțiunea 2.11 din anexa V la Regulamentul (UE) 2021/241, planul conține în mare măsură (nota A) măsuri de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.

(53)Planul de redresare și reziliență al Portugaliei evidențiază o viziune strategică și consecventă pe tot parcursul său, prezentând o coerență între componentele prezentate și între măsurile individuale. Reformele și investițiile prevăzute în fiecare componentă sunt coerente și se consolidează reciproc, iar între componente există sinergii și complementarități. Nicio măsură propusă în cadrul unei componente nu este în contradicție sau nu subminează eficacitatea celorlalte măsuri și nici nu au fost identificate neconcordanțe sau contradicții între diferitele componente.

Egalitate

(54)Planul conține o serie de măsuri care se preconizează că vor contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă această țară în domeniul egalității de gen și al egalității de șanse pentru toți. Printre acestea se numără reforme menite să combată inegalitatea de remunerare între femei și bărbați și segregarea profesională, precum și măsuri de atragere a femeilor tinere în a urma studii STEAM. Partea din plan consacrată răspunsurilor în materie de politică socială include o strategie națională pentru incluziunea persoanelor cu handicap, precum și o strategie națională de combatere a sărăciei.

Autoevaluarea securității

(55)A fost furnizată o autoevaluare a securității pentru investițiile în conectivitate și în capacitățile digitale, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) litera (g) din Regulamentul (UE) 2021/241. Autoevaluarea prevede o matrice a riscurilor și a măsurilor de atenuare. Sunt identificate, în total, optsprezece riscuri posibile, incluzând dependența de furnizori, furnizorii cu risc ridicat, preocupările legate de securitatea cibernetică, perturbarea sistemelor critice. Matricea identifică treisprezece măsuri de atenuare care urmează să fie adoptate pentru a contracara posibilele riscuri, inclusiv cerința de autorizare de securitate din partea furnizorilor, aplicarea de restricții furnizorilor considerați a fi cu risc ridicat, strategiile multifurnizor și sistemele de rezervă pentru funcțiile critice.

Proiecte transfrontaliere și multinaționale

(56)Planul de redresare și reziliență include investiții transfrontaliere în domeniul justiției; acesta accelerează și dezvoltă interoperabilitatea informațiilor privind cazierele judiciare în Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și permite publicarea și căutarea de hotărâri judiciare interoperabile cu ajutorul identificatorului european de jurisprudență (ECLI). Planul sus-menționat facilitează, de asemenea, schimbul de informații între entitățile judiciare pe baza e-Codex și consolidează cooperarea în cadrul Sistemului de informații european privind vehiculele și permisele de conducere (Eucaris) și al resurselor de identificare transfrontalieră precum eIDAS. Alte inițiative transfrontaliere vor fi lansate în domeniul digitalizării întreprinderilor, prin înființarea a 16 „centre de inovare digitală”, ghișee unice care ajută întreprinderile să își îmbunătățească procesele de afaceri/producție, produsele sau serviciile care utilizează tehnologii digitale. Se preconizează că centrele incluse în plan vor contribui la rețeaua de centre europene de inovare digitală. Alte colaborări transfrontaliere pot avea loc și în domeniul hidrogenului. Portugalia colaborează cu alte state membre la elaborarea unui posibil proiect important de interes european comun (PIIEC) privind hidrogenul. Se preconizează că proiectele privind hidrogenul incluse în plan vor contribui direct sau indirect la această inițiativă.

Procesul de consultare

(57)Planul a făcut obiectul unei ample dezbateri, al unor consultări publice oficiale și al unor seminare tematice în prezența membrilor guvernului. În paralel cu acest proces de consultare publică, guvernul a organizat o serie de consultări cu părțile interesate instituționale, cum ar fi Consiliul Economic și Social, Consiliul de coordonare teritorială și Consiliul Național de Sănătate. Ca reacție la contribuțiile scrise primite pe parcursul celei de a doua consultări publice, guvernul a adus o serie de modificări planului și a inclus, de asemenea, două noi componente: Componenta 4 ‒ Cultură și componenta 10 ‒ Mare.

(58)Pentru a implementa planul, Portugalia a înființat o comisie națională de monitorizare, formată din reprezentanți ai partenerilor sociali și personalități-cheie ale societății civile, care ar trebui să formuleze recomandări pentru implementarea planului. În plus, implementarea planului va putea face, de asemenea, obiectul unui control public prin intermediul portalului pentru transparență. Pentru a asigura asumarea responsabilității de către actorii relevanți, este esențial ca toate autoritățile locale și părțile interesate vizate, inclusiv partenerii sociali, să fie implicate pe tot parcursul implementării investițiilor și a reformelor incluse în plan.

Evaluarea pozitivă

(59)În urma evaluării pozitive de către Comisie a planului de redresare și reziliență al Portugaliei, cu constatarea că planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241, în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul menționat și cu anexa V la regulamentul menționat, prezenta decizie ar trebui să stabilească reformele și proiectele de investiții necesare pentru implementarea planului, jaloanele, țintele și indicatorii relevanți, precum și suma pusă la dispoziție de Uniune pentru implementarea planului sub formă de sprijin financiar nerambursabil și de împrumut.

Contribuția financiară

(60)Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al Portugaliei sunt de 16 643 679 377 EUR. Întrucât planul de redresare și reziliență îndeplinește într-o măsură satisfăcătoare criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/241 și, în plus, întrucât valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară maximă disponibilă pentru Portugalia, contribuția financiară alocată planului de redresare și reziliență al Portugaliei ar trebui să fie egală cu valoarea totală a contribuției financiare disponibile pentru Portugalia.

(61)În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculul contribuției financiare maxime pentru Portugalia trebuie actualizat până la 30 iunie 2022. Așadar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din regulamentul menționat, ar trebui ca acum să fie pusă la dispoziția Portugaliei o sumă care să fie angajată juridic până la 31 decembrie 2022. Dacă va fi necesar, în urma actualizării contribuției financiare maxime, Consiliul, la propunerea Comisiei, ar trebui, fără întârzieri nejustificate, să modifice prezenta decizie pentru a include contribuția financiară maximă actualizată.

(62)În plus, pentru a sprijini reformele și investițiile suplimentare, Portugalia a solicitat sprijin sub formă de împrumut. Cuantumul împrumutului solicitat de Portugalia este mai mic de 6,8 % din venitul său național brut pe 2019 în prețuri curente. Valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mare decât contribuția financiară disponibilă pentru Portugalia și sprijinul sub formă de împrumut solicitat, luate împreună.

(63)Sprijinul care urmează să fie acordat trebuie finanțat din împrumuturile contractate de către Comisie în numele Uniunii, în temeiul articolului 5 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului 7 . Sprijinul ar trebui să fie plătit în tranșe după ce Portugalia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență.

(64)Portugalia a solicitat o prefinanțare de 13 % din valoarea contribuției financiare și de 13 % din valoarea împrumutului. Această sumă ar trebui să se pună la dispoziția Portugaliei sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și a acordului de împrumut prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din regulamentul sus-menționat și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acestea.

(65)Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere rezultatului niciuneia dintre procedurile legate de acordarea de fonduri ale Uniunii în cadrul oricărui alt program al Uniunii în afară de cel prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 sau procedurilor legate de denaturări ale funcționării pieței interne care ar putea fi inițiate, în special în temeiul articolelor 107 și 108 din tratat. Decizia nu prevalează asupra cerinței ca statele membre să notifice Comisiei potențialele ajutoare de stat în temeiul articolului 108 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1
Aprobarea evaluării planului de redresare și reziliență

Se aprobă evaluarea planului de redresare și reziliență al Portugaliei pe baza criteriilor prevăzute la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241. În anexa la prezenta decizie sunt prezentate reformele și proiectele de investiții incluse în planul de redresare și reziliență, măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante și jaloanele și țintele suplimentare aferente plății împrumutului, indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, precum și măsurile de asigurare a accesului deplin al Comisiei la datele subiacente relevante.

Articolul 2
Contribuția financiară

1.Uniunea pune la dispoziția Portugaliei o contribuție financiară sub formă de sprijin nerambursabil în valoare de 13 907 294 284 EUR 8 . Suma de 9 758 504 454 EUR se pune la dispoziție pentru a fi angajată din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022. Sub rezerva actualizării prevăzute la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, în urma căreia pentru Portugalia ar rezulta o sumă egală sau mai mare decât această sumă, se pune la dispoziție suma suplimentară de 4 148 789 829 EUR pentru a fi angajată din punct de vedere juridic în perioada 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2023.

2.Comisia pune contribuția financiară a Uniunii la dispoziția Portugaliei în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 1 807 948 257 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din contribuția financiară. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.

3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de finanțare prevăzut la articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.

4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de finanțare este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Portugalia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Sub rezerva intrării în vigoare a angajamentelor juridice menționate la alineatul (1), pentru a putea beneficia de sprijinul nerambursabil, jaloanele și țintele trebuie atinse până cel târziu la 31 august 2026.

Articolul 3
Sprijinul sub formă de împrumut

1.Uniunea pune la dispoziția Portugaliei un împrumut de maximum 2 699 000 000 EUR.

2.Comisia pune sprijinul sub formă de împrumut la dispoziția Portugaliei în tranșe, în conformitate cu anexa la prezenta decizie. Suma de 350 870 000 EUR se pune la dispoziție ca plată de prefinanțare, egală cu 13 % din împrumut. Prefinanțarea și tranșele pot fi plătite de Comisie în cadrul unei singure operațiuni de plată sau prin intermediul mai multor plăți eșalonate. Cuantumul tranșelor depinde de disponibilitatea finanțării.

3.Prefinanțarea se eliberează sub rezerva intrării în vigoare a acordului de împrumut prevăzut la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 și în conformitate cu modalitățile prevăzute în acesta. Prefinanțarea se lichidează prin deduceri proporționale din tranșele plătite.

4.Eliberarea tranșelor în conformitate cu acordul de împrumut este condiționată de disponibilitatea finanțării și de o decizie a Comisiei, adoptată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) 2021/241, care să ateste că Portugalia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele suplimentare care condiționează împrumutul, identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență. Pentru a putea beneficia de sprijinul sub formă de împrumut, jaloanele și țintele suplimentare care condiționează împrumutul trebuie atinse până cel târziu la 31 august 2026.

Articolul 4
Destinatar

Prezenta decizie se adresează Republicii Portugheze.

Adoptată la Bruxelles,

(1)    JO L 57, 18.2.2021, p. 17.

(2)    Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

(3)    Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433I , 22.12.2020, p. 23).

(4)    Aceste dezechilibre macroeconomice se referă la recomandările formulate în 2019 și în 2020 în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

(5)    Aceste simulări reflectă impactul global al NGEU, care include, de asemenea, finanțarea pentru ReactEU, precum și majorarea finanțării pentru Orizont Europa, InvestEU, Fondul pentru o tranziție justă, dezvoltare rurală și rescEU. Această simulare nu include posibilul impact pozitiv al reformelor structurale, care poate fi substanțial.

(6)    Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(7)    JO L 424, 15.12.2020, p. 1.

(8)    Această sumă corespunde alocării financiare după deducerea cotei proporționale a cheltuielilor Portugaliei prevăzute la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la articolul 11 din regulamentul respectiv.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.6.2021

COM(2021) 321 final

ANEXĂ

la

Propunerea de Decizie de punere în aplicare a Consiliului

de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Portugaliei

{SWD(2021) 146 final}

ANEXĂ

SECȚIUNEA 1: REFORME ȘI INVESTIȚII INCLUSE ÎN PLANUL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ

1. Descrierea reformelor și a investițiilor

A. COMPONENTA 1: Serviciul național de sănătate

Această componentă a planului de redresare și reziliență al Portugaliei abordează o serie de provocări cu care se confruntă în prezent sistemul de sănătate portughez în ceea ce privește nevoile actuale și în continuă evoluție în materie de asistență medicală și costurile asociate. În primul rând, tendințele demografice negative ale Portugaliei – caracterizate de îmbătrânirea accelerată și de nevoile ulterioare de îngrijire pe termen lung – coincid cu evoluția tiparelor de boli, cu o povară din ce în ce mai mare reprezentată de bolile cronice și degenerative, precum și cu creșterea treptată a morbidității. În al doilea rând, există încă o mortalitate care poate fi evitată în Portugalia și un număr relativ scăzut de ani de viață sănătoasă la vârsta de 65 de ani. În al treilea rând, există posibilitatea de a pune un accent mai mare pe promovarea sănătății și prevenirea bolilor, în combinație cu abordarea fragmentării serviciilor de asistență medicală și a lacunelor în ceea ce privește accesul la asistență medicală. În al patrulea rând, plățile directe pentru asistența medicală sunt printre cele mai ridicate din UE, iar sarcina financiară raportată aferentă asistenței medicale este relativ ridicată. În cele din urmă, Serviciul Național de Sănătate din Portugalia se confruntă de mai mulți ani cu o situație financiară dificilă. În special, Portugalia are un istoric de salvare recurentă a spitalelor publice de către guvern, care nu a reușit să evite un ciclu vicios sistematic al îndatorării spitalelor, cu efecte de domino asupra relațiilor dintre lanțul de aprovizionare.

Principalul obiectiv al componentei este de a consolida capacitatea de reacție a Serviciului Național de Sănătate din Portugalia, pentru a răspunde schimbărilor demografice și epidemiologice din țară, inovării terapeutice și tehnologice, precum și tendinței de creștere a cererii de asistență medicală și a costurilor conexe. În acest scop, componenta urmărește să consolideze rolul central al serviciilor de asistență medicală primară în cadrul arhitecturii generale a Serviciului Național de Sănătate, să extindă serviciile de îngrijire a sănătății mintale și pe termen lung și să sporească eficiența prin finalizarea reformei modelului de guvernanță al spitalelor publice și prin accelerarea digitalizării serviciilor de asistență medicală.

Componenta sprijină abordarea Recomandării specifice fiecărei țări privind consolidarea controlului global al cheltuielilor, eficiența din punctul de vedere al costurilor și alocarea adecvată a bugetului, cu accent pe reducerea durabilă a arieratelor în spitale (recomandarea specifică țării 1/2019), precum și Recomandarea specifică țării privind consolidarea rezilienței sistemului de sănătate și asigurarea accesului egal la servicii de sănătate și de îngrijire pe termen lung de calitate (recomandarea specifică țării 1/2020). Componenta contribuie și la abordarea recomandării specifice țării pentru a direcționa investițiile asupra tranziției verzi și a celei digitale (recomandarea specifică țării 3/2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).

A.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma RE-r01: Reforma sistemului de asistență medicală primară

Obiectivul global al reformei este de a consolida rolul central al serviciilor de asistență medicală primară în ceea ce privește satisfacerea nevoilor de sănătate ale populației în cadrul arhitecturii generale a Serviciului Național de Sănătate. În acest scop, reforma vizează abordarea a șase priorități: (i) consolidarea capacității de depistare și diagnosticare timpurie, și anume a celor mai frecvente patologii; (ii) consolidarea capacității de răspuns a asistenței medicale primare prin crearea unor centre de sănătate mai proactive, cu un portofoliu extins de servicii și domenii de intervenție, precum și mai integrate cu alte niveluri de îngrijire, precum și prin adaptarea proceselor la caracteristicile individuale ale fiecărui utilizator și la parcursul de viață aferent, reducând variabilitatea ridicată a practicilor clinice (inclusiv în ceea ce privește prescrierea medicamentelor în ambulatoriu), îmbunătățind trimiterea clinică între diferite niveluri de asistență medicală și căutând câștiguri în materie de eficiență prin limitarea duplicării serviciilor sau a furnizării de asistență medicală ineficientă, inadecvată sau cu valoare redusă; (iii) corectarea asimetriilor regionale și locale în ceea ce privește facilitățile și echipamentele disponibile în cadrul serviciilor de asistență medicală primară; (iv) sprijinirea răspunsurilor la nivelul comunității și crearea de programe de sprijin pentru utilizatori și familiile acestora, implicând mai bine cetățenii și comunitățile, inclusiv prin finalizarea transferului responsabilităților în materie de sănătate de la administrațiile centrale la cele locale; (v) îmbunătățirea competențelor forței de muncă din domeniul sănătății, consolidarea muncii în echipă multidisciplinare și extinderea numărului de profesioniști, inclusiv a specialiștilor; și (vi) realizarea tranziției digitale a Serviciului Național de Sănătate și exploatarea potențialului acestuia de a moderniza și simplifica utilizarea serviciilor de asistență medicală. În acest sens, această reformă oferă condiții-cadru esențiale pentru investițiile aferente în serviciile de asistență medicală primară.

Reforma constă în punerea în aplicare a mai multor măsuri legislative și de reglementare, în vederea: (i) extinderea responsabilităților și a sferei de intervenție a grupurilor de centre medicale, precum și a tipologiei unităților funcționale care le compun; (ii) revizuirea regimului juridic pentru organizarea și funcționarea unităților funcționale, precum și a schemei de stimulente care urmează să fie acordate elementelor constitutive ale acestora; dezvoltarea unui instrument de stratificare a riscurilor pentru a sprijini guvernanța clinică în unitățile funcționale ale grupurilor de centre de sănătate; și (iv) finalizarea transferului responsabilităților în domeniul sănătății de la administrațiile centrale la cele locale.

Jalonul și obiectivele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2023.

Reforma RE-r02: Reforma în domeniul sănătății mintale

Obiectivul general al acestei reforme este de a sprijini sănătatea mintală în Portugalia. În acest scop, reforma este structurată în jurul a cinci axe de intervenție: (i) dezinstituționalizarea pacienților care locuiesc în spitale psihiatrice sau în instituții din sectorul social; (ii) completarea acoperirii naționale a serviciilor locale de sănătate mintală în domeniul asistenței medicale spitalicești, ambulatorii și comunitare; (iii) extinderea rețelei naționale de îngrijire continuă integrată, cu accent pe sănătatea mintală; (iv) reorganizarea serviciilor psihiatrice criminalistice; și (v) punerea în aplicare a planurilor regionale de sănătate pentru demență.

În mod concret, reforma constă în revizuirea actualei Legi privind sănătatea mintală – care ar trebui să stabilească principiile generale ale politicii privind sănătatea mintală în Portugalia și să reglementeze internarea obligatorie a persoanelor cu tulburări psihice – și a Decretului-lege privind sănătatea mintală, care ar trebui să definească principiile directoare pentru organizarea, gestionarea și evaluarea serviciilor de sănătate mintală. Printre altele, în aceste dispoziții juridice ar trebui introduse următoarele modificări: (i) încorporarea în legislație a principiilor Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; și (ii) creșterea autonomiei și a bunei gestionări a serviciilor locale de sănătate mintală, prin crearea unor centre de responsabilitate integrată. În acest sens, această reformă oferă condiții­cadru esențiale pentru investițiile aferente în serviciile de îngrijire a sănătății mintale.

Etapele legate de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 martie 2023.

Reforma RE-r03: Finalizarea reformei modelului de guvernanță a spitalelor publice

Obiectivul global al reformei este de a spori eficiența în spitalele din cadrul serviciilor naționale de sănătate. În acest scop, propunerea vizează: (i) reformarea organizării și a gestionării interne a spitalelor publice; (ii) reconfigurarea rețelei de spitale în funcție de planificarea capacității în ceea ce privește cererea de servicii și oferta de resurse umane și infrastructură; (iii) îmbunătățirea legăturii cu celelalte elemente ale serviciilor naționale de sănătate, și anume cu serviciile de asistență medicală primară și mentală, precum și cu rețelele paliative și integrate de îngrijire continuă; (iv) implicarea cadrelor medicale și a structurilor intermediare în gestionarea spitalelor publice; și (v) concentrarea răspunsurilor asupra nevoilor reale ale cetățenilor în materie de sănătate și bunăstare.

În contractele de gestionare se includ indicatori obiectivi pentru evaluarea performanței managerilor de spitale, evaluându-se atât calitatea serviciului, cât și situația financiară a spitalelor publice. Acest lucru contribuie la asigurarea coerenței cu prioritățile politicii de sănătate a guvernului și la o gestionare mai previzibilă a resurselor spitalicești, autonomia fiind combinată cu o monitorizare și o responsabilitate sporite. Punerea în aplicare a contractelor de gestionare restructurate este graduală și prioritizată în funcție de nivelul de eficiență, dimensiune și distribuție geografică a spitalelor publice. În același timp, rolul de monitorizare al ministerelor sănătății și finanțelor trebuie consolidat pentru a asigura o abordare integrată și coerentă în ceea ce privește evaluarea performanței spitalelor și corectarea, în timp util, a abaterilor de la bugetele aprobate.

În plus, achizițiile centralizate sunt consolidate în vederea realizării unor economii suplimentare de eficiență, în special prin abordarea recomandărilor formulate în urma unei evaluări independente recente. În special, achizițiile centralizate urmează să fie extinse la echipamente și dispozitive medicale. În plus, se preconizează îmbunătățirea gestionării interne a spitalelor publice, în special prin crearea unor centre de responsabilitate integrată și prin punerea în aplicare a unor regimuri de remunerare bazate pe performanță aplicabile unităților asociate cu astfel de centre. În acest sens, intră în vigoare un regim de dedicare deplină către Serviciul Național de Sănătate pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

În plus, măsura include inițiative de reproiectare a rețelei spitalicești pentru a asigura o mai bună articulare între servicii. În special, răspunsurile la îngrijirea la domiciliu vor fi dezvoltate în continuare, pentru a oferi asistență la nivel spitalicesc la domiciliul pacientului, în strânsă legătură cu serviciile de asistență medicală primară, cu rețeaua națională de servicii integrate de îngrijire continuă, cu sectorul social și cu comunitățile locale. În plus, capacitatea laboratorului Serviciului Național de Sănătate de a diagnostica bolile infecțioase va fi consolidată, iar capacitatea sa de terapie intensivă va crește.

Punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția RE-C01-i01: Servicii de asistență medicală primară cu mai multe răspunsuri

Obiectivul acestei investiții este de a extinde serviciile de asistență medicală primară și de a consolida rolul central al serviciilor de asistență medicală primară în ceea ce privește răspunsul la nevoile în materie de sănătate ale populației în cadrul arhitecturii generale a Serviciului Național de Sănătate. Investiția se bazează pe reforma serviciilor de asistență medicală primară.

Investiția include următoarele inițiative:

-În primul rând, mai multe subinvestiții ar trebui să îmbunătățească accesul, calitatea și eficiența serviciilor de asistență medicală primară, contribuind astfel la finalizarea acoperirii naționale a programelor de screening și la consolidarea capacității de diagnosticare timpurie. Acestea includ: (i) extinderea screeningului pentru cancer la toate centrele medicale, inclusiv pentru cancerul colorectal și de col uterin; (ii) extinderea screeningului pentru retinopatie diabetică la toate centrele medicale; (iii) dotarea tuturor centrelor medicale cu capacitatea de a măsura proteinele C­reactive; (iv) dotarea grupurilor de centre medicale cu spirometre pentru diagnosticarea timpurie, monitorizarea și tratarea astmului, a bolilor pulmonare obstructive cronice și a fumatului; (v) furnizarea de echipamente Holter unităților de asistență medicală și monitorizarea tensiunii arteriale ambulatorii; (vi) extinderea consultațiilor picioarelor diabetice la toate grupurile de centre medicale; (vii) adoptarea planurilor individuale de îngrijire pentru pacienții complecși și cu mai multe morbidități; (viii) definirea protocoalelor de sesizare în cele mai căutate zone de îngrijire, și anume oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie și urologie; și (ix) finalizarea sistemului informatic integrat care facilitează orientarea pacienților între nivelurile de asistență medicală.

-În al doilea rând, alte subinvestiții vizează extinderea domeniilor de intervenție ale grupurilor de centre medicale, sporind astfel capacitatea de reacție a acestui nivel de asistență medicală și consolidând oferta de specialități medicale prin consolidarea muncii specializate și în echipă în unitățile sanitare. În detaliu, acestea includ: (i) să instaleze birouri de stomatologie în centre medicale; (ii) crearea de centre integrate de diagnostic (inclusiv, cel puțin, analize cu raze X și analize clinice) în grupuri de centre medicale; (iii) crearea de servicii de reabilitare în centrele de sănătate (spații fizice adecvate și reabilitare, echipe multidisciplinare și interdisciplinare); (iv) dotarea tuturor centrelor medicale cu echipamente (sac de urgență, defibrilator și monitor de semnalizare vital) pentru un răspuns de urgență calificat (sprijin de bază pentru viață); și (v) impulsionarea programului în vederea reducerii utilizării inadecvate și/sau evitabile a serviciilor de asistență medicală de urgență.

-În al treilea rând, subinvestițiile suplimentare prevăd modernizarea instalațiilor și a echipamentelor centrelor medicale, creșterea eficienței energetice, asigurarea condițiilor de accesibilitate, calitate, confort și siguranță pentru pacienți și profesioniști și adaptarea acestora la noile modele de furnizare a asistenței medicale. În detaliu, acestea includ, printre altele: (i) construirea a 100 de noi centre medicale; (ii) renovarea sau adaptarea a 326 de unități medicale pentru a crește eficiența energetică, pentru a respecta planurile de urgență și pentru a asigura accesibilitatea, siguranța sanitară și confortul; și (iii) modernizarea echipamentelor medicale.

-În al patrulea rând, subinvestițiile suplimentare se concentrează pe îmbunătățirea răspunsurilor de proximitate, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în comunitate, intervenția în rândul populațiilor cu cel mai mare risc și promovarea dezinstituționalizării și a îngrijirii ambulatorii. În detaliu, acestea includ: (i) dotarea centrelor medicale cu vehicule electrice pentru a sprijini furnizarea de asistență la domiciliu; (ii) extinderea numărului de unități mobile pentru a acoperi regiunile cu densitate scăzută; furnizarea de condiții tehnice centrelor medicale pentru efectuarea teleconsultațiilor și telemonitorizarea bolilor cronice, cum ar fi insuficiența cardiacă; (iv) consolidarea unităților de îngrijire comunitară și a echipelor de îngrijire continuă integrată; (v) crearea de echipe comunitare pentru a sprijini îngrijirea paliativă în cadrul grupurilor de centre medicale; și (vi) crearea de programe de intervenție psihosocială pentru boli mintale comune (depresie și anxietate) în grupurile de centre medicale.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția RE-C01-i02: Rețeaua Națională de Asistență Continuă Integrată și Rețeaua Națională de Asistență Paliativă

Obiectivul investiției este de a extinde rețelele naționale de îngrijire continuă paliativă și integrată, atât în ceea ce privește tratamentul în interiorul, cât și în cel ambulatoriu, precum și îngrijirea la domiciliu. Investiția se bazează pe reforma unei strategii naționale pentru includerea persoanelor cu handicap prezentată în componenta 3 privind răspunsurile sociale și face parte din strategia Portugaliei de dezinstituționalizare și din efortul general de a aborda tendințele demografice negative cu care se confruntă țara.

Investiția constă într-un program structurat și etapizat de acordare de sprijin financiar promotorilor din sectoarele public, social sau privat, pentru: (i) extinderea rețelei naționale de îngrijire continuă integrată cu 5 500 de paturi, prin construirea a 275 noi module cu 20 de paturi (fie în unități existente, fie în unități noi); (ii) crearea a 20 de unități de zi pentru promovarea autonomiei, în vederea monitorizării a 500 de pacienți ambulanți; (iii) înființarea a 50 de echipe casnice de îngrijire continuă integrată, pentru a răspunde la 000 de pacienți la domiciliu (inclusiv echipamente și vehicule electrice); (iv) extinderea răspunsurilor integrate de îngrijire a sănătății mintale în 1 000 de locuri, în 50 de locuințe și unități socioprofesionale (sprijin pentru construirea de noi răspunsuri sau extinderea răspunsurilor existente); (v) crearea de până la 100 de locuri în 10 echipe de sprijin pentru sănătatea mintală la domiciliu (sprijin pentru achiziționarea resurselor materiale necesare și a vehiculelor electrice pentru activitatea echipelor); (vi) extinderea rețelei naționale de îngrijire paliativă cu 20 unități de îngrijire paliativă cu complexitate redusă pentru a răspunde la 400 de pacienți; și (vii) crearea de până la 100 de locuri în 10 echipe comunitare de îngrijire paliativă (sprijin pentru achiziționarea resurselor materiale necesare și a vehiculelor electrice pentru activitatea echipelor).

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția RE-C01-i03: Finalizarea reformei în domeniul sănătății mintale și punerea în aplicare a strategiei privind demența

Obiectivul investiției este de a sprijini realizarea reformei serviciilor de sănătate mintală, contribuind astfel la consolidarea capacității de reacție a Serviciului Național de Sănătate în domeniul sănătății mintale.

Investiția constă în subinvestiții complementare în facilități, structuri și resurse umane, și anume: (i) crearea de servicii rezidențiale în comunitate care să permită dezinstituționalizarea pacienților care locuiesc în spitale de psihiatrie sau în sectorul social, care nu beneficiază de oferta rețelei naționale de îngrijire continuă integrată, inclusiv o creștere cu 500 de locuri pentru îngrijirea sănătății mintale în cadrul rețelei naționale de îngrijire continuă integrată în domeniul asistenței medicale mintale; (ii) construirea a patru unități spitalicești în spitale generale, eliminând adăposturile acute în spitalele de psihiatrie; (iii) crearea a 15 centre de responsabilitate integrată pentru a depăși obstacolele din calea furnizării de asistență medicală în afara mediului spitalicesc, cu un grad mai mare de autonomie și răspundere; (iv) renovarea a 20 de unități existente de servicii locale de sănătate mintală; (v) formarea a 40 de echipe comunitare de sănătate mintală; (vi) reproiectarea, extinderea și modernizarea serviciilor de psihiatrie criminalistică; și (vii) dezvoltarea acțiunilor de sensibilizare și de formare pentru „construirea parcursurilor pacienților” în contextul demențelor.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția RE-C01-i04: Echipamente pentru noile spitale din Seixal, Sintra și Estul Lisabonei

Obiectivul investiției este de a echipa noile spitale planificate din Seixal, Sintra și Estul Lisabona, consolidând astfel rețeaua spitalicească și furnizarea de asistență medicală spitalicească într-o regiune foarte populată, în care cererea de servicii de asistență medicală este considerabilă. Scopul este de a asigura un acces mai bun la asistență medicală pentru o parte semnificativă a populației și de a contribui la reducerea inegalităților și la coeziunea socială din regiune.

Investiția constă în achiziționarea de echipamente care urmează să fie instalate în noile spitale din Seixal, Sintra și Lisabona de Est, inclusiv: (i) echipamente clinice, medicale și de înaltă tehnologie; (ii) echipamente generale, inclusiv mobilier specializat; și (iii) echipamente informatice.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția RE-C01-i05-RAM: Consolidarea Serviciului regional de sănătate din Madeira

Obiectivul acestei investiții este de a pune în aplicare Planul strategic pentru sistemul regional de sănătate al Regiunii Autonome Madeira și Strategia regională pentru promovarea sănătății mintale.

Investiția constă în două subinvestiții. În primul rând, aceasta include o subinvestiție pentru extinderea, dezvoltarea și îmbunătățirea rețelei regionale de îngrijire continuă integrată, inclusiv prin extinderea numărului de locuri în toate tipologiile lor, în conformitate cu principiul dezinstituționalizării, în cooperare cu sectorul privat și cel social, precum și în zone caracterizate de o îmbătrânire demografică mai acută și/sau de o capacitate mai puțin instalată. În al doilea rând, aceasta cuprinde, de asemenea, o subinvestiție pentru consolidarea capacității de reacție în domeniul sănătății mintale și al demențelor asociate cu îmbătrânirea, inclusiv modernizarea infrastructurii și a echipamentelor din unitățile de asistență medicală spitalicească și primară, furnizarea de noi locuri pentru servicii spitalicești și spitalicești de zi la domiciliu și crearea de echipe comunitare de sănătate mintală.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția RE-C01-i06: Tranziția în domeniul sănătății digitale

Acest obiectiv al investiției este de a aborda blocajele care împiedică tranziția digitală în cadrul Serviciului Național de Sănătate, inclusiv lipsa de hardware și software adecvat la dispoziția lucrătorilor din domeniul sănătății, de a consolida standardizarea sistemelor de informații din cadrul Serviciului Național de Sănătate și de a îmbunătăți experiența utilizatorilor și accesul la date.

Investiția constă în patru subinvestiții. În primul rând, rețeaua de date privind sănătatea va fi consolidată în vederea îmbunătățirii calității serviciului și a rezilienței sistemelor informatice disponibile în cadrul Serviciului Național de Sănătate, facilitând utilizarea datelor în sistemele de asistență decizională, asigurând interoperabilitatea diferitelor sisteme de informații și respectarea principiilor de securitate corespunzătoare. În al doilea rând, comunicarea dintre cetățeni și unitățile sanitare este simplificată, standardizată și digitalizată prin instrumente electronice, cum ar fi o platformă centrată pe cetățeni și instrumente de telesănătate pentru a spori accesul la asistență medicală. În al treilea rând, instrumente actualizate și interoperabile aflate la dispoziția profesioniștilor din domeniul sănătății (de exemplu, platforme de telemonitorizare și de telereabilitare și sisteme care sporesc portabilitatea datelor între asistența medicală primară, spitalicească și unitățile integrate de îngrijire continuă) și formare relevantă privind competențele digitale. În al patrulea rând, se promovează digitalizarea fișelor clinice, în vederea desfășurării de activități de monitorizare a performanței Serviciului Național de Sănătate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția RE-C01-i07-RAM: Digitalizarea Serviciului regional de sănătate din Madeira

Obiectivul acestei investiții este de a promova digitalizarea Serviciului regional de sănătate din Madeira, prin implementarea tehnologiilor digitale pentru a sprijini calitatea și eficiența serviciilor de asistență medicală și prin capacitarea profesioniștilor din domeniul sănătății și a cetățenilor.

Investiția constă în mai multe subinvestiții, inclusiv: (i) punerea în aplicare a tehnologiilor digitale pentru a sprijini monitorizarea pacienților, intensificarea programărilor în domeniul telesănătății și monitorizarea prin telemonitorizare a stării de sănătate a cetățenilor; (ii) consolidarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale pentru supravegherea epidemiologică; (iii) creșterea gradului de digitalizare a sănătății și îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații; (iv) îmbunătățirea accesului cetățenilor la informații și servicii medicale prin mijloace digitale; și (v) formarea cetățenilor și a părților interesate în vederea utilizării resurselor digitale de sănătate în domeniul sănătății.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2024.

Investiția RE-C01-i08-RAA: Spitalul digital din Azore

Obiectivul investiției este de a extinde oferta de asistență medicală și de a asigura un acces mai bun la asistență medicală în Insulele Azore, prin digitalizarea serviciului său regional de sănătate.

Investiția constă în crearea unui dosar medical electronic pentru fiecare cetățean, sporirea interoperabilității sistemelor de informații pentru a permite schimbul de informații clinice între profesioniștii din domeniul sănătății, îmbunătățirea accesibilității asistenței medicale în insulele cele mai izolate fără spital prin efectuarea de consultații de telemedicină și furnizarea hardware-ului, software-ului și sistemelor informatice necesare.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 septembrie 2025.

Investiția RE-C01-i09: Sistemul universal de sprijin pentru viața activă

Obiectivul investiției este de a promova bunăstarea fizică și emoțională în Portugalia prin creșterea nivelurilor scăzute de practică a activității fizice în țară și prin contribuirea la o mai bună prevenire și gestionare a bolilor netransmisibile.

Investiția constă în: (i) o campanie națională și o platformă tehnologică pentru promovarea activității fizice, îmbunătățirea cunoștințelor cetățenilor cu privire la beneficiile activității fizice regulate la toate vârstele, prescrierea exercițiilor în funcție de abilitățile lor și încurajarea adoptării unor stiluri de viață mai sănătoase; (ii) extinderea sportului școlar la comunitate prin promovarea mobilității active, de la vârste mai tinere și pe tot parcursul vieții, precum și a sportului în contextul familial, ca mijloc de promovare a succesului elevilor și a unui stil de viață mai sănătos; și iii) încurajarea practicării activității fizice la locul de muncă, promovarea punerii în aplicare a măsurilor și programelor, precum și furnizarea de spații și echipamente pentru practicarea activității fizice.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 septembrie 2025.

A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

B. COMPONENTA 2: Sectorul locuințelor

Această componentă a planului portughez de redresare și reziliență abordează provocările legate de lipsa structurală a soluțiilor de locuințe permanente și temporare pentru grupurile mai vulnerabile, atât în Portugalia continentală, cât și în regiunile autonome Azore și Madeira, contribuind în același timp în mod indirect la consolidarea sistemului de protecție socială. Locuințele publice reprezintă doar 2 % din stocul total din Portugalia și sunt considerate insuficiente pentru a răspunde nevoilor celor mai defavorizate persoane și expuse riscului de excluziune socială.

Principalele obiective ale politicii sunt următoarele: (i) creșterea ofertei de locuințe sociale (inclusiv abordarea altor nevoi conexe, cum ar fi lipsa infrastructurii și a echipamentelor de bază, locurile de reședință nesănătoase și nesigure, precaritatea sau lipsa legăturilor contractuale, supraaglomerarea sau insuficiența locuințelor pentru nevoile speciale ale rezidenților cu handicap sau cu mobilitate redusă); (ii) să creeze un răspuns public național la nevoile urgente și temporare de cazare care decurg din evenimente neprevăzute sau imprevizibile, cum ar fi dezastre naturale, incendii, pandemii, mișcări migratorii, cereri de azil sau situații de risc iminent, cum ar fi violența domestică, traficul de ființe umane, riscul evacuărilor și altele; și (iii) creșterea ofertei de cazare pentru studenți la prețuri accesibile. Investițiile în această componentă implică construirea de noi locuințe și reabilitarea celor existente.

Această componentă contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Portugaliei în cadrul semestrului european din 2019 și 2020, în special: Îmbunătățirea eficacității și a caracterului adecvat al plasei de siguranță socială (recomandarea specifică țării 2/2019); Garantarea unei protecții sociale și a unui sprijin pentru venit suficiente și eficace (recomandarea specifică țării 2/2020); și creșterea numărului de absolvenți ai învățământului superior, în special în domeniul științei și tehnologiei informației (prin investiții în locuințe pentru studenți) (recomandarea specifică țării 2/2019). Componenta contribuie, de asemenea, la abordarea recomandării specifice țării referitoare la tranziția climatică (recomandarea specifică țării 3/2020). Componenta contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a mai multor principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, cum ar fi: „Accesul la locuințe sociale sau la asistență pentru locuințe de bună calitate pentru persoanele aflate într-o situație dificilă” (Pilonul european al drepturilor sociale 19.a); „Persoanele vulnerabile au dreptul la asistență și protecție adecvate împotriva evacuării forțate” (Pilonul european al drepturilor sociale 19.b); Persoanelor fără locuință trebuie să li se ofere adăpost și servicii adecvate, pentru a promova incluziunea lor socială. „Protecție socială” (Pilonul european al drepturilor sociale 12); „Incluziunea persoanelor cu handicap” (Pilonul european al drepturilor sociale 17); „Accesul la servicii esențiale” (Pilonul european al drepturilor sociale 20); „Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții: Orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care să îi permită să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă” (Pilonul european al drepturilor sociale 1). Se includ, de asemenea, dimensiuni de mediu, în special prin promovarea unor noi construcții cu standarde înalte de eficiență energetică.

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).

B.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma RE-r04: Planul național pentru locuințe urgente și temporare 

Obiectivul reformei este de a crea o rețea publică națională care să răspundă nevoilor urgente și temporare în materie de locuințe, ca parte a reînnoirii politicilor în materie de locuințe din Portugalia, cu scopul de a proteja și de a capacita grupurile-țintă identificate, precum și de a promova incluziunea socială și combaterea inegalităților.

Reforma constă în crearea unui răspuns structurat și transversal pentru persoanele care au nevoie de soluții de urgență sau de cazare temporară și dezvoltă cadrul juridic și de reglementare necesar pentru a stabili modelul de guvernanță pentru investițiile RE-C02-i02 Ajutorul național de urgență și pentru cazare temporară și stabilește metodologii pentru semnalizare și trimitere la cazare și sprijin social pentru persoanele sprijinite.

Punerea în aplicare a reformei trebuia finalizată până la 31 iunie 2021.

Investiția RE-C02-i01: Programul de sprijin pentru accesul la locuințe

Obiectivul investiției este de a asigura locuințe decente și adecvate pentru familiile cu cele mai mari nevoi și pentru grupurile cele mai vulnerabile. 

Investiția constă în furnizarea în principal de locuințe sociale, dar și în furnizarea de sprijin financiar pentru renovare sau construcție grupurilor țintă identificate care nu au capacitatea financiară de a garanta caracterul adecvat al propriei locuințe, pentru cel puțin 26 000 de gospodării până în 2026. Investițiile constau în construirea de clădiri noi sau renovarea locuințelor existente, precum și, ori de câte ori este necesar, în achiziționarea de noi clădiri sau în închirierea de imobile subînchiriate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția RE-C02-i02: Subvenția națională pentru cazare temporară și de urgență

Obiectivul acestei investiții este de a oferi cazare temporară sau de urgență grupurilor vulnerabile de populație din Portugalia continentală. Această investiție servește la punerea în aplicare a reformei planului național de locuințe urgente și temporare inclus în componentă. Următoarele riscuri sau urgențe sociale încadrează intervențiile planificate: evenimente imprevizibile sau excepționale, necesitatea cazării și capacitării de urgență a persoanelor private temporar de locuințe, inclusiv a victimelor violenței domestice, a victimelor traficului de persoane, a persoanelor aflate sub protecție internațională, a persoanelor fără adăpost; nevoi extraordinare și justificate în mod corespunzător de cazare urgentă și temporară pentru persoanele expuse unui risc iminent și real de a fi lăsate fără cazare sau în curs de dezinstituționalizare; nevoi de cazare, temporare și indispensabile interesului public, ale funcționarilor și agenților de stat.

Investiția constă în crearea a 2 000 de spații de cazare de urgență, precum și a 473 de unități de locuit, trei blocuri și cinci centre de cazare temporară pentru forțele de securitate (în cazuri justificate de interesul public).

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția RE-C02-i03-RAM: Consolidarea ofertei de locuințe sociale în Regiunea Autonomă Madeira

Obiectivul acestei investiții este de a răspunde nevoilor de locuințe ale familiilor care trăiesc în condiții dificile și care nu au capacitatea financiară de a acoperi costurile de acces la locuințe adecvate în Regiunea Autonomă Madeira.

Investiția constă în construirea și/sau achiziționarea de locuințe sociale pentru 1 121 de gospodării (investiția include, de asemenea, studii, proiecte, achiziționarea de terenuri și construcții), sprijină reabilitarea celor 325 de locuințe private (inclusiv îmbunătățirea performanței energetice). Investiția prevede, de asemenea, achiziționarea de servicii pentru dezvoltarea sistemelor de informații și a soluțiilor de e-guvernare în sectorul locuințelor.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția RE-02-i04-RAA: Creșterea condițiilor de locuit în parcul imobiliar al Regiunii Autonome Azore

Obiectivul investiției este de a consolida ofertele de locuințe la diferite niveluri, ca urmare a unei înrăutățiri semnificative a degradării clădirilor din Regiunea Autonomă Azore și a unei reduceri a ofertei pe piața imobiliară.

Investiția constă, pe diferite insule, în:

-construcția a 277 de clădiri;

-finalizarea a 77 de apartamente; precum și

-reabilitarea clădirilor (renovarea în profunzime pentru 106 clădiri, renovarea medie a 252 de clădiri și intervenția redusă în 116 clădiri) pentru un total de 551 de intervenții.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

B.2. Jaloane, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

B.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevedere acordarea împrumutului

Investiția RE-C02-i05: Parcul imobiliar public la prețuri accesibile

Obiectivul investiției este de a răspunde dinamicii actuale a prețurilor locuințelor în raport cu nivelurile veniturilor gospodăriilor portugheze, în special în marile medii urbane, prin furnizarea unui stoc public de locuințe care pot fi închiriate la prețuri accesibile pentru anumite grupuri-țintă.

Investiția constă în construirea, inclusiv achiziționarea, de noi clădiri și reabilitarea locuințelor publice pentru a oferi 6 800 de locuințe și închirierea ulterioară la prețuri accesibile pentru grupurile-țintă identificate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 iunie 2026.

Investiția RE-C02-i06: Facilități de cazare pentru studenți la prețuri accesibile

Obiectivul acestei investiții este de a crește oferta națională de cazare pentru studenți la prețuri accesibile, deoarece aceasta rămâne unul dintre cele mai mari obstacole în calea accesului la învățământul terțiar. Aceste facilități contribuie la reducerea costurilor directe ale studenților și ale familiilor acestora, cu un accent deosebit pe elevii cei mai vulnerabili din punct de vedere social și economic. Oferta existentă sprijină doar o mică parte (aproximativ 10 %) din studenții care au nevoie de cazare, în contextul unei creșteri semnificative a costurilor cu locuința, în special în cele mai mari centre urbane, unde sunt concentrate instituțiile de învățământ superior.

Investiția constă în furnizarea a 15 000 de paturi suplimentare pentru studenți prin construirea de noi clădiri, reabilitarea clădirilor existente și modernizarea și extinderea unităților de cazare pentru studenți existente.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

B.4.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

C. COMPONENTA 3: Răspunsuri sociale

Portugalia se confruntă de mulți ani cu provocări demografice și socioeconomice dificile, care au fost amplificate de pandemia de COVID-19. Această componentă a planului portughez de redresare și reziliență abordează următoarele provocări: îmbătrânirea demografică, drepturile persoanelor cu handicap și ale altor persoane dependente și situațiile de sărăcie și excluziune socială în rândul comunităților și grupurilor defavorizate.

În acest context, această componentă abordează provocările legate de politica socială structurală și deficitele în ceea ce privește acoperirea serviciilor sociale pentru populațiile/regiunile aflate în dificultate, atât în Portugalia continentală, cât și în regiunile autonome Azore și Madeira.

Principalele obiective ale politicii sunt următoarele: (i) îmbunătățirea structurilor de asistență socială și asigurarea unei mai bune acoperiri teritoriale; (ii) consolidarea și extinderea rețelei de răspunsuri sociale cu soluții inovatoare și proiecte-pilot și intervenții; (iii) dezvoltarea unor noi răspunsuri de sprijin la nivelul comunității, contribuind la promovarea unei vieți independente, la prevenirea dependenței și la elaborarea de răspunsuri pentru neinstituționalizare, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; (iv) asigurarea accesibilității pentru persoanele cu handicap la o viață favorabilă incluziunii și participarea în societate și în economie; și (v) promovarea eradicării sărăciei prin elaborarea unei strategii naționale atotcuprinzătoare, axată pe comunitățile cele mai vulnerabile și mai dezavantajate.

Componenta sprijină abordarea Recomandării specifice fiecărei țări privind consolidarea rezilienței sistemului de sănătate și asigurarea accesului egal la servicii de sănătate și de îngrijire pe termen lung de calitate (recomandarea specifică țării 1/2020). În plus, acesta contribuie la abordarea recomandării specifice fiecărei țări cu privire la îmbunătățirea eficacității și a caracterului adecvat al plasei de siguranță socială și la îmbunătățirea nivelului de competențe al populației (recomandarea specifică țării 2/2019) și la garantarea unui nivel suficient de protecție socială și de sprijin pentru venit, precum și la asigurarea accesului egal la educație și formare de calitate (recomandarea specifică țării 2/2020). Componenta sprijină în mod indirect și abordarea recomandării specifice țării privind direcționarea investițiilor asupra tranziției verzi și a celei digitale (recomandarea specifică țării 3/2020).

Se preconizează că această componentă va contribui atât la tranziția verde, cât și la cea digitală. Proiectele legate de construirea, extinderea și renovarea facilităților de răspuns social se axează pe eficiența energetică, pe utilizarea energiei din surse regenerabile pentru autoconsum și pe reducerea costurilor cu energia și combustibilul. Se includ dimensiuni de mediu, prin promovarea unor noi construcții cu standarde înalte de eficiență energetică. În plus, entitățile implicate sunt echipate cu vehicule ușoare cu emisii scăzute. În cele din urmă, această componentă include măsuri care sporesc utilizarea instrumentelor digitale, în special de către serviciile sociale care oferă sprijin persoanelor în vârstă și de către guvern prin crearea de instrumente TIC și servicii electronice destinate persoanelor cu handicap.

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice ale DNSH (2021/C58/01).

Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma RE-r05: Reforma infrastructurilor și a furnizării de răspunsuri sociale

Obiectivul acestei măsuri este de a extinde, a actualiza și a reabilita rețeaua de servicii sociale și facilitățile oferite de instituțiile sociale publice și private. Măsura vizează grupurile deosebit de vulnerabile din punct de vedere economic, social și sanitar, cum ar fi persoanele și familiile sărace sau cu venituri mici, persoanele în vârstă și persoanele aflate în situație de dependență, persoanele cu handicap, copiii și tinerii. În plus, intervențiile integrate de asistență medicală și socială prevăzute de această măsură promovează autonomia persoanelor dependente prin reabilitarea și reintegrarea socială a acestora, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 1 și cu Strategia europeană pentru perioada 2021­2030 privind drepturile persoanelor cu handicap 2 și cu Cartea verde privind îmbătrânirea - Promovarea solidarității și a responsabilității între generații 3 .

Această reformă constă în lansarea Programului de nouă generație de echipamente și răspunsuri sociale prin intrarea în vigoare a simplificării regimului de instalare a echipamentelor sociale. Programul se axează pe măsuri precum:

-Îmbunătățirea asistenței sociale și a serviciilor personalizate furnizate în centrele de îngrijire rezidențială pentru persoanele în vârstă (ERPI), în urma unei evaluări a nevoilor;

-Promovarea acordării de licențe și/sau regularizării ERPI în afara sistemului oficial;

-Revizuirea cadrului legislativ pentru autorizarea facilităților sociale;

-Promovarea unor răspunsuri sociale inovatoare, cum ar fi locuințele colaborative la scară mică;

-Dezvoltarea unui model inovator de sprijin pentru locuințe;

-Consolidarea sprijinului social pentru persoanele aflate într-o situație de izolare socială, prin crearea unor echipe multidisciplinare și a unui mecanism de cartografiere și monitorizare a situațiilor vulnerabile din punct de vedere social (proiecte sociale radar);

-Creșterea nivelului forței de muncă și a calității serviciilor oferite de răspunsurile sociale, în special în teritoriile cu niveluri scăzute de acoperire;

-Consolidarea serviciilor sociale și a sprijinului pentru persoanele cu handicap sau dependente și promovarea autonomiei și a vieții independente a acestora.

Investiția RE-C03-i01 — Noua generație de echipamente și răspunsuri sociale contribuie la punerea în aplicare a reformei.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2021.

Reforma RE-r06: Strategia națională pentru incluziunea persoanelor cu handicap 2021-2025

Obiectivul acestei măsuri este de a facilita și de a aprofunda incluziunea persoanelor cu handicap în toate domeniile vieții, de a promova autonomia, independența și autodeterminarea acestora, precum și de a asigura șanse egale pentru toți cetățenii, indiferent de capacitățile acestora.

Această reformă constă în adoptarea Strategiei naționale pentru incluziunea persoanelor cu handicap 2021-2025. Strategia reflectă angajamentele Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap 4 și permite lansarea unui set de măsuri, cum ar fi:

-Reformularea cadrului de reglementare actual ori de câte ori este necesar;

-Reformularea sistemului de evaluare și certificare a handicapului;

-Un diagnostic cuprinzător al persoanelor cu handicap prin dezvoltarea unor sisteme de colectare a datelor și de monitorizare a indicatorilor pentru a sprijini procesul decizional;

-Intervenții în spațiile publice pentru a facilita accesul persoanelor cu handicap;

-Adaptarea sistemelor de formare, de ocupare a forței de muncă și de calificare pentru persoanele cu handicap;

-Dezvoltarea unor servicii sociale inovatoare și a unor abordări bazate pe comunitate;

-Participarea persoanelor cu handicap la activități sportive, culturale și recreative.

-Extinderea modelului de sprijin pentru o viață independentă, care oferă asistență personală persoanelor cu handicap;

Investiția RE-C03-i02: Accesibilitate 360° și RE-C03-i05: Platformă și acces, precum și investiția RE-C01-i02: National Network of Integrated Continued Care and National Network of Palliative Care (Rețeaua Națională de Asistență Continuă Integrată și Rețeaua Națională de Asistență Paliativă) contribuie la implementarea reformei.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2021.

Reforma RE-r07: Contractarea programelor de sprijin integrat pentru comunitățile defavorizate din zonele metropolitane

Obiectivul acestei măsuri este combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în cele mai dezavantajate municipalități din zonele metropolitane Lisabona și Porto.

Această reformă constă într-un set de acțiuni-pilot integrate care urmează să fie dezvoltate în urma unei evaluări și a identificării nevoilor specifice ale comunității. În urma acestei faze de diagnosticare, intervențiile integrate sunt concepute și se concentrează asupra a două domenii principale:

-Intervențiile în spațiile publice și infrastructurile sociale, cum ar fi creșele și școlile primare, unitățile de asistență medicală și facilitățile pentru evenimente sociale și culturale, ateliere și/sau cursuri de formare, precum și

-Intervențiile de natură intangibilă pentru promovarea coeziunii sociale, cum ar fi implicarea activă a comunităților în conceperea și punerea lor în aplicare, promovarea spiritului antreprenorial al întreprinderilor mici cu sediul la nivel local, conceperea de proiecte de combatere a eșecului școlar și a abandonului școlar, oferirea de formare profesională și promovarea sportului.

Această reformă va fi susținută și structurată în conformitate cu prima Strategie națională de combatere a sărăciei (ENCP) a Portugaliei și cu intervențiile tematice pentru grupuri specifice identificate în aceasta.

Reforma va fi pusă în aplicare prin investiții RE-C03-i06 — Operațiuni integrate în comunitățile defavorizate din zonele metropolitane Lisabona și Porto.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 31 decembrie 2021.

Reforma RE-r08: Strategia națională de combatere a sărăciei

Obiectivul acestei măsuri este combaterea sărăciei prin dezvoltarea unei abordări multidimensionale, integrate, pe termen mediu și lung.

Reforma constă în adoptarea Strategiei naționale de combatere a sărăciei (PENP). Strategia oferă cadrul pentru intervențiile tematice care vizează grupuri specifice, de la copii la persoane în vârstă, inclusiv grupurile cele mai vulnerabile. Aceasta stabilește condițiile pentru elaborarea și punerea în aplicare a unor politici integrate axate pe specificul excluziunii sociale și al sărăciei la nivel local. În plus, acesta mandatează, de asemenea, crearea unui cadru unic de monitorizare pentru indicatorii referitori la sărăcie.

Investiția RE-C03-i06 — Operațiuni integrate în comunitățile defavorizate din zonele metropolitane Lisabona și Porto contribuie la punerea în aplicare a reformei.

Jalonul legat de punerea în aplicare a reformei se finalizează până la 30 septembrie 2021.

Investiția RE-C03-i01: Noua generație de echipamente și răspunsuri sociale

Obiectivul acestei măsuri este modernizarea și extinderea rețelei de servicii de asistență socială pentru a dezvolta metode mai eficiente de furnizare a serviciilor, pentru a obține o acoperire teritorială mai largă la nivel național și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale profesioniștilor din aceste structuri și calitatea asistenței acordate utilizatorilor.

Această investiție constă în:

-renovarea și extinderea facilităților existente ale serviciilor sociale și construirea unora noi, cum ar fi creșele, structurile rezidențiale pentru persoanele în vârstă (ERPI) și centrele pentru activități și responsabilizare pentru incluziune (CACIS);

-extinderea rețelelor de răspuns social ale Rezidențelor Autonome (ReTVAI) și ale serviciilor de asistență la domiciliu, prin creșterea numărului de utilizatori care ar putea fi acoperiți;

-extinderea rețelei de răspunsuri sociale cu noi tipologii, cum ar fi colocuințele;

-achiziționarea de echipamente tehnice și digitale, inclusiv achiziționarea de vehicule electrice, precum și

-lansarea unui proiect-pilot numit „radar social”, care vizează testarea, la nivel național, a unui model aproape proactiv și inovator de sprijin social. Acest model a fost deja testat în municipalitatea Lisabona, acoperind un singur grup-țintă (persoane în vârstă), iar acum este destinat să acopere întregul continent cu un domeniu de aplicare mai larg în ceea ce privește grupul-țintă (orice persoană expusă riscului de excluziune socială, cu sprijin social și/sau familial insuficient). Proiectul include identificarea și cartografierea nevoilor, promovarea participării civice, promovarea utilizării instrumentelor digitale și informatice pentru accesarea serviciilor comunitare de bază și promovarea sportului. În acest scop, vor fi create 278 de echipe de intervenție socială în municipalitățile din Portugalia continentală. Echipele au responsabilitatea de a identifica persoanele în vârstă și alte persoane vulnerabile expuse riscului de excluziune socială și de a oferi sprijin în funcție de nevoile lor individuale.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 martie 2026.

Investiția RE-C03-i02: Accesibilitate 360°

Obiectivul acestei măsuri este de a îmbunătăți condițiile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap în spațiile publice, clădirile publice și locuințele, pe întreg teritoriul.

Această investiție este pe deplin conformă cu Strategia europeană pentru drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 5 și constă în trei componente:

-Programul public de intervenție privind căile ferate 2021-2025 (PIVP), care include operațiuni și lucrări de construcții pe o suprafață de cel puțin 200 000 m² de spațiu public, cum ar fi trotuarele și parcurile;

-Programul de intervenție în clădirile publice 2021-2025 (PIEP), care include operațiuni și lucrări de construcție în cel puțin 1 500 de clădiri de servicii publice, precum și

-Programul de intervenție pentru locuințe 2021-2025 (PIH), care include lucrări de renovare și de construcție în cel puțin 1 000 de locuințe existente ale persoanelor cu handicap.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția RE-C03-i03-RAM: Consolidarea răspunsurilor sociale în Regiunea Autonomă Madeira (ARM)

Obiectivul acestei măsuri este de a consolida rețeaua de servicii sociale în Regiunea Autonomă Madeira.

Această investiție constă în intervenții în centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă (ERPI) și în extinderea structurilor de asistență socială pentru persoanele fără adăpost. Aceste intervenții includ construirea de noi instalații și renovarea și modernizarea instalațiilor existente, precum și achiziționarea echipamentelor tehnice, digitale și informatice necesare, inclusiv achiziționarea de vehicule electrice pentru a facilita și a îmbunătăți raza de acțiune a profesioniștilor din domeniul serviciilor sociale din zonele îndepărtate.

Intervențiile includ renovarea și extinderea structurilor rezidențiale destinate persoanelor în vârstă, care sunt destinate locuințelor persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani care nu pot rămâne în locuința lor. De asemenea, acestea pot găzdui persoane adulte cu vârsta sub 65 de ani, în situații excepționale justificate în mod corespunzător.

Printre intervențiile care vizează persoanele fără adăpost se numără crearea de recepții pe timp de noapte pentru a aborda situațiile de urgență și pentru a oferi cazare, crearea de săli de baie și spălătorii pentru a promova igiena personală, renovarea spațiilor pentru a oferi mese și activități de tip atelier în vederea dezvoltării aptitudinilor și competențelor sociale în rândul beneficiarilor.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 30 septembrie 2025.

Investiția RE-C03-i04-RAA: Punerea în aplicare a Strategiei regionale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale — rețele de sprijin social (ARA)

Obiectivul acestei măsuri este de a pune în aplicare prioritățile Strategiei regionale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale 2018-2028 (ERCPES) a Regiunii Autonome Azore. În strategie au fost definite patru priorități strategice, care se completează reciproc:

-P1 — Asigurarea unui proces complet și incluziv de dezvoltare pentru toți copiii și tinerii de la începutul vieții;

-P2 — Consolidarea coeziunii sociale în regiune;

-P3 — Promovarea intervenției teritorializate, precum și

-P4 — Asigurarea unei cunoașteri adecvate a fenomenului sărăciei în regiune.

Această investiție constă într-un set de măsuri care sporesc accesul copiilor și al tinerilor la serviciile sociale și educaționale și consolidează coeziunea socială prin sprijinirea familiilor aflate în dificultate și a persoanelor cu handicap în vederea integrării lor în societate și pe piața forței de muncă. Aceste măsuri includ, printre altele, crearea unor puncte de sprijin pentru studii pentru a combate abandonul școlar timpuriu, subvențiile pentru gospodăriile cu venituri reduse, ca stimulent pentru promovarea participării preșcolare și a grădinițelor, construirea a două creșe și crearea de locuri suplimentare (fizice) în creșe și centre de zi, crearea de noi locuri pentru persoanele cu handicap în centrele pentru activități profesionale, achiziționarea de mașini pentru reînnoirea parcului auto Instituições Particulares de Solidariedade Social și formarea pentru familiile acoperite de piața muncii pentru a le oferi acestora competențe suplimentare în domeniul social.

În cele din urmă, această investiție include, de asemenea, lansarea unui program-pilot intitulat „Îmbătrânirea acasă”, care vizează promovarea îngrijirii non-instituționale a persoanelor în vârstă și/sau a persoanelor cu handicap.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția RE-C03-i05: Platformă + acces

Obiectivul acestei măsuri este de a stimula incluziunea persoanelor cu handicap prin punerea la dispoziție a unui set de instrumente și servicii digitale de informare pentru a facilita tendința către nevoile lor și a le facilita participarea în societate.

Investiția constă în cinci programe:

-Georeferențierea amplasării și a condițiilor de accesibilitate ale clădirilor publice;

-Sisteme globale de informare și poziționare interioară (GPS) pentru clădirile publice mari și care să permită includerea clădirilor private;

-Georeferențierea spațiilor de parcare pentru persoanele cu mobilitate redusă;

-O platformă digitală de informare;

-Crearea unui centru de apel pentru interpretarea limbajului semnelor din Portugalia.

Aceste programe sunt concepute pentru a oferi soluții de georeferențiere a condițiilor de accesibilitate pe drumurile publice, clădirile publice și private și locurile de parcare pentru persoanele cu mobilitate redusă, pentru a crea o platformă digitală de informare care să agrege și să simplifice informațiile privind legislația relevantă și să sprijine resursele pentru persoanele cu handicap și să ofere cetățenilor surzi un centru de primire care să garanteze interpretarea în timp real în limbajul semnelor din Portugalia (LGP) în întreaga administrație publică.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția RE-C03-i06: Operațiuni integrate în comunitățile defavorizate din zonele metropolitane Lisabona și Porto

Obiectivul acestei măsuri-pilot ample și inovatoare este combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în cele mai dezavantajate municipalități din zonele metropolitane Lisabona și Porto. Cu condiția ca intervențiile să aibă succes, acestea pot fi extinse.

Această investiție constă într-un set de acțiuni legate de nevoile specifice ale acestor municipalități. Aceste acțiuni includ responsabilizarea comunităților, dezvoltarea unor abordări noi și inovatoare pentru coeziunea socială și intervenții în domeniul spațiului public, al infrastructurilor sociale și sportive și al locuințelor. Principalele obiective ale acestor acțiuni sunt următoarele:

-Promovarea sănătății și a calității vieții comunităților prin sprijinirea proiectelor prezentate de asociații ale autorităților locale, ONG-uri, mișcări civice și organizații ale locuitorilor, autorități sanitare sau alte organisme publice;

-Modernizarea fizică a spațiului public și a infrastructurii sociale, de sănătate, locative sau sportive;

-Regenerarea zonelor defavorizate din punct de vedere social, promovarea coeziunii sociale în zonele metropolitane;

-Încurajarea spiritului antreprenorial al întreprinderilor mici, cu sediul la nivel local;

-Îmbunătățirea accesului la sănătate și combaterea dependențelor;

-Dezvoltarea unor programe de îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate;

-Conceperea de proiecte de combatere a eșecului școlar și a abandonului școlar;

-Îmbunătățirea calificării adulților și certificarea competențelor acestora;

-Diagnosticarea nevoilor populației și dezvoltarea alfabetizării adulților, învățarea limbii portugheze și programele de incluziune digitală;

-Formare profesională și politici de promovare a capacității de inserție profesională adaptate realităților și dinamicii locale;

-Accesul la cultură și creativitate și valorificarea interculturalității;

-Încurajarea participării comunității la gestionarea programului în sine;

-Capacitarea actorilor locali în cadrul rețelelor de parteneriat;

-Soluții de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale;

-Promovarea sportului ca unul dintre instrumentele sociale care reunesc membrii comunității, promovează valorile și combat inegalitățile sociale;

-Cetățenia și accesul la drepturi și participarea civică.

Pentru a se asigura că măsura respectă Orientările tehnice privind principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate cuprinse în termeni de referință pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte exclud următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea în aval 6 ; (ii) activitățile din cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) care ating emisii de gaze cu efect de seră preconizate care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 7 ; (iii) activități legate de depozitele de deșeuri 8 , incineratoare și instalații de tratare mecanic­biologică 9 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul impune ca numai activitățile care respectă legislația UE și națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

C.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

D. COMPONENTA 4: Cultura

Componenta abordează atât provocările legate de efectele pandemiei de COVID-19, cât și problemele moștenite ca urmare a unei situații de lipsă cronică de resurse pentru întreținerea, renovarea și modernizarea instalațiilor și echipamentelor culturale.

Principalul obiectiv al componentei culturale este renovarea clădirilor și a monumentelor naționale; protecția tehnicilor și a profesiilor artizanilor; modernizarea infrastructurii tehnologice și a instalațiilor culturale; digitalizarea operelor de artă și a patrimoniului cultural și internaționalizarea, modernizarea și tranziția digitală a librăriilor și a editării de cărți.

Componenta contribuie la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări pentru a lua toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, pentru a susține economia și pentru a sprijini redresarea acesteia (recomandarea specifică țării 1/2020); și sprijinirea utilizării tehnologiilor digitale pentru a stimula competitivitatea întreprinderilor (recomandarea specifică țării 2/2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu afectează în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și de măsurile de atenuare stabilite în plan în conformitate cu Orientările tehnice privind principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Investiția RE-C04-i01: Rețelele culturale și tranziția digitală

Obiectivul măsurii este modernizarea infrastructurii tehnologice a instalațiilor culturale publice, promovând tranziția digitală a acestora. Mai precis, aceasta implică conservarea viitoare a operelor de artă și a patrimoniului cultural; îmbunătățirea experienței culturale; creșterea cererii de activități culturale și atragerea unui public nou, în special a noilor generații. Se preconizează că reziliența sectorului va crește prin promovarea unor noi modele de afaceri, cum ar fi abonamentele și streamingul; și sprijinirea zonelor culturale cu o componentă tehnologică puternică, cum ar fi producția de filme 3D.

Această investiție constă în următoarele intervenții:

-modernizarea infrastructurii tehnologice a instalațiilor culturale

oachiziționarea de echipamente informatice, crearea de biblioteci mobile online, sisteme de informații și cataloage integrate pentru 239 de biblioteci publice

oInstalarea acoperirii wifi în 50 de muzee, palate și monumente

oachiziționarea de echipamente de proiecție digitală și video pentru 155 de teatre și centre de artă contemporană publice

omodernizarea tehnologică și menținerea laboratoarelor publice;

omodernizarea tehnologică a Arhivei Naționale a Imaginilor mobile (ANIM);

oinstalarea Arhivei Naționale de Sound.

-digitalizarea și virtualizarea colecțiilor Direcției Generale Cărți, Arhive și Biblioteci (DGLAB), Biblioteca Națională Portugheză, Biblioteca Publică Évora, Cinemateca, colecțiile aflate sub conducerea Direcției Generale pentru Patrimoniul Cultural (DGPC) și Direcțiile regionale ale culturii:

odigitalizarea și virtualizarea colecțiilor bibliotecilor publice (20 000 000 de imagini);

odigitalizarea și virtualizarea colecțiilor de arhive naționale (19 500 000 de documente);

odigitizarea a 500 de înregistrări ale muzeelor publice;

ovizite virtuale la muzee, precum și

odigitizarea a 1 000 de filme (Cinematheque).

oInternaționalizarea, modernizarea și tranziția digitală a cărților și a autorilor:

osprijin pentru traducerea cărților în limbi străine

osprijin pentru traducerea și/sau editarea operelor literare, inclusiv a cărților audio și a cărților electronice.

osprijinirea modernizării și a tranziției digitale a librăriilor pentru achiziționarea de echipamente și tehnologie;

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

Investiția RE-C04-i02: Patrimoniul cultural

Obiectivul acestei măsuri este renovarea instalațiilor culturale clasificate drept patrimoniu cultural. Unul dintre obiectivele principale este adaptarea acestor instalații la noile standarde de mediu. Aceasta implică măsuri precum reducerea consumului de energie primară al clădirilor, împreună cu intervenția în parcurile verzi istorice cu floră și faună unice pentru a promova adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora printr-o reutilizare eficientă a apei pentru irigații.

Această investiție constă în următoarele intervenții:

-crearea unui registru de informații și documente privind producția artizanală națională, identificarea și cartografierea materiilor prime;

-Instalarea laboratoarelor și a rutelor inițiativei Centrului tehnologic „Saber Fazer” (protecția tehnicilor și profesiilor artizanilor), inclusiv comercializarea produselor;

-Crearea unui catalog de activități (pedagogice și informative privind tehnicile tradiționale) desfășurate în Centrul tehnologic „Saber Fazer”;

-finalizarea lucrărilor în muzee, monumente, palate de stat și teatre naționale, care implică renovarea și/sau recalificarea.

Punerea în aplicare a investiției se finalizează până la 31 decembrie 2025.

D.2.    Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil