COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.2.2021

COM(2021) 62 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

referitor la o posibilă extindere la O-SII a cadrului privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier și la definirea și calcularea indicatorului de măsurare a expunerii totale, inclusiv a tratamentului rezervelor la bănci centrale

Temeiul juridic și domeniul de aplicare al raportului

Articolul 511 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (Regulamentul privind cerințele de capital sau CRR), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/876 (denumit în continuare CRRII) 1 , prevede obligația Comisiei de a prezenta Parlamentului European și Consiliului, până la 31 decembrie 2020, un raport pentru a stabili dacă:

(a)este adecvat să se introducă o cerință de majorare a indicatorului efectului de levier pentru alte instituții de importanță sistemică (O-SII) 2 , 3 ; și

(b)definirea și calcularea indicatorului de măsurare a expunerii totale menționat la articolul 429 alineatul (4) din CRR, inclusiv tratamentul rezervelor la bănci centrale, sunt adecvate.

Comisia trebuie să ia în considerare în prezentul raport evoluțiile internaționale și standardele convenite la nivel internațional și să aibă în vedere prezentarea unei propuneri legislative.

Cerința de majorare a indicatorului efectului de levier pentru alte instituții de importanță sistemică

Cerința privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier în cazul G-SII a fost introdusă în legislația UE în conformitate cu un acord din decembrie 2017 al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) 4 . Nu există deocamdată o cerință similară privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier aplicabilă celor aproximativ 160 de instituții ale UE care sunt în prezent identificate drept O-SII 5 .

Necesitatea de a evalua oportunitatea introducerii unui amortizor pentru indicatorul efectului de levier pentru O-SII rezultă din faptul că CRRII a introdus o cerință privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier în cazul instituțiilor identificate ca instituții de importanță sistemică globală (G-SII). În UE există în prezent opt G-SII. Pentru aceste instituții, cerința privind amortizorul este stabilită la 50 % din rata amortizorului G-SII bazată pe risc 6 și se aplică în plus față de viitoarea cerință minimă privind indicatorul efectului de levier 7 (cerința aferentă pilonului 1) și de cerința de fonduri proprii suplimentare pentru a aborda riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier 8 (cerința aferentă pilonului 2).

CRRII prevedea ca amortizorul pentru indicatorul efectului de levier în cazul G-SII să fie aplicabil de la 1 ianuarie 2022. Cu toate acestea, pentru a oferi instituțiilor o capacitate suplimentară de a răspunde imediat și eficace la impactul pandemiei de COVID-19, Regulamentul (UE) 2020/873 a amânat data aplicării amortizorului pentru indicatorul efectului de levier în cazul G-SII cu un an, până la 1 ianuarie 2023 9 . Acest lucru a fost în concordanță cu calendarul revizuit de punere în aplicare convenit de Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al directorilor organismelor de supraveghere, care este organismul de supraveghere al BCBS 10 .

CRR prevede două date diferite la care Comisia să ia în considerare introducerea unei cerințe privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier în cazul O-SII. Pe lângă raportul menționat mai sus, care trebuie prezentat până la sfârșitul anului 2020, o astfel de cerință pentru O-SII poate fi examinată în cadrul revizuirii cuprinzătoare din 2022 a setului de instrumente macroprudențiale în domeniul bancar, astfel cum se prevede la articolul 513 din CRR 11 . Această revizuire este prevăzută a fi efectuată înainte de 30 iunie 2022. Având în vedere amânarea datei de aplicare a amortizorului pentru indicatorul efectului de levier în cazul G-SII, Comisia consideră că introducerea unei cerințe suplimentare privind amortizorul pentru O-SII ar trebui mai degrabă să fie evaluată ca parte a raportului Comisiei prevăzut la articolul 513 din CRR. În această evaluare, Comisia va trebui să țină seama de faptul că O-SII sunt un grup divers de instituții, unele fiind similare ca dimensiune și activitate cu G-SII, în timp ce altele sunt considerabil mai mici și mai concentrate pe plan intern. Această eterogenitate în cadrul grupului O-SII justifică o evaluare atentă a oportunității extinderii la acest grup a cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier aplicabile în cazul G-SII.

Extinderea amortizorului pentru indicatorul efectului de levier poate avea într-adevăr repercusiuni mai ample care trebuie luate în considerare în contextul altor posibile modificări ale cadrului macroprudențial pentru sectorul bancar care pot fi considerate necesare, având în vedere în special lecțiile învățate în urma crizei actuale. Prin urmare, este mai adecvat să se ia în considerare extinderea la O-SII a cerinței privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier în contextul revizuirii cuprinzătoare din 2022 a setului de instrumente macroprudențiale în sectorul bancar.

Definirea și calcularea indicatorului de măsurare a expunerii totale

CRRII a modificat calculul indicatorului efectului de levier 12 pentru a alinia cadrul european la standardul internațional revizuit, astfel cum a fost inclus în pachetul Basel III de reformă în materie de reglementare în urma crizei din 2017. Aceste modificări au fost introduse, printre altele, pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel internațional pentru instituțiile care sunt stabilite în Uniune, dar care își desfășoară activitatea și în afara Uniunii 13 .

De la adoptarea CRRII, BCBS a revizuit în continuare un aspect specific al cadrului său privind indicatorul efectului de levier. Pentru a facilita furnizarea de servicii de compensare pentru clienți, tratamentul instrumentelor financiare derivate în cazul cărora clientul a fost compensat în scopul indicatorului efectului de levier a fost modificat în iunie 2019 14 . În temeiul normelor revizuite, tratamentul acestor instrumente financiare derivate este, în general, aliniat la tratamentul prevăzut în cadrul abordării standardizate pentru riscul de credit al contrapărții (SA-CCR) în cadrul bazat pe riscuri. Modificarea le permite instituțiilor să utilizeze marja inițială segregată și marja de variație primite de la un client, în numerar sau prin alte forme de plată, pentru a compensa costul de înlocuire și potențiala expunere viitoare pentru instrumentele financiare derivate în cazul cărora clientul a fost compensat.

Participanții pe piață au efectuat o corelare între tratamentul anterior al instrumentelor financiare derivate în cazul cărora clientul a fost compensat și concentrarea sporită pe piața furnizării de servicii de compensare 15 . Prin urmare, o revizuire este considerată esențială, deoarece elimină un factor de descurajare a instituțiilor de a oferi servicii de compensare pentru clienți, prin reducerea costului variabil al acestor servicii fără a avea un impact semnificativ asupra rezilienței lor globale. Modificarea ar trebui să faciliteze furnizarea de servicii de compensare, ceea ce este în conformitate cu obiectivul reformelor adoptate după criza financiară mondială de a crea stimulente pentru compensarea la nivel central a instrumentelor financiare derivate extrabursiere.

Dispoziția revizuită a BCBS privind compensarea pentru clienți va deveni aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2023. Spre deosebire de tratamentul BCBS, în temeiul cadrului european revizuit privind indicatorul efectului de levier, care se aplică de la 28 iunie 2021, marja de variație nemonetară tot nu trebuie utilizată pentru a compensa costul de înlocuire 16 . Pentru a le oferi instituțiilor europene același stimulent de a oferi servicii de compensare pentru clienți și pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel internațional, tratamentul prevăzut în CRR al instrumentelor financiare derivate în cazul cărora clientul a fost compensat ar trebui să fie aliniat la standardul internațional revizuit. Pentru a asigura o aliniere în timp util, Comisia intenționează să includă revizuirea în viitoarea propunere legislativă care vizează punerea în aplicare a elementelor finale ale reformei Basel III.

Astfel cum s-a indicat la începutul prezentului raport, în temeiul articolului 511 din CRR, Comisia este, de asemenea, împuternicită să prezinte un raport cu privire la caracterul adecvat al tratamentului rezervelor la bănci centrale pentru calcularea indicatorului efectului de levier. Pe baza standardului Basel revizuit din 2017 17 , CRRII a introdus în cadrul european privind indicatorul efectului de levier puterea discreționară de a exclude temporar, în circumstanțe excepționale, anumite expuneri față de bănci centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale a unei instituții 18 . Scopul acestei puteri discreționare este de a facilita transmisia eficace a măsurilor de politică monetară. În cadrul mecanismului inițial de compensare prevăzut în CRRII, orice impact al excluderii rezervelor la bănci centrale trebuia să fie pe deplin neutralizat printr-o majorare strict proporțională a cerinței individuale a unei instituții privind indicatorul efectului de levier.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că un astfel de mecanism de compensare ar fi fost prea restrictiv și că aplicarea sa nu ar fi facilitat o transmisie eficace a politicii monetare. Într­adevăr, întrucât exceptarea rezervelor la bănci centrale ar fi fost complet neutralizată de o creștere a cerinței privind indicatorul efectului de levier, instituțiile ar fi fost limitate în ceea ce privește nivelul creșterii rezervelor pe care le dețin la banca centrală. La rândul său, acest lucru ar fi putut descuraja instituțiile să recurgă la facilitățile de lichiditate ale băncii centrale într-o situație de criză în măsura necesară, împiedicând astfel transmisia eficace a măsurilor de politică monetară. Având în vedere marja lor de manevră limitată pentru a controla amploarea rezervelor la bănci centrale în timpul unei crize 19 , instituțiile ar fi putut fi constrânse să își reducă gradul de îndatorare prin vânzarea de active sau prin reducerea nivelului de creditare a economiei reale sau ambele.

Având în vedere aceste constatări și pe baza unei propuneri a Comisiei din 28 aprilie 2020 20 , colegiuitorii au revizuit tratamentul rezervelor la bănci centrale 21 . În temeiul acestui tratament revizuit, cerința individuală privind indicatorul efectului de levier a unei instituții care își exercită puterea discreționară va fi ajustată o singură dată, și anume în momentul în care aceasta își exercită puterea discreționară. Ajustarea se va baza pe o valoare medie a rezervelor eligibile deținute de instituție la bănci centrale și pe indicatorul său de măsurare a expunerii totale la data la care se consideră că au început circumstanțele excepționale. Indicatorul efectului de levier ajustat se va aplica în toată perioada în care este exercitată puterea discreționară și nu se va schimba (așa cum este cazul în temeiul fostului mecanism de compensare).

Revizuirea de mai sus, care se va aplica, de asemenea, de la 28 iunie 2021, astfel cum se prevedea în calendarul inițial al CRRII, ar trebui să sporească eficacitatea puterii discreționare și să le ofere autorităților competente mai multă flexibilitate pentru a acționa în mod adecvat și deliberat în timpul unor posibile șocuri și crize viitoare. În plus, pentru a asigura disponibilitatea acestei puteri discreționare în timpul actualei pandemii de COVID-19 și până când tratamentul revizuit devine aplicabil, în cadrul european privind indicatorul efectului de levier a fost introdusă puterea discreționară tranzitorie de a exclude temporar anumite rezerve la bănci centrale 22 .

Concluzie

În contextul actual, Comisia nu consideră oportună introducerea unei cerințe de majorare a indicatorului efectului de levier pentru alte instituții de importanță sistemică (O-SII). Această chestiune ar trebui examinată în cadrul revizuirii cuprinzătoare a setului de instrumente macroprudențiale în sectorul bancar până la 30 iunie 2022, astfel cum se prevede la articolul 513 din CRR.

Comisia consideră că este adecvat să se ajusteze calculul indicatorului de măsurare a expunerii totale menționat la articolul 429 alineatul (4) din CRR pentru a alinia la standardele convenite la nivel internațional tratamentul instrumentelor financiare derivate în cazul cărora clientul a fost compensat.

Legiuitorul a revizuit deja tratamentul rezervelor la bănci centrale prin Regulamentul (UE) 2020/873. În absența unor noi evoluții la nivel internațional în ceea ce privește tratamentul rezervelor la bănci centrale și având în vedere această revizuire recentă, Comisia nu consideră că sunt necesare modificări suplimentare.

(1)

Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).

(2)

O-SII sunt definite la articolul 131 din Directiva 2013/36/UE (Directiva privind cerințele de capital sau CRD), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2019/878 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019, JO L 176, 27.6.2013, p. 338.

(3)

Instituțiile de credit fac obiectul unei cerințe privind indicatorul minim al efectului de levier de 3 %, care va deveni aplicabilă la 28 iunie 2021. Cerința privind indicatorul efectului de levier vizează menținerea stabilității financiare acționând ca un mecanism de protecție pentru cerințele de capital bazate pe risc și limitând acumularea unui efect de levier excesiv în perioadele de creștere economică și completează cerințele de capital bazate pe risc.

(4)

A se vedea Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (2017): Basel III: Finalising post-crisis reforms (Basel III: finalizarea reformelor post-criză), p. 140-141.

(5)

A se vedea https://eba.europa.eu/risk-analysis-and-data/other-systemically-important-institutions-o-siis-  

(6)

A se vedea articolul 92 alineatul (1a) din CRR.

(7)

A se vedea articolul 92 alineatul (1) litera (d) și articolul 429a alineatul (7) din CRR, după caz.

(8)

A se vedea articolul 104 alineatul (1) litera (a) din CRD.

(9)

A se vedea considerentul 17 și articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/873, JO L 204, 26.6.2020, p. 4.

(10)

A se vedea comunicatul de presă al BCBS „Governors and Heads of Supervision announce deferral of Basel III implementation to increase operational capacity of banks and supervisors to respond to Covid-19” (Guvernatorii și directorii organismelor de supraveghere anunță amânarea punerii în aplicare a Acordului Basel III în vederea creșterii capacității operaționale a băncilor și a organismelor de supraveghere pentru a răspunde crizei COVID-19), 27 martie 2020, disponibil la adresa: https://www.bis.org/press/p200327.htm  

(11)

A se vedea articolul 513 alineatul (1) litera (e) din CRR, care impune Comisiei să evalueze dacă cerința amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, după cum este menționată la articolul 92 alineatul (1a) din CRR, ar trebui să fie extinsă pentru a include alte instituții de importanță sistemică decât G-SII, dacă pentru aceasta calibrarea ar trebui să fie diferită de calibrarea pentru G-SII și dacă respectiva calibrare ar trebui să depindă de nivelul de importanță sistemică a instituției.

(12)

A se vedea articolul 1 punctul 117 din CRRII.

(13)

A se vedea considerentul 8 din CRRII.

(14)

A se vedea Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (2019): Leverage ratio treatment of client cleared derivatives (Tratamentul indicatorului efectului de levier al instrumentelor financiare derivate în cazul cărora clientul a fost compensat), iunie 2019, disponibil la adresa: https://www.bis.org/bcbs/publ/d467.pdf

(15)

A se vedea BCBS, CPMI, FSB și IOSCO (2018): Incentives to centrally clear over-the-counter (OTC) derivatives: A post-implementation evaluation of the effects of the G20 financial regulatory reforms (Stimulente pentru compensarea la nivel central a instrumentelor financiare derivate extrabursiere: evaluarea efectelor în urma punerii în aplicare a reformelor de reglementare financiară ale G20), noiembrie 2018, document disponibil la adresa: www.bis.org/publ/othp29.pdf

(16)

A se vedea articolul 429c alineatul (3) din CRR.

(17)

A se vedea Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (2017): Basel III: finalizarea reformelor post-criză, p. 144.

(18)

A se vedea articolul 429a alineatul (1) litera (n) și articolul 429a alineatele (5)-(7) din CRR, astfel cum a fost modificat de CRRII.

(19)

În ceea ce privește acest aspect, Banca Centrală Europeană a remarcat următoarele „(...) o creștere a lichidității băncilor centrale rezultată din desfășurarea politicii monetare va conduce la o creștere a cantității de rezerve deținute de sistemul bancar, astfel cum se întâmplă în cazul măsurilor de politică monetară anunțate recent în legătură cu criza provocată de pandemia de COVID-19. În timp ce instituțiile de credit individuale pot muta aceste rezerve, sistemul bancar nu va putea evita deținerea acestor rezerve suplimentare și creșterea aferentă a indicatorului de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier.”, Avizul Băncii Centrale Europene din 20 mai 2020 cu privire la modificarea cadrului prudențial al Uniunii ca răspuns la pandemia de COVID-19 (CON/2020/16) 2020/C 180/04, JO C 180, 29.5.2020, p. 4-9.

(20)

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 în ceea ce privește o serie de ajustări ca răspuns la pandemia de COVID-19, 28 aprilie 2020, COM/2020/310 final, disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020PC0310

(21)

A se vedea considerentul 9 și articolul 1 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2020/873.

(22)

A se vedea articolul 500b din CRR.