COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 17.2.2021

JOIN(2021) 3 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU EMPTY

privind consolidarea contribuției UE la multilateralismul bazat pe norme

I.Introducere

Lumea noastră se află într-o perioadă de tranziție, marcată de mari schimbări geopolitice și în materie de putere economică. Actorii emergenți creează noi dinamici. Relațiile dintre marile puteri sunt din ce în ce mai conflictuale și unilaterale. Sunt în joc viziuni și agende concurente privind ordinea mondială, care pun în discuție normele și organizațiile multilaterale consacrate. Cu toate acestea, pentru a răspunde provocărilor mondiale din ce în ce mai mari este nevoie de o guvernanță multilaterală consolidată și de o cooperare internațională bazată pe norme.

Actualele rivalități geopolitice au impact negativ asupra eforturilor de promovare a păcii și de prevenire a conflictelor: acestea îngreunează acțiunile umanitare, subminează încrederea și complică furnizarea bunurilor publice mondiale. Principiile de bază ale dreptului internațional, drepturilor omului, democrației și statului de drept sunt contestate. Instituțiile existente care susțin astfel de valori sunt mult prea des ocolite sau utilizate în mod necorespunzător pentru interese naționale sau ideologice înguste. Actorii nestatali puternici, inclusiv platformele digitale și societățile multinaționale, au devenit fasonatori ai normelor internaționale în afara canalelor consacrate. Cetățenii se simt din ce în ce mai înstrăinați de orice nivel de guvernanță. Rezultatul este o lume mai imprevizibilă și mai inechitabilă.

Criza COVID-19 a ilustrat, cu toate acestea, nevoia de soluții multilaterale: o amenințare mondială majoră a creat dinamica necesară pentru un răspuns mondial coordonat la criză. Pe parcursul anului 2020, forurile și organizațiile internaționale au coordonat răspunsul mondial, asigurând obținerea de rezultate tangibile, cum ar fi Acceleratorul accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 (ACT-A) și mecanismul său COVAX sau Planul de acțiune al G20 pentru a răspunde pandemiei 1 .

Prin însăși natura sa, multilateralismul este supus unei adaptări continue. Este un sistem complex, dar aduce beneficii tangibile tuturor. Printre realizările importante și durabile se numără instrumentele internaționale din domeniul drepturilor omului și al dreptului umanitar, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare și normele care reglementează comerțul și investițiile internaționale. Deciziile noii administrații a SUA de a readera la Acordul de la Paris și de a rămâne în Organizația Mondială a Sănătății sunt măsuri binevenite care vor asigura, în ansamblu, o dinamică pozitivă pentru realizarea unor obiective multilaterale ambițioase în următorii ani.

Această lume multipolară reprezintă o provocare majoră și urgentă, căreia UE îi poate face față cu succes, dacă îndeplinește două condiții. UE trebuie să devină mai asertivă având în vedere natura mai tranzacțională a sistemului mondial și, de asemenea, să construiască și să consolideze coaliții de parteneri care au aceeași viziune asupra priorităților-cheie. Multilateralismul a fost și va rămâne principiul fundamental al UE, întrucât reprezintă cel mai eficace mijloc de a guverna relațiile mondiale în mod reciproc avantajos. Dar nu putem fi multilateraliști singuri sau numai de dragul multilateralismului. Multilateralismul trebuie să fie eficace, echitabil și să conducă la rezultate care să servească interesele și valorile atât ale UE, cât și ale lumii. Aceasta înseamnă că UE trebuie să fie fermă în ceea ce privește principiile sale și să dea dovadă de suplețe în conduita sa.

Prin urmare, prezenta comunicare comună:

·definește mai clar ceea ce dorește UE pentru sistemul multilateral și de la acesta,

·stabilește modul în care UE poate realiza ceea ce dorește prin întărirea sistemului și a capacității acestuia de a produce rezultate și

·arată ce poate face UE pentru a-și valorifica forța cu mai multă eficacitate.

Ce dorește UE: UE dorește să promoveze pacea și securitatea mondială și să apere drepturile fundamentale, valorile universale și dreptul internațional, care constituie piatra de temelie a relațiilor de cooperare dintre țări și popoare. Uniunea va continua să se plaseze în prima linie a răspunsului la crizele existențiale care amenință umanitatea, și anume criza climatică și criza biodiversității, fapt care va orienta, de asemenea, modul nostru de a aborda sistemul multilateral. UE intenționează să promoveze soluții de cooperare pentru „a reconstrui mai bine”, consolidând redresarea mondială, combătând inegalitățile, promovând dezvoltarea durabilă și sănătatea publică, tranziția digitală și tranziția verde, inclusiv tranziția către o energie curată, și apărând drepturile omului și statul de drept. Aceste eforturi sunt compatibile cu o abordare bazată pe interese în mai mare măsură.

Cum poate realiza UE ceea ce dorește: Ordinea multilaterală trebuie revigorată pentru a o adapta scopului său, astfel încât să poată face față provocărilor mondiale și geopoliticii secolului XXI. Pentru a-și păstra legitimitatea, aceasta trebuie să răspundă cererilor crescânde ale cetățenilor în ceea ce privește transparența, calitatea, incluziunea și capacitatea de a produce rezultate. UE și statele sale membre sunt și vor rămâne susținători fermi ai ordinii internaționale care se bazează pe norme și în centrul căreia se află ONU. Cu toate acestea, lumea nu mai seamănă cu cea de acum 75 de ani, când a fost înființată ONU. Procesul inițiat la reuniunea la nivel înalt „UN at 75” (ONU la 75 de ani) din septembrie 2020 2 oferă ocazia de a revigora multilateralismul, astfel încât acesta să producă rezultate într-un mod mai eficace și mai incluziv. UE ar trebui să se implice activ în susținerea procesului de reflecție în acest sens al Secretarului General al ONU („Agenda noastră comună”). UE ar trebui, de asemenea, să promoveze modernizarea ambițioasă a unor instituții-cheie, precum OMC și OMS, și să conducă eforturile de elaborare a unor noi norme mondiale, standarde internaționale și cadre de cooperare în domenii precum cel digital, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială și alte tehnologii noi.

Ce poate face UE: UE trebuie să elaboreze o abordare mai strictă și strategică a angajamentului său multilateral și să contribuie la o reformă eficace a instituțiilor multilaterale. Acest lucru necesită mecanisme de coordonare mai eficiente între UE și statele sale membre în ceea ce privește prioritățile comune, precum și o mai mare dorință de a valorifica forța colectivă a UE pentru a promova în străinătate valorile și prioritățile acesteia. UE își va valorifica cu mai multă eficacitate puterea de reglementare, piața unică și economia socială de piață, poziția de primă superputere comercială a lumii și relevanța monedei euro 3 . UE își va consolida poziția de lider și va utiliza mai bine capacitatea sa de a coagula forțe, a media cu onestitate și a construi legături. Punctele forte ale UE din domeniul democrației și al reglementării sunt atuuri care pot ajuta la edificarea unei lumi mai bune, în timp ce credibilitatea sa ca actor al păcii și structurile sale de securitate și de apărare pot contribui la sprijinirea eforturilor multilaterale de menținere, susținere și consolidare a păcii.

Un angajament mondial fructuos presupune, de asemenea, necesitatea ca UE să aprofundeze parteneriatele și alianțele cu țările terțe, cu organizațiile multilaterale și regionale, precum și cu alți parteneri, în special cu cei cu care împărtășește valorile democratice și prioritățile. Însă UE va căuta, pentru fiecare chestiune, un teren comun de înțelegere și cu alte părți, nu în ultimul rând în ceea ce privește bunurile publice mondiale.

Creșterea capacității UE de a se impune ca actor mondial înseamnă asigurarea coerenței dintre acțiunile externe ale UE și politicile sale interne. O voce unită și coerentă a UE în forurile mondiale este esențială pentru maximizarea rolului și a influenței sale. UE trebuie să „obțină rezultate unită” pentru a „reuși unită”.

II.Un sistem multilateral „adecvat scopului” 

Interesele strategice ale UE în sistemul multilateral au două aspecte. Pe de o parte, UE trebuie să definească mai bine prioritățile pe care dorește să le urmărească în sistemul multilateral. Pe de altă parte, un sistem multilateral care funcționează bine constituie în sine un interes strategic al UE.

1.    Direcționarea agendei multilaterale a UE („ce dorește UE”)

UE trebuie să definească priorități și obiective strategice mai clare pentru acțiunile sale multilaterale. Acest lucru este perfect compatibil cu o orientare multilaterală, întrucât principiile care stau la baza Uniunii Europene sunt aceleași cu cele ale Organizației Națiunilor Unite. UE susține cu fermitate supremația legii la nivel internațional și agendele universale stabilite în Organizația Națiunilor Unite și în afara acesteia, cum ar fi drepturile omului și egalitatea de gen, Agenda 2030 și obiectivele sale de dezvoltare durabilă, cadrul mondial privind biodiversitatea și Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Acestea continuă să orienteze acțiunile UE, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

(I)Îmbunătățirea securității la nivel mondial

Într-o lume în care tensiunile geopolitice sunt în creștere și se înmulțesc conflictele și amenințările la adresa stabilității internaționale și regionale, UE are tot interesul să își intensifice eforturile de prevenire a conflictelor, de promovare a păcii și a securității, de susținere a valorilor fundamentale și de consolidare a capacității sale de a acționa, împreună cu alți parteneri. UE se bazează în mare măsură pe stabilitatea și buna guvernanță mondială, pe dezvoltarea durabilă, pe fluxurile comerciale și lanțurile de aprovizionare neîngrădite, precum și pe libera circulație a ideilor și a cunoștințelor.

Prin influența sa politică și prin politicile și instrumentele sale financiare, UE contribuie, inclusiv în cadrul politicii sale externe și de securitate comune, la menținerea păcii și securității internaționale, în conformitate cu Carta ONU. În concordanță cu eforturile ONU, UE urmează o abordare integrată în materie de conflicte și crize, de la prevenirea conflictelor până la gestionarea crizelor și consolidarea păcii 4 .

De asemenea, UE cooperează îndeaproape cu ONU și cu alți parteneri în vederea combaterii terorismului la nivel mondial 5 , a extremismului violent, a criminalității organizate și a criminalității informatice transnaționale 6 , a spălării banilor și a finanțării terorismului. În acest context, UE ar trebui, prin urmare, să utilizeze toate instrumentele sale relevante, identificate în Strategia UE privind uniunea securității.

Pentru a menține pacea și stabilitatea, precum și ordinea multilaterală la nivel regional, UE ar trebui să își consolideze în continuare parteneriatele cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Consiliul Europei și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum și cu alte organizații regionale, cum ar fi Uniunea Africană (UA), Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene (CELAC) și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).

În același timp, UE ar trebui să fie o forță motrice pentru acțiunile ONU desfășurate ca răspuns la conflictele care afectează civilii și amenință securitatea și stabilitatea mondială. La definirea următorului set de priorități UE-ONU în ceea ce privește operațiunile de pace și gestionarea crizelor pentru perioada 2022-2024, UE se va concentra, în principal, pe abordarea consecințelor schimbării contextului mondial și pe intensificarea cooperării în domeniul unor amenințări precum schimbările climatice și degradarea mediului.

Este esențial ca toți membrii comunității internaționale să susțină și să îmbunătățească punerea în aplicare a normelor internaționale privind controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, asigurându-se, în același timp, că țin pasul cu noile evoluții tehnologice. În acest scop, UE va juca un rol activ în apărarea intereselor sale de securitate, care se întemeiază pe acorduri multilaterale. Uniunea va consolida realizările Planului comun de acțiune cuprinzător cu Iranul, care constituie un pilon esențial al arhitecturii mondiale de neproliferare 7 .

UE este un aliat natural al ONU și al organizațiilor regionale (cum ar fi Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) în eforturile de susținere a democrației și de promovare și protecție a drepturilor omului, a libertăților fundamentale 8 și a respectării demnității umane, inclusiv a egalității de gen 9 , a drepturilor copilului 10 și a drepturilor persoanelor LGBTIQ 11 . UE va apăra și promova aceste principii și se va opune tentativelor de subminare a lor. Uniunea se va opune oricărei încercări de a reveni asupra principiului conform căruia toate drepturile omului sunt universale, indivizibile, interdependente și intercorelate. UE se va alătura tuturor celor care susțin democrația, accesul la justiție și instituțiile responsabile și incluzive.

Politica și acțiunile umanitare ale UE se bazează pe rolul central de coordonare al ONU în situații de urgență. Legătura dintre ajutorul umanitar, dezvoltare și pace este un concept esențial al UE, coerent cu poziția sa de prim donator și decident politic în domeniul ajutorului pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar 12 . UE va rămâne un apărător fervent al dreptului internațional umanitar, al accesului neîngrădit la persoanele aflate în dificultate și al furnizării ajutorului umanitar pe baza principiilor.

(II)A reconstrui mai bine

Pandemia de COVID-19 a arătat cât de intercorelate sunt provocările mondiale. Sistemul mondial de sănătate este la fel de puternic ca veriga sa cea mai slabă. Combaterea la nivel mondial a sărăciei, a inegalității, a schimbărilor climatice și a degradării mediului este o parte integrantă a eforturilor de evitare a viitoarelor pandemii și de asigurare a unei mai bune pregătiri.

Pe măsură ce lumea iese din această criză, UE subliniază necesitatea de a reconstrui mai bine și promovează în mod consecvent soluțiile multilaterale care se concentrează pe construcția unor sisteme durabile și reziliente – fie că este vorba despre sănătate, servicii de transport, lanțuri mondiale de aprovizionare sau acces la o educație de calitate cu costuri rezonabile – dar care oferă și cadre pentru investițiile verzi și cele digitale și asigură finanțarea dezvoltării durabile pe termen lung. Combaterea sărăciei și a inegalității la nivel mondial și susținerea dezvoltării umane sunt, de asemenea, o parte integrantă a eforturilor de asigurare a unei mai bune reziliențe în perspectiva unor viitoare crize de orice fel.

Ca răspuns la pandemie, UE a condus eforturile de solidaritate și de cooperare internațională, reunind lideri mondiali și societatea civilă în jurul unui eveniment dedicat angajării de fonduri pentru stimularea finanțării cercetării și a accesului just și echitabil la vaccinuri, metode de diagnosticare și tratamente împotriva COVID-19. UE colaborează îndeaproape cu Acceleratorul ACT și cu mecanismul COVAX pentru a asigura intensificarea în întreaga lume a elaborării, producției și furnizării echitabile de vaccinuri sigure împotriva COVID-19 și își va ajuta partenerii prin programele sale de asistență pentru dezvoltare. Reformarea și consolidarea Organizației Mondiale a Sănătății și a rolului acesteia în coordonarea acțiunilor din domeniul sănătății la nivel mondial, precum și punerea în aplicare a abordării „O singură sănătate” 13 sunt esențiale în acest sens.

Criza economică severă provocată de pandemie afectează progresele realizate pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Redresarea mondială trebuie să fie verde, digitală, incluzivă, justă și sustenabilă. Aceasta trebuie orientată către obiectivele de dezvoltare durabilă, obiectivele Acordului de la Paris, conservarea biodiversității, a mediului natural și a resurselor sale și combaterea poluării. Din acest motiv, Comisia a propus o Inițiativă pentru redresarea mondială care corelează investițiile și reducerea datoriilor cu Agenda 2030 pentru a asigura o cale post-COVID-19 cu adevărat transformatoare. UE lucrează deja la acțiuni multilaterale de promovare a finanțării durabile și a reducerii datoriilor în concordanță cu inițiativele existente, inclusiv cu Inițiativa G20 și a Clubului de la Paris privind suspendarea serviciului datoriei (ISSD) și cu noul Cadru comun pentru tratamentul datoriilor.

Redresarea economică este coerentă, de asemenea, cu justiția socială, protecția socială și munca decentă. Standardele internaționale din domeniul muncii stabilite în Organizația Internațională a Muncii asigură o bază verificată și fiabilă pentru redresarea incluzivă, dar se pot depune mai multe eforturi pentru promovarea ratificării în întreaga lume a convențiilor importante ale OIM 14 . O economie mondială care funcționează bine necesită, de asemenea, norme multilaterale, adaptate la realitățile secolului XXI, care permit un comerț deschis, echitabil și bazat pe norme și asigură condiții de concurență echitabile pentru toți actorii economici. Menținerea piețelor deschise, evitarea escaladării conflictelor comerciale și modernizarea normelor comerțului sunt esențiale pentru o redresare echitabilă și sustenabilă.

Pactul verde european este strategia de creștere a UE ce stabilește un model de creștere durabilă și de redresare mondială verde, care nu lasă pe nimeni în urmă. UE va continua, de asemenea, să încurajeze alte părți să își stabilească ambiții mai mari în materie de climă și să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris și ale altor acorduri de mediu, cum ar fi Convenția privind biodiversitatea, pentru a atinge neutralitatea climatică până la jumătatea secolului și a inversa tendința de declin al biodiversității până în 2030. Conferințele ONU ale părților privind biodiversitatea (COP15) și schimbările climatice (COP26) și Summitul ONU privind sistemele alimentare, care vor avea loc în 2021, vor reprezenta momente-cheie în acest sens.

În plus, Planul de investiții externe al UE 15 și noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) 16 reprezintă un impuls major pentru investiții, creștere și locuri de muncă sustenabile în țările partenere ale UE, sectorul privat fiind pe deplin implicat. Digitalizarea este un alt factor favorizant esențial pentru dezvoltarea durabilă și un spațiu de concurență strategică, dar și de guvernanță multilaterală inadecvată. Odată cu intrarea în „Deceniul digital”, în cooperarea și parteneriatele sale internaționale, UE va acorda prioritate transformării digitale. Prin urmare, UE va continua să pledeze insistent pentru adoptarea de standarde și abordări normative mondiale mai ambițioase în domeniul economiei digitale (a se vedea, de asemenea, p. 8). În acest sens, UE conduce eforturile mondiale de elaborare a unor legi adecvate scopului pentru toate serviciile digitale.

În sfârșit, o politică globală și bine gestionată în domeniul migrației este esențială pentru edificarea unei lumi mai echitabile și pentru aducerea unei contribuții la creștere, inovare și dinamism social. „Noul Pact privind migrația și azilul” al Comisiei 17 asigură o bază solidă pentru elaborarea unui răspuns sustenabil și pe termen lung la problemele gestionării migrației și azilului, întemeiat integral pe valorile europene și pe dreptul internațional și pus în practică prin parteneriate consolidate și reciproc avantajoase cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. Această activitate va fi desfășurată în mod cuprinzător și va ține seama de interesele UE și ale țărilor partenere. În calitate de lider mondial în domeniul relocării persoanelor care au nevoie de protecție internațională, UE va continua, de asemenea, să colaboreze cu ONU și cu țările partenere pentru intensificarea eforturilor mondiale în acest sens.

2.    Întărirea sistemului multilateral („cum poate realiza UE ceea ce dorește”)

Un sistem multilateral care funcționează bine constituie un interes strategic în sine al UE. Organizațiile multilaterale trebuie să rămână eficace în furnizarea de bunuri publice mondiale. UE ar trebui să sprijine în continuare reformele necesare ale instituțiilor multilaterale și modernizarea acestora. În iunie 2019, Consiliul a adoptat concluzii care stabilesc o abordare strategică pentru aducerea unei contribuții la consolidarea multilateralismului bazat pe norme și a instituțiilor sale: susținerea a ceea ce funcționează, reformarea a ceea ce trebuie schimbat și extinderea guvernanței mondiale la noi domenii.

UE va depune eforturi pentru a asigura un multilateralism cu adevărat incluziv, în care contează vocea societății civile, a sectorului privat, a partenerilor sociali și a altor părți interesate importante. Acest lucru este esențial pentru asigurarea relevanței și menținerea legitimității sistemului multilateral.

Susținerea normelor și a acordurilor internaționale

UE va susține punerea în aplicare a tuturor cadrelor internaționale esențiale care sunt aliniate la prioritățile sale sau la care este parte.

UE are tot interesul să se asigure de capacitatea Consiliului de Securitate al ONU de a-și îndeplini rolul în contextul tensiunilor geopolitice din ce în ce mai mari și al rivalităților care îi paralizează activitatea și îl împiedică să își îndeplinească responsabilitățile. UE recunoaște importanța unor eforturi active și consecvente de sensibilizare a membrilor Consiliului de Securitate. Cu respectarea deplină a tuturor principiilor relevante ale dreptului internațional, UE va susține și va pune în aplicare măsurile restrictive (sancțiunile) adoptate de Consiliul de Securitate al ONU, va continua să impună sancțiuni autonome, ori de câte ori va fi necesar, și va raporta în continuare periodic Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu ampla cooperare UE-ONU în domeniul păcii și al securității internaționale. UE va depune eforturi, de asemenea, pentru intensificarea rolului consultativ al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii, precum și a propriului său angajament față de acest organism.

UE va urmări să se asigure de capacitatea Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU de a acționa eficient, de a trata în mod eficace și credibil drepturile tematice relevante și situațiile din diverse țări și de a asigura sinergii cu alte foruri multilaterale din domeniul drepturilor omului. Pentru a proteja integritatea și independența mecanismelor ONU din domeniul drepturilor omului, UE va încuraja exercitarea unui mai mare control public asupra responsabilităților care revin membrilor Consiliului pentru Drepturile Omului, precum și organizarea la Adunarea Generală a ONU, împreună cu candidații la Consiliul pentru Drepturile Omului, a unor evenimente obligatorii dedicate angajării de fonduri.

UE va continua să susțină organismele internaționale judiciare, de arbitraj și de aplicare a legii care stau la baza ordinii internaționale bazate pe norme – în special Curtea Penală Internațională, arhitectura ONU în domeniul respectării drepturilor omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului – atât în ceea ce privește competența, cât și eficacitatea acestora 18 . 

UE se va opune cu fermitate oricăror încercări de subminare a dreptului internațional – în special în ceea ce privește valorile universale care stau la baza Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional umanitar – sau încercărilor de a crea instituții paralele ori de a utiliza instituțiile existente pentru interese naționale sau ideologice care contravin binelui comun. UE face apel la toate statele să plătească integral și la timp contribuțiile calculate și datorate ca membri ai organizațiilor internaționale. Organizațiile care sunt esențiale pentru susținerea dreptului internațional și respectarea angajamentelor trebuie să fie finanțate în mod corespunzător.

Reformarea organizațiilor multilaterale pentru a le adapta scopului

În contextul actual, eficacitatea și coerența sistemului multilateral sunt esențiale pentru buna gestionare și finanțarea sustenabilă a acestuia și pentru protecția valorilor universale și a dreptului internațional.

Acțiunile subsecvente celei de a 75-a aniversări a ONU, inclusiv punerea în aplicare a Declarației de comemorare, reprezintă un moment unic pentru asigurarea unei veritabile reînnoiri. UE așteaptă cu satisfacție viitoarea sa colaborare cu Secretarul General al ONU, dl Guterres, care va avea loc în cadrul unui proces de consultare amplu și incluziv ce va conduce la prezentarea raportului acestuia în septembrie 2021. O Organizație a Națiunilor Unite consolidată, „care obține rezultate unită”, trebuie să promoveze în mod eficient pacea și securitatea, drepturile omului și dezvoltarea durabilă, să pună în aplicare Agenda 2030, să sprijine și să monitorizeze cu eficacitate punerea în aplicare a acordurilor internaționale. UE își va structura participarea astfel încât să ajute agențiile, fondurile și programele ONU să își orienteze eforturile în această direcție, inclusiv prin acțiuni mai coerente pe plan intern, și să colaboreze cu alți actori implicați în acordarea ajutoarelor, cu organizații neguvernamentale, precum și cu instituțiile financiare internaționale.

UE sprijină procesul de reformă inițiat de Secretarul General al ONU pentru ca ONU să devină „adecvată scopului” 19 . UE a avut un rol esențial în asigurarea adoptării rezoluțiilor Adunării Generale care au permis realizarea unor progrese în cele trei componente ale reformei – gestionarea, arhitectura de pace și securitate și sistemul de dezvoltare. Un sistem ONU mai responsabil, mai transparent și mai eficient va servi interesele tuturor. Prin urmare, UE este pregătită să sprijine soluționarea provocărilor rămase, precum și punerea în aplicare și asigurarea efectelor pe teren, inclusiv prin intermediul coordonatorilor rezidenți ai ONU. Revitalizarea Adunării Generale și o reformă cuprinzătoare a Consiliului de Securitate al ONU vor fi esențiale pentru ca ONU să își poată îndeplini cu adevărat, în secolul XXI, responsabilitățile prevăzute de Carta sa.

Modernizarea și reformele sunt, de asemenea, esențiale pentru anumite agenții ale ONU și organizații internaționale. Acesta este motivul pentru care UE conduce procesul de consolidare a Organizației Mondiale a Sănătății, bazat pe o propunere concretă de întărire a capacității internaționale a acesteia de pregătire și reacție în situații de urgență sanitară. Trebuie să ne asigurăm că OMS primește un mandat mai puternic și mai independent și dispune de resurse adecvate și sustenabile pentru a-l îndeplini. În plus, UE conduce eforturile de reformare și modernizare a tuturor funcțiilor Organizației Mondiale a Comerțului 20 , pentru a asigura stabilitatea, securitatea și echitatea sistemului mondial al comerțului 21 . Reforma OMC va juca un rol esențial pentru facilitarea redresării economice după pandemie, îndeplinirea obiectivelor din domeniul sustenabilității și stabilirea unor norme de comerț mai relevante pentru lumea digitală de astăzi.

Instituțiile financiare internaționale, în special Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, își modifică structura de guvernanță pentru a reflecta mai bine economia mondială de astăzi, majorând cota și drepturile de vot ale țărilor în curs de dezvoltare și emergente și concentrându-și activitatea asupra provocărilor actuale 22 . UE sprijină aceste instituții în eforturile lor de modernizare în scopul creșterii transparenței și a eficienței. În același timp, UE ar trebui să valorifice cu mai multă eficacitate ponderea combinată a statelor sale membre în aceste foruri, cu scopul de a încuraja contribuția acestora la eforturile mondiale de a reconstrui mai bine, vorbind cu o singură voce și instituind o reprezentare externă mai coerentă 23 . Instituțiile financiare europene, în special BEI și BERD, sub rezerva viitoarei arhitecturi financiare europene pentru dezvoltare, vor coopera, de asemenea, îndeaproape cu instituțiile financiare internaționale.

Extinderea multilateralismului la noile chestiuni mondiale

UE are interes să extindă normele și standardele internaționale, precum și cooperarea mondială, la domeniile prioritare în care guvernanța mondială este limitată sau inexistentă sau în care este necesară o consolidare, cum ar fi democrația, statul de drept, fiscalitatea internațională, cooperarea digitală, protecția consumatorilor, degradarea mediului, oceanele, guvernanța resurselor naturale și securitatea și sustenabilitatea materiilor prime, precum și tehnologiile verzi și energia din surse regenerabile.

În acest scop, UE se va implica și mai mult într-o cooperare activă în materie de reglementare, inclusiv în organizațiile internaționale care stabilesc norme, prin valorificarea puterii sale financiare și a competențelor sale de reglementare, pentru a contribui la fasonarea normelor și a standardelor mondiale. Parteneriatul Mondial în Domeniul Inteligenței Artificiale (PMIA) 24 , Comitetul ad-hoc al Consiliului Europei pentru IA (CAHIA), Platforma Internațională pentru Finanțare Sustenabilă 25 , Principiile transportului la nivel înalt ca răspuns la COVID-19, adoptate de G7 în 2020, Coaliția cu nivel ridicat de ambiție pentru biodiversitate, Coaliția mondială pentru un Tratat privind Marea Liberă 26 și Alianțele Mondiale pentru Economia Circulară și Eficiența Resurselor sunt exemple notabile de astfel de inițiative.

Implicațiile noilor tehnologii digitale, inclusiv cele ale inteligenței artificiale, trebuie abordate la nivel mondial, în deplină conformitate cu o transformare digitală centrată pe factorul uman și incluzivă, cu drepturile omului și cu statul de drept, cu ajutorul unor standarde și norme mondiale mai ambițioase. Normele moderne privind protecția vieții private în vigoare în UE, precum și Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, recent propuse, urmăresc, în acest sens, să creeze un mediu online sigur pentru cetățeni și să încurajeze inovarea, creșterea și competitivitatea pe piața unică. Acțiunea UE în forurile multilaterale va trebui să găsească un echilibru delicat între urmărirea necesității de suveranitate tehnologică și susținerea caracterului deschis al internetului și a drepturilor fundamentale. În acest scop, UE trebuie să colaboreze cu toți partenerii internaționali în privința actualelor provocări cu care se confruntă guvernanța digitală. Acestea includ impozitarea economiei digitale, protecția datelor și a vieții private, combaterea dezinformării, conținutul ilegal online, 5G, guvernanța internetului, securitatea informatică, finanțele digitale, inclusiv plățile și criptomonedele, precum și guvernarea electronică, atunci când normele actuale sunt insuficiente.

În acest scop, UE va promova politica și abordările sale în materie de reglementare, care includ protecția datelor cu caracter personal, libera circulație a datelor într-un climat de încredere, neutralitatea rețelei și promovarea principiilor etice în contextul unei inteligențe artificiale centrate pe factorul uman și demne de încredere 27 . UE va acționa, de asemenea, în forurile multilaterale pentru a combate abuzurile, cum ar fi accesul disproporționat al guvernelor la datele cu caracter personal 28 . În sfârșit, UE va contribui la găsirea unor soluții comune în forurile existente, un exemplu în acest sens fiind lucrările în curs în G20 și OCDE privind o soluție la nivel mondial, bazată pe consens, la problema impozitării economiei digitale.

Accesul la spațiul cosmic și utilizarea acestuia ar trebui să fie, de asemenea, fasonate de norme sau de standarde internaționale și de un sistem de guvernanță având scopul de a garanta utilizarea sustenabilă pe termen lung, responsabilă și pașnică a spațiului.

III.O Europă mai puternică în parteneriat cu sistemul multilateral („ce poate face UE”)

Obiectivul strategic al UE pentru viitor va fi să își valorifice mai bine rolul și contribuțiile la sistemul multilateral pentru a-și urmări cu mai multă eficacitate interesele și a-și apăra valorile.

UE și statele sale membre sunt participanți și contribuitori esențiali la sistemul multilateral. Aproximativ un sfert din bugetul ordinar și un sfert din bugetul de menținere a păcii ale ONU provin de la statele membre ale UE, care furnizează și peste 30 % din finanțarea (de bază și voluntară) a activităților de dezvoltare, de consolidare a păcii și umanitare 29 . Statele membre ale UE dețin 26 % din drepturile de vot în Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional, reprezentând o treime din resursele FMI. Peste 25 % din capitalul diferitelor sucursale ale Băncii Mondiale și peste 30 % din contribuțiile la Fondul fiduciar provin de la UE și statele sale membre.

(I)Întărirea coerenței și a coordonării UE

Împreună, UE și statele sale membre au o influență puternică în sistemul multilateral atunci când utilizează cu eficacitate mecanismele de coordonare și capacitatea de reprezentare și de finanțare de care dispun ca bloc de 27 de state în sprijinul obiectivelor politice, al valorilor și al rolului UE ca entitate internațională creatoare de standarde. Acest lucru nu s-a materializat însă în toate cazurile și au existat situații în care UE a acționat în mod colectiv sub nivelul său.

Pentru a maximiza această influență colectivă, UE ar trebui să își întărească și mai mult coerența, unitatea și solidaritatea în forurile multilaterale 30 . UE și statele sale membre trebuie să își coordoneze pozițiile, acțiunile și mesajele și să acționeze în mod unitar, în conformitate cu tratatele.

În acest scop, UE și statele sale membre trebuie să își îmbunătățească schimbul de informații, consultarea și coordonarea, inclusiv în organele de conducere și în consiliile directoare ale organismelor multilaterale în care Uniunea nu este reprezentată. De exemplu, UE ar trebui să depună eforturi pentru a institui mecanisme de coordonare în toate instituțiile financiare internaționale (IFI), astfel cum procedează deja în cazul Fondului Monetar Internațional.

Întrucât se prevede reducerea prezenței statelor membre ale UE în Consiliul de Securitate al ONU, astfel încât în 2022 vor rămâne numai două (până cel mai devreme în 2025), asigurarea unei cooperări eficace a UE în chestiunile legate de Consiliul de Securitate al ONU este o prioritate. Aceasta ar trebui să se bazeze pe intensificarea în curs a cooperării dintre statele membre ale UE care sunt membri ai Consiliului de Securitate, permanenți sau nepermanenți, și să asigure un canal de promovare a pozițiilor UE în acest organ.

Caracterul deseori interdependent al sferelor economică, politică și de securitate necesită o mai bună coordonare între politici la toate nivelurile. În plus, UE ar trebui să își valorifice rolul de putere mondială în domeniul cercetării și al inovării, pentru a se asigura că acțiunile multilaterale se bazează pe cele mai bune date științifice 31 .

(II)O singură voce

Capacitatea UE de a participa activ, de a fi reprezentată efectiv și de a vorbi cu o singură voce este esențială. UE are toate atributele necesare pentru a fi membru cu drepturi depline în organizațiile internaționale sau pentru a participa la acestea având statutul de observator privilegiat 32 . Pentru ca UE să vorbească cu o singură voce și să acționeze în chestiunile care intră în competențele sale, rolul de reprezentare externă a UE în organizațiile internaționale este încredințat Comisiei Europene 33 și, pentru chestiunile care intră sub incidența politicii externe și de securitate comune, Înaltului Reprezentant, precum și delegațiilor UE în numele acestora.

Comisia și Înaltul Reprezentant își vor utiliza puterea de inițiativă într-un mod mai bine direcționat pentru a îmbunătăți formularea pozițiilor UE care urmează să fie adoptate în forurile internaționale, nu în ultimul rând cu scopul de a asigura reprezentanților UE o mai mare flexibilitate tactică. În plus, pentru a putea lua decizii mai rapid și cu mai multă eficacitate, Consiliul trebuie, de asemenea, să recurgă la dispozițiile tratatului care permit abținerea constructivă și adoptarea deciziilor cu majoritate calificată în domeniul politicii externe și de securitate comune 34 . Acest lucru este deosebit de important în cazul reacției la încălcările dreptului internațional, inclusiv ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. Această abordare ar permite, de asemenea, UE să reacționeze mai rapid și cu mai multă eficacitate la încălcările respective, adoptând sancțiuni ale UE. Adoptarea regimului mondial al UE de sancțiuni în materie de drepturi ale omului 35 reprezintă o etapă importantă pentru intensificarea acțiunii noastre colective în acest domeniu.

În multe cazuri și din diverse motive, UE nu are drepturi depline de membru al organizațiilor internaționale. Acest lucru nu a împiedicat recurgerea la aranjamente oficiale pentru participarea în calitate de observator sau chiar la aranjamente ad-hoc pragmatice cu statele membre și/sau cu organizațiile în cauză și membrii acestora, ceea ce a asigurat UE și reprezentanților săi capacitatea de a interveni în mod eficace și de a acționa dincolo de statutul lor oficial. UE este recunoscută ca fiind un partener constructiv și de încredere și un bun negociator. Ca exemplu recent se poate menționa faptul că, la Adunarea Mondială a Sănătății din mai 2020, UE, deși nu este membră, a fost forța motrice care a condus la adoptarea Rezoluției privind răspunsul la pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, în alte cazuri importante, astfel de aranjamente nu există, sunt inutil de complicate, sunt depășite sau împiedică Comisia și/sau Înaltul Reprezentant să se exprime în mod eficace în numele UE în chestiuni care țin de competența UE. Un astfel de caz îl constituie Organizația pentru Alimentație și Agricultură, unde capacitatea UE de a fi eficace este subminată de aranjamente depășite cu statele membre, care nu sunt conforme cu tratatele. Prin urmare, UE ar trebui să verifice urgent, de la caz la caz, dacă statutul său într-o organizație, fond sau program internațional necesită o adaptare sau o modernizare, în conformitate cu tratatele UE, și să ia măsurile necesare pentru a efectua adaptarea sau modernizarea.

(III)Finanțarea sistemului multilateral

În ceea ce privește finanțarea sistemului multilateral la nivel mondial, regional și național, abordarea „Echipa Europa” 36 permite atât o valorificare mai eficace a contribuțiilor colective ale UE și ale statelor membre în sprijinul punerii în aplicare a priorităților de politică convenite și în legătură cu acestea, cât și îmbunătățirea coerenței în forurile internaționale. UE ar trebui să continue să indice clar ce așteaptă de la partenerii săi și să utilizeze mai bine acest efect de levier. Acest lucru înseamnă că, dacă este necesar, UE ar trebui să fie pregătită să ajusteze finanțarea dedicată inițiativelor sau organizațiilor multilaterale specifice în funcție de modul în care sunt îndeplinite aceste priorități de politică. În general, ar trebui să se asigure vizibilitatea sprijinului UE.

(IV)Prezența UE în instituțiile multilaterale

În ceea ce privește pozițiile de conducere din organizațiile multilaterale, UE ar trebui să sprijine candidații cu cele mai înalte standarde profesionale, manageriale, etice și politice. În același timp, este necesar să se adopte urgent o abordare mai coordonată și strategică și să se îmbunătățească schimbul de informații, inclusiv cu țările terțe partenere. Acest lucru este valabil și în cazul alegerilor pentru organismele ONU, cum ar fi Consiliul pentru Drepturile Omului. Consultările în Consiliu ar trebui intensificate. În mod similar, UE ar trebui să depună eforturi pentru elaborarea unei politici privind schimbul de personal și prezența UE în organizațiile internaționale, la toate nivelurile.

(V)Alianțe, parteneriate și cooperare regională

 
Într-un mediu din ce în ce mai multipolar și mai interdependent, UE este recunoscută ca fiind un partener stabil și previzibil și un apărător și promotor fervent al sistemului multilateral bazat pe norme.

Contextul actual necesită o abordare strategică mai clară și mai bine articulată a colaborării cu partenerii noștri internaționali. UE ar trebui să urmărească astfel de parteneriate, nu numai pentru a-și promova propriile priorități, ci și ca efort comun de a găsi soluții sustenabile la provocările mondiale, bazate pe statul de drept, și nu pe regula celui mai puternic. UE trebuie să își diversifice angajamentul la nivel mondial, prin exploatarea potențialului reprezentat de cooperarea în forurile multilaterale, pornind de la următoarele principii:

·O cooperare mai strânsă cu parteneri având aceeași viziune, pentru a apăra principiile și normele universale. UE va coopera mai bine cu toți partenerii interesați în apărarea acquis-ului 37 multilateral, în special în ceea ce privește democrația, drepturile omului și statul de drept, inclusiv posibilitatea ca țările terțe să se alinieze declarațiilor UE în organizațiile și forurile multilaterale. Vom colabora urgent cu parteneri care împărtășesc valorile și principiile noastre pentru a consolida instituțiile democratice, pentru a combate în întreaga lume corupția, autoritarismul și încălcările drepturilor omului și pentru a promova o agendă comună bazată pe democrație, drepturile omului, egalitate și statul de drept. În acest sens, instalarea noii administrații a SUA creează o dinamică pozitivă 38 ; UE ar trebui să profite de toate oportunitățile pentru a reconstrui relațiile UE-SUA și a păstra legături puternice, de exemplu cu Regatul Unit. În sfârșit, în consiliile de administrație ale instituțiilor financiare internaționale, vom profita, de asemenea, de prezența statelor membre ale UE în grupările regionale pentru a defini în mod sistematic obiective comune cu partenerii interesați.

·Cooperarea tematică și inițiativele comune. UE își va extinde implicarea la nivel mondial pentru a face față provocărilor transnaționale, cum ar fi sănătatea, amenințările la adresa securității, schimbările climatice, pierderea biodiversității, sau pentru a acoperi alte domenii de interes comun, cum ar fi educația, tineretul, știința, tehnologia și inovarea 39 . Perturbarea lanțului de aprovizionare în cursul pandemiei a demonstrat importanța rutelor maritime pentru economia mondială. UE va colabora cu partenerii pentru a promova respectarea principiilor de bază ale căilor maritime și ale securității și siguranței maritime, precum și protecția oceanelor.

·Diversificarea parteneriatelor și colaborarea cu organizațiile regionale. UE va utiliza în mod strategic, mai bine și mai coerent cooperarea sa cu țările terțe și cu organizațiile regionale și subregionale, în special atunci când există un cadru strategic sau un acord internațional privind cooperarea internațională. Acest lucru este valabil în cazul Uniunii Africane (inclusiv în format trilateral cu ONU), dar și – pentru a da numai un exemplu – în cazul membrilor Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (OACPS), împreună cu care depunem un efort comun de consolidare a multilateralismului. Cu cât organizațiile regionale și mondiale colaborează mai mult, cu atât suntem mai puternici în mod colectiv și cu atât mai robust devine sistemul multilateral. UE va continua să se implice în promovarea cooperării regionale prin intermediul organizațiilor regionale multilaterale relevante și al platformelor multilaterale, precum Parteneriatul estic (PaE), Uniunea pentru Mediterana (UpM) și Reuniunea Asia-Europa (ASEM).

·Crearea de alianțe pentru promovarea standardelor și a abordărilor în materie de reglementare. UE va dezvolta și va îmbunătăți alianțele din organismele internaționale de standardizare 40 . Atunci când va avea în vedere sau va adopta noi inițiative interne cu o dimensiune internațională, Comisia se va implica, în paralel, la nivel internațional. UE va încerca, de exemplu, să construiască o coaliție de țări având aceeași viziune privind o guvernanță centrată pe factorul uman și bazată pe norme a tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale. Uniunea va propune un dialog timpuriu cu partenerii interesați pe tema Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon.

 
Ar trebui explorate coalițiile și formatele „netradiționale”, pe baza învățămintelor desprinse din procese cum ar fi Reuniunea ministerială pentru politici climatice convocată de UE, China și Canada, Forumul pentru pace de la Paris și Summitul „Finanțe în Comun”. Parteneriatele multipartite între guverne, sectorul privat, societatea civilă, mediul universitar și comunitatea științifică sunt esențiale pentru fasonarea multilateralismului incluziv și acționează ca un catalizator al reformei. De exemplu, UE a colaborat cu Coaliția pentru inovare în domeniul pregătirii pentru epidemii (CEPI) și cu Inițiativa GAVI pentru elaborarea și distribuirea de vaccinuri împotriva COVID-19.

Pentru a facilita crearea de alianțe, UE va utiliza mai activ rețeaua sa de 140 de delegații, colaborând cu ambasadele statelor membre pentru a pleda în favoarea multilateralismului și a mobiliza sprijin pentru inițiativele UE. Cu alte cuvinte, UE va asigura o mai mare coerență între diplomația sa multilaterală și diplomația sa bilaterală, „multilateralizând” angajamentul bilateral și „bilateralizând” abordarea multilaterală. Dimensiunea multilaterală ar trebui integrată mai sistematic în toate dialogurile politice ale UE cu țările terțe, de la summituri până la nivelul relațiilor de lucru. UE va indica cu claritate că așteaptă de la parteneri să transpună în practică angajamentele comune și își va utiliza rețeaua și influența în acest scop.

În sfârșit, UE își va consolida în continuare rolul și influența în forurile multilaterale informale, cum ar fi G20 și G7, pentru a majora capacitatea acestora de a produce rezultate, pe măsură ce forurile respective conturează și consolidează agenda multilaterală, asigurând un răspuns ferm la crize și soluții concrete la problemele mondiale. Prioritatea imediată în acest sens este de a asigura o coordonare fermă a politicilor economice și de sănătate la nivel mondial, care să contribuie la o redresare durabilă, incluzivă și rezilientă. Anul 2021 va fi important în aceste foruri, întrucât Italia va prezida G20, iar Regatul Unit va prezida G7 și cele două state vor găzdui în comun Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26). În mai 2021, UE va cosponsoriza împreună cu Italia Summitul mondial în domeniul sănătății pentru a îmbunătăți pregătirea în caz de pandemie.

(VI)Colaborarea cu instituțiile multilaterale

UE își va defini parteneriatele cu organizațiile multilaterale în funcție de alinierea acestora la agendele universale și la interesele UE și de capacitatea lor de a le urmări. UE și multe organizații multilaterale sunt aliați naturali. Există numeroase povești de succes și domenii în care aceste parteneriate au contribuit la fasonarea guvernanței mondiale și, mai presus de toate, au adus o schimbare semnificativă în domeniul coordonării politicilor economice și financiare la nivel mondial, al dezvoltării, al răspunsului umanitar, al schimbărilor climatice, al mediului și al păcii și securității.

Actorii multilaterali, în special entitățile ONU, sunt principalii factori care pun în aplicare asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar furnizate UE. Aceștia pot fi, de asemenea, titulari ai unor importante mandate normative și de standardizare, cum este cazul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu în ceea ce privește acordurile de mediu, sau al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor în ceea ce privește stabilirea standardelor interoperabile și deschise ale internetului. Acești actori pot fi, de asemenea, importanți interlocutori politici și strategici, cu care sunt abordate prioritățile comune și aspectele structurale, ca în cazul dialogurilor periodice la nivel înalt cu Banca Mondială. În ceea ce privește menținerea și consolidarea păcii, misiunile și operațiunile UE de gestionare a crizelor și operațiunile ONU de menținere a păcii care se desfășoară în același teatru operațional cooperează îndeaproape și își asigură reciproc sprijin strategic, logistic, medical și de securitate.

Un element-cheie pentru astfel de parteneriate va fi instituirea de dialoguri politice la nivel înalt. De exemplu, UE va încerca să consolideze coordonarea cu ONU prin reuniuni periodice ale liderilor („summituri UE-ONU”), similare schimburilor la nivel înalt consacrate care au loc cu conducerea instituțiilor de la Bretton Woods. Această activitate ar putea fi completată cu o evaluare la nivel politic mai regulată în domeniile prioritare pentru UE (de exemplu, clima și mediul, domeniul digital, drepturile omului și dezvoltarea), pe baza cadrelor existente.

Începutul noului ciclu financiar al UE și instrumentele sale inovatoare, cum ar fi garanțiile financiare, au, de asemenea, potențialul de a încuraja reformele multilaterale și eficiența. În procesul de programare prevăzut de noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), UE se va concentra mai mult pe ceea ce se poate face împreună la nivel național, regional și multilateral, conform unei abordări bazate pe politici. Abordarea „Echipa Europa” 41 permite definirea unei agende comune și valorificarea finanțării din partea UE și a statelor sale membre, a puterii normative și prezenței semnificative a acestora pe teren, pentru a colabora cu țările partenere, cu organizațiile multilaterale 42 și cu alți parteneri în ceea ce privește prioritățile comune la nivel național, regional și multilateral.

Pentru o mai mare eficacitate a acțiunii sale externe, UE va depune eforturi pentru alinierea mai strânsă a finanțării sale destinate sistemului multilateral cu prioritățile de politică convenite, inclusiv cu prioritățile cooperării pentru dezvoltare, respectând, în același timp, criteriile asistenței oficiale pentru dezvoltare și principiile eficacității ajutorului pentru dezvoltare. De asemenea, UE va continua să depună eforturi pentru definirea unei abordări mai strategice a finanțării voluntare de calitate pentru principalele fonduri, programe și agenții specializate ale ONU, precum și pentru alte organizații internaționale. Uniunea va evalua în mod regulat și strategic finanțarea sa pentru principalele organizații multilaterale, instituții financiare internaționale și agenții, fonduri și programe ale ONU, cu scopul de a identifica priorități mai clare pentru fiecare entitate și a le actualiza, a urmări punerea în aplicare a acestora și a-și spori vizibilitatea 43 .

IV.Concluzii

Pacea și prosperitatea Uniunii Europene și a cetățenilor săi depind de pacea și prosperitatea restului lumii și de buna sănătate a planetei. Un sistem multilateral funcțional, demn de încredere și eficient este esențial pentru atingerea acestor obiective.

UE poate contribui în cel mai bun mod la valorificarea oportunităților oferite de globalizare 44 acționând la nivel multilateral ori de câte ori este posibil și fiind pregătită să acționeze în mod autonom, dacă este necesar. Acest principiu se află în centrul eforturilor pe care le depunem în direcția unei autonomii strategice deschise.

Comisia și Înaltul Reprezentant invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe abordarea stabilită în prezenta comunicare comună și să colaboreze la punerea în aplicare și revizuirea acțiunilor prevăzute de aceasta.

(1)

 Statele membre, Comisia și Banca Europeană de Investiții s-au angajat să furnizeze 11,9 miliarde EUR din cele 15,9 miliarde EUR mobilizate între 4 și 28 mai 2020 pentru Răspunsul mondial coordonat de UE la criza provocată de coronavirus. Bugetul UE a contribuit cu 1,4 miliarde EUR la Acceleratorul ACT. UE și statele sale membre au contribuit cu 853 milioane EUR la COVAX.

(2)

 Declarație cu ocazia comemorării celei de a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite: rezoluție adoptată de Adunarea Generală, A/RES/75/1.

(3)

 COM(2021) 32 „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”.

(4)

 Din cele 17 misiuni și operațiuni ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC) a UE, 13 sunt desfășurate în paralel cu misiunile ONU din Sahel, Republica Centrafricană, Libia și Balcanii de Vest și sprijină sau contribuie în mod direct la punerea în aplicare a mandatelor ONU.

(5)

 COM(2020) 795 final, „Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns”.

(6)

 Strategia UE privind uniunea securității, COM(2020) 605 final, 24.7.2020.

(7)

 Rezoluția 2231 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU. UE va continua să sprijine organizațiile care efectuează verificări, cum ar fi Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).

(8)

 JOIN(2020) 5, 25.3.2020, Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024.

(9)

 JOIN(2020) 17 final, 25.11.2020, Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP) III; a se vedea și Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025.

(10)

 COM(2020) 607 final, 24.7.2020, Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor; a se vedea și viitoarea strategie a UE privind drepturile copilului (2021-2024).

(11)

 COM(2020) 698 final, 12.11.2020, O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020­2025.

(12)

 În 2019, UE a cheltuit peste 75,2 miliarde EUR sub formă de asistență oficială pentru dezvoltare și a mobilizat aproape 2 miliarde EUR pentru operațiuni de ajutor umanitar în peste 80 de țări. Aproximativ 60 % din bugetul anual pentru ajutor umanitar al UE este alocat partenerilor ONU și Mișcării de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

(13)

 Aceasta include îmbunătățirea detectării și a controlului bolilor emergente, precum și a transmiterii zoonotice a bolilor, în special în coordonare cu Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și cu Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor.

(14)

Raportul Secretarului General al ONU, „Responsabilitate comună, solidaritate mondială: Răspunsul la efectele socioeconomice ale COVID-19”.

(15)

COM(2018) 644 final, 12.9.2018.

(16)

COM(2018) 460, 14.6.2018.

(17)

Adoptat la 23 septembrie 2020.

(18)

 În aceeași ordine de idei, UE își va exercita în continuare și rolul de lider în crearea Curții Multilaterale pentru Investiții în cadrul Comisiei Organizației Națiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internațional.

(19)

 De exemplu, UE va susține eforturile Secretarului General al ONU de a îmbunătăți cooperarea digitală mondială. A se vedea Foaia de parcurs a Secretarului General al ONU privind cooperarea digitală.

(20)

 A se vedea Comunicarea Comisiei din 17 februarie 2021 privind politica comercială și anexa la aceasta „Reforma OMC: către un sistem de comerț multilateral sustenabil și eficace”.

(21)

 În acest sens va fi importantă și reforma Organizației Mondiale a Vămilor.

(22)

De exemplu, Reforma fondurilor fiduciare Umbrella 2.0 ale Grupului Băncii Mondiale și ideea de a structura portofoliul de fonduri fiduciare și de fonduri de intermediere financiară în jurul unui număr mai mic de programe mai ample Umbrella 2.0.

(23)

 COM(2015) 602 final, 21.10.2015, „Foaie de parcurs în vederea unei reprezentări externe mai coerente a zonei euro în forurile internaționale”.

(24)

 Orientează dezvoltarea și utilizarea responsabilă a IA, întemeiate pe drepturile omului, incluziune, diversitate, inovare și creștere.

(25)

 Facilitează dezbaterile decidenților politici cu privire la stabilirea de standarde și la determinarea celor mai bune practici pentru orientarea investițiilor către activitățile verzi.

(26)

 UE solicită încheierea în 2021 a unui acord internațional privind biodiversitatea marină din zonele situate în afara jurisdicțiilor naționale, în temeiul Convenției ONU asupra dreptului mării.

(27)

 Ca exemplu concret, Comisia va lansa un proiect specific împreună cu Institutul de Cercetare Interregional al Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției (UNICRI), pentru a elabora un set de instrumente la nivel mondial pentru orientarea practică spre o inteligență artificială etică și de înaltă calitate, capabilă să transpună etica în practică în domeniul aplicării legii.

(28)

COM(2020) 66 final, 19.2.2020, „O strategie europeană privind datele”.

(29)

 Contribuțiile statelor membre ale UE-27 reprezintă 23,94 % din bugetul ordinar al ONU și 23,8 % din bugetul de menținere a păcii pentru perioada trienală 2019-2021.

(30)

Această cooperare este o obligație care decurge din obligația de cooperare loială prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din TUE sau din deciziile Consiliului adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE și, în ceea ce privește chestiunile legate de PESC, din articolul 34 din TUE. Tratatul prevede, de asemenea, că statele membre ale UE ar trebui să acționeze în spiritul loialității și al solidarității reciproce și să se abțină de la orice acțiune care ar putea afecta eficacitatea Uniunii ca forță de coeziune în relațiile internaționale [articolul 24 alineatul (3) din TUE].

(31)

Exemple: Grupul interguvernamental privind schimbările climatice și Platforma interguvernamentală științifico-politică pentru biodiversitate și servicii ecosistemice, care au fost sprijinite în mare măsură prin Programul-cadru al UE pentru cercetare și dezvoltare.

(32)

Rezoluția 65/276 a Adunării Generale a ONU din 3 mai 2011 privind participarea UE la lucrările Organizației Națiunilor Unite este cea mai clară recunoaștere internațională a capacității Uniunii de a acționa la nivel internațional.

(33)

De exemplu, UE este membru al Conferinței de la Haga de Drept Internațional Privat, unde Comisia vorbește în numele UE în chestiunile care țin de competența exclusivă a UE.

(34)

Articolul 31 din TUE. A se vedea și Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018, „Un actor mai puternic pe plan mondial: un proces mai eficient de luare a deciziilor pentru politica externă și de securitate a UE”, COM(2018) 647 final.

(35)

  Regulamentul (UE) 2020/1998 al Consiliului și din 7 decembrie 2020 privind măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului , JO L 410I, 7.12.2020.

(36)

Abordarea „Echipa Europa” reunește contribuțiile tuturor instituțiilor UE și combină resursele mobilizate de statele membre ale UE și de instituțiile financiare, respectând competențele și procedurile decizionale ale UE prevăzute în tratate.

(37)

Alianța pentru Multilateralism și Alianța mondială pentru economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor [Decizia C(2021) 15 a Comisiei] sunt exemple bune de astfel de inovații politice.

(38)

A se vedea Comunicarea privind „O nouă agendă UE-SUA pentru o schimbare globală”, JOIN(2020) 22 final, 2.12.2020.

(39)

 Printre exemplele acestei abordări se numără cooperarea UE cu China în domeniul schimbărilor climatice și cu India în domeniul energiei solare, Alianța mondială pentru economia circulară și utilizarea eficientă a resurselor, Coaliția cu nivel ridicat de ambiție pentru natură și oameni sau Misiunea de inovare în domeniul energiei curate și Alianța pentru cercetarea Oceanului Atlantic.

(40)

De exemplu, Organizația Internațională de Standardizare, Comisia Electrotehnică Internațională și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor.

(41)

JOIN(2020) 11 final, 8.4.2020, Comunicarea privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19.

(42)

În mai multe foruri multilaterale (de exemplu, FMI, Banca Mondială, băncile multilaterale de dezvoltare), Comisia asigură un sprijin financiar semnificativ, deși nu este acționar. În aceste cazuri, abordarea „Echipa Europa” poate majora impactul și influența UE în astfel de instituții.

(43)

Finanțarea nu ar trebui evaluată numai în termeni absoluți, ci și pro rata. De exemplu, organizațiile regionale de gestionare a pescuitului operează cu un buget relativ modest, UE fiind cel mai mare contribuitor voluntar la proiecte.

(44)

 Documentul de reflecție al Comisiei privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare, COM(2017) 240, 10 mai 2017.