Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 52021IP0095

Rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2021 referitoare la definirea politicii în domeniul educației digitale (2020/2135(INI))

JO C 494, 8.12.2021, p. 2–13 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:
25/03/2021; data votului
Date of vote:
25/03/2021
Date of debate:
24/03/2021
Author:
Parlamentul European, Comisia drepturile femeii şi egalitatea între sexe, Comisia pentru cultură şi educaţie, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale
Form:
Rezoluție din proprie inițiativă
Parliamentary term:
Cea de-a noua legislatură
Internal reference:
2020/2135(INI)
Session:
2021-2022

8.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 494/2

P9_TA(2021)0095

Definirea politicii privind educația digitală

Rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2021 referitoare la definirea politicii în domeniul educației digitale (2020/2135(INI))

(2021/C 494/01)

Parlamentul European,

—

având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

—

având în vedere articolul 2 din Protocolul la Convenția Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la educație,

—

având în vedere Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (1),

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru cultură și educație din 22 septembrie 2020 referitoare la viitorul educației europene în contextul COVID-19,

—

având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (2),

—

având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2018 referitoare la educație în era digitală: dificultăți, șanse și învățăminte pentru elaborarea politicilor UE (3),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2018 privind modernizarea educației în UE (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la o nouă agendă pentru competențe în Europa (5),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 9 iunie 2020 privind conturarea viitorului digital al Europei (6),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 26 mai 2020 privind cadrele didactice și formatorii europeni pentru viitor (7),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 18 noiembrie 2019 privind rolul esențial al politicilor de învățare pe tot parcursul vieții în înzestrarea societăților cu mijloacele necesare pentru a aborda tranziția tehnologică și tranziția către o economie verde în sprijinul unei creșteri durabile și favorabile incluziunii (8),

—

având în vedere recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (9),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (10),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 30 mai 2016 privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării (11),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (12),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2015 privind rolul educației preșcolare și al educației primare în stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale (13),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (14),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027: Resetarea educației și formării pentru era digitală” (COM(2020)0624) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește (SWD(2020)0209),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 referitoare la crearea unui Spațiu european al educației până în 2025 (COM(2020)0625),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței (COM(2020)0274),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală (COM(2018)0022),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 noiembrie 2017 privind consolidarea identității europene prin educație și cultură (COM(2017)0673),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 mai 2017 cu privire la dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării pentru un început bun în viață (COM(2017)0248),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2016 privind îmbunătățirea și modernizarea educației (COM(2016)0941),

—

având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intitulat „Reacția la COVID-19 în domeniul educației: un set de instrumente pentru implementarea strategiilor”,

—

având în vedere raportul OCDE intitulat „Perspectiva OCDE asupra competențelor în 2019: Reușita în lumea digitală”,

—

având în vedere raportul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), intitulat „Competențe pentru o lume conectată”,

—

având în vedere raportul Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale din 4 iunie 2020 intitulat „Decalajul digital în perioada COVID-19 în cazul cursanților EFP din Europa expuși riscurilor”,

—

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

—

având în vedere poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0042/2021),

A.

întrucât o educație de calitate, incluzivă, echitabilă și finanțată corespunzător este un factor esențial al tranziției ecologice și al celei digitale; întrucât educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun, contribuind la coeziunea socială, la o creșterea economică sustenabilă, la crearea de locuri de muncă și la ocuparea forței de muncă și, prin urmare, la o societate echitabilă; întrucât educația este un instrument esențial pentru dezvoltarea individuală și realizarea personală și crește participarea la viața democratică;

B.

întrucât egalitatea între femei și bărbați este o valoare fundamentală a UE, consacrată la articolele 8 și 19 din TFUE;

C.

întrucât tehnologiile digitale remodelează societatea, astfel încât competențele digitale de bază și alfabetizarea digitală au devenit acum esențiale pentru toți cetățenii;

D.

întrucât primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale subliniază importanța menținerii și a dobândirii competențelor pentru asigurarea „egalității de șanse și a accesului pe piața forței de muncă” și stipulează că „orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabilă incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă”;

E.

întrucât stăpânirea unor competențe transversale de bază, cum ar fi competențele numerice, gândirea critică și competențele de comunicare socială, este o condiție esențială pentru asimilarea competențelor digitale; întrucât, în același timp, va exista o nevoie din ce în ce în ce mai mare de competențe digitale, cum ar fi în codificare, logistică și robotică, care vor avea efecte nu numai asupra cursurilor de informatică, ci asupra programei de învățământ în ansamblu; întrucât Cadrul competențelor digitale pentru cetățeni recunoaște importanța competențelor non-tehnice, printre care comunicarea, colaborarea și crearea de conținut, care sunt adesea predate în cadrul științelor umaniste, artelor și științelor sociale; întrucât o abordare interdisciplinară a studiului în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) poate conduce la soluții digitale mai bune și mai centrate pe om;

F.

întrucât educația de bază în domeniul igienei cibernetice, al securității cibernetice, al protecției datelor și al alfabetizării mediatice trebuie să fie adecvată vârstei și orientată către dezvoltarea elevilor, pentru a-i ajuta să devină cursanți avizați, cetățeni activi, utilizatori de internet și factori de decizie ai unei societăți digitale democratice, să ia decizii în cunoștință de cauză, să fie conștienți de riscurile asociate internetului, cum ar fi dezinformarea online, hărțuirea și încălcarea securității datelor cu caracter personal, și să fie în măsură să le contracareze; întrucât în programa de predare ar trebui introduse programe didactice legate de securitatea cibernetică;

G.

întrucât transformarea digitală schimbă și piața muncii, preconizându-se, conform estimărilor Comisiei (15), că pe viitor, în unele categorii profesionale, la 90 % dintre locurile de muncă va fi necesară o formă sau alta de competențe digitale, iar 65 % dintre copiii care încep acum învățământul primar vor lucra probabil în locuri de muncă care nu există încă; întrucât cererea de competențele digitale avansate este mare, ceea ce va implica probabil o concentrare crescută asupra domeniilor STIAM;

H.

întrucât trebuie analizat exhaustiv impactul noilor tehnologii, cum ar fi robotica și IA, asupra ocupării forței de muncă; întrucât este deja clar că un nivel bun de competențe digitale devine rapid o cerință universală necesară pentru locurile de muncă care până acum nu aveau nicio legătură, sau prea puține, cu mediul digital, inclusiv în munca manuală; întrucât recalificarea și perfecționarea sunt necesare pentru a permite oamenilor să se adapteze la nevoile și realitățile în schimbare ale unei piețe a muncii din ce în ce mai digitalizate; întrucât trecerea la munca la distanță determinată de pandemia de COVID-19 a adus noi provocări, legate de noi competențe digitale, comunicare și altele; întrucât angajatorii ar trebui să ofere angajaților cursuri de formare digitală și echipamente digitale, acordând atenție nevoilor specifice, printre care și asigurarea unor adaptări rezonabile pentru persoanele cu dizabilități; întrucât sectorul educației și formării profesionale (EFP) are un rol esențial în înzestrarea viitorilor lucrători cu competențele și calificările de care au nevoie pentru o piață a muncii evolutivă;

I.

întrucât 42 % dintre europeni încă nu au competențe digitale de bază (16), cu diferențe semnificative în interiorul statelor membre și între acestea, dar și în funcție de statutul socioeconomic, vârstă, gen, venit, nivelul de educație și locul de muncă; întrucât doar 35 % dintre persoanele cu vârsta între 55 și 74 de ani au competențe digitale de bază, față de 82 % dintre persoanele cu vârsta între 16 și 24 de ani (17), ceea ce face ca persoanele în vârstă să fie mai vulnerabile la excluziunea digitală; întrucât Agenda pentru competențe urmărește ca 70 % dintre persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani să dispună de competențe digitale de bază până în 2025, o creștere medie de două puncte procentuale pe an, față de creșterea anuală de 0,75 puncte procentuale între 2015 și 2019; întrucât, atât timp cât există un decalaj atât de mare în nivelurile competențelor de bază, cursanții nu se vor afla niciodată într-o situație de egalitate pentru a dobândi competențe digitale;

J.

întrucât există încă inegalități în ceea ce privește accesul la infrastructura și echipamentele digitale, zonele rurale și îndepărtate și zonele urbane defavorizate suferind adesea de o conectivitate deficitară, iar gospodăriile cu venituri mai mici adesea nu au acces la calculatoare; întrucât 10 % dintre gospodăriile din zonele rurale ale UE nu au acces la conexiuni fixe la internet și alte 41 % nu beneficiază de acoperire în bandă largă;

K.

întrucât există un decalaj de gen de 11 % în privința competențelor digitale (18); întrucât, potrivit Eurostat, doar o treime dintre absolvenții din domeniile STIM sunt femei, deși acestea reprezintă 54 % dintre studenții din învățământul superior; întrucât atitudinea față de disciplinele STIM nu diferă între băieți și fete în învățământul primar, dar interesul fetelor pare să scadă de la vârsta de 15 ani; întrucât mai puțin de trei la sută dintre adolescente își exprimă interesul de a urma o carieră în domeniul TIC;

L.

întrucât disparitățile de gen în educație și formare se traduc la locul de muncă, doar 17 % din locurile de muncă din sectorul TIC fiind ocupate de femei, iar ponderea bărbaților care lucrează într-un sector digital fiind de 3,1 ori mai mare decât cea a femeilor (19); întrucât disparitatea de gen este deosebit de evidentă în sectorul IA, unde doar 22 % dintre profesioniștii de la nivel mondial sunt femei; întrucât aceste disparități au un impact asupra șanselor femeilor de a lucra în sectoare bine plătite și orientate spre viitor și limitează, de asemenea, diversitatea în sectorul digital, de exemplu în ceea ce privește proiectarea tehnologiei;

M.

întrucât este important să fie înțeleși factorii care influențează alegerile în educație și carieră ale fetelor și femeilor, inclusiv prejudecățile de gen, precum și ca ele să fie motivate să urmeze studii și cariere STIM și TIC; întrucât, în acest sens, trebuie dezvoltate mai multe soluții de orientare profesională;

N.

întrucât tehnologiile digitale au un potențial important pentru profesori, formatori, educatori și cursanți în toate sectoarele și structurile educaționale, în măsura în care sunt tehnologii accesibile, deschise, sociale și personalizate, care pot genera parcursuri de învățare mai incluzive; întrucât utilizarea inteligentă a tehnologiilor digitale, bazată pe metode de predare inovatoare și pe capacitarea cursanților, poate oferi cetățenilor competențe de bază pentru viață, cum ar fi gândirea creativă, curiozitatea și aptitudinile de soluționare a problemelor; întrucât utilizarea tehnologiei digitale nu trebuie considerată niciodată ca măsură de reducere a costurilor; întrucât libertatea cadrelor didactice de a alege cea mai bună combinație de metode și conținuturi de predare trebuie să rămână în centrul procesului educațional;

O.

întrucât interacțiunea dintre profesori și elevi este esențială pentru binele și dezvoltarea studenților, iar învățarea în persoană trebuie, prin urmare, să rămână în centrul ofertei de educație; întrucât instrumentele și tehnologiile digitale nu pot se pot substitui rolului profesorului, însă oferă o serie de beneficii complementare învățării în persoană, inclusiv sub forma unor modele hibride de educație; întrucât utilizarea excesivă a tehnologiei și a echipamentelor digitale poate cauza probleme, cum ar fi privarea de somn, dependența și un stil de viață sedentar; întrucât trebuie să se acorde o atenție deosebită copiilor mai mici și cursanților cu nevoi educaționale speciale sau cu dizabilități, pentru care învățarea online reprezintă o provocare deosebită;

P.

întrucât tehnologiile digitale ar trebui să fie introduse într-un mod axat pe cursant, adecvat vârstei și orientat către dezvoltare; întrucât strategiile de învățare digitală trebuie să ia în considerare cercetările privind efectele pe care utilizarea timpurie a tehnologiei digitale le poate avea asupra dezvoltării copiilor de vârstă mică;

Q.

întrucât dezvoltarea infrastructurii și a tehnologiilor digitale în educație necesită investiții publice semnificative, inclusiv în personalul IT din instituțiile de învățământ; întrucât investițiile private contribuie, de asemenea, în mod substanțial la dezvoltarea soluțiilor de învățare online;

R.

întrucât accesul la infrastructura digitală, inclusiv la internetul de mare viteză și echipamente și conținuturi de înaltă calitate, adaptate nevoilor educaționale, este o condiție necesară pentru învățarea digitală; întrucât pandemia de COVID-19 și tranziția digitală bruscă către educația la distanță sau online au evidențiat decalajele în ceea ce privește accesul și conectivitatea în interiorul statelor membre și între acestea, cu efecte diferite asupra diferitelor sectoare ale educației; întrucât 32 % (20) dintre elevii și studenții din unele state membre nu au avut acces la internet și la instrumente digitale în timpul izolării impuse în timpul pandemiei de COVID-19, în primăvara anului 2020;

S.

întrucât trecerea bruscă la învățarea online și la distanță a relevat, de asemenea, nepregătirea sistemelor educaționale din majoritatea regiunilor Europei și insuficiența competențelor digitale ale profesorilor, educatorilor, părinților și cursanților, și a capacității lor de a utiliza tehnologiile digitale eficient și în siguranță; întrucât, înainte de criză, doar 39 % dintre profesorii din UE se simțeau bine sau foarte bine pregătiți să utilizeze tehnologiile digitale în procesul de predare, cu diferențe semnificative între statele membre; întrucât profesorii au demonstrat, cu toate acestea, că se pot adapta la schimbările profunde din sistemele de învățământ dacă dispun de suficientă flexibilitate și autonomie și dacă utilizează optim potențialul de inovare al învățământului online și la distanță;

T.

întrucât trecerea la învățământul online și la distanță a exacerbat inegalitățile existente, lăsând și mai mult în urmă cursanții defavorizați, vulnerabili sau cu dizabilități, crescând rata abandonului școlar timpuriu în toate sectoarele educației și aducând la lumină absența consilierii și a asistenței sociale în mediul digital; întrucât inegalitățile în copilăria timpurie au un impact negativ asupra rezultatelor școlare și asupra perspectivelor de angajare ulterioare; întrucât este imperios necesară creșterea calității și îmbunătățirea incluziunii educației online;

U.

întrucât pandemia de COVID-19 va determina schimbări profunde ale modului nostru de viață și evidențiază necesitatea de a oferi tuturor o educație de calitate la scară largă, pentru a fi pregătiți pentru eventualele crize viitoare, pentru a crește reziliența pe termen lung a sistemelor de învățământ și pentru a pune bazele unei tranziții digitale reușite;

V.

întrucât conținutul învățământului și organizarea sistemelor de învățământ reprezintă o competență națională, dar noile provocări impun o coordonare eficientă și, după caz, politici și instrumente de educație digitală ale Uniunii Europene pe termen mediu și lung, ca dimensiune importantă a Spațiului european al educației;

W.

întrucât, adesea, disponibilitatea educației online de calitate nu este doar o alternativă, ci singura opțiune pentru anumite grupuri precum cele care lucrează cu normă întreagă sau pentru șomerii din regiunile rurale și îndepărtate sau pentru persoanele cu dizabilități;

X.

întrucât educația reprezintă o investiție în viitor și un instrument important pentru dezvoltarea și autorealizarea fiecărei persoane; întrucât educația digitală ar putea contribui la contracararea unor provocări precum dezinformarea, radicalizarea, furtul de identitate și de date, hărțuirea cibernetică și înșelăciunile online; întrucât educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții vor avea un rol esențial în tranziția justă către economia digitală;

Planul de acțiune revizuit pentru educația digitală: viziune, guvernanță, finanțare și măsurarea performanței

1.

 subliniază că o abordare bazată pe drepturi a educației digitale, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, trebuie să constituie principiul director al politicii de educație digitală, pentru a garanta că dreptul la o educație incluzivă și de calitate pentru toți va deveni realitate; subliniază că redresarea și revitalizarea post-pandemie a politicii de educație este indisolubil legată de alte provocări cu care se confruntă Uniunea și întreaga lume, iar politica în domeniul educației digitale trebuie corelată cu alte domenii de politică pentru a promova o societate mai incluzivă, cu un echilibru de gen mai bun, mai inovatoare și mai ecologică;

2.

 salută, în această privință, Planul de acțiune actualizat pentru educația digitală, sfera sa de aplicare extinsă și ambiția sa crescută, cu obiective specifice care vizează în special lacunele persistente în ceea ce privește competențele digitale, promovarea unei educații informatice de calitate și o mai bună conectivitate în școli, ca încă un pas înainte către o strategie mai cuprinzătoare în materie de competențe și educație digitală; consideră că planul va fi un succes dacă, la finalizarea sa, educația digitală va deveni cu adevărat o parte a politicii educaționale, cu rezultate clare, consecvente și pozitive în ceea ce privește disponibilitatea, accesul, calitatea și echitatea în întreaga Uniune; recunoaște punctele de plecare diferite ale statelor membre în acest proces, care ar trebui luate în considerare la aplicarea planului;

3.

 salută decizia de a alinia planul la cadrul financiar multianual (CFM) pe șapte ani, pentru că permite o perspectivă pe termen mai lung și corelează planul cu instrumentele de finanțare din domeniu; subliniază importanța planului în realizarea Spațiului european al educației și reciproc, importanța Spațiului european al educației în realizarea planului, care ar trebui să asigure transparență și responsabilitate în aplicare;

4.

 remarcă, cu toate acestea, că realizarea efectivă a planului depinde de coordonarea între o gamă largă de programe și între statele membre; invită Comisia să asigure o sinergie reală între diferitele programe și o coordonare mai coerentă și mai eficientă între toate politicile relevante din domeniul educației digitale la nivelul UE, în vederea reducerii fragmentării și a evitării suprapunerilor între instrumentele și politicile de finanțare naționale și europene, crescându-le astfel impactul;

5.

 atrage atenția asupra contribuției fondurilor structurale și de investiții europene, a Mecanismului pentru interconectarea Europei, a programului Orizont Europa, a Corpului european de solidaritate, a programului Europa creativă și a programului Erasmus + la finanțarea diferitelor aspecte ale planului; salută majorarea semnificativă a bugetului pentru programul Erasmus+ și consideră că acesta nu trebuie suprasolicitat prin noi ambiții politice, având în vedere că scopul principal trebuie să fie cel de a-l face mai incluziv;

6.

 subliniază importanța priorităților de investiții „Conectare” și „Recalificare și perfecționare” din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru a impulsiona agenda educației digitale; încurajează statele membre să aloce educației cel puțin 10 % din finanțarea instrumentului; își reiterează poziția, încurajând statele membre să crească în mod semnificativ cheltuielile publice pentru educație, recunoscând rolul esențial al acesteia în consolidarea creșterii economice, crearea de locuri de muncă și stimularea rezilienței economice și sociale; reamintește, de asemenea, că cel puțin 20 % din fondurile care urmează a fi alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sunt destinate tranziției digitale și invită insistent statele membre să utilizeze fondurile din cadrul mecanismului pentru a consolida capacitatea digitală a sistemelor de învățământ, investind, de exemplu, în infrastructura digitală pentru școli, elevi și grupuri vulnerabile, în special în zonele excluse;

7.

 subliniază valoarea proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare (PPAP) inițiate de Parlament pentru a asigura o mai bună cooperare la nivelul Uniunii în remedierea decalajelor educaționale dintre statele membre, regiuni și zonele rurale și urbane, cum ar fi noua acțiune pregătitoare pentru creșterea accesibilității instrumentelor educaționale în zonele și comunitățile cu conectivitate sau acces redus la tehnologii; solicită integrarea PPAP reușite în programele Uniunii; salută, în această privință, includerea unei acțiuni de alfabetizare mediatică în noul program Europa Creativă, pe baza proiectului-pilot și a acțiunii pregătitoare reușite „Educația în domeniul mediatic pentru toți” și solicită o finanțare suficientă pentru ca noua acțiune să fie eficientă;

8.

 ia act de faptul că noul plan stabilește obiective specifice pentru a remedia lacunele persistente în educația digitală, cum ar fi cele legate de conectivitatea, competențe digitale și conținutul educațional online; salută evaluarea planului planificată de Comisie la jumătatea perioadei și intenția sa de a intensifica colectarea datelor; invită Comisia să dezvolte un sistem de monitorizare cuprinzător pentru toate politicile în domeniul educației digitale, care ar trebui să fie utilizat pentru a face schimb de bune practici în UE și a contribui la evaluarea la jumătatea perioadei până în 2024; reafirmă necesitatea unui calendar clar de aplicare și a unor repere și etape clare, care să fie prezentate atât Parlamentului, cât și Consiliului; este în continuare convins că planul necesită o guvernanță și o coordonare mai clare, în care Parlamentul ar trebui să fie implicat, pentru a monitoriza în permanență evoluțiile și performanțele; invită, prin urmare, Comisia să înființeze un for care să reunească statele membre, Parlamentul, actorii importanți ai sectorului și experți, inclusiv furnizori de servicii educaționale și organizații ale societății civile;

9.

 cere insistent Comisiei să crească rolul și vizibilitatea educației, inclusiv a educației digitale, în cadrul Semestrului european și să aibă în atenție trimiteri la impactul economic al educației, pentru a include obiective sociale și calitatea ofertei educaționale; observă că statele membre vor ieși din criza provocată de pandemia de Covid-19 cu niveluri ale datoriei fără precedent; evidențiază că clasificarea educației ca o cheltuială în contabilitatea națională a condus uneori, în crizele anterioare, la o reducere considerabilă a bugetelor pentru educație; subliniază că tranziția digitală în educație nu va fi posibilă fără o investiție considerabilă;

10.

 remarcă faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că statele membre trebuie să-și coordoneze mai eficient politicile și măsurile din domeniul educației digitale și să facă schimb de bune practici, printr-o abordare pluripartită a politicii în domeniul educației, pentru a se asigura că aceasta răspunde nevoilor cetățenilor UE și că este centrată pe cursanți; salută, prin urmare, angajamentul Comisiei de a crea un Centru european pentru educația digitală, ca prim pas către un proces de creare în comun și un sistem de monitorizare continuă care să conecteze strategiile naționale și regionale de educație digitală și să implice principalii actori și experți, inclusiv organizații ale societății civile, reprezentând diferite perspective din cadrul și din afara învățământului general; consideră că noul centru oferă un canal prin care statele membre ar trebui să promoveze cooperarea între instituțiile de învățământ și de formare pentru a îmbunătăți oferta de educație digitală; salută în special ambiția de a folosi centrul pentru a stabili un dialog strategic cu statele membre privind factorii favorizanți esențiali pentru o educație digitală reușită, în perspectiva unei recomandări a Consiliului; invită insistent Comisia să acționeze rapid pentru a devansa data publicării proiectului de recomandare în 2021;

11.

 invită Comisia, respectând principiul subsidiarității, să supervizeze implementarea la nivel național și să asigure o reprezentare echitabilă și independența în cadrul centrelor, al serviciilor de consultanță și al consultărilor cu actorii implicați; invită Comisia să implice pe deplin Parlamentul în extinderea centrelor europene și naționale și a serviciilor de consultanță, precum și în desemnarea actorilor relevanți; reamintește Comisiei ca, la elaborarea conceptului de platformă europeană de schimb pe care o preconizează, să evite suprapunerile și duplicările cu obiectivele centrului;

12.

 subliniază că Uniunea Europeană trebuie să acționeze ca o referință globală în ceea ce privește educația digitală de calitate și invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu instituțiile globale și regionale și cu actorii din acest sector pentru a crește accesul la educația digitală de calitate în întreaga lume;

13.

 subliniază rolul esențial al cercetării în realizarea planului și în dezvoltarea unei educații digitale eficace și adecvate pentru toți și salută recunoașterea de către Comisie a acestui lucru; invită Comisia și statele membre să investească mai mult în cercetarea interdisciplinară, pentru a evalua impactul pe termen lung al digitalizării asupra învățării și eficacitatea politicilor de educație digitală, contribuind astfel la conceperea și aplicarea lor în viitor, inclusiv prin anticiparea unor noi tipuri de locuri de muncă și competențe și prin ajustarea în consecință a programelor de învățământ; subliniază că este necesară cercetarea continuă a diferitelor efecte ale tehnologiilor digitale asupra educației și dezvoltării copiilor, creându-se legături între științele educației, pedagogie, psihologie, sociologie, neuroștiințe și informatică, pentru a se ajunge la o înțelegere cât mai profundă a modului în care mintea copiilor și a adulților răspunde mediului digital și a problemelor pe care le-ar putea genera educația digitală;

Promovarea unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță

14.

 subliniază că pandemia de COVID-19 a demonstrat că nu toți cursanții pot accesa și, prin urmare, beneficia de educația digitală și de învățarea la distanță și online; constată că există discrepanțe între statele membre și în interiorul acestora și că acestea au un impact disproporționat asupra persoanelor care provin din medii defavorizate și a celor care locuiesc în zone îndepărtate sau rurale; regretă decalajul digital persistent din Uniune; regretă că, în unele state membre, eforturile de a asigura accesul la o educație digitală de calitate au eșuat, prea mulți elevi neavând acces la educație timp de mai multe luni; este de acord cu analiza Comisiei, potrivit căreia accesul rapid și fiabil la internet și la echipamente digitale de calitate în instituțiile de învățământ, în contexte non-formale și la domiciliu, constituie condiții necesare pentru o educație digitală eficace; subliniază că, în mod similar, anumite state membre sunt foarte avansate în ceea ce privește furnizarea infrastructurii și a echipamentelor digitale și, prin urmare, în furnizarea de soluții de educație digitală; subliniază necesitatea de a combate decalajul digital ca prioritate absolută și consideră că parteneriatele public-privat, bazate pe nevoile instituțiilor de învățământ, pot accelera ritmul de furnizare a soluțiilor;

15.

 insistă că banda largă ar trebui să fie considerată un bun public și că infrastructura sa ar trebui să fie finanțată în mod corespunzător pentru a se asigura că este universal accesibilă și la prețuri abordabile, acesta fiind un pas esențial în eliminarea decalajului digital; constată, de asemenea, potențialul pe care l-ar putea oferi implementarea 5G și invită Comisia să studieze contribuția potențială a 5G la inițiativele de educație digitală; solicită măsuri specifice și scheme de finanțare pentru a îmbunătăți accesul tuturor instituțiilor de învățământ, în special al celor din zonele îndepărtate, rurale și montane cu conectivitate redusă și acces limitat la tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA), robotica, tehnologia blockchain, sursele deschise, noile dispozitive educaționale sau ludificarea, având în vedere importanța și potențialul lor din ce în ce mai mari;

16.

 salută accentul pus de plan pe sprijinirea conectivității la nivel școlar și universitar prin Mecanismul pentru interconectarea Europei și eforturile de a face cunoscute oportunitățile de finanțare din partea UE; invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu statele membre, cu autoritățile locale și cu actorii implicați pentru ca sprijinul UE să fie interconectat cu schemele naționale, în special în vederea ajutării grupurilor dezavantajate; invită Comisia să direcționeze sprijinul dincolo de școli pentru a ajunge la toate instituțiile de învățământ formal și non-formal; reamintește necesitatea ca instituțiile de învățământ să beneficieze de sprijin din partea personalului instruit pentru a supraveghea rețelele și aplicațiile și pentru a oferi formare și asistență în domeniul protecției datelor;

17.

 subliniază că este important ca Uniunea să preia inițiativa în domeniul educației digitale prin facilitarea accesului la inovații și tehnologii pentru profesori, cursanți și părinți; solicită, în acest sens, noi inițiative în domeniul educației, prin utilizarea deplină a noilor tehnologii, cum ar fi IA și robotica, care vor spori, de asemenea, gradul de conștientizare cu privire la oportunitățile și provocările asociate acestora în mediile educaționale; reamintește că ar trebui asigurată o abordare etică și centrată pe factorul uman pentru utilizarea IA și a roboticii; ia act de faptul că utilizarea inteligentă a IA poate ușura volumul de muncă al personalului, poate spori nivelul de atractivitate al conținutului educațional, poate facilita învățarea într-o serie de discipline și poate sprijini metode de predare mai personalizate, adaptate la nevoile fiecărui student; este preocupat de lipsa în Uniune a unor programe de învățământ superior și a unor cercetări specifice IA, ceea ce riscă să submineze avantajul competitiv al UE; solicită intensificarea investițiilor publice în IA;

18.

 încurajează Comisia Europeană și statele membre să ofere școlilor (profesori și elevi) nu numai sprijin tehnic și conexiuni internet, ci și un sprijin necesar pentru programe informatice sigure și fiabile și să promoveze modele flexibile de educație și sprijin pentru cursanții la distanță, utilizând mijloace precum resursele electronice, materialele electronice, materialele video, mentoratul electronic și formarea online gratuită; subliniază, în acest sens, că instituțiile culturale și comunitare locale, cum ar fi bibliotecile și muzeele, sunt furnizori esențiali ai unor astfel de resurse digitale; avertizează cu privire la efectele negative ale dependenței de furnizori a resurselor educaționale asupra independenței pedagogice și invită Comisia și statele membre să garanteze o astfel de independență față de orice interferență sau interese; insistă asupra necesității unui ecosistem de educație digitală deschis și transparent în ceea ce privește conținutul, dispozitivele și tehnologiile; subliniază că tehnologiile deschise sprijină un sentiment de cooperare și că soluțiile gratuite și cu sursă deschisă, reutilizarea conținutului în domeniul public și soluțiile interoperabile hardware și software sporesc accesul și creează un spațiu digital mai echilibrat;

19.

 subliniază necesitatea de a recunoaște principiile juridice și etice legate de proprietatea intelectuală în contextul creării și difuzării mai multor conținuturi digitale educaționale; salută și susține rețeaua pentru proprietatea intelectuală în educație, gestionată de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, și încurajează dezvoltarea competențelor legate de proprietatea intelectuală în rândul cursanților și al cadrelor didactice; reamintește excepția de la drepturile de autor în ceea ce privește utilizarea operelor și a altor obiecte protejate în activitățile didactice digitale și transfrontaliere, prevăzută la articolul 5 din Directiva (UE) 2019/790;

20.

 atrage atenția asupra unor inițiative inovatoare interesante, care fac mediul și locul de joacă online sigur, interesant și distractiv, în fiecare etapă a educației; subliniază că este important să se reunească abordările pedagogice, cognitive și psihologice ale educației și să se adapteze în consecință formatele online și offline; ia act, în acest sens, de abordarea propusă în strategia europeană pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari;

21.

 reamintește importanța de a oferi cadrelor didactice, elevilor și părinților un conținut educațional digital de înaltă calitate și accesibil din surse diversificate și încurajează statele membre să aloce fonduri pentru achiziționarea de resurse educaționale digitale profesioniste și sigure, dezvoltate cu ajutorul inovării europene, inclusiv un conținut educațional de calitate creat împreună cu experți; invită statele membre să promoveze inițiative care să permită întreprinderilor și organizațiilor societății civile să partajeze inovarea de înaltă tehnologie cu comunitatea educațională;

22.

 consideră că Uniunea poate juca un rol esențial în facilitarea dezvoltării și a punerii la dispoziție a unui conținut educațional de înaltă calitate; ia act cu satisfacție de numărul din ce în ce mai mare de platforme digitale de educație create pentru a permite accesul la resurse și la schimbul de bune practici, cum ar fi eTwinning, Platforma electronică pentru învățarea în rândul adulților în Europa (EPALE) și School Education Gateway; invită Comisia să promoveze și să extindă în continuare astfel de inițiative de succes prin intermediul unor programe relevante, cum ar fi Invest EU și Erasmus +, și invită statele membre să valorifice mai bine potențialul acestora; consideră că Platforma europeană de schimburi are potențial ca instrument pentru a asigura o mai bună cooperare între părțile interesate și actorii din domeniul educației la nivel european și invită Comisia să finalizeze rapid studiul său de fezabilitate planificat;

23.

 încurajează statele membre să adopte inovarea și tehnologiile digitale în sistemele lor de educație și formare într-un mod inteligent, centrat pe cursant, pentru a realiza o abordare eficace a învățării mixte pe viitor; reamintește, cu toate acestea, importanța fundamentală a educației personale și subliniază că instrumentele digitale ar trebui utilizate pentru a completa și a îmbunătăți predarea în clasă; consideră că este necesar să se reflecteze asupra impactului negativ pe care o perioadă mai îndelungată petrecută în fața unui ecran îl are asupra bunăstării cursanților; subliniază că pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune clare în ceea ce privește oferta educațională, pe care învățarea online nu le poate completa cu ușurință și trebuie să le abordeze în continuare, în special în ceea ce privește mesele școlare, consilierea și exercițiile fizice;

Consolidarea abilităților și competențelor digitale pentru transformarea digitală

24.

 consideră că adoptarea și maximizarea potențialului tehnologiilor digitale trebuie să meargă mână în mână cu modernizarea programei existente și cu metodele existente de predare și de învățare; subliniază, în acest sens, importanța acordării de sprijin financiar pentru cursurile de formare destinate profesorilor; insistă așadar să se acorde o mai mare atenție formării accesibile a cadrelor didactice, deoarece planul este conceput astfel încât profesorii și educatorii nu numai să aibă competențe digitale, ci să le poată și preda; încurajează, în acest sens, realizarea de investiții în cursuri de specializare în competențele de predare digitală atât pentru profesori, cât și pentru profesioniștii din domeniul informatic care aspiră să predea; subliniază valoarea mentoratului ca instrument de formare și dezvoltare; subliniază rolul esențial al programului Erasmus+ și al mobilității profesorilor pentru dobândirea de competențe; ia act de potențialul viitoarei Academii de profesori și invită Comisia să prezinte Parlamentului un concept clar și un buget clar; solicită o inițiativă paneuropeană de dezvoltare a unor noi metode pedagogice și de evaluare pentru mediul digital, care să recunoască provocările digitale specifice, precum învățarea asincronă și importanța încurajării abordării critice;

25.

 subliniază rolul din ce în ce mai important pe care îl joacă părinții, familiile și tutorii în învățământul la distanță și necesitatea ca aceștia să aibă competențe bune în materie de internet, digitale și tehnice, precum și un echipament adecvat și solicită să li se ofere mecanisme speciale de formare profesională și susținere; subliniază necesitatea de a sprijini familiile cu instrumente digitale pentru a spori accesul la educația la distanță; invită Comisia să realizeze un studiu specific privind educația parentală digitală (21) pentru a dezvolta o abordare coerentă și eficace în toate statele membre pentru a ajuta părinții;

26.

 subliniază provocarea reprezentată de conținutul și activitățile dăunătoare și ilegale din mediul digital, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală și bunăstarea, cum ar fi hărțuirea online, inclusiv amenințările cibernetice și hărțuirea pe internet, pornografia infantilă și ademenirea, încălcarea securității datelor și a vieții private, jocurile online periculoase, dezinformarea; salută astfel cu precădere atenția sporită acordată alfabetizării digitale și informaționale prin educație și formare, în planul revizuit; consideră că profesioniștii din domeniul sănătății, instituțiile de învățământ, societatea civilă și furnizorii de educație non-formală, în parteneriat cu părinții, trebuie să elaboreze o programă de învățământ adaptată vârstei, care să le permită cursanților să facă alegeri în cunoștință de cauză și adecvate și să evite comportamentele dăunătoare;

27.

 reamintește că este esențial ca oamenii să dispună de instrumentele și competențele necesare pentru a face față diferitelor amenințări din mediul digital și, în special, pentru a detecta și a evalua critic dezinformarea și știrile false; salută, în acest sens, adoptarea rapidă a recentului Plan de acțiune pentru mass-media și accentul pus de acesta pe educația în domeniul mass-mediei și invită Comisia să revizuiască periodic Codul de bune practici privind dezinformarea și să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că platformele de comunicare socială combat dezinformarea online; așteaptă cu interes orientările planificate pentru profesori și personalul didactic privind promovarea alfabetizării digitale și combaterea dezinformării; invită Comisia să dea dovadă de mai multă ambiție și să coopereze cu părțile interesate de la nivel național și local pentru a lansa campanii de alfabetizare digitală la scară largă; remarcă importanța inițiativelor existente de promovare pe scară largă, precum Săptămâna UE a programării și Ziua pentru un internet mai sigur;

28.

 subliniază că orice progres în domeniul educației digitale trebuie să fie însoțit de un cadru solid de protecție a datelor și să evite orice exploatare comercială a datelor cursanților; subliniază că datele minorilor trebuie să beneficieze de cel mai înalt nivel de protecție, inclusiv în scopuri de cercetare și de predare; invită Comisia să abordeze, în cooperare cu Comitetul european pentru protecția datelor (CEPD), natura specifică a datelor educaționale și a datelor referitoare la elevi și cursanți;

29.

 subliniază că competențele tradiționale, umaniste și non-tehnice, cum ar fi competențele sociale, empatia, soluționarea problemelor și creativitatea, ar trebui să fie stimulate în continuare în cadrul eforturilor de predare a competențelor și alfabetizării digitale, în special prin campanii de alfabetizare digitală la scară largă; subliniază importanța dimensiunii digitale a educației cetățenești și regretă nivelul limitat de ambiție al noului Plan de acțiune pentru educația digitală în ceea ce privește promovarea cetățeniei digitale;

30.

 reamintește necesitatea unor competențe digitale avansate și încurajează statele membre să instituie programe naționale în domeniul educației care să promoveze creșterea numărului de studenți și de absolvenți în domeniul tehnologiei informației; subliniază că astfel de cursuri ar putea fi desfășurate sub umbrela companiilor de tehnologii de vârf și a universităților;

31.

 subliniază importanța educației verzi și a educației cu privire la mediu și solicită elaborarea unei programe concepute special pentru toată Europa, care să țină seama de impactul educației digitale asupra mediului;

32.

 subliniază că, în conformitate cu Acordul-cadru al partenerilor sociali europeni privind digitalizarea, întreprinderile care utilizează tehnologii noi și emergente au responsabilitatea de a asigura recalificarea și perfecționarea corespunzătoare tuturor angajaților vizați, astfel încât aceștia să poată învăța cum să utilizeze instrumentele digitale, să se adapteze la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă și să rămână în câmpul muncii; subliniază rolul partenerilor sociali prin intermediul unor acorduri colective în ceea ce privește definirea și reglementarea competențelor digitale și a formării continue, în identificarea nevoilor în materie de competențe, în dezvoltarea formării la locul de muncă și în actualizarea programelor de educație și formare; reamintește noile realități profesionale generate de pandemie, cum ar fi munca la distanță, și încurajează instituțiile de învățământ și formare și angajatorii să instituie o formare adecvată pentru a pregăti oamenii pentru acest nou mediu de lucru;

33.

 subliniază importanța evaluării și monitorizării competențelor digitale și subliniază, în acest sens, valoarea instrumentelor existente, cum ar fi Cadrul european al competențelor digitale și instrumentul de autoevaluare SELFIE; salută extinderea SELFIE la cadrele didactice; invită Comisia să stimuleze utilizarea, limitată în prezent, a unor astfel de instrumente;

34.

 subliniază, de asemenea, necesitatea unei recunoașteri, validări și certificări mai bune și mai inovatoare și, prin urmare, a portabilității competențelor, calificărilor și acreditărilor digitale; salută planul de elaborare a unui Certificat european de competențe digitale ca instrument de facilitare a validării și portabilității în conformitate cu Cadrul competențelor digitale; reamintește necesitatea ca sistemul să fie dezvoltat în strânsă cooperare cu statele membre pentru a evita duplicarea și suprapunerea cu sistemele existente; invită Comisia să integreze Certificatul în Europass și, eventual, în viitoarea legitimație europeană de student;

35.

 salută eforturile depuse de Comisie pentru digitalizarea educației și a calificărilor, inclusiv noua platformă Europass și infrastructura planificată pentru acreditările digitale Europass; atrage atenția, în același timp, asupra necesității de a îmbunătăți funcționalitatea platformei Europass în ceea ce privește căutarea și primirea de oferte de locuri de muncă și de cursuri, de a efectua actualizări relevante ale informațiilor de pe platformă referitoare la cursurile, formările și ofertele de locuri de muncă actuale și de a desemna instituțiile responsabile pentru acest proces; invită statele membre să promoveze mai bine noua platformă Europass în instituțiile de educație și formare și în rândul personalului acestora și al angajatorilor;

36.

 subliniază necesitatea de a îmbunătăți resursele, instrumentele și mecanismele digitale la nivelul Uniunii pentru a deschide tuturor oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și pentru a permite un acces nerestricționat și de calitate la cursurile și materialele din învățământul superior; ia act de dezvoltarea unui mediu și a unei piețe digitale noi și globalizate pentru învățământul superior, precum și de necesitatea ca organizațiile de învățământ superior din Europa să rămână relevante și să prospere în acest mediu; invită Comisia și statele membre să creeze sinergii între universități prin intermediul unei platforme universitare europene online pentru conținuturi și programe educaționale la distanță și online multilingve și diverse, care să fie accesibile în întreaga Europă;

37.

 reamintește rolul vital pe care EFP și educația adulților îl joacă în asigurarea oportunităților de recalificare și perfecționare prin intermediul unei abordări bazate pe învățarea pe tot parcursul vieții; salută recomandarea Consiliului privind EFP pentru competitivitate sustenabilă, echitate socială și reziliență și obiectivele sale generale de modernizare a politicii UE privind EFP, de raționalizare a cooperării europene în acest proces și de simplificare a guvernanței EFP; invită Comisia să adopte o abordare holistică a EFP și a învățării în rândul adulților, care să cuprindă învățarea formală, non-formală și informală și care să le permită cursanților să dobândească o gamă variată de competențe care sunt importante pentru tranziția digitală și cea verde, să contribuie la incluziunea socială, la cetățenia activă și la dezvoltarea personală și să le permită oamenilor să se adapteze la o piață a muncii în continuă schimbare; subliniază importanța dobândirii de competențe ecologice;

38.

 subliniază dificultățile cu care se confruntă instituțiile din domeniul EFP, care se bazează pe formarea practică, în ceea ce privește adaptarea la mediul digital; solicită soluții adecvate și o finanțare corespunzătoare pentru a asigura faptul că EFP poate fi furnizată în mod eficace; salută extinderea planificată a stagiilor de practică în domeniul oportunităților digitale la cursanții EFP și la profesori, la formatori și la personalul didactic;

39.

 reamintește că dobândirea de competențe digitale este un efort pe tot parcursul vieții și că, prin urmare, politicile ar trebui să se concentreze asupra persoanelor de toate vârstele, nu numai asupra celor de vârstă activă; subliniază că acest lucru necesită o abordare transsectorială și holistică a educației, bazată pe recunoașterea faptului că învățarea are loc în cadrul și în afara învățământului obligatoriu și se desfășoară frecvent în contexte non-formale și informale; solicită, prin urmare, ca furnizorii de servicii educaționale non-formale să fie sprijiniți pentru a-și crește capacitatea și resursele, astfel încât să poată oferi educație și formare digitale accesibile și de calitate; invită Comisia ca, atunci când elaborează recomandări și orientări, să țină seama de diferitele niveluri ale progreselor tehnologice între sectoarele și instituțiile din domeniul educației și să acorde o atenție specială zonelor și grupurilor mai greu accesibile;

40.

 avertizează că inegalitățile sociale și educaționale în copilăria timpurie au un impact negativ asupra nivelului de formare și asupra perspectivelor de angajare ulterioare; reiterează că este necesar accesul la o educație de calitate și că trebuie depuse mai multe eforturi pentru dezvoltarea competențelor digitale și în materie de mass-media încă de la o vârstă fragedă; salută anunțul Comisiei Europene privind introducerea unei Garanții europene pentru copii, pentru a combate sărăcia în rândul copiilor; îndeamnă statele membre să aloce o parte semnificativă din resursele Fondului social european (FSE +) aflate în gestiune partajată pentru punerea în aplicare a Garanției menționate, în special pentru a sprijini acțiuni specifice și reforme structurale care să abordeze în mod eficace expunerea copiilor la sărăcie sau excluziune socială; reamintește că un nivel de educație mai scăzut echivalează adesea cu un nivel mai scăzut de competențe digitale și salută, prin urmare, recomandarea din Garanția pentru tineret consolidată, potrivit căreia persoanele care nu participă la educație, la piața muncii sau la formare ar trebui să fie evaluate din punctul de vedere al competențelor digitale și să beneficieze de formare; observă potențialul programului FSE+ de a sprijini învățarea pe tot parcursul vieții;

41.

 insistă asupra necesității de a elimina decalajul digital și reamintește că ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării accesului la educație și conținut digital de calitate și îmbunătățirii competențelor digitale pentru adulții cu un nivel mai scăzut de calificare, persoanele cu dizabilități, persoanele din grupuri vulnerabile sau marginalizate, persoanele în vârstă și persoanele care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate; subliniază că, în 2018, doar 4,3 % dintre adulții cu un nivel scăzut de calificare au utilizat o formă de învățare pentru adulți;

42.

 regretă, prin urmare, că tot nu s-au luat măsuri în cadrul planului pentru cursanții adulți cu un nivel scăzut de calificare și pentru persoanele în vârstă; subliniază că această omisiune subminează dimensiunea esențială a învățării pe tot parcursul vieții a educației digitale și împiedică eforturile de a oferi tuturor competențe esențiale în viață; invită, prin urmare, Comisia să colaboreze cu autoritățile naționale, regionale și locale pentru a pune în aplicare măsuri suplimentare pentru a stimula educația digitală pentru adulți, făcând-o accesibilă din toate punctele de vedere, ceea ce ar pregăti persoanele care și-au finalizat educația formală să trăiască și să lucreze în mediul digital și să se asigure că acestea pot beneficia cu adevărat de pe urma tranziției digitale și pot contribui la modelarea acesteia;

43.

 subliniază importanța elaborării unor politici care să asigure persoanelor cu dizabilități oportunități și acces egale la o educație digitală de calitate; încurajează statele membre să colaboreze cu organizațiile care reprezintă persoanele cu diferite dizabilități, pentru a examina provocările și oportunitățile oferite de educația digitală și pentru a ține seama de nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități la elaborarea unor politici eficiente de educație digitală; îndeamnă Comisia și statele membre să identifice caracteristici speciale pentru educația digitală, concepute și adaptate pentru persoanele cu dizabilități, și să investească în acestea; consideră că educația digitală oferă oportunități excelente pentru elevii cu tulburări de învățare, întrucât permite abordări pedagogice adaptate la abilitățile lor diverse; solicită mai multe investiții pentru a oferi sprijinul care le-a lipsit prea adesea acestor grupuri;

44.

 subliniază necesitatea integrării perspectivei de gen în toate politicile din domeniul educației, al competențelor și al digitalizării și, în mod specific, în cadrul planului de acțiune; consideră că educația digitală joacă un rol esențial în creșterea participării fetelor și femeilor la era digitală; subliniază că decalajul digital dintre femei și bărbați este o problemă economică, societală și culturală și invită Comisia și statele membre să elimine acest decalaj printr-o abordare politică holistică, pe mai multe niveluri; salută tabloul de bord al Comisiei intitulat „Femeile în sectorul digital” și subliniază necesitatea colectării de date defalcate în funcție de gen și vârstă, pentru a contribui la înțelegerea decalajului digital dintre femei și bărbați;

45.

 subliniază necesitatea de a se concentra asupra unei mai bune integrări a fetelor în educația digitală de la o vârstă foarte fragedă; subliniază că este necesar un efort susținut pentru a încuraja și a motiva mai multe fete să studieze disciplinele STIM și STIAM și să urmeze cursuri de programare, informatică și TIC în școli și universități; reiterează faptul că disparitatea de gen în educație se extinde pe piața locurilor de muncă și subliniază necesitatea de a încuraja și facilita accesul femeilor la sectoarele de înaltă tehnologie și digitale, combătând, în același timp, diferența de remunerare între femei și bărbați prin strategii și finanțare adecvate;

46.

 consideră că este esențial să se creeze un mediu pozitiv și favorabil incluziunii, care să promoveze modelele feminine pentru a motiva fetele să aleagă materiile STIM, STIAM și TIC și să combată prejudecățile inconștiente și stereotipurile de gen în ceea ce privește materiile și opțiunile de carieră; consideră că sectorul privat are un rol de jucat, în cooperare cu instituțiile de educație și formare, cu ONG-urile și cu alte organizații ale societății civile, în dezvoltarea unor inițiative și campanii eficiente în acest domeniu; subliniază valoarea Grupului operativ „Femeile în sectorul digital” și a inițiativei „Digital4Her” ale Comisiei;

o

o o

47.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO L 130, 17.5.2019, p. 92.

(2)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

(3)  JO C 388, 13.11.2020, p. 2.

(4)  JO C 28, 27.1.2020, p. 8.

(5)  JO C 337, 20.9.2018, p. 135.

(6)  JO C 202 I, 16.6.2020, p. 1.

(7)  JO C 193, 9.6.2020, p. 11.

(8)  JO C 389, 18.11.2019, p. 12.

(9)  JO C 189, 4.6.2018, p. 1.

(10)  JO C 189, 15.6.2017, p. 15.

(11)  JO C 212, 14.6.2016, p. 5.

(12)  JO C 484, 24.12.2016, p. 1.

(13)  JO C 172, 27.5.2015, p. 17.

(14)  JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(15)  https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/7a51fb41-92ad-11e7-b92d-01aa75ed71a1/language-en

https://futureskills.pearson.com/research/assets/pdfs/technical-report.pdf

(16)  Raportul privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020, Comisia Europeană.

(17)  Raportul DESI 2020

(18)  Tabloul de bord pe 2019 al Comisiei Europene privind „Femeile în domeniul digital”.

(19)  Comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152).

(20)  https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC122303

(21)  Educația parentală digitală descrie eforturile și practicile părinților vizând înțelegerea, sprijinirea și reglementarea activităților copiilor în mediile digitale, ajutându-i în special să utilizeze internetul în condiții de siguranță.

Top