COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.12.2020

COM(2020) 791 final

2020/0350(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1862 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, în ceea ce privește introducerea de semnalări de către Europol

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXT

•Motivele și obiectivele propunerii

Criminalitatea și terorismul operează la nivel transfrontalier, dat fiind faptul că infractorii și teroriștii profită de avantajele oferite de globalizare și de mobilitate. În consecință, informațiile pe care țările terțe le transmit UE privind activitățile infracționale și teroriste sunt tot mai relevante pentru securitatea internă a UE, atât la frontiera sa externă, cât și pe teritoriul său. Cu toate acestea, în prezent există limitări în UE în ceea ce privește transmiterea de informații provenite de la țările terțe referitoare la persoane care au fost suspectate de comiterea unor infracțiuni, inclusiv infracțiuni de terorism, sau care au fost condamnate pentru comiterea unor astfel de infracțiuni. 1  Mai precis, există limitări în ceea ce privește transmiterea de informații provenite de la țările terțe agenților din prima linie din statele membre (agenți de poliție și polițiști de frontieră), atunci când și acolo unde aceștia au nevoie de astfel de informații. Același lucru este valabil și pentru informațiile pe care organizațiile internaționale le transmit Europol.

De exemplu, această problemă apare în contextul eforturilor care se depun în prezent pentru a-i detecta pe luptătorii teroriști străini. În raportul Europol din iunie 2020 privind situația terorismului și tendințele acestuia 2 se afirmă că, deși se crede că mulți luptători teroriști străini fie au fost uciși, fie au fost plasați în detenție sau în tabere de refugiați în nord­estul Siriei, există un număr substanțial de luptători teroriști străini despre care nu se știe încă nimic. Conform raportului, din cauza haosului și a lipsei de informații din zona de conflict, datele privind luptătorii teroriști străini de care dispun statele membre sunt limitate și nu pot fi verificate. De asemenea, în Concluziile Consiliului din iunie 2020 referitoare la acțiunea externă a UE privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent se recunoaște faptul că „luptătorii teroriști străini vor rămâne o provocare majoră în materie de securitate comună și în anii următori”, solicitându-se cooperarea și schimbul de informații la un nivel sporit și în timp util între statele membre, cu Europol și cu alți actori relevanți ai UE 3 . Cu toate acestea, datele pe care Europol le introduce în sistemele sale de informații, în special rezultatul propriei analize a datelor provenite de la țările terțe, nu ajung la utilizatorii finali în același mod ca informațiile pe care statele membre le furnizează Sistemului de informații Schengen (SIS).

Europol estimează că, în prezent, nu au fost introduse în SIS informații privind aproximativ 1 000 de luptători teroriști străini din afara UE, care au fost furnizate Europol și statelor membre de țări terțe de încredere. SIS, baza de date cea mai larg utilizată în UE pentru schimbul de informații, oferă în timp real agenților din prima linie acces direct la semnalări privind persoane și obiecte, inclusiv la semnalări privind suspecți și infractori. În condițiile în care în SIS nu există semnalări privind cei 1 000 de luptători teroriști străini din afara UE, există riscul ca aceștia să nu fie detectați de polițiștii de frontieră, atunci când vor încerca să intre în UE, sau de agenții de poliție, atunci când vor face obiectul unor controale sau verificări pe teritoriul UE. Lipsa acestor semnalări constituie o lacună considerabilă în materie de securitate.

În acest sens, în Concluziile Consiliului din iunie 2018 privind consolidarea cooperării și a utilizării SIS pentru a aborda chestiunea persoanelor implicate în terorism sau activități legate de terorism s-a reamintit necesitatea de „a asigura faptul că informațiile privind luptătorii teroriști străini sunt încărcate în mod consecvent și sistematic în sistemele și platformele europene”. 4 Consiliul a făcut trimitere la o „abordare consecventă, structurată pe trei niveluri, pentru schimbul de informații privind luptătorii teroriști străini printr-o utilizare optimă și constantă a datelor SIS și ale Europolului pe care Europolul le procesează pentru verificarea încrucișată și pentru analizele din cadrul proiectelor de analiză relevante.” Cu toate acestea, statele membre nu sunt întotdeauna în măsură să introducă în SIS informații furnizate de țările terțe sau organizațiile internaționale privind luptătorii teroriști străini, pentru a le pune la dispoziția agenților din prima linie din alte state membre. În primul rând, unele țări terțe fac schimb de date privind suspecții și infractorii numai cu Europol și, eventual, cu unele state membre. În al doilea rând, chiar dacă un stat membru primește informații privind suspecții și infractorii direct de la o țară terță sau prin intermediul Europol, este posibil ca respectivul stat membru să nu fie în măsură să emită o semnalare referitoare la persoana în cauză ca urmare a restricțiilor prevăzute în legislația națională (de exemplu, necesitatea de a stabili o legătură cu jurisdicția națională). În al treilea rând, este posibil ca statul membru în cauză să nu dispună de mijloacele necesare pentru a analiza și a verifica într-o măsură suficientă informațiile primite. Acest lucru generează un decalaj între informațiile privind suspecții și infractorii pe care țările terțe le pun la dispoziția Europol și a statelor membre și disponibilitatea unor astfel de informații pentru agenții din prima linie atunci când și acolo unde au nevoie de respectivele informații.

În ceea ce privește o posibilă soluție la nivelul UE, este binecunoscut faptul că Europol deține informații valoroase privind suspecții și infractorii, pe care le-a primit de la țările terțe și organizațiile internaționale. După ce analizează informațiile pe care le-a primit de la țările terțe și organizațiile internaționale privind suspecții și infractorii, inclusiv prin verificarea încrucișată a acestora în raport cu informațiile pe care le deține deja în bazele sale de date, pentru a confirma exactitatea lor și a le completa cu alte date, Europol are obligația de a pune la dispoziția tuturor statelor membre rezultatul analizei sale. În acest scop, Europol utilizează sistemele sale de informații pentru a pune la dispoziția statelor membre o analiză a informațiilor provenite de la țările terțe privind suspecții și infractorii. Europol va introduce, de asemenea, informații provenite de la țările terțe în lista de supraveghere a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru resortisanții țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză la trecerea frontierelor externe ale UE. 5 Lista de supraveghere va ajuta statele membre să evalueze dacă o persoană care solicită o autorizație de călătorie prezintă un risc în materie de securitate.

Cu toate acestea, Europol nu este în măsură să furnizeze, în mod direct și în timp real, agenților din prima linie din statele membre informațiile pe care le deține privind suspecții și infractorii, provenite de la țările terțe. Agenții din prima linie nu au acces imediat la sistemele de informații ale Europol sau la datele introduse de Europol în lista de supraveghere din ETIAS. Sistemele de informații ale Europol sprijină activitatea investigatorilor, a ofițerilor de informații și a analiștilor specializați în domeniul penal din statele membre. Cu toate că fiecare stat membru decide ce autorități naționale competente sunt autorizate să coopereze în mod direct cu Europol 6 , nu există, în general, nicio posibilitate ca agenții din prima linie să aibă acces la sistemele de informații ale Europol.

Cu toate că Europol este în măsură să efectueze în SIS verificări privind persoane și, începând din martie 2021, va fi informat cu privire la rezultatele pozitive referitoare la semnalări legate de terorism emise de alte state membre, acesta nu este în măsură să emită semnalări în SIS, baza de date cea mai larg utilizată în UE pentru schimbul de informații, care este direct accesibilă polițiștilor de frontieră și agenților de poliție. Prin urmare, este posibil ca informații esențiale, provenite de la țările terțe și deținute de Europol, privind suspecții și infractorii să nu ajungă la utilizatorii finali de la nivel național atunci când și acolo unde aceștia au nevoie de respectivele informații. Printre acestea se numără analiza Europol a datelor pe care le-a primit de la țările terțe și organizațiile internaționale privind luptătorii teroriști străini, dar și privind persoane implicate în criminalitatea organizată (de exemplu, trafic de droguri) sau în infracțiuni grave (de exemplu, abuz sexual asupra copiilor).

Sistemele de informații ale Europol și SIS au meniri diferite, prin urmare există o diferență majoră în ceea ce privește gradul lor de utilizare.

Pentru a remedia această lacună în materie de securitate, obiectivul prezentei propuneri este de a institui o nouă categorie de semnalări specifică Europol, pentru a furniza informații în mod direct și în timp real agenților din prima linie. În acest scop, este necesar să se modifice atât Regulamentul (UE) 2016/794 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) 9 , cât și Regulamentul (UE) 2018/1862 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală 10 . Dată fiind geometria variabilă, având în vedere faptul că la aceste două regulamente participă state membre diferite, modificările sunt prezentate în două propuneri separate, între care există însă o legătură logică.

Prezenta propunere se referă la modificarea Regulamentului (UE) 2018/1862. Propunerea este menită să îi permită Europol să emită „semnalări privind existența de informații” referitoare la suspecți și infractori ca o nouă categorie de semnalări în SIS, care să fie utilizată exclusiv de Europol în cazuri și circumstanțe specifice și bine definite. Aceasta ar fi o schimbare importantă de paradigmă pentru SIS, deoarece, până acum, numai statele membre puteau să introducă, să actualizeze și să șteargă date în SIS, iar accesul Europol se limita exclusiv la citire, pentru toate categoriile de semnalări. Europol ar putea să emită semnalări pe baza analizei sale a informațiilor provenite de la țările terțe sau a informațiilor furnizate de organizațiile internaționale referitoare la infracțiuni care intră sub incidența mandatului Europol și numai cu privire la resortisanți ai țărilor terțe care nu beneficiază de dreptul la liberă circulație.

Scopul noii categorii de semnalări este ca, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv, semnalarea să îl informeze pe agentul din prima linie că persoana în cauză este suspectată de implicarea într-o infracțiune care ține de competența Europol. Ca acțiune de urmat, ar trebui să se raporteze Europol (prin intermediul biroului național SIRENE) faptul că persoana în cauză a fost localizată, precum și locul, ora și motivul efectuării controlului sau a verificării. În afara acestei raportări, statul membru în care s-a obținut rezultatul pozitiv nu ar mai avea nicio altă obligație. Cu toate acestea, statul membru care execută semnalarea ar putea stabili, de la caz la caz, inclusiv pe baza informațiilor generale primite de la Europol, dacă se impune luarea unor măsuri suplimentare cu privire la persoana în cauză, în temeiul legislației naționale și cu o marjă de apreciere deplină a respectivului stat membru.

Întrucât schimbul de informații furnizate de țările terțe sau organizațiile internaționale privind suspecții și infractorii include prelucrarea datelor cu caracter personal, evaluarea opțiunilor de politică pentru soluționarea problemei identificate ține seama pe deplin de obligația de a respecta drepturile fundamentale și, în special, dreptul la protecția datelor cu caracter personal.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat și cu alte politici ale Uniunii

Prezenta propunere este strâns legată de alte politici ale Uniunii, pe care le completează, și anume:

(1)securitatea internă, în special pachetul de măsuri pentru combaterea terorismului din care face parte prezenta propunere;

(2)protecția datelor, în măsura în care prezenta propunere asigură protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în SIS;

(3)politicile externe ale Uniunii, în special activitatea delegațiilor UE și politica de combatere a terorismului/de securitate în țările terțe.

Prezenta propunere este, de asemenea, strâns legată de alte acte legislative ale Uniunii, pe care le completează, și anume cele referitoare la:

(1)Europol, în măsura în care prezenta propunere acordă Europol drepturi suplimentare de a prelucra date și de a face schimb de date în SIS, în limitele mandatului său;

(2)gestionarea frontierelor externe: propunerea completează principiul prevăzut în Codul frontierelor Schengen 11 , astfel cum a fost instituit ca răspuns la fenomenul luptătorilor teroriști străini, privind efectuarea de verificări sistematice, în bazele de date relevante, ale tuturor călătorilor la intrarea și la ieșirea din spațiul Schengen;

(3)Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), care prevede o evaluare aprofundată în materie de securitate, inclusiv o verificare în SIS, a resortisanților țărilor terțe care intenționează să călătorească în UE;

(4)Sistemul de informații privind vizele (VIS) 12 , care include o verificare în SIS a resortisanților țărilor terțe care solicită viză.

În plus, propunerea include modificări suplimentare ale Regulamentului (UE) 2018/1862 pentru a alinia dispozițiile acestuia privind protecția datelor, în special dreptul de acces, de rectificare a datelor inexacte și de ștergere a datelor stocate în mod ilegal, căile de atac și răspunderea, la Regulamentul (UE) 2016/794 și la Regulamentul (UE) 2018/1725, în măsura în care aceste alinieri sunt necesare ca urmare a instituirii noii categorii de semnalări care urmează să fie introduse de Europol.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

•Geometrie variabilă

Prezenta propunere constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen privind cooperarea polițienească și cooperarea judiciară în materie penală. Prin urmare, trebuie luate în considerare următoarele consecințe care rezultă din diversele protocoale și acorduri cu țările asociate:

Danemarca: În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu va participa la adoptarea prezentului regulament, nu va avea obligații în temeiul acestuia și nu va face obiectul aplicării sale. Dat fiind faptul că prezentul regulament va constitui o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul hotărăște cu privire la prezentul regulament, dacă îl va transpune în legislația sa internă.

Irlanda: Irlanda participă la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 anexat la TUE și la TFUE, cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului 13 și cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1745 a Consiliului 14 . 

Islanda și Norvegia: Prezentul regulament va constitui o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 15 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 16 . 

Elveția: Prezentul regulament va constitui o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 17 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului 18 . 

Liechtenstein: Prezentul regulament va constitui o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 19 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului 20 . 

Bulgaria și România: Prezentul regulament va constitui un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau este conex acestuia, în sensul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005, și ar trebui coroborat cu Deciziile 2010/365/UE 21 și (UE) 2018/934 ale Consiliului 22 . 

Croația: Prezentul regulament va constitui un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau este conex acestuia, în sensul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011, și ar trebui coroborat cu Decizia (UE) 2017/733 a Consiliului 23 . 

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Conform principiului subsidiarității, prevăzut la articolul 5 alineatul (3) din TUE, ar trebui să se ia măsuri la nivelul UE numai dacă obiectivele stabilite nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre și, prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele acțiunii preconizate, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.

Prezenta propunere se bazează pe actualul SIS, care este operațional din 1995, și îl va dezvolta. Cadrul interguvernamental inițial a fost înlocuit de instrumente ale Uniunii la 9 aprilie 2013 [Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și Decizia 2007/533/JAI a Consiliului]. La 28 noiembrie 2018, au fost adoptate trei noi regulamente privind SIS: Regulamentul (UE) 2018/1860 24 privind utilizarea SIS în domeniul returnării, Regulamentul (UE) 2018/1861 25 privind utilizarea SIS în domeniul frontierelor și Regulamentul (UE) 2018/1862 privind utilizarea SIS în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală. La sfârșitul anului 2021, aceste regulamente vor abroga și vor înlocui cadrul juridic anterior de reglementare a SIS.

O analiză completă a subsidiarității a fost efectuată în ocazii anterioare; prezenta inițiativă se axează pe instituirea unei noi categorii de semnalări care urmează să fie introduse în SIS de Europol, prin modificarea Regulamentului (UE) 2018/1862.

Nivelul considerabil al schimbului de informații dintre statele membre și Europol prin intermediul SIS nu poate fi realizat prin soluții descentralizate. Având în vedere amploarea, efectele și impacturile acțiunii, prezenta propunere poate fi realizată mai bine la nivelul Uniunii. Printre obiectivele prezentei propuneri se numără cerințe procedurale și juridice pe care Europol va trebui să le respecte pentru a introduce semnalări în SIS, precum și cerințe tehnice pe care Europol va trebui să le respecte pentru a crea o interfață tehnică prin intermediul căreia să poată introduce, actualiza și șterge semnalări.

Dacă nu se remediază limitările existente ale SIS, există riscul ca numeroase oportunități pentru maximizarea eficienței și a valorii adăugate europene să fie ratate și să existe unghiuri moarte în ceea ce privește amenințările la adresa securității care să împiedice activitatea autorităților competente.

•Proporționalitatea

În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din TUE, este necesar ca natura și intensitatea unei anumite măsuri să fie corelate cu problema identificată. Toate problemele abordate în prezenta inițiativă necesită, într-un fel sau altul, sprijin la nivelul UE pentru ca statele membre să le soluționeze în mod eficace.

Inițiativa propusă constituie o modificare a SIS în ceea ce privește cooperarea polițienească și cooperarea judiciară în materie penală. În ceea ce privește dreptul la protecția datelor cu caracter personal, prezenta propunere respectă principiul proporționalității, deoarece prevede proceduri și garanții specifice la introducerea de semnalări de către Europol, precum și norme specifice privind ștergerea unei semnalări și nu prevede colectarea și stocarea datelor pentru o perioadă mai lungă decât este absolut necesar pentru ca sistemul să poată să funcționeze și să își îndeplinească obiectivele. Semnalările SIS introduse de Europol vor conține numai datele necesare pentru a identifica o persoană. Toate celelalte detalii suplimentare sunt furnizate prin intermediul birourilor SIRENE, care permit efectuarea schimbului de informații suplimentare. În plus, propunerea prevede punerea în aplicare a tuturor garanțiilor și mecanismelor necesare pentru protecția eficace a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate, în special pentru protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale acestora.

Măsura avută în vedere este proporțională, deoarece acțiunea la nivelul UE întreprinsă pentru realizarea obiectivelor definite nu depășește ceea ce este necesar. Semnalările introduse de Europol vor fi o soluție de ultimă instanță în cazurile în care statele membre nu sunt în măsură să introducă sau nu intenționează să introducă semnalări privind persoana în cauză, la care este posibil să se recurgă numai în cazurile în care introducerea semnalării este necesară și proporțională. Acțiunea de urmat se va limita la furnizarea de informații referitoare la locul și ora efectuării controlului sau a verificării care a dus la obținerea rezultatului pozitiv privind semnalarea Europol.

•Alegerea instrumentului

Revizuirea propusă va lua forma unui regulament și va modifica Regulamentul (UE) 2018/1862 pentru a institui o nouă categorie de semnalări care urmează să fie introduse în SIS de Europol. Temeiul juridic al prezentei propuneri este articolul 88 alineatul (2) litera (a) din TFUE, care constituie, de asemenea, temeiul juridic al Regulamentului (UE) 2018/1862, pe care îl va modifica.

Trebuie să se opteze pentru un regulament al Parlamentului European și al Consiliului deoarece dispozițiile urmează să fie obligatorii și direct aplicabile în toate statele membre, precum și în ceea ce privește Europol. Propunerea va avea la bază un sistem centralizat existent prin intermediul căruia statele membre cooperează, ceea ce necesită o arhitectură comună și norme de operare obligatorii comune.

Temeiul juridic impune utilizarea procedurii legislative ordinare.

În plus, propunerea prevede norme direct aplicabile care să permită accesul persoanelor vizate la datele care le privesc și la căi de atac, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare în acest sens. În consecință, nu se poate alege ca instrument legislativ decât un regulament.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR PĂRȚILOR INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Consultări cu părțile interesate

·consultarea privind evaluarea inițială a impactului, în cadrul căreia s-au solicitat opinii din partea tuturor părților interesate;

·consultarea specifică a părților interesate prin intermediul unui chestionar;

·interviuri cu experți și

·ateliere tematice specifice la care au participat părțile interesate, axate pe experți în domeniu, inclusiv practicieni de la nivel național. Ținând seama de aspectele tehnice și de caracteristicile subiectului, serviciile Comisiei s-au concentrat pe consultări specifice, care au vizat o gamă largă de părți interesate de la nivel național și de la nivelul UE.

•Evaluarea impactului

În conformitate cu cerințele privind o mai bună legiferare, s-a elaborat o evaluare a impactului care însoțește Propunerea de regulament privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794. În acest raport de evaluare a impactului s-a analizat introducerea unei noi categorii de semnalări în SIS care să fie utilizată exclusiv de Europol, reflectând rolul și competențele acestuia, precum și garanțiile necesare.

S-au luat în considerare mai multe opțiuni de politică legislativă. S-au evaluat în mod amănunțit următoarele opțiuni de politică:

·opțiunea de politică 1: să se permită Europol să emită în SIS semnalări privind efectuarea unui control discret;

·opțiunea de politică 2: să se introducă o nouă categorie de semnalări în SIS care să fie utilizate exclusiv de Europol.

Opțiunea de politică preferată, și anume opțiunea de politică 2, răspunde în mod eficace problemelor identificate și ar consolida capacitatea Europol de a furniza agenților din prima linie analiza sa a informațiilor provenite de la țările terțe privind suspecții și infractorii.

•Drepturile fundamentale

Prezenta propunere adaugă o nouă categorie de semnalări – care urmează să fie introduse de Europol – în cadrul unui sistem existent și, prin urmare, se bazează pe garanții importante și eficace care au fost deja instituite. Cu toate acestea, întrucât sistemul va prelucra datele într-un nou scop, există efecte potențiale asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor. Acestea au fost analizate în detaliu și s-au instituit garanții suplimentare pentru a limita prelucrarea datelor de către Europol la ceea ce este strict necesar și obligatoriu din punct de vedere operațional.

În prezenta propunere s-au stabilit termene clare de reexaminare a datelor pentru noua categorie de semnalări. Perioada de reexaminare stabilită este de maximum un an, aceasta fiind cea mai scurtă perioadă de reexaminare aplicată în SIS. Se recunosc explicit și există dispoziții privind drepturile persoanelor de a accesa și de a rectifica datele care le privesc, precum și de a solicita ștergerea acestora în conformitate cu drepturile lor fundamentale.

Dezvoltarea și menținerea eficacității SIS va contribui la asigurarea securității persoanelor în societate.

Propunerea garantează dreptul persoanei vizate la căi de atac eficiente, disponibile pentru a contesta orice decizie, care includ, în orice caz, o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești în conformitate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Prezenta propunere extinde domeniul de aplicare al actualului SIS prin introducerea unei noi categorii de semnalări pentru Europol.

Fișa financiară atașată prezentei propuneri reflectă modificările necesare pentru instituirea acestei noi categorii de semnalări în SIS central de către eu-LISA, agenția UE responsabilă cu gestionarea și dezvoltarea SIS central. Pe baza unei evaluări a diverselor aspecte ale activității pe care eu-LISA trebuie să o efectueze în legătură cu SIS central, pentru regulamentul propus vor fi necesare în total 1 820 000 de milioane EUR, în perioada 2021-2022.

Propunerea va avea, de asemenea, un impact asupra statelor membre, acestea trebuind să își actualizeze sistemele naționale, conectate la SIS central, pentru ca utilizatorii lor finali să poată vizualiza semnalările Europol. Cheltuielile legate de dezvoltarea sistemelor naționale conectate la SIS central urmează să fie acoperite din resursele de care dispun statele membre, în temeiul noului cadru financiar multianual 2021-2027, pentru dezvoltarea și întreținerea SIS.

De asemenea, propunerea va impune Europol obligația de a crea o interfață tehnică pentru introducerea, actualizarea și ștergerea datelor în SIS central. Fișa financiară atașată la propunerea de modificare a Regulamentului Europol acoperă cheltuielile legate de crearea acestei interfețe de către Europol.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de implementare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Pe baza Regulamentului (UE) 2018/1862, Comisia, statele membre și eu-LISA vor reexamina și vor monitoriza în mod regulat utilizarea SIS, pentru a se asigura că acesta continuă să funcționeze în mod eficace și eficient.

Comisia va fi asistată de Comitetul SIS-SIRENE (componenta polițienească) pentru a pune în aplicare măsurile tehnice și operaționale descrise în propunere prin modificarea deciziilor de punere în aplicare relevante ale Comisiei.

Articolul 51 din Regulamentul (UE) 2018/1862 prevede că, cel puțin o dată la cinci ani, Comisia realizează o evaluare a utilizării SIS de către Europol, Eurojust și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Această evaluare va include procedurile de introducere a datelor în SIS de către Europol, acesta trebuind să se asigure că se dă curs în mod adecvat constatărilor și recomandărilor care decurg din evaluare. Un raport cu privire la rezultatele evaluării și la măsurile luate în urma acesteia va fi transmis Parlamentului European și Consiliului.

În plus, Regulamentul (UE) 2018/1862 include la articolul 74 alineatul (9) dispoziții privind un proces oficial și regulat de reexaminare și evaluare care se va aplica, de asemenea, noii categorii de semnalări introduse prin prezenta modificare.

O dată la patru ani, Comisia are obligația de a efectua o evaluare globală a SIS și a schimbului de informații dintre statele membre, pe care trebuie să o transmită Parlamentului și Consiliului. Această evaluare:

·va examina rezultatele obținute în raport cu obiectivele;

·va analiza dacă raționamentul care stă la baza sistemului rămâne valabil;

·va examina modul în care regulamentul este aplicat în ceea ce privește sistemul central;

·va analiza securitatea sistemului central;

·va analiza implicațiile pentru viitoarea funcționare a sistemului.

La fiecare doi ani, eu-LISA trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea tehnică a SIS – inclusiv securitatea acestuia –, infrastructura de comunicații care stă la baza acestuia și schimbul bilateral și multilateral de informații suplimentare dintre statele membre, precum și sistemul automat de identificare a amprentelor digitale.

eu-LISA este, de asemenea, însărcinată să furnizeze statistici zilnice, lunare și anuale privind utilizarea SIS și să asigure monitorizarea continuă a sistemului și a funcționării sale în raport cu obiectivele.

•Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Propunerea permite Europol să emită „semnalări privind existența de informații” referitoare la suspecți și infractori ca o nouă categorie de semnalări în SIS, care să fie utilizată exclusiv de Europol în cazuri și circumstanțe specifice și bine definite. Europol ar putea să emită astfel de semnalări pe baza analizei sale a informațiilor provenite de la țările terțe sau a informațiilor furnizate de organizațiile internaționale și în sfera infracțiunilor care intră sub incidența mandatului Europol și numai cu privire la resortisanți ai țărilor terțe. 27 Acest obiectiv specific limitează schimbul de informații provenite de la țările terțe la suspecți și infractori.

Scopul noii categorii de semnalări este ca, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv, semnalarea să îi aducă la cunoștință agentului din prima linie faptul că Europol deține informații privind persoana în cauză. Mai precis, semnalarea ar atrage atenția asupra faptului că Europol deține informații care justifică prezumția că persoana în cauză intenționează să comită sau a comis una dintre infracțiunile aflate în sfera de competență a Europol sau că în urma unei evaluări generale a informațiilor aflate la dispoziția Europol există motive să se creadă că persoana în cauză ar putea comite în viitor o astfel de infracțiune.

Propunerea stabilește dispoziții detaliate privind cerințele procedurale pe care trebuie să le îndeplinească Europol înainte de a introduce o semnalare în SIS. Aceste etape procedurale asigură legalitatea introducerii semnalării, precum și prioritatea semnalărilor introduse de statele membre și luarea în considerare a oricărei obiecții din partea statelor membre.

În primul rând, Europol trebuie să analizeze informațiile primite din partea țărilor terțe sau a organizațiilor internaționale, de exemplu prin compararea lor cu alte informații disponibile, pentru a verifica exactitatea lor și pentru a completa tabloul informațional. Dacă este necesar, Europol trebuie să efectueze schimburi suplimentare de informații cu țara terță sau cu organizația internațională în cauză. De asemenea, Europol trebuie să evalueze dacă introducerea semnalării este necesară pentru realizarea obiectivelor sale, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/794.

În al doilea rând, Europol trebuie să se asigure că în SIS nu există deja o semnalare privind aceeași persoană.

În al treilea rând, Europol trebuie să transmită tuturor statelor membre informațiile colectate privind persoana în cauză și să efectueze o consultare prealabilă pentru a obține confirmarea faptului că niciun stat membru nu intenționează să introducă el însuși semnalarea pe baza informațiilor colectate de Europol și că statele membre nu ridică obiecții cu privire la introducerea semnalării de către Europol. Aceste dispoziții asigură faptul că, în cazul în care un stat membru consideră că dispune de suficiente informații și motive pentru a îndeplini cerințele Regulamentului (UE) 2018/1862, precum și pentru a respecta dispozițiile de drept intern privind introducerea semnalării, respectivul stat membru are posibilitatea de a introduce el însuși semnalarea și asigură faptul că respectiva semnalare are prioritate. În acest caz, statele membre au posibilitatea de a stabili categoria relevantă de semnalări de care dispun, pe baza Regulamentului (UE) 2018/1862, și să emită o semnalare. Statele membre au, de asemenea, posibilitatea de a ridica, în cazuri justificate, obiecțiuni cu privire la introducerea semnalării de către Europol, în special dacă ridicarea de obiecțiuni este necesară din motive de securitate națională sau dacă este probabil ca semnalarea să reprezinte un risc pentru cercetări, investigații sau proceduri oficiale ori judiciare sau dacă obțin informații noi despre persoana vizată de semnalare care modifică evaluarea cazului.

Pentru a asigura monitorizarea protecției datelor de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, Europol trebuie să țină evidențe detaliate privind introducerea semnalării în SIS și motivele acestei introduceri care să permită verificarea respectării cerințelor de fond și de procedură.

În fine, Europol trebuie să informeze toate statele membre cu privire la introducerea semnalării în SIS, prin intermediul schimbului de informații suplimentare.

În plus, propunerile aliniază obligațiile și cerințele aplicabile Europol atunci când introduce semnalări în SIS cu cele aplicabile statelor membre emitente. Aceste cerințe se referă la: categoriile de date, proporționalitatea, conținutul minim de date necesar pentru introducerea unei semnalări, introducerea datelor biometrice, normele generale privind prelucrarea datelor, calitatea datelor din SIS, precum și norme privind diferențierea persoanelor care prezintă caracteristici similare, uzurparea de identitate și legături.

Ca acțiune de urmat, agentul din prima linie ar trebui să raporteze imediat obținerea unui rezultat pozitiv biroului național SIRENE, care, la rândul său, ar urma să contacteze Europol. Agentul din prima linie ar raporta numai faptul că persoana care face obiectul unei semnalări a fost localizată și ar indica locul, ora și motivul efectuării controlului sau a verificării. În afara acestei obligații de raportare, care constituie o măsură necoercitivă, statul membru în care s-a obținut rezultatul pozitiv nu ar mai avea nicio altă obligație. „Semnalarea privind existența de informații” nu ar impune agenților din prima linie ai statelor membre obligația de a supune persoana care face obiectul semnalării unui control discret și de a colecta un set de informații detaliate în cazul în care întâlnesc această persoană la frontiera externă sau pe teritoriul UE. Statul membru care execută semnalarea ar avea libertatea de a stabili, de la caz la caz, inclusiv pe baza informațiilor generale primite de la Europol, dacă este necesar să se ia măsuri suplimentare cu privire la persoana în cauză. Astfel de măsuri suplimentare ar fi luate în temeiul legislației naționale și cu o marjă de apreciere deplină a statului membru.

La fel ca în cazul altor categorii de semnalări, propunerea definește perioada de reexaminare pentru semnalările introduse de Europol, precum și normele privind ștergerea semnalărilor care sunt specifice acestui tip de semnalare. Ca regulă generală, o semnalare ar trebui să fie păstrată numai pe durata necesară îndeplinirii scopului în care a fost introdusă. O semnalare introdusă de Europol în SIS ar trebui ștearsă, în special, dacă persoana care face obiectul semnalării nu se mai încadrează în domeniul de aplicare al respectivei categorii de semnalări, dacă un stat membru ridică obiecțiuni cu privire la introducerea unei astfel de semnalări, dacă un stat membru introduce în SIS o altă semnalare sau dacă Europol constată că informațiile primite de la o țară terță sau o organizație internațională au fost incorecte sau i-au fost comunicate în scopuri ilegale, de exemplu dacă schimbul de informații privind persoana în cauză a avut la bază motive politice.

Propunerea include modificări ale Regulamentului (UE) 2018/1862 pentru a alinia dispozițiile acestuia privind protecția datelor, în special dreptul de acces, de rectificare a datelor inexacte și de ștergere a datelor stocate în mod ilegal, căile de atac și răspunderea, la Regulamentul (UE) 2016/794 și la Regulamentul (UE) 2018/1725, în măsura în care aceste alinieri sunt necesare ca urmare a noii categorii de semnalări care urmează să fie introduse de Europol.

2020/0350 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1862 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, în ceea ce privește introducerea de semnalări de către Europol

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 88 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Sistemul de informații Schengen („SIS”) este un instrument esențial pentru menținerea unui nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii, prin sprijinirea cooperării operaționale dintre autoritățile naționale competente, în special polițiștii de frontieră, poliție, autoritățile vamale, autoritățile din domeniul imigrației, autoritățile responsabile cu prevenirea, detectarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor sau cu executarea sancțiunilor penale. Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului 28 constituie temeiul juridic al SIS în ceea ce privește aspectele care intră în domeniul de aplicare al capitolelor 4 și 5 din titlul V din partea a treia din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)Semnalările privind persoane și obiecte introduse în SIS sunt puse, în timp real și în mod direct, la dispoziția tuturor utilizatorilor finali ai autorităților naționale competente ale statelor membre care utilizează SIS în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1862. Semnalările SIS conțin informații referitoare la o anumită persoană sau un anumit obiect, precum și instrucțiuni pentru autorități cu privire la ceea ce trebuie să facă atunci când găsesc respectiva persoană sau respectivul obiect.

(3)Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), instituită prin Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului 29 , joacă un rol important în utilizarea SIS și în schimbul de informații suplimentare cu statele membre privind semnalările SIS. Cu toate acestea, în conformitate cu normele existente, numai autoritățile competente ale statelor membre pot să emită semnalări în SIS.

(4)Având în vedere caracterul tot mai globalizat al infracțiunilor grave și al terorismului generat de intensificarea mobilității, informațiile pe care țările terțe și organizațiile internaționale, cum ar fi Organizația Internațională de Poliție Criminală și Curtea Penală Internațională, le obțin cu privire la infractori și teroriști sunt din ce în ce mai relevante pentru securitatea Uniunii. Aceste informații ar trebui să contribuie la eforturile ample de asigurare a securității interne în Uniunea Europeană. Unele dintre aceste informații sunt transmise numai Europol. Cu toate că Europol deține informații valoroase primite de la parteneri externi privind infractori periculoși și teroriști, acesta nu poate să emită semnalări în SIS. De asemenea, statele membre nu sunt întotdeauna în măsură să emită semnalări în SIS pe baza unor astfel de informații.

(5)În vederea eliminării lacunelor din domeniul schimbului de informații privind infracțiunile grave și terorismul, în special privind luptătorii teroriști străini – monitorizarea deplasărilor acestora fiind esențială –, este necesar să se asigure faptul că Europol este în măsură să pună, în mod direct și în timp real, aceste informații la dispoziția agenților din prima linie din statele membre.

(6)Prin urmare, Europol ar trebui să fie autorizat să introducă semnalări în SIS în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1862, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a normelor privind protecția datelor.

(7)În acest scop, ar trebui să se creeze în SIS o categorie specifică de semnalări, care să fie emisă exclusiv de Europol, pentru ca utilizatorii finali care efectuează o căutare în SIS să fie informați că persoana în cauză este suspectată de implicarea într-o infracțiune aflată în sfera de competență a Europol și pentru ca Europol să obțină confirmarea faptului că persoana care face obiectul semnalării a fost localizată.

(8)Pentru a evalua dacă un caz concret este suficient de adecvat, de relevant și de important pentru a justifica introducerea unei semnalări în SIS și pentru a confirma fiabilitatea sursei de informații și exactitatea informațiilor referitoare la persoana în cauză, Europol ar trebui să efectueze o evaluare individuală detaliată a fiecărui caz, inclusiv consultări suplimentare cu țara terță sau organizația internațională care a transmis datele privind persoana în cauză, precum și o analiză suplimentară a cazului, în special prin verificarea încrucișată a informațiilor care i-au fost transmise în raport cu informațiile pe care le deține deja în bazele sale de date, pentru a confirma exactitatea lor și a le completa cu alte date pe baza propriilor sale baze de date. În cadrul evaluării individuale detaliate ar trebui să se analizeze dacă există suficiente motive pentru a considera că persoana în cauză a comis sau a participat la comiterea unei infracțiuni aflate în sfera de competență a Europol sau va comite o astfel de infracțiune.

(9)Europol ar trebui să poată introduce o semnalare în SIS numai dacă persoana în cauză nu face deja obiectul unei semnalări emise în SIS de un stat membru. O altă condiție prealabilă pentru crearea unei astfel de semnalări ar trebui să fie aceea ca statele membre să nu ridice obiecții cu privire la emiterea semnalării în SIS. Prin urmare, este necesar să se stabilească norme privind obligațiile care îi revin Europol înainte de a introduce date în SIS, în special obligația de a consulta statele membre în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794. De asemenea, statele membre ar trebui să poată solicita ștergerea unei semnalări introduse de Europol, în special dacă obțin informații noi despre persoana care face obiectul semnalării, dacă acest lucru este necesar din motive de securitate națională sau dacă este probabil ca semnalarea să reprezinte un risc pentru cercetări, investigații sau proceduri oficiale ori judiciare.

(10)Europol ar trebui să țină evidențe ale evaluării individuale a fiecărui caz, care ar trebui să includă motivele introducerii semnalării, în scopul verificării legalității prelucrării datelor, automonitorizării și asigurării integrității și securității corespunzătoare a datelor. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794, Europol ar trebui să coopereze cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și să pună la dispoziție, la cerere, respectivele evidențe, astfel încât acestea să poată fi utilizate în scopul monitorizării operațiunilor de prelucrare.

(11)Este necesar să se stabilească norme în ceea ce privește ștergerea semnalărilor introduse în SIS de Europol. O semnalare ar trebui să fie păstrată numai pe durata necesară îndeplinirii scopului în care a fost introdusă. Prin urmare, este oportun să se stabilească criterii detaliate pentru a stabili când ar trebui să fie ștearsă semnalarea. O semnalare introdusă în SIS de Europol ar trebui ștearsă, în special, dacă un stat membru ridică obiecțiuni, dacă un stat membru introduce în SIS o altă semnalare referitoare la aceeași persoană sau dacă Europol constată că informațiile primite de la o țară terță sau o organizație internațională au fost incorecte sau i-au fost comunicate în scopuri ilegale, de exemplu dacă schimbul de informații privind persoana în cauză a avut la bază motive politice.

(12)Atunci când introduce semnalări în SIS, Europol ar trebui să respecte aceleași cerințe și obligații aplicabile statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1862 atunci când introduc semnalări în SIS. În special, Europol ar trebui să respecte standardele, protocoalele și procedurile tehnice comune stabilite pentru a se asigura compatibilitatea interfeței sale tehnice cu SIS central în vederea unei transmiteri prompte și eficace a datelor. Cerințele referitoare la normele generale privind prelucrarea datelor, proporționalitatea, calitatea datelor, securitatea datelor, raportarea și obligațiile legate de colectarea statisticilor aplicabile statelor membre atunci când introduc semnalări în SIS ar trebui să se aplice și Europol.

(13)Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 30 și Regulamentul (UE) 2016/794 ar trebui să se aplice prelucrării datelor cu caracter personal de către Europol atunci când își exercită responsabilitățile prevăzute în prezentul regulament. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să efectueze audituri periodice referitoare la prelucrarea datelor de către Europol în ceea ce privește SIS și schimbul de informații suplimentare.

(14)Dat fiind faptul că obiectivele prezentului regulament, și anume instituirea și reglementarea unei categorii specifice de semnalări emise în SIS de Europol pentru a face schimb de informații privind persoane care reprezintă o amenințare la adresa securității interne a Uniunii Europene, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar, având în vedere natura lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(15)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În special, prezentul regulament respectă pe deplin protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, vizând în același timp să asigure un mediu sigur pentru toate persoanele care își au reședința pe teritoriul Uniunii.

(16)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Dat fiind faptul că prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul hotărăște cu privire la prezentul regulament, dacă îl va transpune în legislația sa internă.

(17)Irlanda participă la prezentul regulament, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Protocolul nr. 19 anexat la TUE și la TFUE, cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului 31 și cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1745 a Consiliului 32 .

(18)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 33 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 34 .

(19)În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 35 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului 36 .

(20)În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 37 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului 38 .

(21)În ceea ce privește Bulgaria și România, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau este conex acestuia, în sensul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005, și ar trebui coroborat cu Deciziile 2010/365/UE 39 și (UE) 2018/934 ale Consiliului 40 .

(22)În ceea ce privește Croația, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau este conex acestuia în sensul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011 și ar trebui coroborat cu Decizia (UE) 2017/733 a Consiliului 41 .

(23)În ceea ce privește Cipru, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se referă la acesta, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003 [a se adăuga eventual Decizia Consiliului].

(24)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 42 .

(25)Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1862 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 
Modificări ale Regulamentului (UE) 2018/1862

(1)La articolul 2, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)    Prezentul regulament stabilește, de asemenea, dispoziții privind arhitectura tehnică a SIS, privind responsabilitățile statelor membre, ale Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii („Europol”) și ale Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), privind prelucrarea datelor, privind drepturile persoanelor vizate și privind răspunderea.”

(2)La articolul 3 se adaugă următorul punct:

„22.    «resortisant al unei țări terțe» înseamnă orice persoană care nu este cetățean al Uniunii, în sensul articolului 20 alineatul (1) din TFUE, cu excepția persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulație pe teritoriul Uniunii, în conformitate cu Directiva 2004/38/CE sau cu un acord între Uniune sau între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte;”.

(3)Articolul 24 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)    În cazul în care un stat membru consideră că faptul de a da curs unei semnalări introduse în conformitate cu articolul 26, 32, 36 sau 37a este incompatibil cu dreptul său intern, cu obligațiile sale internaționale sau cu interesele sale naționale esențiale, respectivul stat membru poate solicita ca semnalării să i se aplice un indicator de validitate, pentru ca acțiunea de urmat în baza semnalării să nu se desfășoare pe teritoriul său. Indicatoarele de validitate privind semnalările introduse în conformitate cu articolul 26, 32 sau 36 se adaugă de către biroul SIRENE al statului membru emitent; indicatoarele de validitate privind semnalările introduse în conformitate cu articolul 37a se adaugă de către Europol.”;

(b)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)    Dacă în cazuri extrem de urgente și de grave un stat membru emitent sau Europol solicită executarea acțiunii, statul membru de executare examinează dacă poate să autorizeze retragerea indicatorului de validitate aplicat la cererea sa. Dacă statul membru de executare este în măsură să facă acest lucru, ia măsurile necesare pentru a se asigura că acțiunea de urmat poate să fie efectuată imediat.”

(4)Se introduce următorul capitol IXa:

„CAPITOLUL IXa

Semnalări introduse de Europol referitoare la persoane de interes

Articolul 37a 
Obiectivele semnalărilor și condițiile de introducere a acestora

(1)    Europol poate să introducă în SIS semnalări referitoare la persoane în scopul de a-i informa pe utilizatorii finali care efectuează o căutare în SIS despre o presupusă implicare a acestor persoane într-o infracțiune aflată în sfera sa de competență, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2016/794, precum și în scopul de a obține, în conformitate cu articolul 37b din prezentul regulament, informația că persoana în cauză a fost localizată.

(2)    Europol poate să introducă în SIS numai semnalări referitoare la persoane care sunt resortisanți ai unor țări terțe pe baza informațiilor primite de la o țară terță sau organizație internațională, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/794, în cazul în care informațiile se referă la următoarele categorii de persoane:

(a)persoane care sunt suspectate că au comis sau au participat la comiterea unei infracțiuni aflate în sfera de competență a Europol, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2016/794, sau care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune;

(b)persoane cu privire la care există indicii concrete sau motive rezonabile care justifică prezumția că vor comite infracțiuni aflate în sfera de competență a Europol, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2016/794.

(3)    Europol poate să introducă în SIS o semnalare numai după ce a asigurat întreprinderea tuturor acțiunilor următoare:

(a)o analiză a datelor furnizate în conformitate cu alineatul (2) a confirmat fiabilitatea sursei de informații și exactitatea informațiilor privind persoana în cauză, ceea ce a permis Europol să stabilească faptul că respectiva persoană se încadrează în domeniul de aplicare al alineatului (2), dacă este necesar, după ce a efectuat schimburi suplimentare de informații cu furnizorul de date, în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/794;

(b)o verificare a confirmat faptul că introducerea semnalării este necesară pentru realizarea obiectivelor Europol, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2016/794;

(c)în urma unei căutări efectuate în SIS în conformitate cu articolul 48 din prezentul regulament, s-a constatat că nu există o semnalare referitoare la persoana în cauză;

(d)o consultare, care implică schimbul de informații privind persoana în cauză cu statele membre participante la Regulamentul (UE) 2016/794 în conformitate cu articolul 7 din regulamentul menționat, a confirmat faptul că:

(i)    niciun stat membru nu și-a exprimat intenția de a introduce în SIS o semnalare referitoare la persoana în cauză;

(ii) niciun stat membru nu a formulat o obiecție motivată privind propunerea de introducere în SIS de către Europol a unei semnalări referitoare la persoana în cauză.

(4)    Europol ține evidențe detaliate privind introducerea semnalării în SIS și motivele acestei introduceri care să permită verificarea respectării cerințelor de fond și procedurale prevăzute la alineatele (1), (2) și (3). Aceste evidențe sunt puse la dispoziția Autorității Europene pentru Protecția Datelor, la cerere.

(5)    Europol informează toate statele membre cu privire la introducerea semnalării în SIS, prin intermediul schimbului de informații suplimentare efectuat în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament.

(6)    Cerințele și obligațiile aplicabile statului membru emitent prevăzute la articolele 20, 21, 22, 42, 56, 59, 61, 62 și 63 se aplică și Europol atunci când prelucrează date în SIS.

Articolul 37b 
Executarea acțiunii pe baza unei semnalări

(1)    În cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la o semnalare introdusă de Europol, statul membru de executare:

(a)colectează și comunică următoarele informații:

       (i) faptul că persoana care face obiectul semnalării a fost localizată;

       (ii) locul, ora și motivul efectuării controlului sau a verificării;

(b)în conformitate cu dreptul său intern, decide dacă se impune luarea oricăror măsuri suplimentare.

(2)    Statul membru de executare comunică Europol informațiile menționate la alineatul (1) litera (a) prin intermediul schimbului de informații suplimentare.”

(5)Articolul 48 se modifică după cum urmează:

(a)titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Introducerea și prelucrarea datelor în SIS de către Europol”;

(b)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)    În cazul în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea mandatului său, Europol are dreptul de a accesa datele din SIS și de efectua căutări în aceste date, precum și de a introduce, de a actualiza și de a șterge semnalările prevăzute la articolul 37a din prezentul regulament. Europol introduce, actualizează și șterge date din SIS și efectuează căutări în datele SIS prin intermediul unei interfețe tehnice specifice. Interfața tehnică este creată și întreținută de Europol în conformitate cu standardele, protocoalele și procedurile tehnice comune definite la articolul 9 din prezentul regulament și permite conectarea directă la SIS central.

Europol face schimb de informații suplimentare în conformitate cu dispozițiile Manualului SIRENE. În acest scop, Europol asigură disponibilitatea informațiilor suplimentare referitoare la semnalările sale 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.”;

(c)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)    Utilizarea de către Europol a informațiilor obținute în urma efectuării unei căutări în SIS sau în urma prelucrării unor informații suplimentare este condiționată de acordul statului membru care a furnizat informațiile fie în calitate de stat membru emitent, fie în calitate de stat membru de executare. Dacă statul membru permite utilizarea respectivelor informații, tratarea acestora de către Europol intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/794. Europol comunică aceste informații țărilor terțe și organismelor terțe numai cu acordul statului membru care le-a furnizat și cu respectarea deplină a dreptului Uniunii în materie de protecție a datelor.”;

(d)    se introduce următorul alineat (7a):

„(7a)    Cel puțin o dată la patru ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor efectuează, în conformitate cu standardele internaționale de audit, un audit al operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate de Europol în temeiul prezentului regulament.”

(6)Articolul 53 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat (5a):

„(5a)    Europol poate să introducă pentru o perioadă de un an o semnalare referitoare la o persoană în scopurile articolului 37a alineatul (1). Europol reexaminează necesitatea de a păstra semnalarea în decursul perioadei menționate. După caz, Europol stabilește perioade de reexaminare mai scurte.”;

(b)    alineatele (6), (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:

„(6)    În decursul perioadei de reexaminare menționate la alineatele (2), (3), (4), (5) și (5a), statul membru emitent și, în cazul datelor cu caracter personal introduse în SIS în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol pot decide, în urma unei evaluări individuale cuprinzătoare care se înregistrează, să păstreze semnalarea referitoare la o persoană pentru o perioadă mai îndelungată decât perioada de reexaminare, în cazul în care acest lucru se dovedește necesar și proporțional în raport cu scopurile în care a fost introdusă semnalarea. În aceste cazuri, alineatele (2), (3), (4), (5) și (5a) din prezentul articol se aplică și prelungirii. Orice astfel de prelungire se comunică CS-SIS.

(7)    Semnalările referitoare la persoane se șterg automat după expirarea perioadei de reexaminare menționate la alineatele (2), (3), (4), (5) și (5a), cu excepția cazului în care statul membru emitent sau, în cazul semnalărilor introduse în SIS în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol a informat CS-SIS cu privire la o prelungire efectuată în temeiul alineatului (6) din prezentul articol. CS-SIS informează automat statul membru emitent sau Europol despre ștergerea programată a datelor cu patru luni înaintea efectuării acesteia.

(8)    Statele membre și Europol întocmesc statistici privind numărul semnalărilor referitoare la persoane ale căror perioade de păstrare au fost prelungite în conformitate cu alineatul (6) din prezentul articol și le transmit, la cerere, autorităților de supraveghere menționate la articolul 69.”

(7)La articolul 55 se inserează următorul alineat (6a):

„(6a)    Semnalările referitoare la persoane introduse de Europol în temeiul articolului 37a se șterg:

(a)la încetarea valabilității semnalării în conformitate cu articolul 53;

(b)atunci când Europol ia decizia de a le șterge, în special atunci când, după introducerea semnalării, acesta constată că informațiile primite în temeiul articolului 37a alineatul (2) au fost incorecte sau i-au fost comunicate în scopuri ilegale sau atunci când acesta constată că persoana care face obiectul semnalării nu se mai încadrează în domeniul de aplicare al articolului 37a alineatul (2) sau este informat de un stat membru în acest sens;

(c)atunci când un stat membru notifică Europol, prin intermediul schimbului de informații suplimentare, faptul că este pe punctul de a introduce sau a introdus o semnalare referitoare la persoana care face obiectul semnalării emise de Europol;

(d)atunci când un stat membru care participă la Regulamentul (UE) 2016/794 notifică Europol în conformitate cu articolul 7 din regulamentul menționat obiecția sa motivată cu privire la semnalare.”

(8)Articolul 56 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)    Statele membre prelucrează datele menționate la articolul 20 numai în scopurile prevăzute pentru fiecare categorie de semnalări menționată la articolele 26, 32, 34, 36, 37a, 38 și 40.”;

(b)alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)    În ceea ce privește semnalările prevăzute la articolele 26, 32, 34, 36, 37a, 38 și 40 din prezentul regulament, orice prelucrare a informațiilor în SIS în alte scopuri decât cele în care au fost introduse în SIS trebuie să aibă legătură cu un caz specific și să fie justificată de necesitatea de a preveni o amenințare iminentă și gravă la adresa ordinii publice și a siguranței publice, din motive grave de securitate națională sau în scopul prevenirii unei infracțiuni grave. În acest scop, se obține o autorizație prealabilă din partea statului membru emitent sau din partea Europol, dacă datele au fost introduse în temeiul articolului 37a din prezentul regulament.”

(9)La articolul 61, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)    În cazul în care, la momentul introducerii unei noi semnalări, se constată că există deja o semnalare în SIS referitoare la o persoană cu aceeași descriere a identității, biroul SIRENE contactează în termen de 12 ore statul membru emitent sau Europol, dacă semnalarea a fost introdusă în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, prin intermediul schimbului de informații suplimentare, pentru a verifica încrucișat dacă cele două semnalări au ca obiect aceeași persoană.

 (2)    În cazul în care în urma verificării încrucișate se constată că noua semnalare și semnalarea existentă deja în SIS au ca obiect aceeași persoană, biroul SIRENE al statului membru emitent aplică procedura privind introducerea de semnalări multiple menționată la articolul 23. Prin derogare, Europol șterge semnalarea pe care a introdus-o, astfel cum se menționează la articolul 55 alineatul (6a) litera (c).”

(10)Articolul 67 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 67 
Dreptul de acces, de rectificare a datelor inexacte și de ștergere a datelor stocate în mod ilegal

(1)Persoanele vizate au posibilitatea de a exercita drepturile prevăzute la articolele 15, 16 și 17 din Regulamentul (UE) 2016/679, în dispozițiile naționale de transpunere a articolului 14 și a articolului 16 alineatele (1) și (2) din Directiva (UE) 2016/680 și în capitolul IX din Regulamentul (UE) 2018/1725.

(2)Un stat membru, altul decât statul membru emitent, îi poate furniza persoanei vizate informații privind orice date cu caracter personal ale acesteia care sunt prelucrate numai dacă îi oferă mai întâi statului membru emitent posibilitatea de a-și face cunoscută poziția. În cazul în care datele cu caracter personal au fost introduse în SIS de Europol, statul membru care a primit cererea o transmite fără întârziere Europol și, în orice caz, în termen de 5 zile de la primire, iar Europol prelucrează cererea în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794 și cu Regulamentul (UE) 2018/1725. În cazul în care Europol primește o cerere privind date cu caracter personal introduse în SIS de un stat membru, acesta o transmite fără întârziere statului membru emitent și, în orice caz, în termen de 5 zile de la primire. Comunicarea dintre aceste state membre, precum și dintre statele membre și Europol se realizează prin intermediul schimbului de informații suplimentare.

(3)Un stat membru, în conformitate cu dreptul său intern, inclusiv cu legislația de transpunere a Directivei (UE) 2016/680 și, în cazul datelor cu caracter personal introduse în SIS în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol, în conformitate cu capitolul IX din Regulamentul (UE) 2018/1725, iau decizia de a nu furniza, integral sau parțial, informații persoanei vizate în măsura în care și atât timp cât o astfel de restricționare parțială sau integrală constituie o măsură necesară și proporțională într-o societate democratică, ținând seama în mod corespunzător de drepturile fundamentale și de interesele legitime ale persoanei vizate în cauză, pentru:

(a)a nu obstrucționa cercetări, investigații sau proceduri oficiale ori judiciare;

(b)a nu prejudicia prevenirea, detectarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor sau executarea sancțiunilor penale;

(c)a proteja securitatea publică;

(d)a proteja securitatea națională sau

(e)a proteja drepturile și libertățile celorlalți.

În cazurile menționate la primul paragraf, statul membru sau, în cazul datelor introduse în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol informează persoana vizată, în scris și fără întârzieri nejustificate, cu privire la orice refuz sau restricționare a accesului, precum și cu privire la motivele refuzului sau ale restricționării. Aceste informații pot să nu fie furnizate atunci când comunicarea lor ar pune în pericol oricare dintre motivele prevăzute la literele (a)-(e) din primul paragraf al prezentului alineat. Statul membru sau, în cazul datelor cu caracter personal introduse în SIS în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol informează persoana vizată cu privire la posibilitatea de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere sau de a introduce o cale de atac.

Statul membru sau, în cazul datelor cu caracter personal introduse în SIS în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol justifică motivele de fapt sau de drept pe care se întemeiază decizia de a nu furniza informații persoanei vizate. Aceste informații se pun la dispoziția autorităților de supraveghere competente. În astfel de cazuri, persoana vizată are posibilitatea să își exercite drepturile și prin intermediul autorităților de supraveghere competente.

(4)În urma unei cereri de acces, de rectificare sau de ștergere, statul membru sau, în cazul datelor cu caracter personal introduse în SIS în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol informează persoana vizată cu privire la măsurile luate ca urmare a exercitării drepturilor prevăzute la prezentul articol, fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de o lună de la primirea cererii. Această perioadă poate fi prelungită cu două luni atunci când este necesar, ținându-se seama de complexitatea și numărul cererilor. Statul membru sau, în cazul datelor cu caracter personal introduse în SIS în temeiul articolului 37a din prezentul regulament, Europol informează persoana vizată cu privire la orice astfel de prelungire, în termen de o lună de la primirea cererii, prezentând și motivele întârzierii. În cazul în care persoana vizată introduce cererea în format electronic, informațiile sunt furnizate, dacă este posibil, prin mijloace electronice, cu excepția cazului în care persoana vizată a solicitat ca informațiile să îi fie furnizate în alt mod. ”

(11)Articolul 68 se înlocuiește cu următorul text:

„Article 68 
Căi de atac

(1)Fără a aduce atingere dispozițiilor privind căile de atac prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 și în Directiva (UE) 2016/680, orice persoană poate să introducă o acțiune în fața oricărei autorități de supraveghere competente sau a unei instanțe judecătorești, în temeiul legislației oricărui stat membru, pentru a accesa, a rectifica, a șterge, a obține informații sau a obține despăgubiri în legătură cu o semnalare care o privește.

(2)Fără a aduce atingere dispozițiilor privind căile de atac prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725, orice persoană poate depune o plângere la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor pentru a accesa, a rectifica, a șterge, a obține informații sau a obține despăgubiri în legătură cu o semnalare care o privește introdusă de Europol.

(3)Atât statele membre, cât și Europol se angajează să execute hotărârile definitive pronunțate de instanțele judecătorești, de autoritățile sau de organismele menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articolul, fără a aduce atingere articolului 72.

(4)Statele membre și Europol prezintă anual rapoarte Comitetului european pentru protecția datelor cu privire la:

(a)numărul de cereri de acces înaintate operatorului și numărul de cazuri în care s­a acordat acces la date;

(b)numărul de cereri de acces înaintate autorității de supraveghere și numărul de cazuri în care s-a acordat acces la date;

(c)numărul de cereri de rectificare a datelor inexacte și de ștergere a datelor stocate în mod ilegal înaintate operatorului și numărul de cazuri în care datele au fost rectificate sau șterse;

(d)numărul de cereri de rectificare a datelor inexacte și de ștergere a datelor stocate în mod ilegal înaintate autorității de supraveghere;

(e)numărul de proceduri judiciare inițiate;

(f)numărul de cauze în care instanța judecătorească s-a pronunțat în favoarea reclamantului;

(g)orice observație privind cazurile de recunoaștere reciprocă a hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești sau de autoritățile altor state membre privind semnalările introduse de statul membru emitent sau de Europol.

În Manualul SIRENE este prevăzut un model pentru rapoartele menționate la prezentul alineat.

(5)Rapoartele primite de la statele membre și de la Europol se includ în raportul comun menționat la articolul 71 alineatul (4).”

(12)Articolul 72 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 72 
Răspunderea

(1)Fără a aduce atingere dreptului la despăgubiri și răspunderii în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679, Directivei (UE) 2016/680, Regulamentului (UE) 2018/1725 și Regulamentului (UE) 2016/794:

(a)orice persoană sau stat membru care a suferit prejudicii materiale sau morale ca urmare a unei operațiuni ilegale de prelucrare a datelor cu caracter personal prin intermediul N.SIS sau a oricărui alt act incompatibil cu prezentul regulament întreprins de un stat membru are dreptul de a primi despăgubiri din partea respectivului stat membru;

(b)orice persoană sau stat membru care a suferit prejudicii materiale sau morale ca urmare a oricărui act incompatibil cu prezentul regulament întreprins de Europol are dreptul de a primi despăgubiri din partea Europol;

(c)orice persoană sau stat membru care a suferit prejudicii materiale sau morale ca urmare a oricărui act incompatibil cu prezentul regulament întreprins de eu­LISA, are dreptul de a primi despăgubiri din partea eu-LISA.

Un stat membru, Europol sau eu-LISA este exonerat(ă), integral sau parțial, de răspundere dacă dovedește că nu este răspunzător (răspunzătoare) de evenimentul care a provocat prejudiciul.

(2)În cazul în care nerespectarea de către un stat membru sau de către Europol a obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament provoacă prejudicii SIS, respectivul stat membru sau Europol este răspunzător de aceste prejudicii, cu excepția cazului în care și în măsura în care eu-LISA sau un alt stat membru participant la SIS nu a luat măsurile rezonabile necesare pentru a preveni producerea prejudiciilor sau pentru a reduce la minimum impactul acestora.

(3)Acțiunile în despăgubiri împotriva unui stat membru pentru prejudiciile menționate la alineatele (1) și (2) sunt reglementate de dreptul intern al respectivului stat membru. Acțiunile în despăgubiri împotriva Europol pentru prejudiciile menționate la alineatele (1) și (2) intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/794 și al condițiilor prevăzute în tratate. Acțiunile în despăgubiri împotriva eu-LISA pentru prejudiciile menționate la alineatele (1) și (2) intră sub incidența condițiilor prevăzute în tratate.”

(13)La articolul 74, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)    eu-LISA întocmește statistici zilnice, lunare și anuale care prezintă numărul de înregistrări pentru fiecare categorie de semnalări, atât defalcate – pe fiecare stat membru și, respectiv, Europol –, cât și agregate. De asemenea, eu-LISA furnizează rapoarte anuale privind numărul de rezultate pozitive pentru fiecare categorie de semnalări, numărul de accesări ale SIS în scopul efectuării de căutări, precum și în scopul introducerii, actualizării sau ștergerii unei semnalări, atât defalcate – pe fiecare stat membru și, respectiv, Europol –, cât și agregate. Statisticile întocmite nu conțin date cu caracter personal. Raportul statistic anual se publică.”

(14)La articolul 79, se introduce următorul alineat (7):

„(7)    Comisia adoptă o decizie de stabilire a datei la care Europol începe să introducă, să actualizeze și să șteargă date în SIS în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul [XXX], după verificarea îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)actele de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului regulament au fost modificate în măsura necesară pentru aplicarea prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul [XXX];

(b)Europol a notificat Comisiei faptul că a luat măsurile tehnice și procedurale necesare pentru a prelucra date în SIS și pentru a efectua schimburi de informații suplimentare în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul [XXX];

(c)eu-LISA a notificat Comisiei finalizarea cu succes a tuturor activităților de testare în ceea ce privește CS-SIS și interacțiunea dintre CS-SIS și interfața tehnică a Europol menționată la articolul 48 alineatul (1) din prezentul regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul [XXX].

Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.”

Articolul 2 
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la data stabilită în conformitate cu articolul 79 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2018/1862.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii

1.2.Domeniul de politică vizat

1.3.Obiectivul propunerii

1.4.Obiective

1.5.Motivele propunerii

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii

1.7.Modul de gestiune preconizat

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia bugetară de cheltuieli afectată

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ „AGENȚII”

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii

1.2.Domeniul de politică vizat

1.3.Obiectivul propunerii

◻ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 43  

⌧ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Obiective

1.4.1.Obiectiv general

1.4.2.Obiectiv specific

1.4.3.Rezultatele și impactul preconizate

1.4.4.Indicatori de performanță

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerințele care trebuie îndeplinite pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă cu durată limitată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☒ Propunere/inițiativă cu durată limitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2021 până în 2022,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul de gestiune preconizat 49  

◻ Gestiune directă asigurată de Comisie prin intermediul

–◻    agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☒ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻BEI și Fondului european de investiții;

–☒ organismelor menționate la articolele 70 și 71;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului de gestiune, a mecanismului de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor eu-LISA 

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.3.Impactul estimat asupra resurselor umane ale eu-LISA 

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–⌧    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Cerințe privind personalul (ENI):

Recrutarea este planificată pentru 2021, pentru ca personalul să fie disponibil pentru a începe dezvoltarea SIS central în timp util, în vederea asigurării punerii în aplicare a nou-createi categorii de semnalări până în 2022.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat pentru DG-ul sub tutela căruia se află agenția

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în numere întregi (sau cel mult cu o zecimală)

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Descrierea metodei de calcul al costului pentru unitățile ENI ar trebui inclusă în anexa V secțiunea 3.

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual 

–⌧    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual 67 .

3.2.5.Contribuțiile terților 

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțarea, estimată în cele ce urmează:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

– ◻ vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

(1)    În acest context, trimiterea la „suspecți și infractori” se referă la: a) persoane care sunt suspectate că au comis sau au participat la comiterea unei infracțiuni aflate în sfera de competență a Europol sau care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune; b) persoane cu privire la care există indicii concrete sau motive rezonabile care justifică prezumția că vor comite infracțiuni aflate în sfera de competență a Europol.

(2)     https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-te-sat-2020 .

(3)     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/06/16/preventing-and-countering-terrorism-and-violent-extremism-council-adopts-conclusions-on-eu-external-action/# .

(4)     https://www.consilium.europa.eu/media/36284/st09680-en18.pdf .

(5)    Regulamentul (UE) 2018/1240.

(6)    Articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/794.

(7)    Cele 25 de state membre care participă la Sistemul de informații Schengen (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia). Irlanda și Cipru urmează să fie conectate la sistem în 2021, procesele necesare în acest scop fiind în curs. La sistem sunt conectate și patru țări asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția). Europol, echipele trimise pe teren de Frontex și Agenția UE pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) au acces la anumite părți ale sistemului, dar nu pot să emită semnalări în sistem.

(8)    În ceea ce privește Sistemul de informații Schengen, tabelul prezintă toate verificările efectuate în 2019 de către toți utilizatorii care au acces la sistem. Atunci când efectuează verificări în Sistemul de informații Schengen, utilizatorii examinează datele în raport cu semnalările la care au acces (care nu includ în toate cazurile semnalările emise de autoritățile de asigurare a respectării legii).

(9)    Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(10)    Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56).

(11)    Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).

(12)    Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(13)    Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(14)    Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1745 a Consiliului din 18 noiembrie 2020 privind punerea în aplicare a dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la protecția datelor și privind punerea în aplicare cu titlu provizoriu a unor dispoziții ale acquis-ului Schengen în Irlanda (JO L 393, 23.11.2020, p. 3).

(15)    JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(16)    Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(17)    JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(18)    Decizia 2008/149/JAI a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 50).

(19)    JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(20)    Decizia 2011/349/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală și cooperarea polițienească (JO L 160, 18.6.2011, p. 1).

(21)    Decizia 2010/365/UE a Consiliului din 29 iunie 2010 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (JO L 166, 1.7.2010, p. 17).

(22)    Decizia (UE) 2018/934 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (JO L 165, 2.7.2018, p. 37).

(23)    Decizia (UE) 2017/733 a Consiliului din 25 aprilie 2017 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Croația (JO L 108, 26.4.2017, p. 31).

(24)    JO L 312, 7.12.2018, p. 1.

(25)    JO L 312, 7.12.2018, p. 14.

(26)    Ar trebui remarcat faptul că activitățile de consultare utilizate au servit la colectarea de informații și de argumente. Acestea nu sunt sondaje, deoarece se referă la eșantioane nereprezentative ale părților interesate sau ale populației generale și, prin urmare, nu permit formularea de concluzii.

(27)    În conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (UE) 2018/1862, acestea s-ar referi la persoane în cazul cărora există indicii clare că intenționează să comită sau au comis oricare dintre infracțiunile aflate în sfera de competență a Europol sau persoane în cazul cărora, în urma unei evaluări generale (în special pe baza infracțiunilor pe care le-au comis în trecut) există motive să se creadă că ar putea comite în viitor una dintre infracțiunile aflate în sfera de competență a Europol.

(28)    Regulamentul (UE) 2018/1862 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 noiembrie 2018 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare și de abrogare a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2010/261/UE a Comisiei (JO L 312, 7.12.2018, p. 56).

(29)    Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(30)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(31)    Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(32)    Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1745 a Consiliului din 18 noiembrie 2020 privind punerea în aplicare a dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la protecția datelor și privind punerea în aplicare cu titlu provizoriu a unor dispoziții ale acquis-ului Schengen în Irlanda (JO L 393, 23.11.2020, p. 3).

(33)    JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(34)    Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(35)    JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(36)    Decizia 2008/149/JAI a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 50).

(37)    JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(38)    Decizia 2011/349/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală și cooperarea polițienească (JO L 160, 18.6.2011, p. 1).

(39)    Decizia 2010/365/UE a Consiliului din 29 iunie 2010 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (JO L 166, 1.7.2010, p. 17).

(40)    Decizia (UE) 2018/934 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (JO L 165, 2.7.2018, p. 37).

(41)    Decizia (UE) 2017/733 a Consiliului din 25 aprilie 2017 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Croația (JO L 108, 26.4.2017, p. 31).

(42)    Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(43)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(44)    COM(2020) 456 (27.5.2020).

(45)    COM(2020) 440 final – anexele 1-2 (27.5.2020).

(46)    COM(2020) 605 final (24.7.2020).

(47)     https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf .

(48)    Indicatorii operaționali din 2019 ai eu-LISA pentru Sistemul de informații Schengen arată o triplare a căutărilor și a rezultatelor pozitive, de la 6 milioane în 2014 la 18 milioane în 2019.

(49)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb:     https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx .

(50)    Document de lucru al serviciilor Comisiei – Agenții descentralizate și EPPO.

(51)    Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 (JO L 295, 21.11.2018, p. 99).

(52)    Decizia nr. 2019-198 a Consiliului de administrație de stabilire a normelor financiare ale Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) din 28.8.2019.

(53)    https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/joint_statement_and_common_approach_2012_ro.pdf.

(54)    Articolul 30 din Regulamentul financiar al eu-LISA.

(55)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(56)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(57)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(58)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(59)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(60)    Realizările se referă la produsele și serviciile care trebuie furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(61)    Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(62)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(63)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(64)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(65)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(66)    În principal pentru fondurile structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

(67)    A se vedea articolele 11 și 17 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(68)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.