EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52021DC0797
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS European Structural and Investment Funds 2021 Summary report of the programme annual implementation reports covering implementation in 2014-2020
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Fondurile structurale și de investiții europene Raport de sinteză pentru 2021 privind rapoartele anuale de implementare a programelor care vizează implementarea în perioada 2014-2020
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Fondurile structurale și de investiții europene Raport de sinteză pentru 2021 privind rapoartele anuale de implementare a programelor care vizează implementarea în perioada 2014-2020
COM/2021/797 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.12.2021
COM(2021) 797 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Fondurile structurale și de investiții europene
Raport de sinteză pentru 2021 privind rapoartele anuale de implementare a programelor care vizează implementarea în perioada 2014-2020
{SWD(2021) 384 final}
1.Introducere
Anul 2020 a fost unul neobișnuit și dificil pentru execuția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Criza în domeniul sănătății publice și șocul economic care a urmat au schimbat în mod fundamental comunitățile și viețile noastre cotidiene. Sprijinul din partea UE a fost mobilizat pentru a oferi un răspuns rapid la situațiile de urgență și, totodată, au fost dezvoltate soluții de redresare fără precedent care să ne ajute comunitățile să depășească dificultățile majore cu care s-au confruntat. Politicile UE au fost adaptate cu mare viteză și flexibilitate, furnizând lichidități imediate, sprijin financiar pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijin pentru statele membre în vederea gestionării șocului asupra economiilor și societăților lor.
Pe de altă parte, UE se află într-un moment de cotitură. Pentru a ieși din criză mai puternică și mai rezilientă, Europa trebuie să își accelereze dubla tranziție către o Europă verde și digitală. Fondurile ESI se află în prima linie a acestui efort.
Numărându-se printre cele mai mari instrumente de investiții din cadrul bugetului UE, fondurile ESI sprijină coeziunea teritorială, economică și socială a regiunilor Europei, precum și reziliența și redresarea acestora în urma crizei cu care s-au confruntat în ultimii ani. Acestea sunt:
·Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
·Fondul social european (FSE);
·Fondul de coeziune (FC);
·Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și
·Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).
Fondurile ESI aferente cadrului financiar multianual 2014-2020 (bugetul UE) au o perioadă de implementare de 10 ani 1 , 2020 fiind cel de-al 7-lea an. Prezentul raport, astfel cum se prevede la articolul 53 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, prezintă evoluția execuției financiare a fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2020 2 . Raportul prezintă realizările cumulate ale perioadei de programare 2014-2020 raportate de statele membre, precum și informațiile inițiale cu privire la acțiunile de răspuns la pandemia de COVID-19 din cadrul programelor finanțate din fondurile ESI.
Cu o investiție totală de 640 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2020, care include o finanțare din partea UE în valoare de 461 de miliarde EUR, fondurile ESI vizează mai multe obiective de politică esențiale pentru viitorul Europei. Printre aceste obiective de politică se numără:
·creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii,
·consolidarea capacității instituționale a administrației publice,
·dezvoltarea teritorială și urbană, precum și cooperarea teritorială (Interreg).
Până la sfârșitul anului 2020, statele membre primiseră deja peste 55 % din fonduri. Rata de utilizare a consemnat o creștere accelerată, în special în ceea ce privește economia digitală, IMM-urile, acțiunile climatice și investițiile sociale.
În perioada analizată, fondurile ESI au contribuit la:
·sprijinirea a 3 milioane de întreprinderi;
·îmbunătățirea eficienței energetice a peste 359 000 de gospodării;
·sprijinirea a 45 de milioane de persoane prin măsuri în domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale sau al educației;
·susținerea a peste 2 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
·crearea a 236 500 de noi locuri de muncă la nivel regional;
·menținerea a 31 500 de locuri de muncă și crearea a 4 000 de noi locuri de muncă în sectorul maritim și al pescuitului.
Informațiile raportate de statele membre cu privire la implementarea programelor din cadrul fondurilor ESI pentru 2020 sunt preliminare. Aceasta se datorează continuării evoluției efectelor crizei provocate de pandemia de COVID-19. Programele continuă să mobilizeze fonduri UE pentru a contracara efectele pandemiei, urmărind totodată realizarea obiectivelor lor strategice inițiale într-un context destul de diferit. Începând cu primăvara anului 2020, s-a asigurat o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește reprogramarea fondurilor prin intermediul Inițiativelor pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII și CRII+) și s-au planificat resurse financiare consolidate pentru programele din perioada 2014-2020 în cadrul REACT-EU cu finanțare din partea NextGenerationEU. Secțiunile dedicate de mai jos se axează pe prima evaluare a acestor măsuri excepționale.
2.Prezentare generală a implementării
2.1.Execuție financiară 3
|
Cinci fonduri ESI generează investiții în valoare de 640 de miliarde EUR |
Cele cinci fonduri ESI (și anume FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM) au angajat inițial 461 de miliarde EUR în cadrul perioadei de programare bugetară 2014-2020. Completate de cofinanțarea națională, aceste fonduri generează o investiție totală de 640 de miliarde EUR (excluzând noile resurse aferente REACT-EU). Costurile suportate de beneficiarii proiectelor sunt eligibile pentru cofinanțare din fondurile ESI până la sfârșitul anului 2023 4 .
Costul total al proiectelor selectate de statele membre pentru a beneficia de sprijin din partea fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2020 se ridică la 676 de miliarde EUR și reprezintă 106 % din alocarea totală. Aceasta reprezintă o creștere de 17 puncte procentuale comparativ cu situația de la sfârșitul anului 2019. Majoritatea statelor membre au alocat integral bugetul disponibil pentru ciclul 2014-2020. Alocarea excedentară se explică prin practica multor programe de a acorda sprijin pentru un volum al proiectelor care depășește costul total planificat al programului. Se consideră că aceasta este o tehnică de gestionare prudentă. Statele membre selectează mai multe proiecte eligibile pentru finanțare, în vederea creării unei rezerve în cazul în care unele proiecte eșuează în timpul implementării sau în cazul în care devin disponibile fonduri suplimentare, asigurând astfel absorbția optimă a fondurilor.
În ceea ce privește plățile UE, dovezile din trecut demonstrează că execuția financiară tinde să fie lentă în primii ani de implementare, accelerându-se în mod semnificativ în ultimii ani, reflectând ciclul de viață al proiectului. Perioada 2014-2020 nu face excepție. Rata de plată la nivelul UE a fost de numai 7 % la sfârșitul anului 2016 și a început să se accelereze în mod semnificativ în 2017. Ținând seama atât de stadiul ridicat de maturitate a programelor, cât și de flexibilitatea imediată a fondurilor ca răspuns la criză, prevăzută în cadrul CRII, inclusiv o finanțare de 100 % din partea UE, plățile efectuate de UE pentru programe au înregistrat o creștere evidentă. În ceea ce privește plățile de la bugetul UE către statele membre, un total net de 253,8 miliarde EUR a fost plătit până la sfârșitul anului 2020 (55 % din suma planificată de UE pentru întreaga perioadă). Rata de utilizare trebuie să continue să crească într-un ritm accelerat în anii următori până la încheierea programelor. În 2020, doar 4,7 milioane EUR au fost dezangajate.
Cele mai recente date financiare raportate de statele membre pentru septembrie 2021 reflectă în prezent resursele suplimentare semnificative direcționate în 2021 către politica de coeziune în cadrul REACT-EU (36 de miliarde EUR) și FEADR (29 de miliarde EUR). În ceea ce privește politica de coeziune, datele financiare pentru septembrie 2021 confirmă continuarea creșterii cheltuielilor. În nouă luni, au fost raportate cheltuieli suplimentare în valoare de 51 de miliarde EUR.
2.2.Principalele realizări ale fondurilor ESI
|
3 milioane de întreprinderi care beneficiază de sprijin |
Cadrul de reglementare pentru perioada 2014-2020 care reglementează fondurile ESI prevede indicatori comuni pentru fiecare fond al UE care permit monitorizarea anuală agregată la nivelul UE de către Comisie a acțiunilor de investiții, a realizărilor și a rezultatelor.
Cifrele principale cumulate privind performanța, raportate de statele membre până la sfârșitul anului 2020, au fost următoarele:
·3,6 milioane de întreprinderi vor beneficia de proiectele selectate pentru a primi sprijin din partea fondurilor ESI, din care 3 milioane de întreprinderi 5 au fost deja sprijinite;
·236 500 de noi locuri de muncă au fost create cu sprijinul FEDR;
·45,3 milioane de participanți au beneficiat de proiecte sprijinite de FSE și de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;
·2 milioane de proiecte au beneficiat până în prezent de sprijin pentru a ajuta sectorul agricol și întreprinderile rurale să devină mai competitive, precum și să creeze și să mențină locuri de muncă în zonele rurale;
·32 de milioane de hectare de teren agricol sau 18,5 % din suprafața agricolă utilizată au fost selectate pentru sprijin în vederea gestionării terenurilor cu scopul unei mai bune protecții a biodiversității;
·64 % din populația rurală totală (184,5 milioane de locuitori) este acoperită de un număr de aproape 3 650 de grupuri de acțiune locală LEADER (GAL) care implementează strategii de dezvoltare locală sprijinite prin FEADR.
2.3.Primul pas în combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19: Inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus
|
21 de miliarde EUR realocate pentru combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19 |
În 2020, criza provocată de pandemia de COVID-19 a reprezentat o provocare majoră pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Comunitățile naționale, regionale și locale s-au aflat în prima linie în ceea ce privește combaterea bolii și gestionarea impactului său socioeconomic.
În primăvara anului 2020, statelor membre li s-a oferit posibilitatea de a realoca fondurile neutilizate aferente politicii de coeziune în cadrul pachetului Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII și CRII+). De la începutul crizei, aproximativ 21,3 miliarde EUR au fost realocate. Sectorul sănătății a beneficiat de 7,4 miliarde EUR pentru a asigura rapid echipamente individuale de protecție de importanță vitală, ventilatoare mecanice și ambulanțe. Sprijinul acordat întreprinderilor a fost reorganizat în mod semnificativ pentru a direcționa 11,5 miliarde EUR către IMM-uri prin granturi de urgență și împrumuturi cu dobândă redusă pentru a le ajuta să se mențină pe linia de plutire în perioadele de izolare. Grupurile vulnerabile de persoane au primit 4,1 miliarde EUR din fondurile ESI grație noilor măsuri de ocupare a forței de muncă menite să mențină veniturile.
Rapoartele anuale pentru 2020 ale statelor membre au furnizat primele date de monitorizare privind indicatorii specifici pandemiei de COVID-19. Indicatorii respectivi, propuși de Comisie pentru a măsura progresul măsurilor de urgență din cadrul politicii de coeziune, au fost preluați de peste 219 programe în aproape toate statele membre până în octombrie 2021. Majoritatea programelor au fost în măsură să raporteze valorile de monitorizare privind punerea în aplicare a măsurilor introduse în rapoartele lor de implementare aferente anului 2020. Valorile-cheie din rapoartele naționale indică următoarele realizări preliminare până la sfârșitul anului 2020:
·În ceea ce privește indicatorii specifici pandemiei de COVID-19 referitori la cheltuielile legate de sănătate: 70 % din totalul de 2 miliarde EUR planificate au fost raportate ca fiind alocate proiectelor selectate, iar 14 % au fost confirmate ca fiind cheltuite până la sfârșitul anului 2020.
·Indicatorii-cheie specifici pandemiei de COVID-19 referitori la realizările în materie de sănătate arată o rată ridicată de execuție:
oDin obiectivul de 2,3 miliarde de echipamente individuale de protecție, astfel cum este prevăzut în programele statelor membre, 71 % sunt vizate de proiectele selectate (28 % au fost raportate ca fiind realizate);
oÎn ceea ce privește obiectivul de 4 300 de ventilatoare noi, achiziționarea a peste aproape 3 500 de ventilatoare (81 %) a fost raportată ca fiind finalizată.
·În ceea ce privește obiectivul de 6,8 miliarde EUR pentru sprijinirea de urgență a capitalului circulant în cazul IMM-urilor (granturi și împrumuturi), 75 % din obiectiv a fost raportat ca fiind realizat. În ceea ce privește obiectivul de a sprijini 640 000 de IMM-uri cu capital circulant, raportarea a indicat realizarea acestuia în proporție de 96 % până la sfârșitul anului 2020, fiind incluse 615 000 de întreprinderi.
·FSE a fost principala sursă de sprijin pentru serviciile sociale, păstrarea locurilor de muncă, susținerea grupurilor vulnerabile și a altor categorii, de exemplu prin sprijinirea schemelor privind reducerea timpului de muncă, a suplimentării salariilor în cazul personalului medical, a asigurării de echipamente IT, echipamente de protecție și servicii pentru grupurile vulnerabile.
·Flexibilitatea din cadrul CRII/CRII+ a fost extinsă la Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane 6 : s-au adus modificări programelor pentru a suplimenta cu 500 de milioane EUR finanțarea din partea UE, a permite creșterea ratei de cofinanțare din partea UE și/sau a introduce măsuri de urgență.
Pentru a permite o deplină transparență și răspundere cu privire la resursele politicii de coeziune pe durata crizei provocate de pandemia de COVID-19, Tabloul de bord al Comisiei privind coronavirusul, de pe Platforma de date deschise privind coeziunea , oferă informații actualizate cu privire la utilizarea măsurilor CRII/CRII+.
A fost introdusă o nouă măsură FEADR, care oferă sprijin temporar sub formă de lichidități fermierilor și întreprinderilor rurale afectate cel mai grav de criza provocată de pandemia de COVID-19. Până la sfârșitul anului 2020, noua măsură a fost activată în peste 40 de programe naționale sau regionale de dezvoltare rurală din 14 state membre. Peste 700 de milioane EUR au fost alocate măsurii pentru un cuantum total planificat al cheltuielilor publice de peste 1 miliard EUR (inclusiv cofinanțare națională). Aproape 70 % din această sumă a fost executată până la sfârșitul anului 2020, din care aproximativ 98 % sub formă de sprijin pentru fermieri. Peste 500 000 de ferme și 1 000 de IMM-uri au beneficiat de sprijin.
FEPAM a introdus sprijin de urgență pentru a compensa încetarea temporară a activităților de pescuit și suspendarea sau reducerea producției și a prelucrării din acest domeniu în contextul pandemiei. În 2020, 109 milioane EUR au fost alocate pentru atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra întreprinderilor din domeniul pescuitului și acvaculturii. S-a preconizat că aceste măsuri vor continua în 2021, menținând investițiile și activitățile.
2.4.Al doilea pas în combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19: REACT-EU (2021-2022)
|
Politica de coeziune a fost stimulată cu 50,6 miliarde EUR în vederea combaterii pandemiei |
UE a adoptat cel mai mare pachet de redresare de până la această dată cu scopul de a ieși din criză cu o reziliență sporită și de a sprijini transformarea digitală și verde a Europei, finanțată prin NextGenerationEU.
În primii ani esențiali ai redresării, noi resurse în valoare de 50,6 miliarde EUR alocate prin REACT-EU – Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei – vor sprijini măsurile de reparare a daunelor provocate de criză în cadrul fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020. Aceste resurse sunt esențiale pentru o redresare inteligentă și durabilă, având în vedere continuarea și extinderea sprijinului de tipul CRII pentru îngrijiri de sănătate, lucrători și întreprinderi și, în același timp, punerea accentului pe investiții regionale verzi și digitale. Grație acestei noi finanțări, care vine în completarea programelor existente din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, statele membre pot relua proiecte care au fost întrerupte în timpul crizei, pentru a asigura repararea daunelor și reziliența pe termen mediu.
REACT-EU a fost primul instrument utilizat în cadrul NextGenerationEU, prima plată fiind efectuată la 28 iunie 2021. În doar trei luni, Comisia a aprobat peste 90 % din cele 39,8 miliarde EUR disponibile în 2021. Până la 5 noiembrie 2021, statele membre au alocat în mod oficial 36 de miliarde EUR pentru programe. Finanțarea este pe cale să ajungă la instituții medicale, cercetători, proprietari de întreprinderi, angajați și persoane vulnerabile. Până în prezent, 5,5 miliarde EUR au fost alocate pentru investiții verzi (din care 4,7 miliarde EUR pentru acțiuni climatice) și 2,7 miliarde EUR pentru economia digitală; 6,7 miliarde EUR sunt alocate pentru întreprinderi; 5,7 miliarde EUR pentru sectorul sănătății și 12,3 miliarde EUR pentru piața muncii, incluziune socială și educație și formare.
Pentru a asigura transparența și raportarea în timp real cu privire la noile resurse, Comisia a lansat un Tablou de bord REACT-EU pe Platforma de date deschise privind coeziunea . Statele membre își vor prezenta primele rapoarte intermediare privind implementarea REACT-EU la jumătatea anului 2022.
Exemple de proiecte finanțate din fondurile ESI care contribuie la răspunsul la criza provocată de pandemia de COVID-19:
Inițiativa „Școala de la distanță” din Polonia a fost lansată ca răspuns la dificultățile legate de continuarea educației școlare în timpul pandemiei de COVID-19. Mulți copii au rămas fără acces la internet sau la echipamente pe care să își poată continua studiile. Datorită inițiativei, municipalitățile poloneze au avut posibilitatea să doteze peste 23 000 de școli cu laptopuri, tablete sau internet mobil pentru copiii care nu dispuneau de acestea. Până în prezent, numărul beneficiarilor este de peste 330 000 de elevi polonezi.
În Bulgaria, au fost redistribuite 20 de milioane EUR din fondurile ESI pentru a sprijini sectorul sănătății să răspundă mai bine la urgența sanitară. Banii au fost utilizați pentru achiziționarea de echipamente medicale noi din gama de top și pentru asigurarea de medicamente vitale și de echipamente individuale de protecție. Aceasta include achiziționarea a peste 377 de ventilatoare pulmonare, peste 2 milioane de măști faciale și 177 000 de teste. Până la 14 000 de membri ai personalului medical și nemedical au fost remunerați suplimentar pentru că s-au aflat în prima linie de combatere a pandemiei de COVID-19.
Casa Digitalizării din Austria Inferioară este un ecosistem regional în domeniul digitalizării, sprijinit de FEDR. În perioada de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19, Casa a furnizat servicii digitale care au fost utile atât pentru persoanele izolate la domiciliu, cât și pentru întreprinderi, cum ar fi dezvoltarea unei „ platforme de cumpărături pe WhatsApp ” care să permită conectarea directă a IMM-urilor cu clienții și organizarea de webinare privind securitatea cibernetică pentru munca la domiciliu.
Ca răspuns la criza forței de muncă sezoniere cauzată de pandemie, un proiect finanțat de FEADR în Finlanda, „ KoroKausi ”, a sprijinit prestarea de servicii de consiliere și orientare menite să combată deficitul de lucrători sezonieri străini și să promoveze oportunități de muncă pentru tinerii din zonele rurale. Proiectul a contribuit la găsirea de angajați pentru aproape toate fermele care au apelat la timp la acest serviciu.
3.Implementarea în funcție de temele-cheie
Următoarele secțiuni oferă o imagine de ansamblu a realizărilor fondurilor ESI pentru fiecare domeniu principal de politică, astfel cum au fost raportate de statele membre la sfârșitul anului 2020.
|
189 de miliarde EUR pentru creșterea inteligentă |
3.1.Creștere inteligentă
Investițiile în creșterea inteligentă reprezintă aproximativ 30 % din totalul finanțării ESI. Sunt disponibile peste 189 de miliarde EUR pentru cele trei obiective inteligente: cercetare și inovare (66 de miliarde EUR), tehnologia informației și comunicațiilor (18 miliarde EUR) și competitivitatea IMM-urilor (105 miliarde EUR) 7 .
Până la sfârșitul anului 2020, statele membre alocaseră 190 de miliarde EUR, respectiv 101 % 8 din totalul fondurilor disponibile, pentru proiecte aferente acestor trei obiective (alocate proiectelor, în graficul de mai sus), iar 102 miliarde EUR, reprezentând 54 % din alocare, fuseseră deja plătite beneficiarilor proiectelor (cheltuite per proiecte). Aceasta reprezintă o creștere de 14 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, ceea ce indică un ritm bun al cheltuielilor pentru fondurile ESI. Figura de mai jos prezintă o defalcare mai detaliată a ratei de execuție pentru fiecare din cele trei obiective, precum și media corespunzătoare grupării creșterii inteligente.
Utilizarea fondurilor ESI pentru a promova cercetarea și inovarea este esențială pentru a ajuta statele membre și regiunile să creeze condițiile necesare pentru inovare, cercetare și dezvoltare. Sprijinirea inovării prin strategii de specializare inteligentă este esențială pentru o serie de priorități ale Uniunii, în special Pactul verde european, o economie în serviciul cetățenilor și pregătirea Europei pentru era digitală.
Până la sfârșitul anului 2020, s-au înregistrat realizări substanțiale în domeniul cercetării și inovării. De exemplu, ca urmare a sprijinului din partea UE, peste 44 800 de întreprinderi au cooperat cu instituții de cercetare (72 % din obiectiv) și aproximativ 24 000 de întreprinderi au introdus noi produse pe piață (79 % din obiectiv și o creștere de 18 puncte procentuale față de 2019).
Fondurile ESI contribuie în mod semnificativ la transformarea digitală a economiei europene prin îmbunătățirea infrastructurii informatice și prin capacitarea cetățenilor, a întreprinderilor și a autorităților publice cu o nouă generație de tehnologii și competențe. Selecția proiectelor a crescut substanțial în 2020, cu 22 de miliarde EUR, ajungând la 101 % din alocarea totală. Cheltuielile au înregistrat un salt de 14 puncte procentuale în 2020. Având în vedere că investițiile se materializează deja, fondurile UE contribuie la pregătirea Europei pentru era digitală.
Peste 5,5 milioane de gospodării beneficiază de acces îmbunătățit la internet în bandă largă datorită proiectelor FEDR selectate. Se preconizează că, până la sfârșitul anului 2023, aproximativ 12 milioane de gospodării vor beneficia de acces îmbunătățit la banda largă. În zonele rurale, peste 1 900 de operațiuni de investiții au beneficiat de sprijin din FEADR în valoare totală de peste 1,1 miliarde EUR, în vederea îmbunătățirii accesibilității, utilizării și calității TIC. Peste 5,1 milioane de persoane din zonele rurale au beneficiat de îmbunătățirea infrastructurii sau a serviciilor informatice.
Fondurile ESI oferă un sprijin vital pentru ca întreprinderile să se dezvolte și să devină mai productive și mai competitive, precum și pentru ca întreprinderile să introducă soluții inovatoare. În total, 105 miliarde EUR (16 % din bugetul total) sunt planificate pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii europene, sprijinind ambiția Comisiei de a promova „o economie în serviciul cetățenilor”. Având în vedere că 96 % din suma planificată a fost deja alocată proiectelor și că 61 % din respectiva sumă a fost deja utilizată, acesta este unul dintre domeniile de sprijin cu cele mai bune performanțe la sfârșitul anului 2020.
Exemple de proiecte finanțate din fondurile ESI care contribuie la creșterea inteligentă:
Portul Bari din sud-estul Italiei este unul dintre cele mai mari porturi de la Marea Adriatică și un punct de acces important din Europa către Peninsula Balcanică și Orientul Mijlociu. Acesta utilizează tehnologie digitală finanțată din FEDR pentru a simplifica schimbul de informații între toate părțile implicate în ciclul portuar. Sistemul automat înlesnește transportul prin port, stimulând competitivitatea regiunii.
UE a cofinanțat înființarea Oficiului pentru Inovare, situat în Parcul Științific și Tehnologic Badajoz din Extremadura, Spania. Oficiul pentru Inovare este un instrument de promovare a inovării în regiunea mai puțin dezvoltată Extremadura, bazat pe schimbul de cunoștințe. Oficiul a facilitat accesul a 283 de întreprinderi la sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.
Supercalculatorul Vega a fost lansat oficial în aprilie 2021, pentru a deveni cel mai mare supercalculator din Slovenia. Vega va sprijini dezvoltarea de aplicații inovatoare de vârf, în special în domeniul învățării automate, al inteligenței artificiale și al analizei datelor de mare capacitate. Proiectul în valoare de 17,2 milioane EUR a primit o contribuție din partea FEDR în valoare de 11,2 milioane EUR.
În Baden-Württemberg, în Germania, FEDR a finanțat crearea Centrului Regional de Inovare și Transfer de Tehnologie (Ritz) . Acest centru este creat pentru a consolida activitățile de inovare între întreprinderi la nivelul regiunii și pentru a acționa ca un nucleu și un ghișeu unic pentru inovare și transfer de tehnologie. Proiectul se ridică la 8,9 milioane EUR, din care 6,4 milioane EUR provin din FEDR.
Platforma digitală HofladenBOX din Bavaria, Germania, a permis clienților să cumpere direct de la diverși mici furnizori regionali, fără intermediari. Au participat aproximativ 60 de întreprinderi și s-au înregistrat peste 3 000 de clienți. În funcție de anotimp, platforma are aproximativ 20 de angajați. Pentru mulți fermieri, HofladenBOX a devenit un canal important de distribuție, permițând menținerea locurilor de muncă în agricultura regională.
|
257 de miliarde EUR pentru creștere durabilă |
3.2.Creștere durabilă
Prin sprijinirea investițiilor în economia circulară, curată și neutră din punct de vedere climatic, precum și a investițiilor în domeniul mediului și al adaptării la schimbările climatice, fondurile ESI contribuie în mod substanțial la obiectivele ambițioase ale Pactului verde european. Prin intermediul programelor s-au alocat 250,6 miliarde EUR pentru creșterea durabilă, reprezentând 39 % din alocarea totală. Până la sfârșitul anului 2020, 257,3 miliarde EUR au fost alocate proiectelor (103 % din fondurile dedicate), iar cheltuielile s-au ridicat la 149,1 miliarde EUR (59 % din totalul planificat).
Urmărirea sprijinului acordat pentru acțiuni climatice
Comisia monitorizează îndeaproape execuția bugetelor din perioada 2014-2020 alocate acțiunilor climatice. Fondurile ESI direcționează un procent total de 24 % din bugetul lor către realizarea obiectivelor acțiunilor climatice. Aceste acțiuni includ investiții în domeniul economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, al economiei circulare, al prevenirii riscurilor, al protecției mediului, al mobilității urbane curate și al activităților de cercetare și inovare.
La sfârșitul anului 2020, contribuțiile fondurilor ESI pentru acțiunile climatice au variat de la 57 % din pachetul bugetar total al FEADR la 28 % din alocarea totală a Fondului de coeziune, 18 % din alocarea totală a FEPAM și 17 % din alocarea totală a FEDR.
În cursul anului 2020, sumele cumulate alocate și cheltuite de proiecte care au făcut obiectul unei urmăriri a cheltuielilor legate de climă au crescut semnificativ, ajungând la 124 de miliarde EUR pentru proiectele selectate și la 72 de miliarde EUR pentru cheltuielile conexe, în strânsă legătură cu nivelul general de implementare a programelor. Anexa 3 oferă mai multe detalii cu privire la alocarea și utilizarea fondurilor legate de climă 9 .
În 2020, pe fondul reprogramării legate de pandemia de COVID-19, transferurile de fonduri au generat o reducere a alocărilor globale ale Fondului de coeziune în beneficiul FEDR și FSE. Volumul total alocat acțiunilor climatice în cadrul FEDR a fost redus cu 3,4 miliarde EUR ca urmare a creșterii alocărilor în favoarea măsurilor de sănătate publică și a sprijinului acordat întreprinderilor. Totuși, alocarea totală din FEDR pentru acțiuni climatice a fost majorată în 2021 prin alocări suplimentare în valoare de 4,7 miliarde EUR în cadrul REACT-EU, valoarea totală a alocării din FEDR ajungând astfel la 39,6 miliarde EUR (peste valoarea totală precedentă).
Există diferențe importante între diversele teme în ceea ce privește progresele financiare. Adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor reprezintă unul dintre obiectivele tematice cu cel mai rapid progres în ceea ce privește sumele deja cheltuite de beneficiari. Pe de altă parte, investițiile în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon înregistrează întârzieri din cauza unui început lent, care nu a fost încă compensat de accelerarea înregistrată în ultimii trei ani. Aceasta se datorează ponderii mari a fondurilor ESI care sprijină investițiile în infrastructură, cum ar fi eficiența energetică a clădirilor, energia din surse regenerabile, rețelele inteligente de distribuție a energiei electrice sau transportul urban durabil, în cazul cărora ciclul de implementare a proiectului tinde să fie mai lung.
Până la sfârșitul anului 2020, s-au înregistrat următoarele realizări concrete:
·Capacitatea de producție de energie din surse regenerabile va fi mărită cu 7 400 MW, din care 2 700 MW au fost deja instalați, ceea ce reprezintă o creștere de 40 % față de anul precedent;
·Performanța energetică a 663 000 de gospodării (110 % din obiectiv) se va îmbunătăți; până la sfârșitul anului 2020, nu mai puțin de 359 000 de gospodării beneficiau deja de condiții îmbunătățite (cu aproximativ 76 000 mai multe decât până la sfârșitul anului 2019);
·Consumul de energie al clădirilor publice se va reduce anual cu 7 terawați-oră (109 % din obiectiv), din care 1,9 terawați-oră sunt deja economisiți anual, cu 53 % mai mult decât în anul precedent;
·19,5 milioane de persoane vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă (3,5 milioane de persoane beneficiază deja de aceasta);
·Măsurile de protecție împotriva inundațiilor vor reduce vulnerabilitatea a aproape 42 de milioane de persoane (151 % din obiectiv), dintre care 11,3 milioane sunt în prezent mai puțin expuse riscurilor de inundații datorită investițiilor sprijinite;
·Proiectele de transport urban curat au finanțat 137 km de linii noi sau îmbunătățite de tramvai și metrou (29 % din obiectiv), la care se vor adăuga 405 km din proiectele aflate în curs de implementare;
·S-au înregistrat progrese semnificative prin îmbunătățirea gestionării terenurilor agricole și forestiere în ceea ce privește sechestrarea și conservarea carbonului, precum și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură. La sfârșitul anului 2020, UE își depășise deja obiectivele pentru 2023 în aceste domenii;
·1,5 miliarde EUR, reprezentând aproximativ 37 % din sprijinul acordat de FEPAM sectoarelor pescuitului și acvaculturii, au fost alocate pentru a conserva și a proteja mediul, de exemplu prin protejarea zonelor Natura 2000, precum și prin promovarea utilizării eficiente a resurselor și reducerea deșeurilor.
Exemple de proiecte finanțate din fondurile ESI care contribuie la creșterea durabilă:
Bâti Bruxellois , Sursă de materiale noi — tratarea clădirilor din Bruxelles ca o rezervă de materiale pentru sectorul construcțiilor. Scopul proiectului este acela de a maximiza identificarea și utilizarea materialelor aflate la sfârșitul ciclului de viață și de a dezvolta un instrument de gestionare și reutilizare a diferitelor tipuri de deșeuri rezultate din activități de construcții. Au fost create noi canale pentru eliminarea deșeurilor rezultate din activități de construcții în Regiunea Bruxelles-Capitală din Belgia.
Protecție împotriva inundațiilor pentru locuitorii din Ermitage les Bains și Saline les Bains de pe insula La Réunion, Franța. Obiectivul proiectului este de a realiza studiile și lucrările necesare în vederea asigurării protecției împotriva inundațiilor pentru cele două districte unde locuiesc peste 5 000 de persoane și care sunt în mod regulat inundate în timpul ploilor tropicale și ciclonice abundente.
Proiectul „ Smart Solar Charging ” din orașul Utrecht (vestul Regatului Țărilor de Jos) dezvoltă un sistem de încărcare bidirecțională pentru automobilele electrice partajate, în cadrul căruia bateriile auto se pot încărca sau pot returna energie în rețeaua electrică. Astfel, se poate utiliza energie durabilă în cazul unei cereri mari de energie în districtul local. Proiectul a contribuit la instalarea a 200 de puncte de încărcare bidirecțională inteligentă și continuă să se extindă.
În septembrie 2021, în Cehia a fost inaugurată o nouă gară, denumită „Praga-Zahradní Město”. Aceasta include un terminal de transfer nou construit pentru transportul public, dotat cu stații de tramvai și autobuz. Gara a fost construită în cadrul proiectului de modernizare a coridorului feroviar Praga-Linz și a fost finanțată atât din fonduri structurale, cât și din Mecanismul pentru interconectarea Europei.
În Suedia, proiectul Greppa Näringen („Nutrienții în prim plan”), finanțat din FEADR, a oferit fermierilor consiliere specifică privind acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice. Proiectul a conectat peste 10 000 de membri – fermieri, consultanți, întreprinderi și reprezentanți ai statului – având obiectivul comun de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și impactul agriculturii asupra mediului.
Iazurile mari din apropierea satului Biharugra , în Ungaria, susțin un ecosistem bogat de zone umede, care face parte dintr-o arie de protecție specială Natura 2000. Sprijinul din partea FEPAM a contribuit la consolidarea barajelor și a infrastructurii și la construirea de noi instalații pentru producția de pește. Acest lucru a contribuit la nivel local la asigurarea locurilor de muncă, la conservarea și protejarea ecosistemului și la aprovizionarea comunității cu pește produs în zona respectivă.
|
174 de miliarde EUR pentru creștere favorabilă incluziunii |
3.3.Creștere favorabilă incluziunii
Investițiile în creșterea favorabilă incluziunii reprezintă aproximativ 27 % din finanțarea totală. Sunt disponibile 174 de miliarde EUR pentru cele trei obiective vizate: locuri de muncă durabile și de calitate (59 de miliarde EUR), incluziune socială (68 de miliarde EUR) și educație și formare profesională (47 de miliarde EUR).
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un efect de propagare asupra întregii societăți, afectând oamenii în moduri diferite. Agenda socială a UE, care include Pilonul european al drepturilor sociale, este mai mult decât oricând esențială pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai sustenabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și digitale. În scenariul critic actual, fondurile structurale, în special FSE, acționează pentru a susține reformele structurale, în special modernizarea serviciilor publice, încurajarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și reducerea sărăciei și a inegalităților.
FSE a fost principalul fond utilizat pentru a sprijini serviciile sociale, păstrarea locurilor de muncă, susținerea grupurilor vulnerabile și a altor categorii, de exemplu prin sprijinirea schemelor privind reducerea timpului de muncă, a suplimentării salariilor în cazul personalului medical, a asigurării de echipamente IT, echipamente de protecție și servicii pentru grupurile vulnerabile.
Până la sfârșitul anului 2020, proiectele dedicate îmbunătățirii oportunităților de angajare au înregistrat următoarele rezultate:
·45,3 milioane de participanți au beneficiat de sprijin din partea FSE și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (Youth Employment Initiative - YEI), inclusiv 17,3 milioane de șomeri și 17,2 milioane de participanți inactivi.
·5,4 milioane de persoane și-au găsit un loc de muncă datorită sprijinului oferit de FSE și de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
·Dintre participanți, cei cu un nivel scăzut de calificare au reprezentat 48 % din totalul persoanelor, iar 15 % au fost migranți, persoane de origine străină sau aparțineau unei minorități.
·Participarea femeilor și a bărbaților la activitățile care au beneficiat de sprijin este distribuită aproape în mod egal la nivelul UE (femeile reprezintă 53 % din participanți).
Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a continuat să ofere un sprijin financiar substanțial tinerilor din statele membre eligibile. Inițiativa înregistrează progrese bune, 10,4 miliarde EUR fiind alocate unui număr de 241 424 de proiecte până la sfârșitul anului 2020. Cheltuielile declarate arată o execuție solidă pe teren; până la sfârșitul anului 2020, aproximativ 3,4 milioane de tineri au fost incluși în măsuri care beneficiază de sprijin. Dintre aceștia:
• aproximativ 2,5 milioane de participanți au finalizat intervenția YEI; 1,1 milioane de participanți au primit un loc de muncă sau au beneficiat de educație continuă, ucenicie sau formare; și
• peste 1,7 milioane de participanți urmau un program educațional sau de formare profesională, au obținut o calificare sau un loc de muncă, inclusiv ca lucrători independenți.
În ceea ce privește incluziunea socială, la care FSE contribuie cel mai mult, proiectele selectate până în prezent însumează aproximativ 63 de miliarde EUR. Până la sfârșitul anului 2020, au beneficiat de sprijin 3,1 milioane de participanți cu handicap, 6,8 milioane de migranți, participanți de origine străină sau aparținând unei minorități și alte 8,5 milioane de persoane defavorizate, pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare și pentru a-și dezvolta competențele adecvate pentru piața locurilor de muncă. Ca urmare a sprijinului acordat de UE în cadrul FEDR, capacitatea infrastructurii de îngrijire a copiilor și de educație a fost extinsă pentru 19,7 milioane de persoane, iar 53 de milioane de persoane beneficiază în prezent de servicii îmbunătățite de sănătate în întreaga UE.
FEADR a sprijinit peste 145 000 de operațiuni care consolidează incluziunea socială în zonele rurale. De asemenea, a oferit sprijin comunităților rurale locale care își implementează propriile strategii de dezvoltare locală. Peste 3 650 de grupuri de acțiune locală, care implementează strategii de dezvoltare locală, acoperă 64 % din populația rurală din UE și reunesc părți interesate din sectorul public, privat și al societății civile din zone specifice.
În ceea ce privește educația și formarea, au fost angajate 50 de miliarde EUR în proiecte concrete. Până la sfârșitul anului 2020, datorită FSE și Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, au fost sprijinite 21,8 milioane de persoane slab calificate, 7,4 milioane au obținut o calificare și 2,2 milioane urmau un program educațional sau de formare profesională.
Exemple de proiecte finanțate din fondurile ESI care contribuie la creșterea favorabilă incluziunii:
Cu ajutorul FSE, o întreprindere socială suedeză, denumită Yalla Sofielund, situată în regiunea Skåne-Blekinge, oferă femeilor posibilitatea de a face parte dintr-o cooperativă, lucrând în una dintre următoarele trei întreprinderi comerciale: o cafenea și un serviciu de alimentație publică, un serviciu de curățenie și de conferințe sau un studio de croitorie și design. Yalla Sofielund, care face parte dintr-o întreprindere socială mai mare din Suedia, denumită Yalla Trappan, are 35 de angajate, toate beneficiind de sprijin pentru a deveni mai independente. Până în prezent, peste 200 de femei au participat în cadrul proiectului și sunt entuziasmate de sprijinul pe care acesta îl oferă.
Noul Centru de îngrijire geriatrică din orașul polonez de coastă Sopot este conceput pentru a oferi locuitorilor în vârstă din regiunea Pomerania acces la o gamă largă de servicii medicale specializate, care anterior nu erau disponibile la nivel local. Înființarea centrului oferă persoanelor în vârstă din regiune un acces facil la servicii de geriatrie, psihogeriatrie și reabilitare. Totodată, deschiderea centrului generează locuri de muncă: în total, 70 de noi locuri de muncă.
Echipa de voluntari „Filios Zeus” este o asociație de voluntari în domeniul protecției civile cu sediul la Archanes, pe insula Creta, din Grecia. În caz de urgență, agențiile de stat contactează echipa care este pregătită să își trimită rapid voluntarii și echipamentele. Sprijinul acordat prin programul LEADER a permis echipei de voluntari să achiziționeze echipamente care le vor permite să intervină într-o gamă mai largă de incidente, de exemplu în vederea prevenirii și gestionării dezastrelor naturale.
|
6 miliarde EUR pentru o administrație publică eficientă |
3.4.Consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice
Până la sfârșitul anului 2020, o sumă de aproximativ 6 miliarde EUR a fost alocată proiectelor care vizează capacitatea instituțională și reformele, reprezentând 97 % din cele 6,2 miliarde EUR planificate. Cheltuielile pe teren au fost de 2,6 miliarde EUR (41 % din totalul planificat). Acest efort a fost completat, în plus față de fondurile ESI, de Programul de sprijin pentru reforme structurale, care a fost transformat în Instrumentul de sprijin tehnic 10 .
În cadrul acestui obiectiv:
·Fondul social european a acordat sprijin pentru 722 020 de participanți;
·Fondul social european a acordat sprijin pentru 2 673 de proiecte care vizează administrațiile publice sau serviciile publice naționale, regionale sau locale.
Implementarea proiectelor care vizează consolidarea capacităților pentru părțile interesate din domeniul educației, al învățării pe tot parcursul vieții, al formării și al ocupării forței de muncă și al politicilor sociale înregistrează întârzieri, rata de selecție a proiectelor fiind în continuare sub 60 %. Motivele întârzierii sunt diferite de la un stat membru la altul și includ schimbări legislative care afectează implementarea sau dificultăți legate de caracteristicile inovatoare și complexe ale intervenției.
Exemple de proiecte finanțate din fondurile ESI care contribuie la consolidarea capacității instituționale:
Dezvoltarea sistemelor orizontale și centrale de guvernare electronică în Bulgaria : în ultimii trei ani, Agenția pentru Guvernare Electronică a introdus peste 320 de servicii online, care ușurează deja viața a mii de cetățeni și de întreprinderi. În perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19, sute de mii de persoane au utilizat serviciile electronice. Documentele au fost depuse în siguranță și instantaneu, fără a fi nevoie de deplasare. Principalul obiectiv al Agenției de Stat pentru Guvernare Electronică este acela de a face posibil ca în următorii cinci ani comunicarea între cetățeni și administrația de stat să fie în întregime electronică.
|
31 de miliarde EUR pentru dezvoltare teritorială și urbană |
3.5.Dezvoltarea teritorială și urbană
În perioada 2014-2020, aproximativ 31 de miliarde EUR sunt planificate pentru dezvoltarea teritorială integrată și dezvoltarea urbană durabilă, în cadrul obiectivelor-cheie prezentate în secțiunile 3.1 și 3.2 de mai sus. Implementarea acestor strategii a suferit unele întârzieri în primii ani ai perioadei de programare din cauza întârzierilor în finalizarea strategiilor și în stabilirea procedurilor pentru implementarea descentralizată. În cadrul politicii de coeziune, 27,5 miliarde EUR au fost alocate proiectelor până la sfârșitul anului 2020, reprezentând 89 % din alocarea planificată. Nivelul cheltuielilor pentru fiecare proiect a înregistrat o creștere accelerată, atingând 39 % din alocarea planificată (12 miliarde EUR) până la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 26 % la finele lui 2019, dar cu mult sub rata medie de utilizare de 56 %.
Prin proiectele selectate în cadrul strategiilor de dezvoltare integrată se vor realiza următoarele: 53 de milioane de metri pătrați de spațiu deschis urban renovat sau nou amenajat, accesibil publicului (137 % din obiectiv); 3,1 milioane de metri pătrați de clădiri publice renovate sau nou construite (128 % din obiectiv); și peste 22 500 de unități locative renovate (95 % din obiectiv). La fel ca execuția financiară, implementarea fizică a rămas în urmă și variază între 30-39 % din valorile-țintă.
Exemple de proiecte finanțate din fondurile ESI care contribuie la dezvoltarea teritorială și urbană:
CO-CITY a abordat provocarea reprezentată de regenerarea cartierelor defavorizate din Torino, Italia. Proiectul a sprijinit reabilitarea clădirilor și a spațiilor publice degradate sau insuficient utilizate, prin colaborarea dintre cetățenii activi și administrația orașului Torino. Proiectul a facilitat crearea și punerea în aplicare a unor „pacte de colaborare” între cetățeni, asociații și administrația orașului Torino. Prin intermediul CO-CITY, patru clădiri și șase școli au fost reabilitate și redate în folosință.
3.6.Cooperare teritorială
|
12 miliarde EUR pentru cooperare teritorială |
FEDR oferă sprijin programelor de cooperare teritorială care investesc în cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Aceste programe însumează 12,6 miliarde EUR din alocarea planificată, în timp ce 12,9 miliarde EUR au fost deja alocate proiectelor până la sfârșitul anului 2020. Aceste proiecte au generat cheltuieli în valoare de 6 miliarde EUR (48 % din suma planificată). Execuția financiară a programelor de cooperare a rămas relativ mai lentă decât implementarea programelor naționale/regionale la sfârșitul anului 2020.
Unele realizări ale programelor de cooperare teritorială sunt incluse în indicatorii agregați în cadrul principalelor teme de investiții, în timp ce unii indicatori specifici măsoară componenta privind cooperarea din cadrul proiectelor sprijinite:
·aproximativ 25 000 de întreprinderi și 11 000 de instituții de cercetare au participat la proiecte de cercetare transfrontaliere, transnaționale sau interregionale;
·în jur de 110 000 de persoane au participat la inițiative locale comune în domeniul ocupării forței de muncă și la cursuri comune de formare;
·132 000 de persoane au beneficiat de inițiative de mobilitate transfrontalieră.
Exemple de proiecte finanțate din fondurile ESI care contribuie la sprijinirea cooperării teritoriale:
În perioada crizei provocate de pandemia de COVID-19, lipsa de coordonare între țări a cauzat numeroase blocaje în regiunile de frontieră, acestea dovedindu-se a fi în detrimentul cetățenilor din Euregio Meuse-Rin. PANDEMRIC a oferit sprijin serviciilor publice, punând accentul pe promovarea cooperării euroregionale. Cererea de asistență reciprocă (ambulanțe și unități medicale de terapie intensivă) a devenit mai automatizată pentru a reduce presiunea asupra centrelor de expediere, departamentelor de control al bolilor infecțioase și echipelor de criză cu personal insuficient. A fost înființat un centru euroregional pentru achizițiile comune de echipamente de protecție fiabile și de capacități de testare euroregionale.
4.Activitatea de evaluare desfășurată de statele membre
Efortul de evaluare depus de statele membre a continuat în ultimul an, demonstrând un angajament ferm de a aloca resurse activităților de evaluare în perioada crizei sanitare, alături de reprogramarea intensă a resurselor în cadrul CRII/CRII+ și REACT-EU.
Ponderea evaluărilor care vizează evaluarea impactului intervențiilor programelor din perioada 2014-2020 a crescut cu 30 %, ajungând la peste 50 % în câteva state membre. În paralel, evaluările axate pe implementare au sprijinit autoritățile de management în vederea realizării ajustărilor necesare la nivelul intervențiilor pentru maximizarea beneficiilor acestora.
Prin modul în care au fost concepute, constatările sunt în cea mai mare parte specifice evaluărilor individuale, deoarece depind foarte mult de contextul local al implementării și este posibil să nu aibă neapărat o valabilitate largă. Totuși, încep să reiasă din evaluările efectuate în diferite contexte unele constatări comune privind efectele intervențiilor sprijinite, indicând rezultate pozitive în multe domenii și un sprijin eficace pentru beneficiari din sectoarele public și privat și pentru persoane fizice.
Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport oferă detalii suplimentare cu privire la constatările din evaluările efectuate de statele membre și de Comisie cu privire la programele sprijinite de fondurile ESI.
Comisia va continua să ofere asistență statelor membre prin intermediul rețelelor dedicate și prin furnizarea de servicii de sprijin metodologic, pentru a continua îmbunătățirea culturii evaluării și a calității și utilizării constatărilor în vederea învățării în materie de politici. În paralel, Comisia a demarat lucrările pregătitoare pentru evaluarea ex-post a fondurilor ESI. Strategia vizând realizarea evaluării FEDR/Fondului de coeziune și a FSE până la sfârșitul anului 2025 a fost prezentată în cadrul celei de a 9-a Conferințe privind evaluarea politicii de coeziune a UE, care a avut loc în septembrie 2021.
5.Concluzii
|
Fondurile ESI s-au adaptat rapid la nevoile în schimbare |
Obiectivele inițiale ale investițiilor din cadrul fondurilor ESI au fost adaptate la nevoile statelor membre din cursul acestei perioade de criză. Pe lângă accentul pus în primă fază pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, fondurile au furnizat totodată, începând din februarie 2020, sprijin rapid statelor membre în acțiunile lor de răspuns la pandemia de COVID-19 și de redresare. Flexibilitatea asigurată în acest context a permis statelor membre să se concentreze asupra nevoilor imediate în special în sectorul sănătății, al întreprinderilor și în cel social. Reprogramarea ulterioară a arătat că programele își pot adapta rapid strategiile de investiții pentru a răspunde crizei sanitare, peste 20 de miliarde EUR fiind reprogramate doar în cursul anului 2020. Prin urmare, s-a demonstrat încă o dată agilitatea fondurilor în materie de adaptare și reacție la evenimente și circumstanțe neprevăzute.
În pofida consecințelor fără precedent ale pandemiei de COVID-19 și a presiunilor conexe asupra administrațiilor publice în 2020, rata de utilizare a fondurilor s-a majorat într-un ritm accelerat, cele mai mari creșteri fiind observate în cazul creșterii inteligente (atingând 54 %, comparativ cu nivelul anterior de 40 %), al creșterii durabile (atingând 59 %, comparativ cu nivelul anterior de 45 %) și al cooperării teritoriale (atingând 48 %, comparativ cu nivelul anterior de 30 %). Realizările au indicat, de asemenea, o evoluție pozitivă constantă. Cele mai recente date privind execuția financiară a politicii de coeziune din 30 septembrie 2021 arată că, în 2021, cheltuielile pentru investiții au fost de 51 de miliarde EUR, menținându-se astfel un ritm ridicat de implementare pe măsură ce se apropie sfârșitul ciclului de programare.
Programele din cadrul Fondului de coeziune și al FEPAM pentru perioada 2014-2020 mai au încă 2 ani de implementare înainte de încheierea oficială a perioadei de eligibilitate de la sfârșitul anului 2023 (4 ani care se încheie în 2025 pentru FEADR). Privind în perspectivă, ciclul de raportare pentru 2022 va oferi informații importante cu privire la progresele înregistrate în raport cu obiectivele inițiale. Acesta ar trebui să ofere, de asemenea, o perspectivă mai cuprinzătoare asupra progreselor înregistrate în materie de implementare a măsurilor legate de pandemia de COVID-19, sprijinite de fonduri.
Pe de altă parte, programele pentru perioada 2021-2027 vor fi adoptate în curând. Se preconizează că acestea vor fi lansate în 2022 și vor conține inovații semnificative, fiind însoțite, totodată, de resurse extraordinare suplimentare instituite pentru a sprijini o redresare durabilă prin intermediul NextGenerationEU. Acest pachet cuprinde mai multe instrumente-cheie:
·Mecanismul de redresare și reziliență, care pune la dispoziția statelor membre 338 de miliarde EUR sub formă de granturi și 386 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi;
·REACT-EU, care consolidează cu 50,6 miliarde EUR bugetul programelor din cadrul politicii de coeziune aferent ultimilor ani de implementare;
·Finanțare suplimentară în valoare de 17,5 miliarde EUR alocată Fondului pentru o tranziție justă, care sprijină persoanele care trăiesc în teritoriile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică;
·O finanțare suplimentară în valoare de 8,1 miliarde EUR va fi, de asemenea, furnizată pentru dezvoltarea rurală în vederea sprijinirii rezilienței în zonele rurale.
Având în vedere că mai sunt 3 ani din perioada 2014-2020 pentru care investițiile din cadrul politicii de coeziune și al FEPAM nu au fost încă finalizate și raportate (5 ani în cazul dezvoltării rurale), fondurile ESI înregistrează progrese constante în direcția atingerii obiectivelor lor, potrivit datelor aferente anului 2020. Chiar și în aceste vremuri excepționale, fondurile ESI s-au adaptat rapid și au oferit sprijin comunităților noastre pentru a face față pandemiei, susținând, totodată, tranziția acestora către o Europă verde și digitală.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.12.2021
COM(2021) 797 final
ANEXE
la
RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Fondurile structurale și de investiții europene
Raport de sinteză pentru 2021 privind rapoartele anuale de implementare a programelor care vizează implementarea în perioada 2014-2020
{SWD(2021) 384 final}
ANEXA 1.1
Fondurile ESI – Execuția financiară cumulativă per obiectiv tematic, raportată pentru fiecare program la 31 decembrie 2020 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor)
|
Obiective tematice |
Cuantumul total programat
|
Costul total eligibil al proiectelor selectate |
Cheltuielile totale raportate pentru proiectele selectate |
Rata de selecție a proiectelor |
Rata de utilizare |
|
|
Milioane EUR |
Milioane EUR |
Milioane EUR |
% |
% |
||
|
01 |
Cercetare și inovare |
59 932,2 |
64 595,4 |
27 255,0 |
108 % |
45 % |
|
02 |
Tehnologii ale informației și comunicațiilor |
16 127,3 |
16 432,6 |
7 191,1 |
102 % |
45 % |
|
03 |
Competitivitatea IMM-urilor |
91 392,3 |
97 830,8 |
56 416,9 |
107 % |
62 % |
|
04 |
Economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
44 283,2 |
46 879,4 |
20 657,9 |
106 % |
47 % |
|
05 |
Adaptare la schimbările climatice și prevenirea riscurilor |
38 221,6 |
43 409,3 |
29 652,4 |
114 % |
78 % |
|
06 |
Protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor |
70 921,5 |
76 732,5 |
44 143,0 |
108 % |
62 % |
|
07 |
Infrastructuri ale rețelelor de transport și energie |
63 063,4 |
70 749,0 |
35 724,6 |
112 % |
57 % |
|
08 |
Locuri de muncă durabile și de calitate |
49 481,3 |
47 283,1 |
27 230,4 |
96 % |
55 % |
|
09 |
Incluziune socială |
56 607,8 |
54 613,7 |
28 765,2 |
96 % |
51 % |
|
10 |
Educație și formare profesională |
39 091,5 |
41 409,7 |
21 506,2 |
106 % |
55 % |
|
11 |
Administrație publică eficientă |
5 738,8 |
5 571,0 |
2 383,8 |
97 % |
42 % |
|
12 |
Regiuni ultraperiferice și zone slab populate |
220,5 |
232,9 |
592,8 |
106 % |
269 % |
|
MÎ |
Măsuri întrerupte |
140,3 |
- |
114,0 |
0 % |
81 % |
|
Obiective tematice multiple (FEDR/FC/FSE) |
85 918,8 |
94 543,8 |
46 485,9 |
110 % |
54 % |
|
|
AT |
Asistență tehnică |
18 972,4 |
15 768,2 |
9 566,9 |
83 % |
50 % |
|
|
Total general |
640 113,0 |
676 051,2 |
357 686,1 |
106 % |
56 % |
Notă: Valorile de la sfârșitul anului 2020 pentru „Costul total eligibil al proiectelor selectate” sunt mai mari decât cele indicate în COM(2021) 213 din 28.4.2021, întrucât valorile de la sfârșitul anului 2020 pentru FEADR și FEPAM au fost raportate și adăugate în tabelul de mai sus.
Sursă: Comisia Europeană, pe baza datelor raportate de programe, disponibile pe platforma de date deschise pentru fondurile ESI https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/99js-gm52
ANEXA 1.2
Fondurile ESI – Execuția financiară cumulativă per obiectiv tematic, raportată pentru fiecare program la 30 septembrie 2021 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor), inclusiv noile resurse REACT-EU și FEADR în 2021
|
Obiective tematice |
Cuantumul total programat
|
Costul total eligibil al proiectelor selectate |
Cheltuielile totale raportate pentru proiectele selectate |
Rata de selecție a proiectelor |
Rata de utilizare |
|
|
Milioane EUR |
Milioane EUR |
Milioane EUR |
% |
% |
||
|
01 |
Cercetare și inovare |
60 701,5 |
69 901,8 |
35 432,9 |
115 % |
58 % |
|
02 |
Tehnologii ale informației și comunicațiilor |
16 029,4 |
17 740,6 |
8 464,6 |
111 % |
53 % |
|
03 |
Competitivitatea IMM-urilor |
103 966,1 |
101 240,3 |
61 781,2 |
97 % |
59 % |
|
04 |
Economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
45 705,2 |
48 970,3 |
23 930,3 |
107 % |
52 % |
|
05 |
Adaptare la schimbările climatice și prevenirea riscurilor |
47 858,3 |
43 801,8 |
30 216,3 |
92 % |
63 % |
|
06 |
Protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor |
82 349,9 |
79 477,4 |
46 641,5 |
97 % |
57 % |
|
07 |
Infrastructuri ale rețelelor de transport și energie |
63 054,1 |
72 391,8 |
41 270,1 |
115 % |
65 % |
|
08 |
Locuri de muncă durabile și de calitate |
50 146,2 |
51 905,8 |
31 865,1 |
104 % |
64 % |
|
09 |
Incluziune socială |
60 966,1 |
59 544,5 |
34 280,4 |
98 % |
56 % |
|
10 |
Educație și formare profesională |
39 057,6 |
44 031,5 |
25 049,0 |
113 % |
64 % |
|
11 |
Administrație publică eficientă |
5 593,5 |
5 902,2 |
2 797,1 |
106 % |
50 % |
|
12 |
Regiuni ultraperiferice și zone slab populate |
220,5 |
267,7 |
642,7 |
121 % |
291 % |
|
13 |
REACT-EU Promovarea reparării daunelor provocate de criză și a rezilienței |
35 976,7 |
6 572,1 |
2 237,7 |
18 % |
6 % |
|
MÎ |
Măsuri întrerupte |
153,2 |
- |
114,0 |
0 % |
74 % |
|
Obiective tematice multiple (FEDR/FC/FSE) |
85 919,8 |
99 017,6 |
55 371,7 |
115 % |
64 % |
|
|
AT |
Asistență tehnică |
21 404,0 |
16 935,0 |
10 836,6 |
79 % |
51 % |
|
|
Total general |
719 102,3 |
717 700,6 |
410 930,9 |
100 % |
57 % |
Sursă: Comisia Europeană, pe baza datelor raportate de programe, disponibile pe platforma de date deschise pentru fondurile ESI https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/99js-gm52
Acest tabel include sprijinul suplimentar total acordat în cadrul programelor REACT-EU și FEADR în 2021 (a se vedea anexa 4).
ANEXA 2.1
Fondurile ESI – Execuția financiară cumulativă per stat membru, raportată pentru fiecare program la 31 decembrie 2020 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor)
|
|
Cuantumul UE alocat 2014-2020 |
Cuantumul total programat (UE și național) |
Costul total eligibil al proiectelor selectate, la sfârșitul anului 2020 |
Cheltuielile totale raportate pentru proiectele selectate la sfârșitul anului 2020 |
Rata de selecție a proiectelor |
Rata de utilizare |
|
Milioane EUR |
Milioane EUR |
Milioane EUR |
Milioane EUR |
% |
% |
|
|
Austria |
4 922,9 |
10 606,7 |
10 900,1 |
7 963,0 |
103 % |
75 % |
|
Belgia |
2 744,7 |
6 088,8 |
6 463,1 |
3 050,4 |
106 % |
50 % |
|
Bulgaria |
9 868,9 |
11 704,5 |
10 888,2 |
6 192,9 |
93 % |
53 % |
|
Croația |
10 731,2 |
12 653,8 |
15 788,7 |
6 205,9 |
125 % |
49 % |
|
Cipru |
917,3 |
1 169,8 |
1 246,9 |
660,7 |
107 % |
56 % |
|
Cehia |
23 865,0 |
32 051,6 |
32 329,1 |
18 444,5 |
101 % |
58 % |
|
Danemarca |
1 546,8 |
2 314,1 |
2 401,9 |
1 212,2 |
104 % |
52 % |
|
Estonia |
4 423,5 |
5 769,9 |
5 633,8 |
3 600,2 |
98 % |
62 % |
|
Finlanda |
3 765,0 |
8 435,2 |
10 776,9 |
6 959,9 |
128 % |
83 % |
|
Franța |
27 502,3 |
45 841,3 |
52 150,8 |
30 416,0 |
114 % |
66 % |
|
Germania |
27 935,0 |
44 743,4 |
47 394,5 |
27 758,0 |
106 % |
62 % |
|
Grecia |
21 381,4 |
26 655,4 |
33 655,9 |
15 035,0 |
126 % |
56 % |
|
Ungaria |
25 013,2 |
29 661,6 |
31 885,0 |
17 119,5 |
107 % |
58 % |
|
Irlanda |
3 361,6 |
6 140,1 |
8 443,2 |
4 709,3 |
138 % |
77 % |
|
Italia |
44 661,6 |
72 406,8 |
67 169,5 |
36 934,3 |
93 % |
51 % |
|
Letonia |
5 633,7 |
6 907,2 |
6 911,0 |
4 222,3 |
100 % |
61 % |
|
Lituania |
8 436,4 |
9 993,4 |
10 999,5 |
6 358,2 |
110 % |
64 % |
|
Luxemburg |
140,1 |
454,7 |
440,7 |
337,9 |
97 % |
74 % |
|
Malta |
827,9 |
1 021,4 |
960,8 |
590,7 |
94 % |
58 % |
|
Țările de Jos |
1 947,4 |
3 772,7 |
4 476,3 |
2 502,4 |
119 % |
66 % |
|
Polonia |
86 113,3 |
104 932,2 |
100 403,5 |
57 472,1 |
96 % |
55 % |
|
Portugalia |
25 859,7 |
33 047,2 |
40 888,0 |
20 729,5 |
124 % |
63 % |
|
România |
30 883,1 |
36 569,1 |
47 705,6 |
17 845,8 |
130 % |
49 % |
|
Slovacia |
15 137,6 |
19 133,7 |
19 084,7 |
8 589,9 |
100 % |
45 % |
|
Slovenia |
3 928,0 |
4 953,2 |
5 179,4 |
2 820,3 |
105 % |
57 % |
|
Spania |
39 927,4 |
56 552,7 |
55 034,1 |
24 128,8 |
97 % |
43 % |
|
Suedia |
3 626,4 |
7 363,3 |
7 743,7 |
5 167,4 |
105 % |
70 % |
|
Regatul Unit |
16 346,0 |
26 538,1 |
26 146,7 |
14 617,1 |
99 % |
55 % |
|
Interreg |
9 408,9 |
12 631,2 |
12 949,8 |
6 042,0 |
103 % |
48 % |
|
Total general |
460 856,5 |
640 113,0 |
676 051,2 |
357 686,1 |
106 % |
56 % |
Sursă: A se vedea anexa 1.1
ANEXA 2.2
Fondurile ESI – Execuția financiară cumulativă per stat membru, raportată pentru fiecare program la 30 septembrie 2021 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor, inclusiv noile resurse REACT-EU și FEADR în 2021)
|
|
Cuantumul UE alocat 2014-2020 |
Cuantumul total programat (UE și național) |
Costul total eligibil al proiectelor selectate, la sfârșitul anului 2020 |
Cheltuielile totale raportate pentru proiectele selectate la sfârșitul anului 2020 |
Rata de selecție a proiectelor |
Rata de utilizare |
|
Milioane EUR |
Milioane EUR |
Milioane EUR |
Milioane EUR |
% |
% |
|
|
Austria |
6 546,2 |
13 826,4 |
11 280,3 |
8 285,8 |
82 % |
60 % |
|
Belgia |
3 174,7 |
6 742,2 |
6 624,3 |
3 415,9 |
98 % |
51 % |
|
Bulgaria |
10 285,3 |
12 120,0 |
11 399,3 |
7 565,7 |
94 % |
62 % |
|
Croația |
12 091,9 |
14 103,9 |
16 833,5 |
7 781,4 |
119 % |
55 % |
|
Cipru |
1 093,0 |
1 368,3 |
1 473,5 |
863,8 |
108 % |
63 % |
|
Cehia |
25 462,0 |
33 968,5 |
35 628,1 |
21 731,6 |
105 % |
64 % |
|
Danemarca |
1 955,6 |
2 784,5 |
2 488,8 |
1 338,6 |
89 % |
48 % |
|
Estonia |
4 855,3 |
6 303,8 |
5 996,7 |
4 091,2 |
95 % |
65 % |
|
Finlanda |
4 896,4 |
10 756,5 |
11 178,1 |
7 223,4 |
104 % |
67 % |
|
Franța |
34 360,7 |
54 632,9 |
55 458,7 |
33 384,3 |
102 % |
61 % |
|
Germania |
33 360,6 |
51 879,0 |
49 078,5 |
30 641,5 |
95 % |
59 % |
|
Grecia |
23 089,3 |
28 371,4 |
38 528,1 |
17 841,2 |
136 % |
63 % |
|
Ungaria |
25 424,7 |
30 166,8 |
33 493,4 |
20 134,0 |
111 % |
67 % |
|
Irlanda |
4 243,6 |
7 597,4 |
8 477,3 |
5 174,1 |
106 % |
59 % |
|
Italia |
58 194,3 |
88 301,0 |
70 531,9 |
42 619,1 |
112 % |
68 % |
|
Letonia |
6 182,9 |
7 616,1 |
7 290,9 |
4 757,0 |
80 % |
48 % |
|
Lituania |
8 710,1 |
10 268,4 |
11 155,6 |
7 241,4 |
96 % |
62 % |
|
Luxemburg |
313,8 |
642,2 |
509,3 |
421,4 |
109 % |
71 % |
|
Malta |
939,1 |
1 132,6 |
1 138,7 |
648,4 |
79 % |
66 % |
|
Țările de Jos |
2 731,1 |
4 905,4 |
5 011,2 |
2 813,7 |
101 % |
57 % |
|
Polonia |
90 665,1 |
110 819,0 |
103 237,8 |
65 894,3 |
102 % |
57 % |
|
Portugalia |
28 838,2 |
36 306,0 |
42 867,7 |
24 666,6 |
93 % |
59 % |
|
România |
34 757,2 |
40 965,7 |
50 844,4 |
20 684,1 |
118 % |
68 % |
|
Slovacia |
16 473,0 |
20 773,3 |
19 843,8 |
9 925,3 |
124 % |
50 % |
|
Slovenia |
4 498,8 |
5 647,6 |
5 886,7 |
3 490,8 |
96 % |
48 % |
|
Spania |
51 672,8 |
69 281,6 |
62 266,5 |
29 613,6 |
104 % |
62 % |
|
Suedia |
4 536,1 |
8 739,4 |
7 941,5 |
5 520,6 |
90 % |
43 % |
|
Interreg |
16 346,0 |
26 451,3 |
27 857,5 |
15 675,4 |
91 % |
63 % |
|
Regatul Unit |
9 408,9 |
12 631,2 |
13 378,6 |
7 486,6 |
105 % |
59 % |
|
Total general |
525 106,9 |
719 102,3 |
717 700,6 |
410 930,9 |
100 % |
57 % |
Sursă: A se vedea anexa 1.2
ANEXA 3
Fondurile ESI – sume planificate pentru obiectivele climatice cu rate cumulate de selecție și de utilizare a proiectelor până la 31 decembrie 2020
|
Fond |
Sumă planificată la nivelul UE |
Din care sumă alocată pentru acțiunile climatice |
Valoarea proiectelor selectate până la sfârșitul anului 2020 (ponderea UE estimată) |
Din care sumă alocată pentru acțiunile climatice |
Suma cheltuită pentru proiecte până la sfârșitul anului 2020 (ponderea UE estimată) |
Din care sumă cheltuită pentru acțiunile climatice |
|||
|
|
miliarde EUR |
miliarde EUR |
% |
miliarde EUR |
miliarde EUR |
% |
miliarde EUR |
miliarde EUR |
% |
|
FC |
61,5 |
17,0 |
28 % |
71,9 |
20,2 |
28 % |
32,8 |
8,1 |
25 % |
|
FEADR |
100,1 |
57,4 |
57 % |
100,7 |
60,1 |
60 % |
68,1 |
44,1 |
65 % |
|
FEPAM |
5,7 |
1,0 |
18 % |
4,0 |
0,7 |
18 % |
3,3 |
0,4 |
12 % |
|
FEDR |
200,1 |
34,9 |
17 % |
221,3 |
36,0 |
16 % |
101,3 |
15,1 |
15 % |
|
FSE/YEI |
93,5 |
1,1 |
1 % |
93,0 |
7,4 |
8 % |
50,9 |
4,0 |
8 % |
|
Total |
460,9 |
111,4 |
24 % |
490,9 |
124,4 |
25 % |
256,4 |
71,7 |
28 % |
Sursă: Comisia Europeană
ANEXA 4
Alocarea pentru 2021 stabilită în cadrul REACT-EU în noiembrie 2021
|
|
Alocările din partea UE în cadrul REACT-EU disponibile pentru programare |
Sumele stabilite la nivelul UE |
|||||
|
|
2021 |
2022 |
Total |
FEDR |
FSE |
FEAD |
Total |
|
AT |
218,3 |
- |
218,3 |
123,8 |
88,5 |
6,0 |
218,3 |
|
BE |
258,8 |
- |
258,8 |
97,9 |
123,0 |
31,8 |
252,7 |
|
BG |
436,4 |
- |
436,4 |
186,8 |
229,7 |
19,9 |
436,4 |
|
CY |
111,4 |
- |
111,4 |
46,4 |
65,0 |
- |
111,4 |
|
CZ |
834,8 |
- |
834,8 |
834,8 |
- |
- |
834,8 |
|
DE |
1 886,6 |
- |
1 886,6 |
1 177,9 |
708,7 |
- |
1 886,6 |
|
DK |
177,8 |
- |
177,8 |
123,1 |
54,7 |
- |
177,8 |
|
EE |
177,8 |
- |
177,8 |
160,5 |
12,8 |
4,5 |
177,8 |
|
ES |
10 855,4 |
- |
10 855,4 |
6 974,1 |
2 144,0 |
40,0 |
9 158,1 |
|
FI |
134,5 |
- |
134,5 |
94,0 |
40,5 |
- |
134,5 |
|
FR |
3 093,0 |
- |
3 093,0 |
2 065,8 |
251,7 |
104,0 |
2 421,5 |
|
GR |
1 707,9 |
- |
1 707,9 |
1 607,9 |
100,0 |
- |
1 707,9 |
|
HR |
571,5 |
- |
571,5 |
31,5 |
530,0 |
10,0 |
571,5 |
|
HU |
881,2 |
- |
881,2 |
223,7 |
187,9 |
- |
411,5 |
|
IE |
88,3 |
- |
88,3 |
- |
- |
- |
- |
|
IT |
11 303,5 |
- |
11 303,5 |
4 734,3 |
6 369,8 |
199,4 |
11 303,5 |
|
LT |
273,7 |
- |
273,7 |
236,7 |
37,0 |
- |
273,7 |
|
LU |
139,8 |
- |
139,8 |
69,7 |
69,7 |
0,5 |
139,8 |
|
LV |
210,0 |
- |
210,0 |
183,3 |
20,6 |
6,1 |
210,0 |
|
MT |
111,2 |
- |
111,2 |
- |
111,2 |
- |
111,2 |
|
NL |
440,8 |
- |
440,8 |
220,4 |
220,4 |
- |
440,8 |
|
PL |
1 644,7 |
- |
1 644,7 |
1 280,4 |
74,4 |
- |
1 354,7 |
|
PT |
1 594,1 |
- |
1 594,1 |
1 325,6 |
268,6 |
- |
1 594,1 |
|
RO |
1 323,9 |
- |
1 323,9 |
1 033,9 |
- |
56,0 |
1 089,9 |
|
SE |
287,3 |
- |
287,3 |
57,5 |
229,9 |
- |
287,3 |
|
SI |
262,2 |
- |
262,2 |
240,1 |
13,2 |
8,9 |
262,2 |
|
SK |
616,0 |
- |
616,0 |
194,9 |
402,1 |
19,0 |
616,0 |
|
Total |
39 640,9 |
- |
39 640,9 |
23 324,8 |
12 353,3 |
506,0 |
36 184,1 |
Sursă:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/cdnu-kc2j
Această bază de date prezintă poziția actualizată privind „alocările din partea UE disponibile pentru programare” și „sumele stabilite la nivelul UE”:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/26d9-dqzy
