Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020IR4749

    Avizul Comitetului European al Regiunilor – Un nou spațiu european de cercetare (SEC) pentru cercetare și inovare

    COR 2020/04749

    JO C 106, 26.3.2021, p. 31–37 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    26.3.2021   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 106/31


    Avizul Comitetului European al Regiunilor – Un nou spațiu european de cercetare (SEC) pentru cercetare și inovare

    (2021/C 106/07)

    Raportor:

    Christophe CLERGEAU (FR-PSE), membru al Consiliului Regional Ținuturile Loarei

    Document de referință:

    Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un nou SEC pentru cercetare și inovare

    COM(2020) 628 final

    RECOMANDĂRI POLITICE

    COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

    1.

    evidențiază concluziile avizului său pe tema „Orizont Europa: Al nouălea program-cadru pentru cercetare și inovare”, care:

    „solicită o abordare veritabilă a excelenței distribuite în toate statele membre și în regiunile Uniunii pentru a îmbunătăți nivelul de excelență științifică din întreaga Europă, și nu doar din câteva mari regiuni și metropole”;

    „regretă profund refuzul constant de a recunoaște ancorarea teritorială a excelenței științifice, contribuția ecosistemelor regionale și a clusterelor de inovare la dinamica Uniunii”;

    „solicită insistent participarea deplină și completă a autorităților locale și regionale la activitățile de planificare strategică[…], precum și includerea strategiilor de specializare inteligentă în acest cadru”;

    „consideră că, în vederea evaluării programului și a proiectelor, impactul teritorial trebuie să se regăsească printre elementele constitutive ale noțiunii de impact”;

    2.

    salută ocazia oferită de comunicare pentru a propune o strategie coerentă de mobilizare a tuturor părților interesate în vederea consolidării eforturilor Europei în materie de cercetare și inovare; constată, însă, dezechilibrul pe care îl creează, sub aspectul comunicării, spațiul prea mare rezervat Spațiului european de cercetare (SEC) în continuarea programului Orizont Europa, în detrimentul celorlalte elemente care trebuie luate în considerare;

    3.

    sprijină inițiativele ambițioase prezentate în comunicare, care contribuie la echiparea Europei pentru a face față provocărilor globale cu care se confruntă, sunt în măsură să transforme domeniul cercetării și pot permite consolidarea Europei prin dezvoltarea cunoștințelor. Cercetarea și inovarea trebuie să joace un rol esențial, contribuind la sprijinirea proceselor de tranziție ecologică, digitală, socială și economică cu care se confruntă Europa. Aceste politici ar trebui, de asemenea, să ajute Europa să depășească criza cauzată de pandemia de COVID-19, după cum o demonstrează planul de acțiune ERAvsCorona, în curs de derulare;

    4.

    salută noul accent pus de Comisie pe implicarea cetățenilor în chestiunile legate de cercetare și inovare și solicită ca această implicare să aibă loc – cu respectarea principiului libertății științifice – în fiecare etapă de definire, punere în aplicare și monitorizare a acestor politici, și să nu se limiteze doar la „înștiințarea” sau „informarea” cetățenilor, care, dimpotrivă, doresc să participe activ; consideră că această implicare trebuie să aibă loc mai întâi la nivel local și că orașele și regiunile sunt actori-cheie în facilitarea și dezvoltarea acesteia, jucând un rol important în procesul de aliniere a cercetării și inovării la valorile, nevoile și așteptările societății. Astfel, conceperea și asumarea în comun a procesului și a rezultatelor cercetării și inovării pot fi facilitate de actorii regionali și locali, făcând ca inovarea să fie preluată și acceptată în mai mare măsură de către societate. Orașele și regiunile oferă, de asemenea, resurse importante pentru ca agenda privind știința deschisă să devină accesibilă în sens larg, lucru esențial pentru dezvoltarea unui spațiu european de cercetare performant;

    5.

    salută angajamentul Comisiei de a aloca 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare și de a stabili un obiectiv de 1,25 % în ceea ce privește contribuția sectorului public în 2030 (față de 0,81 % în prezent), dar se întreabă cum pot fi atinse aceste obiective în condițiile în care planul de redresare nu prevede un sprijin masiv pentru cercetare și inovare și abandonează, de exemplu, programul „UE pentru sănătate” propus de Comisie;

    6.

    regretă că, în pofida creării postului de comisar responsabil în același timp pentru politicile de cercetare, inovare, formare și tineret, nu a fost posibil să se propună o nouă abordare pentru un „Spațiu european al educației și cercetării”; reamintește necesitatea unei abordări transversale a acestor aspecte, în strânsă legătură cu politicile regionale; speră că Comunicarea privind abordarea globală a cercetării, inovării, educației și tineretului, anunțată de Comisie în programul său de lucru pentru 2021, va merge în această direcție;

    7.

    subliniază că comunicarea reprezintă doar un punct de plecare care să ducă la noi acțiuni concrete și la adoptarea unui „pact pentru cercetare și inovare”; solicită să fie implicat în pregătirea acestor noi etape; solicită ca acest pact să ofere ocazia de a apăra libertățile academice și universitare, libertatea de exprimare a profesorilor, a cercetătorilor, a studenților și a intelectualilor, precum și libera circulație a acestora în cadrul UE și între UE și toate țările partenere; consideră, în acest sens, că politica de cooperare internațională în cadrul SEC va trebui să respecte aceleași principii și își exprimă îngrijorarea cu privire la restrângerea rapidă a libertăților academice în multe țări din întreaga lume;

    8.

    subliniază că monitorizarea și evaluarea corespunzătoare a inovării și a cercetării sunt esențiale pentru o punere în aplicare eficientă a politicilor. Reamintește, în acest sens, avizul „Tabloul de bord regional privind inovarea și impactul său asupra politicilor regionale bazate în teritoriu”, care subliniază că strategia de inovare regională (SIR) este un instrument esențial pentru a compara rezultatele în ceea ce privește performanța politicilor de inovare regională, iar influența sa asupra procesului decizional la nivel regional ar trebui să fie consolidată, pentru îmbunătățirea ecosistemelor regionale de inovare și a specializării inteligente;

    9.

    salută pasul înainte pe care îl face comunicarea, care propune o viziune mai strategică a parteneriatului dintre Comisie și statele membre, cu implicarea autorităților regionale, care sunt adesea unul dintre nivelurile competente pentru promovarea acestor politici, o abordare mai integrată a aspectelor legate de cercetare și inovare, precum și o mai bună luare în considerare a obiectivelor cărora trebuie să le răspundă aceste politici și a impactului acestora asupra societăților noastre; salută, de asemenea, faptul că comunicarea explorează posibilitățile oferite de o guvernanță pe mai multe niveluri mai deschisă, că propune, prin inițiativa „ERAHubs”, un concept care să permită o mai bună recunoaștere a rolurilor ecosistemelor regionale și a centrelor de inovare, consolidează elemente de coordonare cu aspecte legate de învățământul superior, educația și competențele digitale și se angajează să creeze un spațiu european de cercetare mai incluziv, care să faciliteze accesul la un nivel științific de excelență și diseminarea rezultatelor;

    10.

    subliniază importanța dezvoltării economiei bazate pe partajarea și circulația cunoștințelor. Conceptele și practicile de diseminare a rezultatelor – idei, cunoștințe, metodologii, prototipuri, invenții și alte rezultate similare în materie de cunoaștere – ale programelor și proiectelor de cercetare și inovare ar trebui finanțate astfel încât să fie redescoperite, accesate și aplicate în vederea unei utilizări active în întreaga Europă;

    11.

    sprijină propunerea de a elabora planuri incluzive privind egalitatea de gen pentru a promova, în domeniul cercetării și inovării, această dimensiune susținută de UE, și solicită implicarea orașelor și a regiunilor. Reamintește, în acest sens, că noul SEC include acțiunea 12, care vizează „egalitatea de gen pentru a promova, în domeniul cercetării și inovării, această dimensiune susținută de UE”, și subliniază necesitatea de a elimina disparitățile de gen în contextul tranziției digitale și al inovării, încurajând o mai mare participare a femeilor la învățământul și la locurile de muncă din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, artelor și matematicii (STIAM) și tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC);

    12.

    apreciază în mod deosebit faptul că Comitetul European al Regiunilor este menționat în mod explicit ca un actor important al Spațiului european de cercetare, printre altele prin intermediul „platformei pentru schimburi de cunoștințe” și al inițiativei „Știința întâlnește regiunile”;

    13.

    protestează însă împotriva unei abordări a guvernanței axate încă pe relația dintre Comisie și statele membre, care, cel mai adesea, transformă orașele și regiunile în ținte și nu în actori ai acțiunilor publice și care încredințează statelor membre rezolvarea problemelor locale și regionale; solicită, prin urmare, încă o dată, recunoașterea deplină a orașelor și regiunilor ca părți pe deplin îndreptățite să fie mobilizate în elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor europene de cercetare și inovare, în conformitate cu principiul „subsidiarității active” (1);

    O nouă abordare pentru Spațiul european de cercetare

    14.

    subliniază importanța pozițiilor elaborate de Comitetul pentru Spațiul european de cercetare și inovare (CSEC) (2) (17.12.2019) și de ERRIN (3), și susține o nouă abordare pentru SEC, care asigură trecerea:

    pornind de la abordarea promovată de programul Orizont Europa, bazată pe excelență științifică, către o abordare care combină excelența în materie de cercetare și cunoaștere, pentru a asigura Europei, printre altele, o poziție de lider în ceea ce privește creșterea durabilă și procesele de tranziție către noi modele;

    de la strategii de cercetare către strategii de cunoaștere, propunând o abordare integrată a cercetării, a inovării, a educației și a competențelor, în care să se implice părți interesate dintre cele mai diverse – mediul academic, industrie, diferite niveluri ale sectorului public, cetățeni și societatea civilă;

    de la programul-cadru european și politicile naționale autonome de cercetare către un cadru de coordonare cu adevărat pe mai multe niveluri și recunoașterea deplină a ancorării teritoriale a cercetării și inovării în orașe și regiuni;

    15.

    recomandă să se pună un accent mai puternic pe relația dintre cercetare și mediul de afaceri și să se recunoască rolul-cheie al autorităților locale și regionale în dezvoltarea mediilor antreprenoriale și în dezvoltarea legăturilor care facilitează transferul de cunoștințe, prin sponsorizarea cercetării fundamentale de către întreprinderi, promovarea antreprenoriatului științific – cu respectarea cerințelor de transparență –, investiții private și sprijinirea întreprinderilor pentru a-și dezvolta inovarea;

    16.

    solicită, în contextul creării „platformei SEC destinate talentelor”, o mai mare claritate cu privire la modul în care Comisia intenționează: (a) să asigure continuitatea cu inițiativa EURAXESS și cu strategia europeană în materie de resurse umane pentru cercetători (HSR4R), care au fost elaborate până în prezent pentru a facilita mobilitatea cercetătorilor și evoluția carierei acestora, pentru a contribui la crearea unei piețe unice a cunoașterii, a cercetării și a inovării și (b) să încurajeze recunoașterea personalului din cercetare implicat în aceste inițiative și să promoveze mecanisme de sprijinire a regiunilor angajate în efortul de atragere și păstrare a talentelor, în strategia HRS4R și în sprijinirea nevoilor instituțiilor de cercetare și ale personalului lor;

    17.

    subliniază necesitatea de a lucra într-o cheie locală/regională și de a furniza instrumente care să permită autorităților locale sau regionale să joace un rol de prim-plan, precum facilitățile de sprijinire a politicilor (Policy Support Facility), sinergiile dintre politica regională și programul Orizont Europa și marca de excelență. Este esențial să se faciliteze accesul la informații și date, pentru a consolida sinergiile și complementaritățile dintre fondurile europene și pentru a permite diverselor autorități să lucreze într-un mod mai coordonat;

    18.

    solicită clarificarea noțiunii de excelență, distingând în mod clar excelența științifică, excelența din perspectiva impactului, strâns legată de conexiunea dintre știință și ecosistemele de inovare, în special cele locale și regionale, și excelența ecosistemelor înseși, prin domeniile lor specifice de excelență științifică, dar și prin capacitatea lor strategică și de coordonare (4);

    19.

    propune, subliniind importanța acțiunilor de sprijinire a excelenței științifice în special în cadrul programului Orizont Europa, să se recunoască pe deplin ca obiectiv complementar al SEC, existența, în toate orașele și regiunile UE, a unei vieți științifice de înaltă calitate, care poate fi mobilizată pentru a stimula inovarea și a ajuta societatea și întreprinderile să facă față provocărilor legate de obiectivele de dezvoltare durabilă și crizelor actuale;

    20.

    salută facilitarea de către Comisia Europeană a investițiilor și a reformelor consacrate priorităților UE, în special tranziției verzi și celei digitale, care au devenit esențiale după criza provocată de pandemia de COVID-19;

    21.

    solicită ca SEC să valorizeze legăturile care urmează să fie create între strategiile de specializare inteligentă, prioritățile SEC și punerea lor în aplicare la nivel global; solicită, de asemenea, ca SEC să contribuie la un mai bun echilibru între, pe o parte, excelența necesară în știință și, pe de altă parte, nevoia urgentă de a elimina decalajul de performanță în materie de cercetare și inovare dintre statele, regiunile și orașele UE;

    SEC, specializările inteligente și politica regională

    22.

    consideră că un nou SEC ar trebui să fie o ocazie de a recunoaște pe deplin rolul specializărilor inteligente și al procesului lor colectiv și antreprenorial ca elemente fundamentale ale performanței europene în prezent și în viitor în domeniul cercetării și inovării; subliniază că specializările inteligente reunesc autoritățile locale și regionale, instituțiile de cercetare, sectorul privat și societatea civilă și ajută regiunile să obțină un avantaj competitiv, să stimuleze investițiile private și să creeze locuri de muncă; subliniază, în plus, rolul esențial al regiunilor în cadrul strategiei europene de specializare inteligentă și necesitatea menținerii abordării specifice a strategiilor regionale de specializare inteligentă, inclusiv când există și strategii naționale de specializare inteligentă; sugerează, în acest context, să se realizeze o cartografiere încrucișată și dinamică a distribuției excelenței științifice și a specializărilor inteligente, cu contribuția, în parteneriat, a regiunilor, statelor membre și a Uniunii Europene; propune să se ia totodată în considerare o necesară evoluție a strategiei S3 către strategiile de specializare inteligentă durabilă (S4) și către o mai bună practică a abordării de tip elice cvadruplă, care permite societății să devină unul dintre actorii strategiei;

    23.

    subliniază că este important, pe baza acestei cartografieri, să se contribuie la crearea unei rețele de specializări inteligente regionale, bazate pe excelența științifică, și să se favorizeze cooperarea transregională, atât prin intermediul Interreg, în special al componentei de investiții interregionale pentru inovare, cât și în cadrul programului Orizont Europa, prin proiecte colective concrete desfășurate în cadrul întregului program, și mai ales al pilonului 2, în special în contextul „misiunilor” și al „parteneriatelor europene pentru inovare”, precum și al componentei transversale a programului, „Extinderea și consolidarea SEC”; subliniază importanța implicării orașelor și regiunilor în guvernanța „misiunilor” și a „parteneriatelor”;

    24.

    sprijină intenția Comisiei de a oferi orientări pentru elaborarea de foi de parcurs comune în domeniul tehnologiei, împreună cu industria, pentru a include programe de investiții în cercetare și inovare, dar este surprins să le vadă puse în relație doar cu statele membre și cu întreprinderile, în cadrul parteneriatelor europene programate în cadrul Orizont 2020; reamintește că acest exercițiu trebuie să se desfășoare ținând seama de specializările inteligente ale regiunilor și de rolul ecosistemelor regionale și al centrelor de inovare, care structurează, de asemenea, lanțurile valorice industriale;

    25.

    reiterează rolul orașelor și al regiunilor ca parteneri în dezvoltarea și crearea de rețele de infrastructuri de cercetare și tehnologice și în cadrul programului ESFRI; amintește rolul lor major în apariția, dinamizarea și valorizarea acestor infrastructuri (5); amintește, de asemenea, că autoritățile locale și regionale sunt actori esențiali în crearea unor ecosisteme regionale și a unor centre de inovare eficace (6);

    26.

    propune să se treacă la încheierea unor contracte de parteneriat între regiuni, statele membre și UE, pentru a mobiliza toate părțile interesate în jurul unor obiective comune în materie de cercetare, inovare și învățământ superior, educație și competențe digitale, dar și al unor planuri de sprijinire a domeniilor de specializare inteligentă, care să implice toate politicile UE și care să nu se limiteze la normele privind mobilizarea FEDR. Acest demers ar putea face obiectul unei acțiuni-pilot;

    27.

    reamintește că mobilizarea FEDR în favoarea cercetării și inovării a crescut considerabil, de-a lungul perioadelor de programare, ajungând în prezent la peste 100 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, și că, în aceeași perioadă, mobilizarea financiară a orașelor și regiunilor din bugetele proprii a atins un nivel care reprezintă, în total, aproape dublul volumului programului-cadru european de cercetare. Aceste date evidențiază importanța atât a coordonării politicilor europene, naționale, locale și regionale, cât și a sinergiilor dintre instrumentele de intervenție;

    28.

    este preocupat de progresele limitate înregistrate în domeniul sinergiilor, în special ca urmare a progreselor lente înregistrate în dezvoltarea cadrelor privind ajutoarele de stat; își reiterează dorința „ca toate fondurile mobilizate pentru cofinanțarea unei acțiuni sau a unui program de acțiune care se sprijină pe programul Orizont Europa să facă obiectul normelor juridice care se aplică programului respectiv, în special al celor referitoare la ajutoarele de stat” (7) și își reiterează punctul de vedere asupra sinergiilor ca forme de cooperare liber consimțită bazată pe principiul celor 5C: coerență, complementaritate, compatibilitate, elaborare în comun, recunoașterea colectivelor de actori locali (8); insistă din nou asupra necesității unui demers efectiv de elaborare în comun și a controlului eventualelor transferuri financiare de către autoritatea de gestionare;

    29.

    consideră că, în lumina celor de mai sus, implicarea deplină a orașelor și regiunilor în cadrul Forumului SEC pentru tranziție este esențială, având în vedere atât provocările care trebuie abordate în materie de cooperare și coordonare, cât și rolul actorilor locali în punerea în aplicare a agendei de reformă, din perspectiva crizelor și tranzițiilor;

    Contribuția ecosistemelor regionale și a centrelor de inovare la dinamica Spațiului european de cercetare

    30.

    recomandă monitorizarea și dezvoltarea bunelor practici locale sau regionale ca parte a elaborării criteriilor pentru îndeplinirea condiției favorizante a strategiilor de specializare inteligentă, astfel cum se prevede în Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile structurale. Ar trebui reamintit că, în procesul de elaborare a programelor regionale FEDER, ar trebui elaborată o „bună guvernanță a strategiei naționale, regionale sau locale de specializare inteligentă”, în cadrul căreia fiecare autoritate regională sau locală va trebui să demonstreze progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului său S3, inclusiv, printre altele, măsurile de colaborare internațională. Comitetul consideră că este vorba de o oportunitate excelentă pentru dezvoltarea și diseminarea bunelor practici, de exemplu prin intermediul unor inițiative cum ar fi Science Meets Regions sau Platforma de schimb de cunoștințe (PSC);

    31.

    sprijină cu entuziasm conceptul de „centru al SEC” (ERA hub), considerând că este o ocazie de a conferi o recunoaștere instituțională și o formă concretă conceptului de ecosistem regional și de centru de inovare, pe care Comitetul îl promovează de mai mulți ani, și de a recunoaște pe deplin o abordare bazată pe realitatea zonei (place-based approach) a științei și inovării; solicită o punere în aplicare rapidă a acestei idei și propune să se utilizeze Platforma de schimb de cunoștințe (PSC) pentru a clarifica caietul de sarcini și a facilita apariția de proiecte-pilot. Salută, de asemenea, intenția Comisiei de a aduce această inițiativă, împreună cu CoR, la un nivel strategic, promovând sinergii între instrumentele de cercetare și inovare, educație, perfecționare, recalificare și formare, și mobilizând fondurile de coeziune; cere ca această inițiativă să nu se limiteze la obiectivul unic de facilitare a accesului la excelență;

    32.

    atrage atenția asupra mai multor capcane care trebuie evitate: exercițiul de reflecție care se impune trebuie să ia în considerare experiența „centrelor digitale” sau a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), dar centrele SEC nu trebuie să se limiteze la aceste referințe și nici la organizarea unui „spațiu de cunoaștere interconectat”, axat pe schimbul de bune practici și circulația cunoștințelor; de altfel, Europa nu are nevoie de un „centru al centrelor”; centrele SEC nu ar trebui să se limiteze la un instrument destinat să reducă decalajul în materie de inovare și nici să servească din nou la a pune în evidență numai centrele universitare de clasă mondială, deja foarte susținute de statele membre și de programul-cadru;

    33.

    propune, dimpotrivă, să se recunoască în cadrul centrelor SEC grupurile de părți interesate, ecosistemele regionale (sau interregionale) și centrele de inovare caracterizate prin următoarele criterii cumulative:

    existența unei strategii privind cunoașterea, care să ofere o abordare integrată a învățământului superior, a educației digitale, a învățării pe tot parcursul vieții, a perfecționării, a recalificării, a cercetării și a inovării;

    implicarea tuturor părților interesate, pe modelul modelului elicei cvadruple, care pune accentul pe implicarea cetățenilor și a actorilor publici locali care provin dintr-un sistem democratic;

    capacitatea de coordonare colectivă, de definire a unei strategii și a unei decizii comune privind adoptarea priorităților și alocarea resurselor;

    performanța economică și socială în materie de impact teritorial în toate domeniile: formare, inovare, crearea de locuri de muncă și de întreprinderi, servicii furnizate întreprinderilor precum și serviciilor publice și sectorului terțiar, contribuția la procesele de tranziție, inovare socială și culturală, coeziune socială, cetățenie activă și creativitate culturală [utilizându-se, printre altele, „tabloul de bord privind inovarea” (9)];

    prezența, în cadrul specializărilor inteligente relevante pentru centrele SEC, a unor domenii de excelență științifică de nivel european și internațional sau înscrierea pe o traiectorie care să permită atingerea acestui nivel în mod rapid și credibil;

    implicarea în rețele și parteneriate tematice interregionale sau europene de specializare inteligentă;

    un istoric de implicare în programele europene de cercetare, formare și mobilitate pentru cercetători și studenți;

    34.

    consideră că aceste centre ale SEC ar trebui să fie sprijinite direct de către UE, inclusiv sub aspect financiar, prin intermediul unui parteneriat bazat pe trei piloni:

    recunoașterea de către UE a acestor centre ale SEC drept puncte importante de sprijin pentru realizarea obiectivelor Uniunii Europene și punerea în aplicare a politicilor conexe; aceasta presupune ca centrele SEC să fie luate în considerare atât în coordonarea Forumului SEC pentru tranziție, cât și în programarea strategică a programului Orizont Europa;

    sprijin european pentru consolidarea funcțiilor de sprijin esențiale (strategie, coordonare, europenizare, internaționalizare, formare, atragerea talentelor, inovare și transfer) și facilitarea accesului la diferitele programe europene, printre care Orizont Europa;

    angajamentul părților interesate din cadrul centrelor SEC de a-și consolida capacitatea strategică și calitatea specializărilor inteligente, de a se implica mai mult în rețelele și programele europene și de a-și dezvolta cooperarea în cadrul rețelei europene a centrelor SEC;

    35.

    solicită să fie recunoscute ca centre ale SEC între 50 și 100 de situri din Europa, cel puțin, iar această rețea să fie larg deschisă în special ecosistemelor emergente din UE-13 și din regiunile cele mai defavorizate;

    36.

    subliniază rolul crucial al orașelor și regiunilor în abordarea provocărilor societale, în calitate de inițiatoare și orchestratoare ale unor proiecte ample de colaborare privind inovațiile societale. Centrele SEC ar trebui să acționeze ca instrumente de dezvoltare a competențelor și practicilor necesare pentru accelerarea acestor progrese;

    37.

    subliniază că rețeaua de centre ale SEC ar putea deveni un cadru excelent pentru apariția unor proiecte de cercetare și inovare colective, combinând mai multe ecosisteme regionale și centre de inovare într-o abordare ascendentă. Aceste consorții ar putea mobiliza în mod util instrumentul juridic al acțiunilor cofinanțate (Cofund actions) din cadrul programului Orizont Europa, care pot fi utilizate și în cadrul pilonului 2, care este perfect adaptat pentru a crea sinergii între programul-cadru, politica regională și bugetele orașelor și regiunilor;

    Criza provocată de pandemia de COVID-19, decalajul în materie de inovare, difuzarea excelenței: coeziunea ca element central al SEC

    38.

    avertizează cu privire la consecințele crizelor actuale asupra celor mai fragile și afectate teritorii și reamintește că criza economică și financiară din 2008 a dus, în anumite regiuni, în special în țările din sud, la prăbușirea investițiilor în cercetare și inovare. Comitetul insistă, prin urmare, ca planul de redresare „Next Generation EU” și următorul cadru financiar multianual să sprijine mai puternic învățământul superior, educația digitală, învățarea pe tot parcursul vieții – din care fac parte perfecționarea și recalificarea –, cercetarea și inovarea în sprijinul obiectivelor SEC și subliniază că, în acest context, programul „REACT-EU” și Fondul pentru o tranziție justă ar trebui să fie, de asemenea, mobilizate în concordanță cu programele operaționale adoptate de regiuni și cu strategiile lor de specializare inteligentă. Acest lucru este esențial, întrucât regiunile au nevoie de mai mult sprijin pentru a se putea redresa, înainte de a fi în măsură să dea dovadă de reziliență;

    39.

    invită Comisia să explice în ce mod, în contextul actual și fără un sprijin sporit, statele membre al căror nivel de investiții în cercetare și inovare este sub media europeană ar putea atinge obiectivul unei creșteri cu 50 % a acestor investiții în următorii 5 ani, obiectiv sprijinit, de altfel, de Comitet;

    40.

    constată că SEC este fragmentat: fondurile UE nu sunt suficiente pentru a finanța colaborarea dintre ecosistemele de inovare regionale, iar rezultatele cercetării sunt rareori cunoscute de către populație și celelalte regiuni, chiar în cadrul aceluiași stat membru; regretă, totodată, că de programele supranaționale de cercetare și inovare beneficiază în mod tradițional rețelele puțin numeroase și relativ „închise” ale unor universități de vârf, centre de cercetare, industrii mari și regiuni-capitală, care, în multe cazuri, au participat deja la edițiile anterioare ale programului-cadru sau dispun de o prezență puternică la Bruxelles;

    41.

    este de acord că progresele înregistrate în punerea în aplicare a SEC au încetinit și că există încă mari diferențe între țări și regiuni, astfel cum se indică în Raportul privind progresele SEC din 2018. Convergența sistemelor de cercetare și inovare de la nivel european, național și regional este insuficientă, ceea ce duce la o concentrare cu consecințe dăunătoare a centrelor de excelență din domeniul cercetării și a inovării din întreaga Europă, regiuni întregi fiind lăsate deoparte. Acest lucru duce, de asemenea, la o situație de dezechilibru în materie de mobilitate și de circulație a cunoștințelor, care este în contradicție cu obiectivele SEC;

    42.

    consideră că aceste constatări sunt larg împărtășite și frecvent reiterate, dar fără nicio consecință în plan politic, și că opțiunile bugetare actuale, dacă sunt menținute, nu vor permite depășirea acestor deficiențe, vor face din discursul privind reducerea decalajului în materie de inovare o vorbă goală, iar din mecanismele de difuzare a excelenței și de extindere a participării instrumente insuficiente și care nu sunt în măsură să atingă obiectivele de politică dorite.

    Bruxelles, 5 februarie 2021.

    Președintele Comitetului European al Regiunilor

    Apostolos TZITZIKOSTAS


    (1)  COM(2018) 703.

    (2)  Avizul CSEC privind viitorul Spațiului european de cercetare (https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-1201-2020-INIT/en/pdf, în engleză).

    (3)  Recomandările ERRIN privind viitorul Spațiului european de cercetare (https://errin.eu/system/files/2020-06/200608%20ERRIN_recommendations_for_the_future_of_the_European_Research_Area_approved.pdf).

    (4)  Astfel, în opinia Asociației Europene a Universităților, „Excellence is not limited to highly cited publications but needs to be based on the many and diverse contributions of the research community, notably including Open Science practices, citizen engagement, and impact on society” [Excelența nu se limitează la publicații care sunt foarte des citate, ci trebuie să se bazeze pe multiplele și diversele contribuții ale comunității științifice, incluzând, printre altele, practicile din domeniul științei deschise, implicarea cetățenilor și impactul asupra societății].

    (5)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Infrastructurile de cercetare: viitorul Spațiului european de cercetare (SEC) dintr-o perspectivă regională și transfrontalieră (JO C 39, 5.2.2020, p. 68).

    (6)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul” (JO C 168, 16.5.2019, p. 4).

    (7)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Orizont Europa: Al nouălea program-cadru pentru cercetare și inovare (JO C 461, 21.12.2018, p. 79).

    (8)  Avizul Comitetului European al Regiunilor – Dimensiunea locală și regională a programului Orizont 2020 și noul Program-cadru pentru cercetare și inovare (JO C 342, 12.10.2017, p. 1).

    (9)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Tablou de bord privind inovarea la nivel regional și impactul acesteia asupra politicilor regionale bazate pe realitățile din teritoriu” (JO C 440, 18.12.2020, p. 87).


    Top