Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Abordarea globală a cercetării și a inovării: Strategia Europei privind cooperarea internațională într-o lume în schimbare

[COM(2021) 252 final]

(2022/C 105/11)

Raportor:

doamna Neža REPANŠEK

Sesizare	Comisia Europeană, 1.7.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	30.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	20.10.2021
Sesiunea plenară nr.	564
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	231/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută angajamentul UE de a fi deschizătoare de drumuri și de a manifesta o deschidere constantă în cooperarea internațională pentru cercetare și inovare, promovând în același timp condiții de concurență echitabile și o reciprocitate susținută de valori fundamentale.

1.2.

CESE salută concluziile „Declarației de la Bonn privind libertatea cercetării științifice”, adoptate în cadrul Conferinței ministeriale privind Spațiul european de cercetare (SEC) din orașul respectiv, la 20 octombrie 2020, deoarece această declarație reprezintă o condiție prealabilă pentru un peisaj dinamic al cercetării și inovării, care urmărește promovarea cunoașterii și binele societății. CESE sprijină adoptarea acestor principii la nivel internațional în viitor.

1.3.

CESE consideră că organizațiile societății civile ar trebui să se implice mai mult în sprijinirea instituțiilor UE și a statelor membre la elaborarea unor politici extraordinare și a unor programe speciale (în materie de mobilitate profesională, de atragere sau păstrare a cercetătorilor și de aplicare a rezultatelor cercetării și inovării pentru cultura antreprenorială a IMM-urilor din UE). Aceste politici și programe vor fi capabile să colecteze valoarea adăugată a UE și, la rândul lor, pot alimenta un spațiu european de cercetare (1) ambițios pentru următorul deceniu. Acest lucru ar trebui să țină seama, în special, de învățămintele trase în timpul pandemiei și de impactul schimbărilor climatice asupra societăților și economiilor, precum și de necesitatea de a asigura transferul deplin de cunoștințe și tehnologie prin transformarea digitală a cercetării. Pandemia a adus în prim-plan cooperarea în domeniul sănătății, unde trebuie să se pună accentul pe furnizarea de servicii de asistență medicală, pe eforturile de îmbunătățire și consolidare a sănătății într-o abordare profilactică, precum și pe cooperarea dintre profesioniștii din domeniul sănătății, unde colaborarea poate găsi soluții chiar și la cele mai complexe probleme de sănătate.

1.4.

CESE ar dori să sublinieze importanța consolidării rolului de lider al UE în sprijinirea parteneriatelor multilaterale de cercetare și inovare, pentru a oferi noi soluții la provocările ecologice, digitale, în materie de sănătate, sociale și de inovare, ținând seama de impactul actual al pandemiei de COVID-19 asupra sistemelor de sănătate, a societăților, a comunităților de afaceri și a economiei globale în sens larg.

1.5.

Pentru a contribui în mod concret la obiectivul unei Uniuni Europene mai puternice la nivel mondial, CESE solicită ca organizațiile societății civile să fie incluse în mod corespunzător la nivelul UE și la nivel național în activitatea Comisiei Europene de monitorizare a acțiunilor, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei. În vederea forumului SEC pentru tranziție, CESE propune facilitarea unei acțiuni comune cu instituțiile UE și naționale, prin intermediul unui raport preliminar al rețelei de cunoștințe a societății civile, care ar urma să fie prezentat și discutat în cadrul unei conferințe internaționale ce urmează să se desfășoare în 2022.

2.   Observații generale

2.1.

Abordarea globală în materie de cercetare și inovare prezintă perspectiva Comisiei pentru strategia Europei privind cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. Strategia urmărește, de asemenea, să consolideze parteneriatele, pentru a oferi noi soluții la provocările ecologice, digitale, în materie de sănătate, sociale și de inovare.

2.2.

Noua strategie se bazează pe două obiective principale. În primul rând, ea vizează crearea unui mediu de cercetare și inovare care să se bazeze pe norme și valori și care, de asemenea, să manifeste deschidere, pentru a-i ajuta pe cercetătorii și inovatorii din întreaga lume să colaboreze în cadrul unor parteneriate multilaterale și să găsească soluții la provocările globale. În al doilea rând, se urmărește asigurarea reciprocității și unor condiții de concurență echitabile în cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării.

2.3.

Noua abordare globală ar trebui pusă în aplicare prin: — modularea cooperării bilaterale a UE în domeniul cercetării și inovării, pentru a o face compatibilă cu interesele și valorile europene și pentru a consolida autonomia strategică deschisă a UE; — mobilizarea științei, tehnologiei și inovării, pentru a accelera dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii și tranziția către societăți și economii reziliente, bazate pe cunoaștere, în țările cu venituri mici și medii; — lansarea de inițiative după modelul abordării „Echipa Europa”, care combină acțiuni ale UE, ale instituțiilor financiare și ale statelor membre pentru a maximiza eficacitatea și impactul acțiunilor.

2.4.

Comunicarea servește, de asemenea, drept ghid pentru punerea în aplicare a dimensiunii internaționale a noului program al UE pentru cercetare și inovare civilă („Orizont Europa”) și a sinergiilor sale cu alte programe ale UE, în special Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională („Europa globală”).

3.   Angajament în favoarea deschiderii internaționale și a valorilor fundamentale în domeniul cercetării și inovării

3.1.

Pentru a-și menține poziția de lider, programul de cercetare și inovare al UE trebuie să rămână deschis către lume. Aceasta înseamnă că participanții din întreaga lume, indiferent de locul de stabilire sau de reședință, ar trebui să poată participa la programe ale UE precum Erasmus+ și Orizont Europa. În plus, respectarea și înțelegerea comună a valorilor în cercetare ar trebui promovate și puse în aplicare în continuare în cadrul tuturor parteneriatelor internaționale.

3.2.

Continuând ceea ce prevede Codul european de conduită pentru integritate în cercetare (2), avizul CESE pe tema „Un nou Spațiu european de cercetare (SEC) pentru cercetare și inovare” (3) subliniază necesitatea de a include principiul integrității științifice și etice în etica și integritatea cercetării, astfel încât să se prevină pierderile în materie de sănătate umană sau bani și eșecurile științifice. Comunicarea subliniază rolul UE în protejarea valorilor fundamentale comune în abordarea provocărilor etice și în asigurarea inovării tehnologice axate pe oameni.

3.3.

Libertatea academică, autonomia instituțională, aspectele etice și de integritate ale cercetării, fundamentele empirice, egalitatea de gen, diversitatea și incluziunea ar trebui introduse și integrate în cooperarea internațională în domeniul cercetării. CESE sprijină ferm importanța echilibrului de gen și a egalității, a capacitării și participării tinerilor, a incluziunii și diversității în cercetarea globală în domeniul inovării. La toate nivelurile, ar trebui să se promoveze un mediu favorabil incluziunii și cercetării, precum și oportunități de cercetare, fără interferențe politice. CESE salută inițiativa Comisiei de a elabora și promova orientări privind abordarea ingerințelor străine care vizează organizațiile de cercetare și instituțiile de învățământ superior din UE.

3.4.

Obiectivul global al UE este de a face ca seturile de date să fie FAIR: reperabile (findable), accesibile, interoperabile și reutilizabile în cadrul conceptului de date deschise și de știință deschisă.

3.5.

Este important să se asigure o finanțare de bază la nivel național, asigurând un nivel adecvat de investiții în cercetare și dezvoltare, care să fie în măsură să atingă obiectivele stabilite în acest sector.

3.6.

Diplomația prin știință ar putea ajuta UE să proiecteze o putere necoercitivă și să își urmărească mai eficient interesele și valorile economice, răspunzând cererii și interesului țărilor partenere și valorificând astfel atuurile UE ca motor al cercetării și inovării. CESE este convins că un dialog social și civic constructiv la toate nivelurile ar contribui la succesul diplomației prin știință în comunitățile noastre.

4.   Un nou echilibru – Către condiții de concurență echitabile și reciprocitate în cercetare și inovare

4.1.

Prin politicile și programele sale, UE este un catalizator major pentru internaționalizarea cercetării și inovării. UE este în măsură să implice și sisteme de producție și să mobilizeze știința, tinerii cercetători, rețelele interdisciplinare, tehnologia și inovarea pentru a accelera dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii, pe de o parte, și tranziția către societăți și economii reziliente, bazate pe cunoaștere, în țările cu venituri mici și medii, pe de altă parte. CESE subliniază importanța investițiilor private și, în special, a celor publice în știință, pentru a ține pasul cu alte puteri mondiale în domeniul cercetării și inovării și pentru a proteja în același timp drepturile omului și valorile fundamentale.

4.2.

Alte puteri științifice majore cheltuiesc acum mai mult pe știință decât UE ca procent din produsul intern brut. Tensiunile geopolitice sunt în creștere, iar drepturile omului și valorile fundamentale, cum ar fi libertatea academică, sunt contestate. Libertatea academică reprezintă coloana vertebrală a învățământului superior în UE și ar trebui protejată față de țările terțe. În lumina evenimentelor recente, CESE salută și sprijină apelul lansat de cercetători europeni (4) de a lua măsuri imediate pentru a crea rapid căi legale complementare pentru cercetători și savanți aflați în situații de risc, inclusiv pentru învățați, studenți și actori ai societății civile din Afganistan, în special femei și minorități etnice și religioase.

5.   Abordarea în comun a provocărilor globale

5.1.

CESE sprijină pe deplin punerea unui accent clar pe dubla tranziție justă, și anume tranziția digitală și Pactul verde, sănătatea și politicile de redresare pe termen lung post-COVID-19. La nivel transfrontalier, Europa trebuie să coopereze la un nivel neatins până în prezent, să învețe cum să dezvolte, împreună cu alți parteneri, soluții inovatoare pentru a realiza tranziții ecologice și digitale juste, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și pentru a promova reziliența, prosperitatea și competitivitatea Europei – în special în favoarea microîntreprinderilor – și pentru a sprijini bunăstarea economică și socială a Europei. În procesul de susținere a tranziției către o economie europeană mai rezilientă, o redresare economică care să nu neglijeze niciun cetățean al Europei este esențială în procesul de orientare către o economie europeană durabilă, creând în același timp noi oportunități pentru lucrători. Inovarea socială poate juca, de asemenea, un rol important în aceste procese.

5.2.

Deschiderea reciprocă, schimbul liber de idei și crearea în comun de soluții sunt esențiale pentru urmărirea și dezvoltarea cunoștințelor fundamentale. Acestea sunt componente esențiale ale unui ecosistem dinamic de inovare, deoarece deschiderea către cooperare, care caracterizează acțiunea UE, are loc într-un mediu global transformat.

5.3.

Mobilizarea cercetătorilor și a inovatorilor din întreaga lume va fi esențială pentru bunăstarea cetățenilor și a generațiilor viitoare. După cum s-a văzut în recenta pandemie manifestată la nivel global, consolidarea cooperării internaționale cu privire la aspecte precum sănătatea globală ne ajută să realizăm inovații revoluționare. UE ar trebui să sprijine obiectivele sale de autonomie strategică deschisă prin modularea, în paralel, a cooperării sale bilaterale cu țările terțe în anumite domenii (5).

5.4.

Ca răspuns la tendințele globale actuale, UE ar trebui să fie în avangardă prin puterea exemplului, promovând multilateralismul bazat pe norme. Ordinea multilaterală trebuie revigorată pentru a fi adecvată scopului, astfel încât să poată face față provocărilor globale și să răspundă cererilor tot mai mari ale cetățenilor în materie de transparență, calitate și incluziune. UE ar trebui, de asemenea, să promoveze modernizarea ambițioasă a principalelor instituții internaționale multilaterale, urmând o foaie de parcurs comună pentru deschiderea reciprocă în cooperarea în domeniul cercetării și inovării, pentru a facilita un răspuns global la provocările globale și pentru a face schimb de bune practici.

5.5.

UE ar trebui să joace un rol de lider în stabilirea de standarde durabile la nivel mondial, iar acest lucru ar trebui, de asemenea, să fie urmărit printr-un rol sporit în cooperarea internațională în materie de cercetare prenormativă și standardizarea în favoarea IMM-urilor. CESE subliniază, de asemenea, importanța măsurilor de sprijinire a IMM-urilor în orice resort ce ține de protecția drepturilor de proprietate intelectuală.

5.6.

CESE sprijină pe deplin planul de acțiune privind proprietatea intelectuală (6), el fiind o abordare foarte bună și globală a modernizării sistemului de PI al UE; Lansarea sistemului de brevete unitare trebuie să fie o prioritate majoră și va spori considerabil competitivitatea întreprinderilor din UE;

5.7.

Unele țări caută din ce în ce mai mult să atingă poziția de lider tehnologic prin măsuri discriminatorii și utilizează adesea cercetarea și inovarea ca instrument de influență și control social la nivel mondial. Prosperitatea și competitivitatea economică a UE, dar și capacitatea sa de a se aproviziona în mod autonom și de a oferi cetățenilor săi tehnologii și servicii esențiale, sigure și securizate, trebuie consolidate. UE ar trebui să se afle în fruntea dezvoltării de noi norme globale, de standarde internaționale și cadre de cooperare în domenii precum cel digital, inclusiv inteligența artificială și alte tehnologii noi. Preeminența UE în materie de democrație și de reglementare este un atu care poate contribui la construirea unei lumi mai bune, în timp ce credibilitatea sa ca actor al păcii și structurile sale de securitate și apărare pot contribui la sprijinirea eforturilor multilaterale de menținere, susținere și consolidare a păcii.

5.8.

CESE s-a aflat în avangarda dezbaterii privind inteligența artificială încă de la primul său aviz pe această temă din 2017 (7) și a publicat o serie de avize pe această temă în cursul ultimilor doi ani (8). Comitetul pledează pentru o abordare de tipul „human-in-command” (omul rămâne la comanda mașinii) a IA, în cadrul căreia oamenii comandă IA în sens tehnic și își păstrează capacitatea de a decide dacă, când și cum să o folosească în societatea noastră în sens larg. De asemenea, trebuie menționat impactul IA asupra locurilor de muncă, asupra importanței găsirii unui echilibru corect între reglementare, autoreglementare și îndrumare etică, precum și asupra impactului IA asupra consumatorilor, printre altele. CESE a demarat deja elaborarea avizului său oficial privind propunerea Comisiei Europene de Act legislativ privind inteligența artificială (9).

5.9.

Capacitatea UE de a fi un actor global este asigurată, de asemenea, prin coerența dintre acțiunile externe ale UE și politicile interne din fiecare stat membru. O voce unită și coerentă a UE este esențială pentru a ne stabiliza parteneriatele și alianțele cu țările terțe, pentru a sprijini organizațiile multilaterale și regionale și pentru a negocia o abordare bazată mai mult pe interese în raport cu bunurile publice globale.

---

(1)  Notă din partea Președinției către Consiliu – „Reînnoirea Spațiului european de cercetare – cum se poate pregăti lansarea unui SEC ambițios, adecvat pentru următorul deceniu?” și „Noul Spațiu european de cercetare: Consiliul adoptă concluzii”, comunicat de presă, 1 decembrie 2020.

(2)  The European Code of Conduct for Research Integrity, www.allea.org [accesat pe 6 iunie 2021].

(3)  Avizul CESE pe tema A new European Research Area (ERA) for Research and Innovation (JO C 220, 9.6.2021, p. 79).

(4)  https://www.scholarsatrisk.org/2021/08/urgent-appeal-to-european-governments-and-eu-institutions-take-action-for-afghanistans-scholars-researchers-and-civil-society-actors/

(5)  Integrarea cooperării cu țările AELS, Balcanii de Vest, Turcia, țările vizate de politica europeană de vecinătate și Regatul Unit, aprofundarea parteneriatelor UE cu Africa, America Latină și alte regiuni etc.

(6)  Avizul CESE pe tema „Plan de acțiune/proprietatea intelectuală” (JO C 286, 16.7.2021, p. 59).

(7)  JO C 288, 31.8.2017, p. 1.

(8)  JO C 440, 6.12.2018, p. 1; JO C 440, 6.12.2018, p. 51; JO C 240, 16.7.2019, p. 51; JO C 47, 11.2.2020, p. 64; JO C 364, 28.10.2020, p. 87.

(9)  INT/940 – Regulamentul privind inteligența artificială (JO C 517, 22.12.2021, p. 61).