Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Industria sticlei din Europa la răscruce: realizarea unei industrii mai ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, în condițiile creșterii competitivității și menținerii unor locuri de muncă de calitate”

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 105/04)

Raportor:	domnul Aurel Laurențiu PLOSCEANU
Coraportor:	domnul Gerald KREUZER

Decizia Adunării Plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în secțiune	29.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	21.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	142/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Industria sticlei din Europa este un sector inovator și de mare importanță strategică, care aduce mari beneficii Uniunii Europene. Produsele din sticlă sunt indispensabile pentru tranziția către o economie circulară, neutră din punct de vedere climatic: pentru renovarea clădirilor, pentru producerea unui volum mai mare de energie electrică din surse regenerabile, pentru decarbonizarea mijloacelor de transport și realizarea de ambalaje durabile. De asemenea, sticla contribuie la revoluția pe care o reprezintă digitalizarea în Europa. Pe scurt: sticla este viitorul.

1.2.

CESE invită factorii de decizie de la nivelul UE să plaseze sectorul sticlei și toate subsectoarele aferente în centrul priorităților strategice ale momentului, care sunt, printre altele pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”, pachetul privind economia circulară, Agenda digitală, agenda privind lanțurile valorice strategice și politica de comerț internațional a UE și instrumentele asociate.

1.3.

Valul de renovări ale clădirilor din UE ar putea constitui o sursă uriașă de oportunități de afaceri pentru sectorul sticlei, generând investiții și contribuind enorm la reducerea emisiilor de CO2 ale clădirilor. Invităm UE și factorii de decizie de la nivel național să mențină cel puțin obiectivele propuse în prezent și, acolo unde este posibil, să le consolideze.

1.4.

Este nevoie de o tranziție energetică la nivelul sectorului pentru ca procesul inerent energointensiv de producere a sticlei să devină neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Această tranziție energetică va duce la o creștere semnificativă a costurilor asociate activităților economice, din cauza creșterii costurilor operaționale și a nevoilor în materie de capital.

1.5.

CESE recomandă cu căldură ca politicile UE să ajute industria sticlei astfel încât să permită această tranziție, acordând sprijin financiar pentru cheltuielile de capital și cele operaționale, consolidând capacitățile de producere a energiei din surse regenerabile, asigurând alimentarea cu energie la preț accesibil și asigurând că industria nu este expusă concurenței neloiale din afara pieței UE.

1.6.

Comitetul sprijină toate politicile UE și planurile naționale de redresare care facilitează revoluția transporturilor, utilizarea de autoturisme inteligente și neutre din punct de vedere climatic, precum și expansiunea masivă a sistemelor de transport în comun. Sticla de înaltă tehnologie joacă un rol important.

1.7.

Comitetul recomandă cu fermitate ca UE să clasifice sticla drept un material permanent, având în vedere proprietățile sale de material inert, reutilizabil și reciclabil la infinit.

1.8.

CESE cere să se treacă de la materiale nelineare la sticlă complet circulară, reutilizabilă și reciclabilă, astfel încât să se reducă dependența de importurile de combustibili fosili, de extracția de materii prime virgine și de epuizarea resurselor. Comitetul sugerează UE să recunoască beneficiile pe care le prezintă sticla, care contribuie la sistemele sustenabile de ambalare.

1.9.

CESE recomandă cu căldură punerea în aplicare pe scară largă a principiilor economiei circulare, însoțită de sprijin financiar public și privat și de parteneriate precum inițiativa Close the Glass Loop („Închiderea buclei sticlei”), pentru a încuraja reciclarea sticlei. Aceasta îi va permite Europei să evite deșeurile de sticlă, să reducă consumul de energie și emisiile de CO2 și să creeze noi locuri de muncă în sectorul reciclării sticlei.

1.10.

Comitetul îndeamnă UE să recunoască că sticla este indispensabilă pentru producția de energie verde. Sticla este o componentă esențială nu numai a panourilor solare fotovoltaice, ci și a turbinelor eoliene, și poate fi folosită în alte moduri pentru a produce energie electrică ecologică. CESE invită Comisia și Parlamentul să elaboreze noi politici ale UE în ceea ce privește obiectivele climatice și lanțurile valorice strategice pentru a reporni producția de celule fotovoltaice în Europa și a proteja producția de alte produse strategice din sticlă și lanțurile valorice din care fac parte (de exemplu, parbrizele destinate producătorilor de mijloace de transport).

1.11.

Comitetul solicită să fie sprijinite investițiile în educație și formare, pentru a oferi cunoștințele și competențele necesare angajaților noi și tinerilor angajați care intră în sector, pentru a înlocui forța de muncă îmbătrânită, precum și pentru a le permite lucrătorilor actuali să țină pasul cu inovarea și cu modificările pe care tranziția le impune acestei industrii.

1.12.

CESE invită UE să protejeze industria sticlei împotriva riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Creșterea ambițiilor climatice și creșterea costurilor emisiilor de dioxid de carbon necesită mai curând consolidarea protecției împotriva relocării emisiilor de dioxid de carbon decât slăbirea acesteia. Competitivitatea produselor din sticlă pe piețele de export și pe teritoriul UE se poate asigura parțial prin măsuri eficace în materie de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, prin intermediul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii. Acest sistem ar trebui menținut, pentru a sprijini industria în tranziția către atingerea obiectivului de neutralitate climatică al UE. Trebuie examinată cu atenție introducerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon și a pachetului legislativ privind taxonomia. Comitetul solicită ca mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon să includă o soluție pentru exporturi și ca măsurile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon să fie consolidate prin completarea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon cu alocarea gratuită bazată pe criterii de referință, cel puțin până în 2030, în conformitate cu normele OMC.

1.13.

O tranziție verde și digitală în Europa și în special în industria sticlei trebuie să fie o tranziție justă. Pentru a asigura sprijin maxim pentru această tranziție, CESE solicită participarea lucrătorilor. Prin urmare, dialogul social la orice nivel ar trebui să fie sprijinit de legislația UE.

1.14.

Pentru a monitoriza evoluțiile din industria sticlei în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2, producția și alte variabile relevante, CESE ar aprecia ca întregul sector, subsectoarele acestuia și fiecare stat membru să beneficieze de un sprijin mai bine adaptat și să facă obiectul unei analize mai țintite

2.   Descriere generală a sectorului industrial al sticlei

2.1.   Producția

Producția de sticlă în UE a ajuns la 36,8 milioane de tone în 2020 potrivit Glass Alliance Europe. UE este unul dintre cei mai mari producători de sticlă din lume. Acest sector cuprinde cinci subsectoare:

(a)	60,4 % — sticlă pentru recipiente

(b)	29,2 % — sticlă plană

(c)	3,2 % — sticlă pentru uz casnic

(d)	5,3 % — fibre (consolidare și izolație)

(e)	2,1 % — sticlă specială

2.2.

Ocuparea forței de muncă

În 2018, în sectorul sticlei erau angajați aproximativ 290 000 de lucrători în UE-27 (1). Această cifră acoperă fabricația, reciclarea și prelucrarea sticlei, unele sectoare, în special sticla plană având lanțuri valorice complexe. Sectorul prelucrării sticlei include, de asemenea, un număr considerabil de IMM-uri.

2.3.   Sănătatea și siguranța

2.3.1.

Industria sticlei din Europa oferă locuri de muncă de calitate pentru o gamă variată de profiluri: de la muncitori necalificați până la ingineri de înalt nivel.

2.3.2.

Lucrul ca muncitor necalificat în industria sticlei poate fi dificil din punct de vedere fizic și uneori chiar periculos. Măsurile de sănătate și siguranță necesită investiții și au deseori un impact pozitiv asupra productivității. Măsurile de prevenire a bolilor profesionale sunt îmbunătățite în permanență, de exemplu, în ceea ce privește prevenirea silicozei, în cadrul dialogului social al Rețelei europene pentru siliciu (NEPSI) privind siliciul cristalin respirabil. Cultura siguranței și a prevenirii a contribuit la calitatea locurilor de muncă din acest sector.

2.4.   Vârsta, educația și formarea

Spre deosebire de Europa Centrală și de Est, forța de muncă a țărilor din Europa Occidentală este în mare parte vârstnică (peste 50 de ani) și foarte experimentată. Este din ce în ce mai greu să fie atrași lucrători noi și mai tineri. Înlocuirea lucrătorilor vârstnici și experimentați presupune formarea unor noi lucrători și pregătirea lucrătorilor actuali, astfel încât să fie la curent cu inovațiile și schimbările din industrie.

2.5.   Sticla, un sector foarte inovator

2.5.1.

Tendințele în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea deschid noi oportunități și piețe pentru ambalaje din sticlă produse în circuit închis, durabile, sănătoase, reutilizabile și reciclabile la infinit. Sectorul sticlei este activ în domeniul proiectării inovatoare și al unor modalități mai „disruptive” de decarbonizare a procesului de producție, generând transformări majore în ceea ce privește producția sticlei.

2.5.2.

Sticla folosită în sectorul construcțiilor și în sectorul auto devine din ce în ce mai sofisticată, integrând folii, gaze, straturi de protecție, camere, radare și alte materiale, pentru a îmbunătăți siguranța, proprietățile de izolare și transmisibilitatea datelor. În sticla pentru realizarea fațadelor sau în ferestrele de plafon panoramice ale mașinilor se pot integra celule fotovoltaice, pentru menținerea eficienței și generarea de energie din surse regenerabile.

2.5.3.

De asemenea, în sectorul aerospațial și în sectorul apărării sunt folosite produse din sticlă cu un grad ridicat de tehnologizare. Totodată, la aeronavele spațiale și la sateliți se folosesc produse din sticlă și compozite, sub formă de straturi de protecție, dispozitive electronice, senzori, afișaje etc. Astfel, industria sticlei nu este doar un sector inovator și înalt tehnologizat, ci și unul de mare importanță strategică.

2.6.   Impactul pandemiei de COVID-19

Piețele au înregistrat scăderi în sectoare-cheie, ceea ce a dus la o reducere a producției cu o redresare lentă în unele subsectoare importante ale sticlei (sticla plană, sticla de uz casnic, fibrele). În 2020, sectorul a înregistrat scăderi cuprinse între 1 % și 14 %, în funcție de subsector. În sectorul sticlei plane, care deservește în principal industria construcțiilor și industria auto, piața UE a scăzut cu peste 10 % în 2020. Deși sectorul construcțiilor și-a revenit mai bine decât se prevăzuse inițial, piața sticlei pentru autovehicule rămâne și în prezent la un nivel scăzut.

3.   Contribuția sticlei la neutralitatea climatică a UE, la economia circulară, la bunăstare și la Agenda digitală

3.1.   Neutralitatea climatică

3.1.1.   Valul de renovări ale clădirilor

3.1.1.1.

Produsele din sticlă este un element central al valului de renovări ale clădirilor din UE, care își propune să reducă drastic consumul de energie și emisiile de CO2 ale clădirilor. Pentru izolarea clădirilor, la ferestre va trebui folosită sticlă produsă la cele mai înalte standarde de performanță energetică. Aceasta ar însemna o reducere masivă a emisiilor de CO2, întrucât sticla de înaltă performanță ar putea reduce cu 37,4 % emisiile de CO2 ale clădirilor începând cu 2050 (2). Vata de sticlă, sticla „spumoasă” și alte derivate de fibră de sticlă cu proprietăți izolante sunt, de asemenea, esențiale pentru a asigura o izolare optimă a clădirilor.

3.1.1.2.

Inițiativa UE „Valul de renovări ale clădirilor” ar putea constitui o sursă uriașă de oportunități de afaceri. Dublarea ratei de înlocuire a ferestrelor ar putea duce la o creștere a pieței de sticlă plană cu peste 60 % și ar putea genera investiții.

3.1.2.   Producția de energie verde

3.1.2.1.

Sticla este indispensabilă pentru producția de energie verde. Este o componentă esențială a panourilor solare fotovoltaice. Turbinele eoliene folosesc fibre de sticlă pentru a fi ușoare, dar solide. De asemenea, energia electrică verde poate fi generată de anumite tipuri speciale de oglinzi, care focalizează lumina asupra unui element central conectat la un generator.

3.1.2.2.

Creșterea și declinul rapid al industriei europene de panouri solare, ca urmare a concurenței neloiale a întreprinderilor chineze, poate fi o ilustrare a modului în care nu trebuie gestionate noile oportunități din domeniul energiei verzi într-un mediu competitiv la nivel internațional. Noile politici ale UE privind obiectivele climatice și lanțurile valorice strategice ar trebui să urmărească restructurarea producției de celule fotovoltaice din Europa.

3.1.3.   Transporturile

3.1.3.1.

Sectorul sticlei este un furnizor important pentru producătorii de material rulant. Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, unele întreprinderi de transport în comun au suspendat sau anulat mai multe comenzi mari, o parte dintre ele riscând să se închidă, ceea ce ar putea duce la creșterea importurilor. Punerea în aplicare la timp a planurilor naționale de redresare ar putea sprijini în mod eficace producția europeană.

3.1.3.2.

Chiar dacă industria auto era deja în criză dinaintea pandemiei de COVID-19, este probabil să existe cerere pentru geamuri mai avansate, ușoare, cu proprietăți izolante ridicate. Mașinile autonome vor duce la creșterea cererii de produse mai sofisticate, din sticlă specializată, pentru ecrane, panouri de comandă și dispozitive pentru realitate augmentată etc.

3.1.4.   Ambalajele sustenabile

Sectorul sticlei oferă ambalaje inerte, sănătoase și sustenabile pentru sectorul alimentar și sectorul băuturilor, sectorul cosmeticelor și sectorul farmaceutic (de exemplu, vaccinurile împotriva COVID-19) din Europa. Sectorul sticlei este lider în ceea ce privește o gamă amplă de inovații în domeniul proiectării ecologice, al decarbonizării și al proceselor de eficiență energetică introduse pentru transformarea modului în care este produsă sticla. În fiecare an, cel puțin 10 % din costurile de producție corespund investițiilor în decarbonizare, în creșterea eficienței energetice și în modernizarea fabricilor. Cel mai recent proiect Furnace for the Future (3) pentru sticlă pentru recipiente, care a solicitat sprijin prin Fondul pentru inovare ETS, va reduce emisiile cu 60 %. Aceasta este una dintre inițiativele care sprijină obiectivul sectorului de a oferi ambalaje din sticlă neutre din punct de vedere climatic, care vor transforma sectorul și vor oferi oportunități importante de creștere în ceea ce privește ambalajele din sticlă cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

3.2.   Economia circulară: sticla este un produs circular ideal

3.2.1.

Sticla este un material inert permanent, care poate fi refolosit și reciclat la infinit fără să își piardă proprietățile.

3.2.2.

Sticla este o alternativă ecologică la numeroase utilizări ale plasticului, fiind materialul cel mai ușor de reciclat într-o manieră eficace și care poate fi refolosit în proporție de 100 %, ceea ce asigură un sistem complet circular. Sticla este singurul ambalaj care nu are nevoie de un strat sau de o căptușeală din plastic și care rămâne întotdeauna sigur și sănătos pentru ambalarea alimentelor, indiferent de câte ori este reciclat, fiind singurul tip de ambalaj cu aceste proprietăți. Sticla este unul dintre ambalajele cele mai reciclate, 76 % din totalul sticlei introduse pe piață în prezent fiind colectat în vederea reciclării. Utilizarea sticlei reciclate generează economii de energie și reducerea emisiilor de CO2. Ar trebui sprijinite în continuare măsurile menite, la nivelul UE, să stimuleze părțile interesate de-a lungul întregului lanț valoric, inclusiv consumatorii, să recicleze mai mult și mai bine.

3.2.3.

În prezent, în sectorul sticlei pentru construcții, sticla reciclată reprezintă 26 % din materia primă folosită (4). Reciclarea poate fi intensificată prin îmbunătățirea colectării, sortării și curățării sticlei care provine de la ferestre vechi sau de la fațade.

3.2.4.

Încheierea duratei de viață a primei generații de celule fotovoltaice poate crea o nouă posibilitate de a remania politica industrială în ceea ce privește energia solară și de a menține materiale valoroase în Europa, printr-o reciclare sporită. Acest demers ar trebui să fie sprijinit printr-o politică și o viziune clară a UE.

3.3.   Bunăstarea

3.3.1.

Sticla se află pretutindeni. Viața modernă nu ar fi posibilă fără ea. Sectorul sticlei este, de asemenea, una dintre cele mai vechi industrii și are rădăcini istorice profunde în Europa în domeniile sticlei decorative, artei și culturii. Această tradiție îndelungată a modelat know-how-ul, practicile și arta sticlăriei în Europa.

3.3.2.

În prezent, tehnologia medicală, biotehnologia și ingineria din domeniul științelor vieții nu ar exista fără sticlă. De asemenea, sticla ne protejează de radiațiile X (radiologice) și radiațiile gamma (nucleare). Sticla pentru design interior și mobilier din sticlă, precum oglinzile, paravanele, balustradele, mesele, rafturile și corpurile de iluminat, ne înfrumusețează spațiile de locuit și de muncă.

3.3.3.

Sticla protejează calitatea și durata de conservare a alimentelor și băuturilor noastre. Vesela din sticlă propune accesorii de servire a mesei rafinate și care se înscriu într-un anumit art de vivre. Geamurile din sticlă lasă lumina naturală să pătrundă în casele și în birourile noastre. Sticla se folosește în echipamente casnice și birotice și în aparate electronice, de exemplu la ușile cuptoarelor, la mânere, la ecranele televizoarelor și calculatoarelor și la telefoanele inteligente.

3.4.   Europa digitală

Întreprinderile din Europa fabrică deja cea mai subțire sticlă disponibilă, folosită pentru ecrane, telefoane inteligente, tablete și alte ecrane (tactile). Firele și cablurile din fibră optică de sticlă asigură transportul de date pe scară largă și chiar la nivel intercontinental, precum și microconexiunile din dispozitivele electronice și din cipuri.

4.   Sticla ca sector energointensiv

4.1.

În fiecare an sunt reconstruite progresiv sau adaptate noi cuptoare, cu tehnologii inovatoare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care sunt mult mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie. Industria reduce în continuare consumul de energie folosind tehnologii de recuperare a căldurii reziduale, tehnologia „ciclu Rankine organic”, utilizarea sporită a calcinei și alte tehnologii simbiotice. Noile sisteme și tehnologii de gestionare a energiei folosite în fabricile de sticlă contribuie la creșterea eficienței energetice.

4.2.

Reducerea consumului de energie în sectorul sticlei a înregistrat o tendință descendentă pronunțată în ultimii 100 de ani, iar acum se apropie de limita termodinamică.

4.3.

Întrucât emisiile de CO2 din sectorul sticlei sunt legate direct de energia consumată, se pot observa îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența energetică, prin reducerea emisiilor de CO2. De fapt, aceste îmbunătățiri au dus la reduceri puternice ale emisiilor de CO2. De exemplu, industria sticlei din Franța – care este destul de diversificată și de sofisticată – și-a redus emisiile de CO2 cu 70 % în perioada 1960-2010.

4.4.

Pentru a monitoriza progresele înregistrate de industria sticlei în comparație cu alte sectoare mari consumatoare de energie, ar trebui acordat un sprijin mai țintit pentru sector în ansamblul său, pentru subsectoarele sale și pentru fiecare stat membru.

4.5.   Căile către neutralitatea climatică/a carbonului

4.5.1.

Sectorul sticlei aproape că și-a atins limita termodinamică, ceea ce înseamnă că nu mai sunt posibile reduceri semnificative ale emisiilor de CO2 în condițiile tehnologiei actuale și prin arderea gazelor naturale. Este nevoie de o tranziție energetică și de o circularitate și mai mare a producției de sticlă în zonele în care există potențial.

4.5.2.   Energia electrică verde

Electrificarea este o altă cale promițătoare către decarbonizarea producției de sticlă. În prezent, este în curs de elaborare un proiect demonstrativ – Furnace for the Future. Acesta ar fi primul cuptor electric hibrid, de mari dimensiuni din lume, pentru fabricarea sticlei pentru recipiente. Deja există cuptoare electrice de mici dimensiuni care funcționează în subsectorul sticlei pentru recipiente și în subsectorul sticlei de uz casnic. La fel ca în cazul hidrogenului, trebuie dezvoltată capacitatea energiei electrice verzi.

4.5.3.   Hidrogenul verde

Hidrogenul reprezintă o alternativă foarte promițătoare la gazele naturale. Sectorul sticlei explorează deja opțiunea cuptoarelor pe hidrogen. Încă va mai dura câțiva ani până ce primul cuptor pe bază de hidrogen va fi pus în funcțiune într-un scenariu competitiv și până ce va exista o capacitate suficientă de producție și de transport al hidrogenului.

4.5.4.   Circularitatea

La topirea sticlei în cuptoare pe bază de gaze naturale, până la 80 % din CO2 se emite prin arderea gazelor naturale, iar 20 % se emite prin folosirea materiilor prime virgine. Înlocuirea materiilor prime virgine cu sticlă reciclată (cioburi) permite să se evite necesitatea de a extrage materii virgine, reduce deșeurile și CO2 și economisește energie. Există potențial pentru a „închide bucla sticlei” (5) și se poate mări cantitatea de sticlă reciclată după consum. Atât în subsectorul sticlei pentru construcții, cât și în cel al sticlei pentru autovehicule, sunt testate mai multe inițiative și modele pentru a îmbunătăți colectarea. Ar trebui avută în vedere demontarea prealabilă a elementelor din sticlă și a geamurilor din clădiri înainte de demolare și stabilirea unui obiectiv de colectare pe categorii de materiale, pentru a completa obiectivul general pentru deșeurile din construcții și demolări, care este ineficient în ceea ce privește materialele ușoare, cum ar fi sticla. Sunt necesare sisteme de colectare separată pentru a asigura o calitate ridicată, astfel încât să se asigure niveluri ridicate de conținut reciclat utilizate în produsele din sticlă.

4.5.5.   Obstacole și provocări

Tranziția energetică va ridica costurile operaționale și cerința de capital sporite. Politicile UE trebuie să sprijine investițiile industriale pentru a facilita această tranziție și trebuie să garanteze că industria nu este expusă concurenței din afara pieței UE. În plus, trebuie luate măsuri acum, întrucât cuptoarele au o durată de viață cuprinsă între 10 și 15 ani (sticlă pentru recipiente) sau între 15 și 20 de ani (sticlă plană). Astfel, până în anul crucial 2050 vor mai funcționa doar două generații de cuptoare.

5.   Industria sticlei în politicile UE

5.1.

Redresarea verde: Pactul verde, valul de renovări ale clădirilor, eforturile de creștere a volumului de energie din surse regenerabile, politicile sustenabile în domeniul transporturilor și inițiativele privind economia circulară ar trebui să fie factori eficace pentru realizarea de produse din sticlă cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

5.2.

Noi surse de energie: Sprijinirea și consolidarea capacității în materie de energie din surse regenerabile pentru energia electrică verde și hidrogenul verde și asigurarea disponibilității biogazului. Sprijinirea energiei eoliene și solare în mixul energetic.

5.3.

Cercetare-dezvoltare: Creșterea sprijinului și a finanțării din surse publice pentru cercetare-dezvoltare și pentru proiecte demonstrative (6), precum Fondul pentru inovare ETS, pentru a decarboniza producția și a dezvolta în continuare cuptoare eficiente din punct de vedere energetic. Fondul a fost supralicitat considerabil la prima cerere de propuneri și se preconizează că acest lucru se va întâmpla și în cazul cererilor ulterioare de propuneri.

5.4.

Adoptarea pe piață: Sunt necesare mecanisme de sprijinire a introducerii pe piață a produselor din sticlă cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru a asigura randamentul investițiilor pentru investițiile în producția cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sprijinirea înlocuirii plasticului prin alternative sustenabile, bazate pe sticlă, în sectorul comerțului cu amănuntul, în domeniul casnic, în sectorul ospitalității, pentru alimentele la pachet și pentru alimentele și băuturile consumate din mers, pentru a realiza tranziția de la sistemele liniare la sistemele economiei circulare.

5.5.

Valul de renovări ale clădirilor: Sprijinirea măsurilor din cadrul valului de renovări care pot încuraja utilizarea de produse ce evită emisiile de CO2, pentru a stimula eficiența energetică și sursele regenerabile de energie în sectorul clădirilor și al transporturilor. Creșterea obiectivului de eficiență energetică și instituirea obligativității acestuia la nivelul UE, pentru a încuraja renovarea clădirilor publice și a stabili obiective mai ambițioase privind obligațiile de economisire de energie. Sprijinirea creșterii finanțării disponibile pentru renovarea clădirilor printr-o serie de instrumente, inclusiv prin noul Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.

5.6.

Transporturile sustenabile: Sprijinirea revoluției transporturilor, în vederea trecerii la autoturisme inteligente și neutre din punct de vedere climatic, și a expansiunii sistemelor de transport în comun. Sticla de înaltă tehnologie joacă un rol important.

5.7.

Ambalajele durabile: Sprijinirea trecerii de la materiale nelineare la sticlă complet circulară, reutilizabilă și reciclabilă, astfel încât să se reducă dependența față de importurile de combustibili fosili, extracția de materii prime virgine și epuizarea resurselor.

5.8.

Circularitatea: Sprijinirea infrastructurilor de colectare separată și de reciclare, a consolidării capacităților și a tehnologiilor de maximizare a cantității și calității sticlei post-consum, pentru reciclarea în circuit închis în vederea creării de noi produse din sticlă. Încurajarea colaborării dintre parteneriatele pentru lanțurile valorice din sectorul public și din cel privat, precum platforma „Close the Glass Loop” pentru sticla folosită pentru recipiente (7).

5.8.1.

În special, trebuie depuse eforturi în ce privește activitățile din sectorul construcțiilor, inclusiv deșeurile provenite din demolări, pentru a exploata potențialul sticlei folosite la construcții care se află la sfârșitul ciclului de viață.

5.8.2.

S-a demonstrat că ratele ridicate de reutilizare a ambalajelor de sticlă și ratele ridicate de reciclare a materialelor de ambalaj din sticlă contribuie la reducerea impactului asupra mediului al sistemelor de ambalaj din sticlă și la creșterea eficienței resurselor. Pentru a atinge rate ridicate de reutilizare și reciclare, pe lângă schemele de răspundere extinsă a producătorilor pentru reciclarea ambalajelor din sticlă de unică folosință, industria a introdus sisteme voluntare de depozitare a ambalajelor reutilizabile, iar unele state membre ale Spațiului Economic European (SEE) au pus în aplicare sisteme obligatorii de returnare a garanției pentru ambalajele de băuturi de unică folosință. Deși sistemele obligatorii de returnare a garanției pentru ambalajele de unică folosință sunt considerate un mijloc eficace de prevenire a generării de deșeuri și de realizare a unor rate ridicate de reciclare a ambalajelor de băuturi, CESE consideră că DRS pentru sticla de unică folosință pentru alte recipiente de sticlă (și nu numai pentru băuturi) nu este compatibil cu sistemele de răspundere extinsă a producătorilor care funcționează bine și care s-au dovedit a fi adecvate pentru sistemul de colectare în scopul reciclării și care au atins rate de reciclare foarte ridicate.

5.8.3.

În cazul sticlei folosite pentru recipiente ce nu pot fi reumplute, sprijinirea sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor, care pot colecta sticla în vrac. Acestea sunt mult mai eficace decât sistemele-depozit pentru ambalajele de unică folosință, atât din punct de vedere ecologic, cât și din punct de vedere economic.

5.9.

Digitalizarea: Sprijinirea industriilor și a angajaților care permit realizarea unei Europe digitale (fibră optică, ecrane tactile, monitoare, senzori), printr-o politică industrială eficace a UE și prin dezvoltarea de ecosisteme, ținând seama de toate provocările de mai sus și reflectând caracteristicile specifice ale diferitelor subsectoare ale sectorului sticlei.

5.10.   Asigurarea competitivității pe piața europeană

5.10.1.

Tranziția energetică a sectorului sticlei va dura și, pe perioada tranziției, nu ar trebui să subestimăm provocarea pe care o reprezintă costurile foarte ridicate și în creștere ale energiei în sectorul sticlei, acestea reprezentând în prezent aproximativ 25-30 % din costurile de producție a sticlei, în funcție de produse și de fluctuațiile prețurilor.

5.10.2.   Ajutoare de stat

Toate subsectoarele din industria sticlei ar trebui să beneficieze de instrumente de sprijin pentru CAPEX și OPEX, cum ar fi fondul pentru modernizare, fondurile structurale ale UE și fondul pentru inovare ETS, printre altele. Sticla ar trebui să fie scutită de aplicarea Directivei privind impozitarea energiei, dar inclusă în exceptarea în bloc pentru compensarea energiei electrice și ar trebui să beneficieze de contracte pentru diferență în materie de carbon, astfel încât să poată investi în procese de producție cu emisii scăzute de CO2. În mod deosebit, sticla specială ar trebui adăugată la lista climatică pentru ajutoarele de stat.

5.10.3.

Competitivitatea la nivel mondial

5.10.3.1.

Practicile comerciale neloiale din țările terțe trebuie abordate rapid, prin instrumente eficace de politică comercială.

5.10.3.2.

Sectorul fibrelor de sticlă cu filament continuu a suferit din cauza pieței denaturate, ca urmare a importurilor voluminoase de fibre de sticlă din Asia, care fac obiectul dumpingului și al subvenționării. Este urgent nevoie de măsuri împotriva eludării, de exemplu în ceea ce privește importurile din Egipt și Bahrain.

5.10.3.3.

Sectorul sticlei care produce parbrize pentru sectorul autoturismelor se confruntă, de asemenea, cu o concurență acerbă, în principal din partea producătorilor chinezi. Standardele mai scăzute în ceea ce privește emisiile de CO2 și mediul înconjurător, împreună cu salariile mai scăzute și condițiile de muncă mai precare, duc la o concurență neloială, care i-ar putea determina pe producătorii auto din Europa să crească importurile din estul îndepărtat al Asiei, generând mai multe emisii de CO2 la nivel global.

5.10.3.4.

Europa este principalul producător de ambalaje de sticlă din lume. Acest sector deservește sectorul esențial al alimentelor și al băuturilor din UE, cel mai mare sector din Uniune. De asemenea, sticla contribuie la comerțul extern cu produse în valoare de aproximativ 250 de miliarde EUR, care sunt sau pot fi ambalate în sticlă, generând venituri din export pentru UE mai mari decât rășinile epoxidice și peletele, chimicalele organice și aeronavele.

5.11.   Asigurarea unei tranziții echitabile

Ar trebui încurajate și sprijinite învățarea și formarea pe tot parcursul vieții, pentru a se asigura că forța de muncă se adaptează la noile tehnologii și procese și pentru a asigura o securitate sporită a locurilor de muncă, atât în cadrul sectorului, cât și pe piața mai amplă a muncii. Lucrătorii ar trebui incluși în tranziție și, prin urmare, dialogul social la fiecare nivel ar trebui sprijinit de legislația UE.

5.12.   Stabilitatea și certitudinea legislativă

5.12.1.

Relocarea emisiilor de dioxid de carbon: Ar trebui menținute măsuri eficace de relocare a emisiilor de dioxid de carbon prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, pentru a sprijini industria în tranziția către atingerea obiectivului de neutralitate climatică al UE și pentru a crea și menține condiții de concurență echitabile la nivel european și internațional.

5.12.2.

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon: CESE este în favoarea unei introduceri atente a mecanismului, în conformitate cu normele OMC, dar ar trebui să includă o soluție pentru exporturi și ar trebui să completeze alocarea cu titlu gratuit la un nivel de referință complet, cel puțin până în 2030, pentru a permite întreprinderilor să se concentreze asupra investițiilor în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să evalueze eficacitatea mecanismului.

5.12.3.

Taxonomia: Comitetul salută activitatea referitoare la pachetul legislativ al UE privind taxonomia, menit să direcționeze finanțarea privată către activități sustenabile, însă este de părere că ar trebui abordate rolul producției de sticlă și contribuția acestui sector la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora.

5.12.4.

Circularitatea: Comitetul salută Planul de acțiune pentru economia circulară și solicită ca sticla să fie pe deplin recunoscută ca material permanent, care rămâne productiv în economiile noastre, și ca inițiativele de consolidare a circularității sticlei să fie sprijinite pe deplin.

5.12.5.

Pregătiți pentru 55: Acest pachet a fost prezentat în perioada elaborării prezentului aviz. Pachetul propune modificarea a douăsprezece propuneri existente (Directiva privind comercializarea certificatelor de emisii, Directiva privind impozitarea energiei, Directiva privind energia din surse regenerabile etc.) și introduce câteva propuneri noi (cum ar fi propunerea privind mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon). Comitetul solicită Comisiei să evalueze cu atenție impactul acestui pachet asupra industriei sticlei. Având în vedere amploarea modificărilor introduse în multe domenii diferite, este esențial să se asigure coerența între diferitele acte legislative și să se evite eventualele conflicte. Pachetul ar trebui să sprijine industria în tranziția sa energetică, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile cu concurenții din afara UE care nu se confruntă cu aceleași costuri ale emisiilor de dioxid de carbon.

---

(1)  Sursa: Eurostat și FERVER.

(2)  Sursa este un raport al TNO din 2019: Glazing potential: energy savings and CO2 emission reduction – Glass for Europe.

(3)  Furnace for the Future: https://feve.org/about-glass/furnace-for-the-future/

(4)  Glass for Europe – 2050: Flat glass in climate-neutral Europe („Industria sticlei din Europa – 2050: Sticla plană în Europa neutră din punct de vedere climatic”) – 2019. https://glassforeurope.com/wp-content/uploads/2020/01/flat-glass-climate-neutral-europe.pdf

(5)  Close the Glass Loop: https://closetheglassloop.eu/

(6)  Industria sticlei are mai multe strategii de decarbonizare, cum ar fi trecerea la surse regenerabile de energie, măsuri de eficiență energetică, materii prime cu emisii scăzute de dioxid de carbon, utilizarea sticlei reciclate, transport și logistică.

(7)  Close the Glass Loop www.closetheglassloop.eu