Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă

[COM(2020) 575 final]

(aviz suplimentar)

(2022/C 105/27)

Raportor:

Gonçalo LOBO XAVIER

Decizia Biroului Comitetului	26.4.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul de procedură și articolul 29 litera (a) din Normele de aplicare a Regulamentului de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	5.10.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	168/0/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) este încă îngrijorat de faptul că în majoritatea statelor membre nu există suficientă claritate în ceea ce privește sistemele de guvernanță a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) și repartizarea responsabilităților pentru punerea lor în aplicare între nivelurile central, regional și local. În mod evident, nu există suficientă claritate nici în ceea ce privește mecanismele adecvate pentru implicarea organizațiilor societății civile (OSC) și a partenerilor sociali în fazele de punere în aplicare, de monitorizare și ajustare a PNRR. Acest aspect a fost menționat în rezoluția CESE din februarie (1), iar situația rămâne aceeași în pofida eforturilor Comisiei. CESE solicită cu fermitate un control mai intensificat al acestor aspecte esențiale pentru redresarea Uniunii.

1.2.

CESE atrage atenția asupra nevoii de a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a PRR. Sunt necesari indicatori de monitorizare adecvați, întrucât ei vor fi busola după care se va stabili direcția în care vor fi continuate dezvoltarea și redresarea. Statele membre trebuie să reacționeze în mod corespunzător la această provocare și este nevoie de curaj pentru a-i face pe cetățeni conștienți de enormele dificultăți viitoare.

1.3.

CESE crede cu fermitate în importanța următorului ciclu al semestrului european pentru Uniune ca instrument-cheie pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). În planurile naționale există două tipuri de instrumente: statele membre pot pune în aplicare și pot efectua schimbări structurale radicale, pe de o parte, printr-o dublă tranziție și, pe de altă parte, prin investiții și reforme pentru cetățenii (familii, lucrători, antreprenori etc.) care suferă într-un mod mai direct în urma acestei crize. CESE consideră că trebuie luate în considerare ambele opțiuni. Ele necesită instrumente diferite care, uneori, nu pot coincide. Redresarea este necesară pentru a face sistemul economic rezilient.

1.4.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat unele dintre cele mai periculoase deficiențe ale Europei: lipsa unei politici de coordonare pentru industrie și dependența de alte domenii economice pentru multe produse și servicii. CESE înțelege că este dificilă schimbarea cutumelor și a politicilor și, de asemenea, că este nevoie de mai mulți ani pentru ca efectele reale ale noilor politici să fie resimțite. Totuși, dacă Uniunea dorește să se schimbe și să se redreseze, timpul este un element prețios. Creșterea prețurilor materiilor prime (și dificultățile întâmpinate la distribuția lor), lipsa semiconductorilor și prețurile ridicate ale energiei arată, de asemenea, dependența Uniunii de active strategice. CESE dorește ca toate statele membre să ia măsuri reale în ceea ce privește investițiile în educație, infrastructură și politica industrială, care să poată crește nivelul de ocupare a forței de muncă și să încurajeze cetățenii să stimuleze industria europeană.

1.5.

CESE sprijină investițiile în educația de înaltă calitate, în învățarea pe tot parcursul vieții și în C&D, care sunt esențiale pentru stimularea și completarea schimbărilor economice și sociale pe care le promovează instrumentul NextGenerationEU. Este clar că investițiile care consolidează sistemele de sănătate și politicile de sănătate publică ale societăților afectate grav de pandemia de COVID-19 sunt esențiale. Acest fapt trebuie combinat cu o politică industrială cu adevărat puternică, care să poată promova producția și dezvoltarea de produse și servicii în Europa, pentru a evita o dependență completă de alte domenii economice.

1.6.

CESE consideră că este momentul pentru o reformă atentă și profundă a pactului. Acest nou semestru revizuit trebuie să includă o recomandare fermă în acest sens și este necesar un nou pact care să includă o serie de proceduri și norme obligatorii pentru consultarea OSC și a autorităților locale. În acest scop, este nevoie să se acționeze. Este momentul să se formuleze norme obligatorii pentru implicarea în toate etapele, de la pregătire la punerea în aplicare, pentru a evita problemele structurale în viitor.

1.7.

În opinia CESE, o analiză succintă a principalelor priorități ale PRR arată faptul că se pune în mod clar accentul pe obiectivele Pactului verde. Pentru CESE, acest lucru este în mod evident important, dar există preocupări legate de punerea în aplicare și de impactul unor măsuri care par să nu fie foarte bine întemeiate. Cetățenii, lucrătorii și întreprinderile trebuie să beneficieze de sprijin în realizarea acestei tranziții, iar obiectivele trebuie definite în mod clar și rezonabil, pentru a evita o situație în care retorica politică este impresionantă, dar punerea în practică este deficitară, cu efecte secundare subiacente considerabile.

1.8.

CESE atrage atenția asupra faptului că unul dintre cele mai valoroase rezultate ale procesului semestrului european a fost ignorat de-a lungul anilor. De fapt, recomandările specifice fiecărei țări reprezintă o ocazie de a realiza îmbunătățiri și se bazează pe date coerente. Statele membre ar trebui să-și reevalueze atitudinea față de acest instrument, îndeosebi în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și în contextul posibilității oferite de MRR de a pune în aplicare reformele structurale (în ceea ce privește educația, politicile fiscale, piața forței de muncă, protecția socială în cadrul Pilonului social și recomandările reuniunii la nivel înalt de la Porto) care sunt esențiale pentru majoritatea statelor membre. CESE recomandă cu tărie o schimbare de perspectivă a statelor membre, iar organizațiile societății civile ar trebui să fie foarte active și să își asume rolul de supraveghetori în cadrul acestui proces.

1.9.

De asemenea, CESE atrage atenția asupra capacității de absorbție a fondurilor a anumitor state membre, având în vedere „istoricul” acestora. Jumătate din fondurile structurale ale cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 nu au fost utilizate până la sfârșitul anului 2020 și ar trebui cheltuite în anii următori. Experiența Comisiei și datele de care aceasta dispune ar trebui să îi servească la a adresa avertismente statelor membre și la a le ajuta să realoce mai bine fondurile, atât în ceea ce privește distribuirea, cât și calendarul lor. Este foarte important ca statele membre să fie avertizate că alegerile lor politice nu trebuie să compromită procesul de redresare și că trebuie luate unele măsuri pentru a evita apariția unor probleme care blochează sistemul. Aceasta include nu numai necesitatea de a evita birocrația, ci și nevoia de a oferi un sprijin politic adecvat pentru creșterea eficacității.

1.10.

CESE consideră că procesul inevitabil de digitalizare, în special în ceea ce privește serviciile publice din domeniul sănătății sau al sistemelor sociale, va elimina un anumit număr de locuri de muncă. Această digitalizare poate crea, de asemenea, probleme pentru cetățenii în vârstă, cu mai puține capacități de a face față procesului de digitalizare. CESE atrage atenția asupra necesității de a concepe programe care să îi poată sprijini cu adevărat pe cetățeni și să faciliteze tranziția. Statele membre trebuie să aloce fonduri de investiții pentru recalificarea persoanelor afectate de această schimbare, și este nevoie de curaj politic pentru a face față provocării, precum și de o bună comunicare cu cetățenii pentru a clarifica politicile și obiectivele.

1.11.

CESE salută inițiativa cu privire la tabloul de bord privind redresarea și reziliența. CESE consideră că acesta va fi un instrument foarte important, capabil să stimuleze procesul de investiții și pună în aplicare mecanisme care ar putea avea o importanță crucială pentru Uniune. CESE sprijină, de asemenea, calendarul propus, care ar trebui să fie adoptat de Comisie până la sfârșitul lunii septembrie (2). Cu toate acestea, CESE insistă asupra participării OSC și la acest proces. Nu este numai o chestiune de vizibilitate, ci și o chestiune de vigilență, iar Comitetul atrage atenția, de asemenea, asupra necesității de a capacita organizațiile societății civile și de a le pregăti pentru a face față acestei provocări. Este inutil să solicităm acțiuni din partea organizațiilor societății civile în cazul în care acestea nu sunt pregătite sau nu dispun de resursele necesare pentru a fi active. Este vorba despre o responsabilitate și o oportunitate majoră pentru OSC.

2.   Observații generale

2.1.

CESE salută publicarea comunicării Comisiei intitulate „Coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre” (3). Lumea se confruntă cu o criză majoră care pare să submineze toate planurile și strategiile de redresare. Cu toate acestea, reziliența și puterea Europei trebuie să prevaleze dacă dorim să ne susținem Uniunea.

2.2.

Este adevărat că Uniunea Europeană a luat măsuri fără precedent pentru a combate pandemia de COVID-19, pentru a atenua impactul crizei și pentru a înscrie economia noastră pe o traiectorie de creștere solidă, durabilă și favorabilă incluziunii. Cu toate acestea, există încă o mare incertitudine în ceea ce privește eficacitatea politicilor de sănătate, iar criza sanitară a avut un impact imens asupra încrederii cetățenilor, esențială pentru redresarea economică și socială. Obiectivul vaccinării a peste 70 % din populația europeană va avea un impact enorm asupra încrederii cetățenilor, iar CESE salută coordonarea dintre statele membre în vederea atingerii acestui obiectiv. De asemenea, CESE atrage atenția asupra necesității de a explica cetățenilor faptul că aceste realizări sunt importante, dar este încă nevoie de prudență, deoarece aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente pentru a opri complet criza sanitară.

2.3.

Oportunitatea oferită statelor membre de a prezenta planurile naționale de redresare și reziliență reprezintă un factor extrem de important care trebuie să constituie o prioritate. CESE crede cu fermitate că organizațiile societății civile pot juca un rol esențial în punerea în aplicare și monitorizarea acestor planuri. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toate statele membre. Potrivit Rezoluției CESE, „CESE consideră că toate reformele din cadrul procesului de restructurare trebuie să se bazeze pe principiile pe care se întemeiază UE: protecția drepturilor omului și a drepturilor sociale, valorile democratice și statul de drept. Investițiile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență trebuie să vizeze valorificarea întregului potențial al pieței unice, consolidarea rezilienței economice a UE, îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, crearea unei economii circulare, realizarea neutralității climatice în UE până cel târziu în 2050, încurajarea inovării și a modernizării legate de digitalizarea economiei și a societății și asigurarea punerii în aplicare efective a Pilonului european al drepturilor sociale, pentru a asigura coeziunea socială, a eradica sărăcia și a reduce inegalitățile” (4).

2.4.

NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro (dintre care 500 de miliarde de euro deja alocați), este un instrument-cheie prin care UE va stimula investițiile și redresarea, astfel încât să iasă din actuala criză mai puternică și mai rezilientă.

2.5.

CESE consideră că Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale stabilește acțiuni concrete de consolidare a dimensiunii sociale în toate politicile Uniunii și va contribui la asigurarea unei redresări favorabile incluziunii.

2.6.

De asemenea, CESE își afirmă poziția conform căreia durabilitatea mediului, productivitatea, distribuția echitabilă și corectă și stabilitatea macroeconomică rămân principiile directoare ale agendei economice a UE. În pofida tuturor provocărilor, Pactul verde rămâne o prioritate pe termen lung, iar Europa trebuie să valorifice oportunitatea de a juca un rol de lider în această privință.

2.7.

CESE este ferm convins că asigurarea unei coordonări eficiente a politicilor în cadrul semestrului european rămâne esențială pentru a înscrie economia UE pe o traiectorie de creștere mai puternică, durabilă și incluzivă după pandemie. Comitetul s-a exprimat în favoarea acestei abordări în cursul ultimelor luni, iar ea rămâne o prioritate.

2.8.

CESE este de părere că, per ansamblu, participarea societății civile organizate rămâne scăzută în statele membre. Organizațiile au fost informate și, în multe cazuri, au fost audiate, însă acest lucru a dus la puține rezultate tangibile. În majoritatea statelor membre și cu câteva excepții, nu au avut loc consultări efective care să ducă la modificări semnificative ale propunerilor inițiale ale guvernului.

3.   Observații specifice

3.1.

Datorită măsurilor luate la nivelul UE și la nivel național, impactul pandemiei asupra piețelor europene ale muncii a fost ținut sub control. Cu toate acestea, există încă opinii și situații diferite în cadrul Uniunii. CESE consideră că trebuie adoptate abordări diferențiate pentru a asigura redresarea statelor membre care au fost afectate de criză mai mult decât altele.

3.2.

CESE este de acord cu opinia conform căreia politica economică trebuie să se înscrie într-o perspectivă de sprijin pe tot parcursul anilor 2021 și 2022. Statele membre se confruntă cu o luptă uriașă care este departe de a se fi încheiat. Uniunea trebuie să prevaleze și să fie conștientă de faptul că planurile de redresare vor necesita timp pentru a avea efect și că este nevoie de reziliență pentru a obține rezultate. CESE solicită cu insistență strategii pe termen scurt și mediu pentru a aborda în mod corespunzător efectele negative ale crizei și pentru a garanta o creștere puternică și durabilă de-a lungul anilor.

3.3.

În rândul cetățenilor europeni există o tendință interesantă de a economisi mai mult. Această tendință ar trebui să constituie, de asemenea, o oportunitate pozitivă de a stimula o combinație de investiții private și publice care să poată aduce o schimbare în redresarea economiei și în condițiile sociale. CESE solicită adoptarea de măsuri specifice în acest sens și consideră că Comisia ar trebui să încurajeze toate statele membre să adopte o politică bugetară solidă. Este nevoie de creativitate pentru a adopta strategii care să transforme aceste economii în investiții inteligente, iar responsabilitatea în acest sens trebuie să fie asumată în comun împreună cu guvernele, părțile interesate și instituțiile financiare.

3.4.

CESE, prin sprijinul activ și activitatea Grupului privind semestrul european (GSE), intenționează să lucreze la următoarea sa rezoluție în următoarele luni, cu contribuții din partea celor 27 de delegații compuse din 3 membri alcătuite în acest scop, și să urmărească participarea societății civile la procesul de punere în aplicare, analizând, totodată, conținutul politicilor din perspectiva societății civile. Pentru moment, s-a înregistrat doar o ușoară îmbunătățire, în principal în ceea ce privește reuniunile oficiale de informare, cu posibilități foarte limitate de influențare a planurilor.

3.5.

Organizațiile societății civile sunt mai pozitive în ceea ce privește perspectivele de utilizare a fondurilor de către guverne pentru a stimula investițiile decât pentru a promova reformele propice creșterii, mulți membri fiind de părere că planurile naționale de redresare și reziliență ale țărilor lor sunt lipsite de ambiție sau nu reflectă un angajament suficient în ceea ce privește reformele, în timp ce alții critică lipsa unor investiții suplimentare care nu fuseseră deja avute în vedere înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19.

3.6.

Europa s-a confruntat cu mari dificultăți ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, iar acest context a scos în evidență un punct slab periculos al Uniunii: lipsa unei politici de coordonare pentru industrie și dependența de alte domenii economice pentru un număr mare de produse și servicii. Acest fapt trebuie abordat în mod coordonat, pentru a facilita redresarea. O politică industrială adecvată este necesară mai mult ca oricând și acum este timpul să acționăm. Creșterea prețurilor materiilor prime arată, de asemenea, dependența Uniunii de activele strategice. CESE dorește ca toate statele membre să ia măsuri reale în ceea ce privește investițiile în educație, infrastructură și politica industrială, care să poată crește nivelul de ocupare a forței de muncă și să încurajeze cetățenii să stimuleze industria europeană.

3.7.

Marea majoritate a OSC (71 %) consideră că implicarea lor în elaborarea planurilor naționale de redresare și reziliență ale țărilor lor a variat de la relativ insuficientă la extrem de limitată.

3.8.

CESE consideră că procesul de digitalizare este fundamental pentru stimularea economiei și a societății, dar este absolut necesar ca statele membre să conceapă programe și să aloce resurse pentru eliminarea barierelor din calea acestui proces, în special pentru anumite categorii ale populației – persoanele în vârstă și persoanele mai puțin calificate. Prin urmare, necesitatea de a dezvolta programe informatice cu impact, însoțite de aplicații care să fie în beneficiul tuturor cetățenilor, reprezintă o prioritate. Trebuie spus da digitalizării. Dar nu cu orice preț.

3.9.

CESE este foarte mulțumit de inițiativa Comisiei în favoarea unui „tablou de bord privind redresarea și reziliența”. Este vorba despre un pas important pentru monitorizarea punerii în aplicare a programelor de redresare și reziliență, iar CESE consideră că este o oportunitate de a stimula procesul de investiții și de a crea mecanisme care ar putea avea o importanță crucială pentru Uniune. Încă o dată, organizațiile societății civile pot juca un rol esențial în acest proces și sunt pregătite să coopereze.

4.   Planurile de redresare și diferitele abordări

4.1.

CESE consideră că, în ceea ce privește cadrul existent, politica privind creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și soldurile bugetare ale statelor membre trebuie să constituie o prioritate. Nevoia adaptării la o nouă fază, odată depășit pericolul pentru sănătate cauzat de pandemia de COVID-19, este evidentă. Ar trebui să existe o alternativă la dezechilibrul excesiv ca unică perspectivă în urma creșterii enorme a datoriei și a deficitului în statele membre. CESE consideră că este momentul pentru o reformă radicală și profundă a cadrului de guvernanță fiscală și avertizează cu fermitate că nu este de dorit revenirea la „vechile” norme fiscale. Acest nou semestru revizuit trebuie să includă o recomandare fermă în acest sens și este necesar un nou pact care să includă o serie de proceduri și norme obligatorii pentru consultarea OSC și a autorităților locale, iar în acest scop, este nevoie să se acționeze. Este momentul să se formuleze norme obligatorii privind implicarea în toate etapele, de la pregătire până la punerea în aplicare, iar statele membre trebuie să aibă în vedere noi obiective de reducere a deficitului, cu accent pe creșterea economică, dar și pe guvernanță.

4.2.

Este imperios necesar să se modernizeze cadrul fiscal și economic, să se pună în aplicare o orientare axată pe prosperitate și să se ajungă la aplicarea unei reguli de aur. În prezent, Comisia analizează și partea de cheltuieli, dar și – pe bună dreptate – partea de venituri. CESE recomandă reorientarea impozitării veniturilor salariale către taxele de mediu, adoptându-se totodată o abordare regresivă și evitându-se împovărarea gospodăriilor cu venituri mici. CESE solicită, de asemenea, combaterea planificării fiscale agresive și a fraudei, deoarece acestea ar putea submina redresarea economică și fiscală a statelor membre și a UE în ansamblu. În acest context, pentru a putea avansa, este nevoie de o abordare inteligentă și, de asemenea, de o mai mare convergență în Uniune. Politica monetară și fiscală, eventual cu taxe de mediu progresive și reduceri treptate ale impozitelor, ar trebui, de asemenea, luată în calcul. Este clar că concurența fiscală cu țări terțe, și nu cea în interiorul UE, este cea care poate aduce o schimbare.

4.3.

CESE subliniază faptul că, pe lângă pandemie, există o presiune asupra prețului materiilor prime. Această chestiune trebuie abordată cu o atenție deosebită. CESE crede în concurența loială și sprijină punctul de vedere conform căruia este necesar să se asigure condiții de concurență echitabile, dar subliniază faptul că situația devine gravă, riscând să prejudicieze puternic întreaga Uniune. Prețurile materiilor prime au crescut cu 30 % până la 120 % în ultimele luni, iar presiunea continuă.

4.4.

PNRR scot în evidență punctele de vedere diferite ale statelor membre cu privire la redresarea economiilor lor și la situațiile sociale respective. Acest lucru ilustrează, de asemenea, inegalitățile din statele membre. CESE solicită politici mai coordonate, capabile să consolideze Uniunea. Este nevoie de o cooperare între statele membre. În plus, ar putea fi împărtășite „bune practici” pentru a se evita pașii greșiți. Sectoare precum turismul și industria prelucrătoare, printre altele, au suferit cel mai mult, și consolidarea lor ar trebui să constituie o prioritate. Acest demers va fi foarte important pentru crearea de locuri de muncă și adaptarea forței de muncă la nevoile reale ale economiei și pentru implicarea OSC în procesul de punere în aplicare.

4.5.

CESE este preocupat de faptul că recomandările specifice fiecărei țări formulate de Comisie au fost ignorate în mare măsură de anumite state membre până în prezent, ceea ce a dus la scepticism cu privire la o posibilă schimbare de atitudine în viitor. În plus, capacitatea de absorbție a anumitor state membre și efectele transformatoare ale investițiilor realizate în cadrul MRR trebuie puse sub semnul întrebării și, prin urmare, există îndoieli cu privire la eficiența și eficacitatea lor potențiale. Prin urmare, CESE insistă asupra necesității unei monitorizări atente.

4.6.

CESE consideră că punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență nu ar trebui să fie doar un exercițiu care implică bifarea unei căsuțe, ci ar trebui să aibă loc în spiritul real al acestui instrument: rolul OSC ar trebui recunoscut, iar consultările ar trebui să aibă loc în cadrul forumurilor publice, și nu în spatele ușilor închise.

4.7.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat și a exacerbat decalajele de lungă durată din societățile noastre, iar persoanele cele mai vulnerabile au fost adesea cel mai puternic afectate. Incidența infecțiilor cu COVID-19 a fost cea mai ridicată în rândul persoanelor mai defavorizate, și, adesea, mai multe părți ale societății suportă cu precădere impactul măsurilor de combatere a crizei. Ca o consecință a crizei, persoanele slab calificate și/sau tinerii au fost afectate în mod disproporționat de cea mai substanțială scădere a ocupării forței de muncă. În plus, educația a fost grav perturbată pentru mulți. Există riscuri exacerbate de inegalități în ceea ce privește grupurile de cetățeni mai puțin calificați.

5.   Piața unică ca punct forte al modului de viață european

5.1.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a fost resimțită în toate statele membre, dar impactul a fost diferit. O abordare coordonată privind vaccinarea a permis Uniunii să obțină rezultate foarte bune. Obiectivul vaccinării a 70 % din populația Uniunii a însemnat o sarcină enormă, iar răspunsul UE a fost foarte pozitiv. În pofida unor probleme (de așteptat pentru un astfel de proiect), campania de vaccinare a fost o reușită și un bun exemplu al „proiectului de pace” pe care Uniunea l-a reprezentat încă de la început.

5.2.

Mai mult ca niciodată, piața unică și integrarea acesteia trebuie să constituie o prioritate, iar conflictele politice ar trebui evitate. Retorica politică întâlnită în unele state membre care subminează piața unică a fost contrazisă de fapte: doar printr-o Uniune puternică și printr-o abordare coordonată a fost posibilă negocierea și elaborarea PRR într-un termen atât de scurt. Comunicarea este esențială pentru promovarea valorilor europene, iar piața unică face parte din proces. Toți cetățenii europeni ar trebui să beneficieze de pe urma pieței interne, astfel încât să poată fi mândri de capacitatea Europei de a răspunde la criză, în ciuda tuturor regreselor pe care le-a implicat provocarea de a oferi un răspuns coordonat la această criză.

5.3.

CESE înțelege că statele membre au adoptat abordări diferite în ceea ce privește situația sanitară, dar subliniază și faptul că bunele practici și coordonarea ar trebui promovate mai mult după procesul de vaccinare. Uniunea trebuie să profite de atuurile sale, în special de libera circulație a cetățenilor, a produselor și a capitalurilor. CESE dorește să sprijine această libertate fără a submina sistemele de sănătate ale statelor membre, iar acest lucru este posibil numai prin coordonarea pieței unice. Statele membre au demonstrat de mai multe ori de-a lungul istoriei că acest lucru este posibil. Este momentul să se ofere un răspuns adecvat.

5.4.

CESE susține piața unică și oportunitățile acesteia, alături de o piață socială puternică, care este esențială și constituie o „marcă” a Uniunii. Aceasta este o realizare care trebuie protejată.

6.   Punctul de vedere al organizațiilor societății civile privind planurile de redresare

6.1.

CESE insistă asupra faptului că implicarea organizațiilor societății civile este esențială pentru redresare, în special deoarece trebuie să recunoaștem că măsurile de redresare de urgență, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, ar putea deveni permanente.

6.2.

OSC sprijină investițiile de înaltă calitate în educație, în învățarea pe tot parcursul vieții și în C&D, care sunt primordiale pentru a stimula și a completa schimbările economice și sociale promovate de instrumentul NextGenerationEU, precum și investițiile în consolidarea sistemelor de sănătate și a politicilor de sănătate publică în societățile grav afectate de pandemia de COVID-19. Mai mult ca niciodată, organizațiile „de pe teren” au capacitatea și responsabilitatea de a indica și a propune modalități de a face față provocărilor reale, iar statele membre trebuie să aibă curajul să le implice în procesul decizional. CESE solicită acest tip de abordare în principal în virtutea experienței și a cunoștințelor acumulate prin decenii în care a servit diferite cauze, cu rezultate foarte bune.

6.3.

În vremuri de criză, vocea organizațiilor societății civile este mai importantă ca niciodată, nu doar din perspectiva experienței pe care au acumulat-o, ci mai ales pentru că ele beneficiază de un contact direct cu realitatea, element esențial pentru monitorizarea și punerea în aplicare a politicilor care au un impact real.

---

(1)  Rezoluția Comitetului Economic și Social European privind participarea societății civile organizate la planurile naționale de redresare și reziliență – Ce funcționează și ce nu funcționează? (JO C 155, 30.4.2021, p. 1).

(2)  Tabloul de bord privind redresarea și reziliența – indicatori comuni, proiect de act delegat: Tabloul de bord privind redresarea și reziliența – indicatori comuni și elemente detaliate.

(3)  COM(2021) 500 final, 2.6.2021, Coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre.

(4)  „Implicarea societății civile organizate în planurile naționale de redresare și reziliență – Ce funcționează și ce nu funcționează?” (JO C 155, 30.4.2021, p. 1).