This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52020PC0292
Proposal for a COUNCIL IMPLEMENTING DECISION amending Implementing Decision (EU) 2017/1855 authorising Romania to apply a special measure derogating from Article 287 of Directive 2006/112/EC on the common system of value added tax
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1855 de autorizare a României să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1855 de autorizare a României să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
COM/2020/292 final
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 7.7.2020
COM(2020) 292 final
2020/0136(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1855 de autorizare a României să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
EXPUNERE DE MOTIVE
În conformitate cu articolul 395 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată 1 („Directiva TVA”), Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate autoriza orice stat membru să introducă măsuri speciale de derogare de la dispozițiile directivei respective, în scopul simplificării procedurii de colectare a TVA-ului sau al prevenirii anumitor forme de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale.
Prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 14 ianuarie 2020, România a solicitat permisiunea de a continua, după data de 31 decembrie 2020, scutirea de plata TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în moneda națională a 88 500 EUR.
În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva TVA, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisoarea din 18 februarie 2020, cu privire la cererea înaintată de România. Printr-o scrisoare din 19 februarie 2020, Comisia a informat România că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru analizarea cererii.
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Titlul XII capitolul 1 din Directiva TVA prevede posibilitatea ca statele membre să aplice un regim special pentru întreprinderile mici, regim ce prevede posibilitatea scutirii de TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală se situează sub un anumit prag. Persoanele impozabile care beneficiază de această scutire nu sunt obligate să perceapă TVA pentru livrările sau prestările lor și, în consecință, nu pot deduce TVA-ul aferent achizițiilor lor.
În conformitate cu articolul 287 punctul 18 din Directiva TVA, România poate acorda o scutire de plata TVA persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în moneda națională a 35 000 EUR.
Prin Decizia de punere în aplicare 2012/181/UE a Consiliului 2 , România a fost autorizată, până la data de 31 decembrie 2014, să scutească de plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în moneda națională a 65 000 EUR la cursul de schimb de la data aderării sale la Uniunea Europeană. Decizia de punere în aplicare 2014/931/UE a Consiliului 3 a autorizat România să aplice în continuare, până la 31 decembrie 2017, măsura specială de derogare de la articolul 287 alineatul (18) din Directiva TVA. România a fost autorizată ulterior, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 a Consiliului 4 să majoreze pragul de scutire până la echivalentul în moneda națională a 88 500 EUR și să prelungească termenul de expirare a măsurii de derogare până la 31 decembrie 2020 sau până la data intrării în vigoare a unei directive de modificare a dispozițiilor articolelor 281-294 din Directiva TVA, oricare dintre aceste date survine prima. Măsura are un caracter opțional, permițând întreprinderilor mici să opteze pentru regimul normal de TVA.
Prezenta cerere din partea României de a prelungi din nou termenul de expirare a măsurii de derogare, fără a majora pragul actual de 88 500 EUR, se bazează pe aceleași motive ca și cele prezentate în cererile anterioare.
România susține că prelungirea măsurii de derogare, precum și plafonul actual de scutire sunt justificate, ținând seama de structura economiei naționale. Întreprinderile mici și mijlocii suportă costuri disproporționate de asigurare a respectării normelor în materie de TVA în comparație cu întreprinderile mari. Scutirea de TVA reduce în mod semnificativ obligațiile în materie de TVA ale întreprinderilor mici, eliberând totodată autoritățile fiscale de sarcina de a monitoriza colectarea unui volum mic de venituri de la întreprinderile mici și mijlocii cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 88 500 EUR.
În această privință, România estimează că, în 2019, valoarea TVA plătită la bugetul de stat de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 88 500 EUR a reprezentat 2,52 % din totalul veniturilor din TVA și 1,09 % din totalul veniturilor la bugetul de stat. În același an, persoanele impozabile cu o cifră de afaceri anuală de peste 88 500 EUR (reprezentând 42,85 % din numărul total de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA) au avut o contribuție de 97,48 % la totalul veniturilor din TVA. Rezultă astfel că impactul măsurii de derogare asupra veniturilor fiscale colectate în etapa consumului final va fi neglijabil, în timp ce impactul acesteia va fi semnificativ în ceea ce privește simplificarea obligațiilor fiscale ale persoanelor impozabile în cauză, precum și a procedurii de colectare a TVA pentru administrația fiscală.
Din informațiile furnizate de România rezultă clar că scopul cererii de prelungire a măsurii de derogare este de a scuti întreprinderile mici de multe dintre obligațiile în materie de TVA care le revin în temeiul regimului normal de TVA, precum și de a reduce sarcina administrației fiscale în ceea ce privește colectarea impozitelor, care ar deveni astfel mai eficientă, permițând totodată economisirea resurselor administrative și reducerea evaziunii fiscale. Prin urmare, măsura de derogare este în concordanță cu obiectivele enunțate la articolul 395 alineatul (1) primul paragraf din Directiva TVA, care permite statelor membre să introducă măsuri speciale de derogare de la dispozițiile sale în scopul simplificării procedurii de colectare a TVA și al prevenirii evaziunii fiscale. În acest context, se reamintește că măsura este și va rămâne opțională pentru persoanele impozabile, cărora li se permite să opteze pentru regimul normal de TVA.
După cum a arătat România, se preconizează că măsura de derogare nu va afecta în mod semnificativ valoarea globală a încasărilor din impozitele colectate în stadiul consumului final. Prin urmare, măsura de derogare pare să fie conformă cu articolul 395 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva TVA.
Ținând seama de cele de mai sus și având în vedere că situația de fapt și cadrul juridic al UE rămân neschimbate, prelungirea solicitată a termenului de expirare a măsurii de derogare pare să fie justificată. Prin urmare, se propune aprobarea cererii prezentate de România.
În mod normal, derogările se acordă pe o perioadă limitată, pentru a se putea evalua dacă măsura de derogare respectivă este sau nu în continuare adecvată și eficace. În plus, Consiliul a adoptat, la 18 februarie 2020, o directivă de modificare a dispozițiilor articolelor 281-294 din Directiva TVA privind regimul special pentru întreprinderile mici 5 . Noua directivă privind simplificarea normelor în materie de TVA pentru întreprinderile mici impune statelor membre să adopte și să publice, până cel târziu la 31 decembrie 2024, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma noilor norme. Statele membre vor trebui să aplice aceste dispoziții naționale începând de la 1 ianuarie 2025.
Prin urmare, România trebuie să fie autorizată să continue aplicarea măsurii de derogare până la 31 decembrie 2024.
•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat
Măsura de derogare este în conformitate cu filosofia directivei susmenționate care modifică articolele 281-294 din Directiva TVA privind un regim special pentru întreprinderile mici, adoptată la 18 februarie 2020, care a rezultat din planul de acțiune privind TVA 6 și are ca scop crearea unui sistem modern și simplificat pentru aceste întreprinderi. Această inițiativă urmărește, în special, să reducă costurile de asigurare a conformității în materie de TVA și denaturările concurenței atât la nivel național, cât și la nivelul UE, să reducă impactul negativ al efectului de prag și să faciliteze respectarea normelor de către întreprinderi, precum și monitorizarea de către administrațiile fiscale.
Derogări similare, care scutesc de plata TVA-ului persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală se situează sub un anumit prag, astfel cum se prevede la articolul 285 din Directiva TVA, au fost acordate altor state membre. Maltei 7 i s-a acordat un prag de 20 000 EUR; Țărilor de Jos 8 , un prag de 25 000 EUR; Luxemburgului, un prag de 35 000 EUR 9 ; Poloniei 10 , Estoniei 11 și Letoniei 12 li s-a acordat un prag de 40 000 EUR, Croației 13 și Lituaniei 14 , un prag de 45 000 EUR; Ungariei, un prag de 48 000 EUR 15 ; Sloveniei 16 , un prag de 50 000 EUR; iar Italiei 17 , un prag de 65 000 EUR.
După cum s-a menționat deja, derogările de la Directiva TVA trebuie să fie întotdeauna limitate în timp, astfel încât efectele lor să poată fi evaluate. Prelungirea termenului de expirare a măsurii de derogare până la 31 decembrie 2024 este aliniată la cerințele din noua directivă privind simplificarea normelor în materie de TVA pentru întreprinderile mici și mijlocii. Această directivă prevede că, începând de la data de 1 ianuarie 2025, statele membre vor trebui să aplice dispozițiile naționale pe care sunt obligate să le adopte pentru a se conforma directivei.
Prin urmare, măsura propusă este coerentă cu dispozițiile existente din Directiva TVA.
Coerența cu alte domenii de politică a Uniunii
În programele sale anuale de lucru, Comisia a subliniat în mod constant necesitatea simplificării normelor aplicabile întreprinderilor mici. În această privință, Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 18 se referă la „o strategie specifică pentru IMM-uri, care le va permite întreprinderilor mici și mijlocii să funcționeze mai ușor, să își sporească capacitatea de producție și să se extindă”. Măsura de derogare este în conformitate cu aceste obiective, în ceea ce privește normele fiscale. Mai exact, ea este conformă cu programul de lucru al Comisiei pentru 2017 19 , care se referea în mod specific la TVA, subliniind că sarcina administrativă aferentă respectării normelor în materie de TVA pentru întreprinderile mici este ridicată și că inovațiile tehnice dau naștere unor noi provocări în ceea ce privește colectarea eficientă a impozitelor, și evidenția necesitatea de a simplifica regimul de TVA pentru întreprinderile mai mici.
De asemenea, măsura este coerentă cu strategia din 2015 privind piața unică 20 , prin care Comisia își propunea să ajute întreprinderile mici și mijlocii să se dezvolte, printre altele prin reducerea sarcinilor administrative care le împiedică să profite din plin de piața unică. Ea se bazează totodată pe ideile enunțate în Comunicarea Comisiei din 2013 intitulată „Planul de acțiune Antreprenoriat 2020: Relansarea spiritului de întreprindere în Europa” 21 , care sublinia necesitatea simplificării legislației fiscale pentru întreprinderile mici.
În sfârșit, măsura este conformă cu politicile UE privind întreprinderile mici și mijlocii prezentate în Comunicarea din 2016 privind întreprinderile nou-înființate 22 și în Comunicarea din 2008 intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică – Un Small Business Act pentru Europa” 23 , care invita statele membre să țină cont de caracteristicile speciale ale IMM-urilor atunci când elaborează legislația și să simplifice cadrul de reglementare existent.
2. TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Articolul 395 din Directiva TVA este singurul temei juridic posibil.
•Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)
Având în vedere dispoziția din Directiva TVA pe care se întemeiază, propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.
•Proporționalitate
Decizia se referă la o autorizație acordată unui stat membru la solicitarea acestuia și nu constituie o obligație.
Având în vedere domeniul de aplicare limitat al derogării, măsura specială este proporțională cu obiectivul urmărit, și anume simplificarea colectării impozitelor în beneficiul persoanelor impozabile mici și al administrației fiscale, economisirea resurselor administrative și reducerea evaziunii fiscale.
•Alegerea instrumentului
Instrumentul propus este o decizie de punere în aplicare a Consiliului.
În conformitate cu articolul 395 din Directiva TVA, derogarea de la normele comune în materie de TVA este posibilă numai cu autorizarea Consiliului, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei. O decizie de punere în aplicare a Consiliului este cel mai adecvat instrument, deoarece poate fi adresată statelor membre în mod individual.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Consultări cu părțile interesate
Nu s-a efectuat nicio consultare a părților interesate. Prezenta propunere se bazează pe o cerere depusă de România și privește numai acest stat membru.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă.
•Evaluarea impactului
Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului vizează prelungirea unei măsuri de simplificare, care înlătură multe dintre obligațiile în materie de TVA ale întreprinderilor cu o cifră de afaceri anuală ce nu depășește 88 500 EUR sau echivalentul în moneda națională al acestei sume. Acest lucru ar putea avea un impact potențial pozitiv asupra reducerii sarcinii administrative pentru 241 417 întreprinderi mici, reprezentând 57,15 % din numărul total de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA și 17,79 % din numărul total de persoane impozabile active din România în anul 2019 (până la 31 octombrie). De asemenea, măsura de derogare ar putea reduce semnificativ sarcina administrației fiscale în ceea ce privește colectarea impozitelor, care ar deveni astfel mai eficientă, permițând totodată economisirea resurselor administrative și reducerea evaziunii fiscale. Măsura de derogare este și va rămâne opțională pentru persoanele impozabile. Persoanele impozabile vor putea să opteze în continuare pentru regimul normal de TVA în conformitate cu articolul 290 din Directiva 2006/112/CE. Impactul bugetar în ceea ce privește veniturile din TVA pentru 2019 este estimat de România ca fiind neglijabil.
•Drepturi fundamentale
Propunerea nu are consecințe asupra protecției drepturilor fundamentale.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Propunerea nu va avea un impact negativ asupra bugetului UE, deoarece România va efectua un calcul de compensare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE, EURATOM) nr. 1553/89 al Consiliului.
2020/0136 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1855 de autorizare a României să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată 24 , în special articolul 395 alineatul (1) primul paragraf,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În temeiul articolului 287 punctul 18 din Directiva 2006/112/CE, România poate scuti de plata taxei pe valoarea adăugată („TVA”) persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în moneda națională a 35 000 EUR, la cursul de schimb din ziua aderării sale.
(2)Prin Decizia de punere în aplicare 2012/181/UE a Consiliului 25 , România a fost autorizată să introducă o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE („măsura de derogare”) pentru a scuti de plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 65 000 EUR. Măsura de derogare a expirat la 31 decembrie 2014.
(3)Prin Decizia de punere în aplicare 2014/931/UE a Consiliului 26 , România a fost autorizată să aplice în continuare măsura de derogare până la 31 decembrie 2017.
(4)Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 a Consiliului 27 , România a fost autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la articolul 287 din Directiva 2006/112/CE pentru a scuti de plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în moneda națională a 88 500 EUR la cursul de schimb de la data aderării sale. Aplicarea măsurii de derogare a fost autorizată până la 31 decembrie 2020 sau până la data intrării în vigoare a unei directive de modificare a dispozițiilor articolelor 281-294 din Directiva 2006/112/CE, dacă această dată este anterioară.
(5)La 18 februarie 2020, Consiliul a adoptat Directiva (UE) 2020/285 28 de modificare a articolelor 281-294 din Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici și stabilirea unor norme noi pentru întreprinderile mici, inclusiv introducerea pragului maxim al cifrei de afaceri anuale la nivel de stat membru de 85 000 EUR sau echivalentul în moneda națională al acestei sume.
(6)Printr-o scrisoare înregistrată la Comisie la 14 ianuarie 2020, România a solicitat autorizarea de a continua aplicarea măsurii de derogare după data de 31 decembrie 2020.
(7)Prin scrisoarea din 18 februarie 2020, Comisia a informat celelalte state membre, în temeiul articolului 395 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE, cu privire la cererea depusă de România. Prin scrisoarea din 19 februarie 2020, Comisia a înștiințat România că dispune de toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.
(8)Din informațiile furnizate de România reiese că motivele care stau la baza măsurii de derogare rămân în mare măsură neschimbate. Măsura de derogare este o măsură de simplificare care reduce obligațiile în materie de TVA pentru mai multe întreprinderi mici. De asemenea, măsura degrevează administrația fiscală de sarcina de a monitoriza colectarea unui volum redus de venituri de la un număr mare de întreprinderi mici. Menținerea actualului prag de scutire pare să fie o modalitate eficace de economisire a resurselor administrative și de reducere a evaziunii fiscale.
(9)Măsura de derogare este și va rămâne opțională pentru persoanele impozabile. Persoanele impozabile pot să opteze în continuare pentru regimul normal de TVA în conformitate cu articolul 290 din Directiva 2006/112/CE.
(10)Conform informațiilor furnizate de România, măsura de derogare va avea un efect neglijabil asupra valorii globale a încasărilor din impozite ale României colectate în stadiul consumului final.
(11)Măsura de derogare nu va avea efecte adverse asupra resurselor proprii ale Uniunii provenite din TVA, deoarece România va efectua un calcul de compensare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului 29 .
(12)Dat fiind impactul potențial pozitiv al măsurii de derogare în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderile mici și pentru autoritățile fiscale, precum și lipsa oricărui impact major asupra veniturilor totale din TVA generate, România trebuie să fie autorizată să aplice măsura de derogare pentru o perioadă suplimentară.
(13)Autorizația de a aplica măsura de derogare trebuie să fie limitată în timp. Termenul trebuie să fie suficient pentru a permite evaluarea eficacității și a caracterului adecvat al pragului. În plus, în conformitate cu Directiva (UE) 2020/285, statele membre trebuie să adopte și să publice, până la 31 decembrie 2024, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma dispozițiilor articolului 1 din directiva respectivă și să aplice aceste dispoziții începând de la 1 ianuarie 2025. Prin urmare, este oportun ca România să fie autorizată să aplice măsura de derogare până la 31 decembrie 2024.
(14)Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855 trebuie modificată în consecință,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
La articolul 2 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1855, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2024.”
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează României.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
