Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020IP0165

    Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2019 (2019/2130(INI))

    JO C 362, 8.9.2021, p. 45–54 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    8.9.2021   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 362/45


    P9_TA(2020)0165

    Uniunea bancară – raport anual 2019

    Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2020 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2019 (2019/2130(INI))

    (2021/C 362/06)

    Parlamentul European,

    având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2018 (1),

    având în vedere răspunsurile Comisiei și Băncii Centrale Europene (BCE) la Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2018,

    având în vedere aprobarea pachetului bancar de către Parlamentul European și Consiliu,

    având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 intitulat „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

    având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor (COM(2015)0586),

    având în vedere Acordul-cadru din 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană,

    având în vedere orientările politice pentru următoarea Comisie (2019-2024) intitulate „O Uniune mai ambițioasă: Programul meu pentru Europa” , prezentate de Ursula von der Leyen la 16 iulie 2019,

    având în vedere Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III (2) și concluziile Consiliului Ecofin din 12 iulie 2016,

    având în vedere propunerea Comisiei din 24 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane (COM(2018)0339),

    având în vedere Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere din 2018, publicat în martie 2019 (3),

    având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic din iulie 2019 intitulat „EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor 2019” (Monitorizarea riscurilor intermedierii financiare nebancare în UE în 2019) (4),

    având în vedere concluziile din Foaia de parcurs a Autorității Bancare Europene (ABE) pentru Fintech referitoare la consultarea privind abordarea de către ABE a tehnologiei financiare (Fintech), din martie 2018,

    având în vedere raportul ABE din noiembrie 2019, intitulat „Risk Assessment of the European Banking System” (Evaluarea riscurilor sistemului bancar european) (5),

    având în vedere Raportul ABE din 18 iulie 2019 privind perimetrul de reglementare, statutul reglementărilor și abordările în materie de autorizare legate de activitățile din domeniul tehnologiei financiare,

    având în vedere Raportul din ianuarie 2019 al autorităților europene de supraveghere (AES) intitulat „Fintech: Regulatory sandboxes and innovation hubs” (Fintech: spații de testare în materie de reglementare și centre de inovare) (6),

    având în vedere Acordul interinstituțional din 7 noiembrie 2013 dintre Parlamentul European și Banca Centrală Europeană privind modalitățile practice de exercitare a controlului democratic și de monitorizare a exercitării atribuțiilor conferite Băncii Centrale Europene în cadrul mecanismului unic de supraveghere (7),

    având în vedere Memorandumul de înțelegere din 9 octombrie 2019 dintre BCE și Curtea de Conturi Europeană (CCE) referitor la auditurile privind sarcinile de supraveghere ale BCE (8),

    având în vedere aprobarea de către reuniunea la nivel înalt a zonei euro din 14 decembrie 2018 a raportului Eurogrupului în configurație deschisă de a institui un Grup de lucru la nivel înalt,

    având în vedere aprobarea de către aceeași reuniune la nivel înalt a zonei euro a termenilor de referință ai mecanismului comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție,

    având în vedere raportul Comisiei din 30 aprilie 2019 privind aplicarea și reexaminarea Directivei 2014/59/UE (Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare) și a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 (Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție) (COM(2019)0213),

    având în vedere declarația adoptată la summitul zonei euro, în cadrul reuniunii sale din 21 iunie 2019,

    având în vedere Raportul special al CCE din 10 iulie 2019 referitor la exercițiile de simulare de criză la nivelul UE pentru bănci (9),

    având în vedere anunțul făcut de BCE la 22 august 2019 privind revizuirea așteptărilor sale în materie de supraveghere pentru constituirea de provizioane prudențiale pentru noile credite neperformante pentru a ține seama de noul regulament al UE în acest domeniu (10),

    având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 iunie 2019 intitulată „Al patrulea raport privind progresele înregistrate cu privire la reducerea creditelor neperformante și la reducerea în continuare a riscurilor în uniunea bancară” (COM(2019)0278),

    având în vedere avizul tehnic al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe din 18 iulie 2019 adresat Comisiei Europene cu privire la considerațiile privind durabilitatea pe piața de rating de credit (11),

    având în vedere documentul de dezbatere al Mecanismului european de stabilitate din octombrie 2019 intitulat „Completing banking union to support Economic and Monetary Union” (Finalizarea uniunii bancare pentru a sprijini uniunea economică și monetară” (12),

    având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile” (COM(2018)0097),

    având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la agențiile de rating de credit: perspective de viitor (13),

    având în vedere studiul Comisiei în noiembrie 2019 privind diferențele existente între legile privind insolvența bancară și posibilitatea de le armoniza,

    având în vedere Rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la stadiul punerii în aplicare a legislației Uniunii de combatere a spălării banilor (14),

    având în vedere avizul ABE din 8 august 2019 privind eligibilitatea depozitelor, nivelul de acoperire și cooperarea dintre sistemele de garantare a depozitelor (SGD), cel din 30 octombrie 2019 privind plățile din sistemul de garantare a depozitelor și cel din 23 ianuarie 2020 privind finanțarea schemelor de garantare a depozitelor și utilizările fondurilor din sistemul de garantare a depozitelor,

    având în vedere Avizul comun al AES din 4 octombrie 2019 referitor la riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care afectează sectorul financiar al Uniunii Europene (15),

    având în vedere studiul Comisiei în noiembrie 2019 privind opțiunile și drepturile naționale în temeiul Directivei privind sistemele de garantare a depozitelor și tratamentul aplicat acestora în contextul unui sistem european de asigurare a depozitelor,

    având în vedere acordul privind schimbul de informații dintre BCE și autoritățile competente responsabile de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML-CFT),

    având în vedere retragerea de către Comisie a propunerii sale privind măsurile structurale de ameliorare a rezilienței instituțiilor de credit din Uniunea Europeană (COM(2014)0043),

    având în vedere raportul ABE din noiembrie 2019 privind creditele neperformante – progrese realizate și provocări viitoare (16),

    având în vedere analiza stabilității financiare făcută de BCE în noiembrie 2019,

    având în vedere Raportul comun din 10 aprilie 2019 al AES destinat Comisiei Europene referitor la nevoia de a aduce îmbunătățiri cerințelor de management al riscului informatic în sectorul financiar al UE (17),

    având în vedere raportul economic anual pe 2018 al Băncii Reglementelor Internaționale,

    având în vedere raportul ABE din 29 octombrie 2019 intitulat „Raport privind potențiale obstacole în calea furnizării transfrontaliere de servicii bancare și de plată” (18),

    având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

    având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0026/2020),

    A.

    întrucât o uniune economică și monetară mai stabilă, mai competitivă și mai convergentă necesită o uniune bancară solidă și o uniune a piețelor de capital mai dezvoltată și mai sigură, precum și crearea unui instrument bugetar;

    B.

    întrucât finalizarea uniunii bancare este esențială pentru ca moneda euro să beneficieze de o percepție bună la nivel internațional și pentru ca rolul său să devină mai important pe piețele mondiale;

    C.

    întrucât riscurile de evoluție negativă a creșterii economice în lume și în zona euro au crescut, în special de la izbucnirea pandemiei mondiale de COVID-19, și continuă să creeze probleme de stabilitate financiară;

    D.

    întrucât uniunea bancară rămâne incompletă atât timp cât nu dispune de un mecanism de protecție pentru Fondul unic de rezoluție (FUR) și de un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) ca al treilea pilon al uniunii bancare;

    E.

    întrucât o piață funcțională a serviciilor financiare cu amănuntul este importantă atât pentru economia, cât și pentru cetățenii UE;

    F.

    întrucât uniunea bancară nu dispune încă de instrumente eficace pentru a soluționa cauzele profunde ale problemelor cu care se confruntă consumatorii: complexitatea artificială, practicile comerciale neloiale, excluderea grupurilor vulnerabile de la utilizarea serviciilor de bază, precum și implicarea limitată a autorităților publice;

    G.

    întrucât, în pofida reducerii globale a creditelor neperformante din ultimii ani, nivelul creditelor neperformante din unele instituții financiare este în continuare ridicat;

    H.

    întrucât preluarea de BCE a supravegherii instituțiilor financiare de importanță sistemică s-a dovedit a fi un succes; întrucât BCE își poate exercita atribuțiile de supraveghere, dacă este necesar, în raport cu toate instituțiile de credit autorizate și sucursalele stabilite în statele membre participante;

    I.

    întrucât dezvoltarea mecanismului unic de rezoluție (MUR), care urmărește să asigure norme și proceduri uniforme, precum și un proces decizional comun privind rezoluția ordonată a băncilor aflate în dificultăți majore, cu impact minim asupra economiei reale și a finanțelor publice, a fost eficientă; întrucât, cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut pentru a preveni în mod eficace intervențiile finanțate de contribuabili în băncile care se confruntă cu dificultăți majore;

    J.

    întrucât recentele scandaluri de spălare de bani de mare amploare, care au implicat instituții financiare din UE, demonstrează că supravegherea prudențială și în materie de combatere a spălării banilor nu pot fi tratate separat și că nu există un sistem adecvat de supraveghere și de asigurare a respectării legislației UE;

    K.

    întrucât sectorul bancar european rămâne, de departe, principalul finanțator pentru întreprinderi, spre deosebire de alte jurisdicții, unde piețele de capital au o cotă considerabilă din finanțarea pentru întreprinderi;

    L.

    întrucât, la mai bine de zece ani de la criza financiară, nu s-a acordat suficientă atenție problemei băncilor considerate „prea mari pentru a se prăbuși” și a celor „prea interconectate pentru a da se prăbuși” și aceasta rămâne supusă revizuirii de către Consiliul pentru Stabilitate Financiară,

    Considerații generale

    1.

    reamintește progresele înregistrate în punerea în aplicare a uniunii bancare, în special în ceea ce privește reducerea riscurilor; subliniază, cu toate acestea, că mai trebuie făcute progrese în ceea ce privește partajarea riscurilor și reducerea riscurilor, pentru a face față provocărilor care rămân în instituții specifice;

    2.

    reamintește că uniunea bancară este deschisă tuturor statelor membre care doresc să se alăture;

    3.

    salută sprijinul acordat de președinta Comisiei Europene și de președinta BCE pentru finalizarea uniunii bancare și, la nivel mondial, a uniunii economice și monetare, de exemplu, prin crearea unui instrument bugetar pentru a ajunge la o uniune mai stabilă, mai competitivă și mai convergentă;

    4.

    subliniază că Eurogrupul nu este nici o instituție, nici un organism, nici o agenție a Uniunii Europene, ci un forum de discuții interguvernamental informal; regretă că statele membre continuă să acționeze în afara cadrului comunitar, subminând rolul de colegislator al Parlamentului și dreptul său de control democratic;

    5.

    subliniază că negocierile interguvernamentale desfășurate până în prezent, în special cele care implică instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate și Grupul de lucru la nivel înalt pentru uniunea bancară al Eurogrupului nu au dus la niciun rezultat; îndeamnă la continuarea negocierilor într-un cadru deschis care să garanteze implicarea activă a Parlamentului, respectând ordinea juridică a Uniunii Europene; subliniază că aceste schimbări vor aduce o mai mare protecție judiciară, precum și cerințe mai stricte privind transparența și accesul la documente;

    6.

    salută creșterea rezilienței globale a sistemului bancar european, atestată de evaluarea riscurilor efectuată de ABE în 2019 cu privire la sistemul bancar european; se bucură mai ales că băncile și-au menținut ratele de capital stabile, iar calitatea activelor s-a îmbunătățit, fapt reflectat de o nouă scădere a creditelor neperformante;

    7.

    subliniază, cu toate acestea, că nivelurile de rentabilitate rămân scăzute, și că mediul macroeconomic se deteriorează, în special având în vedere pandemia de COVID-19, care a generat provocări fără precedent pentru economia mondială, afectând calitatea activelor și, prin urmare, rentabilitatea băncilor; constată, de asemenea, că se preconizează că un nivel ridicat al concurenței, în special în domeniul tehnologiei financiare (FinTech), precum și riscurile operaționale mai mari din cauza digitalizării și a inovării, precum și lipsa de integrare a piețelor din cauza fragmentării rămase între statele membre, vor pune probleme suplimentare pentru rentabilitatea băncilor;

    8.

    ia act de perspectivele actuale de risc scăzut și de rentabilitate scăzută din sectorul bancar; subliniază că ratele scăzute ale dobânzilor persistă ca răspuns la situația macroeconomică actuală; subliniază, de asemenea, că recesiunea economică și tensiunile geopolitice, inclusiv efectele Brexitului, precum și riscurile cibernetice și securitatea datelor, se numără printre provocările majore cu care se confruntă sectorul bancar al UE, pe lângă schimbările climatice și riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;

    9.

    constată că rentabilitatea băncilor crește constant din 2012, iar, începând cu 2017, randamentul capitalului social depășește 6 %; subliniază totuși că această evoluție este inferioară costului estimat al capitalului pentru majoritatea băncilor; subliniază că nivelul scăzut de risc și rata scăzută a dobânzii au determinat costuri mai mici pentru provizioane și pierderi; subliniază că acest lucru nu constituite totuși o îmbunătățire structurală și că nu se așteaptă ca provocările legate de rentabilitate să se reducă pe termen scurt; reamintește necesitatea de a evalua în mod continuu nivelurile de finanțare a economiei și, în special, a IMM-urilor care provin din sistemul financiar, în ansamblul său; solicită o evaluare corespunzătoare a impactului reglementărilor trecute și viitoare asupra atingerii obiectivului de finanțare a economiei;

    10.

    subliniază că acordarea de credite și de lichidități de către bănci joacă un rol decisiv în atenuarea consecințelor economice cele mai grave ale epidemiei de COVID-19 asupra persoanelor din Uniune; ia act, în acest context, de măsurile legislative și de supraveghere care au fost propuse sau adoptate pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi pe întreaga durată a crizei; salută flexibilitatea acordată băncilor în ceea ce privește tratamentul prudențial al împrumuturilor, aplicarea normelor contabile și eliberarea de amortizoare de capital; subliniază că orice facilitate acordată ar trebui utilizată pe deplin pentru a sprijini clienții băncilor, familiile și întreprinderile; sprijină măsurile adoptate de autoritățile de supraveghere bancară pentru a introduce restricții temporare ferme în ceea ce privește plata dividendelor și a primelor, precum și răscumpărarea acțiunilor proprii de către bănci;

    11.

    subliniază rolul esențial al sectorului bancar în canalizarea finanțării către economia reală și, în special, către investiții durabile și responsabile din punct de vedere social, favorizând astfel creșterea și ocuparea forței de muncă și facilitând tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, fără a pune în pericol stabilitatea financiară;

    12.

    salută, în acest sens, acordul politic la care s-a ajuns cu privire la Regulamentul privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile; solicită revizuirea Directivei privind raportarea nefinanciară pentru a reflecta mai bine obligațiile de raportare și de informare legate de criteriile de mediu, sociale și de guvernanță;

    13.

    este preocupat de faptul că vulnerabilitățile băncilor la riscurile legate de schimbările climatice ar putea să nu fie pe deplin înțelese și salută angajamentele ABE de a include considerații legate de riscurile climatice în evaluarea sa anuală a riscurilor și de a introduce teste de rezistență la schimbările climatice; subliniază, în acest sens, importanța unei divulgări și a unei evaluări a riscurilor adecvate;

    14.

    invită, de asemenea, toate băncile europene să adere la inițiativa ONU privind principiile pentru activități bancare responsabile și, prin urmare, să prezinte anual rapoarte privind eforturile lor de a implementa o finanțare sustenabilă și de a reduce riscurile legate de schimbările climatice în bilanțurile lor; invită UE și autoritățile naționale competente responsabile pentru sectorul bancar să urmeze și, atunci când este posibil, să pună în aplicare recomandările din Principiile pentru activități bancare responsabile ale Rețelei pentru activități bancare sustenabile și ale Rețelei băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru un sistem financiar mai ecologic;

    15.

    solicită instituirea unui standard privind obligațiunile ecologice la nivelul UE și definirea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea acestor obligațiuni pentru a spori transparența, eficacitatea și credibilitatea investițiilor sustenabile;

    16.

    ia act de activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) privind riscul suveran; subliniază că cadrul de reglementare al UE privind tratamentul prudențial al datoriei suverane ar trebui să fie conform normelor internaționale; solicită să se continue discuțiile privind crearea unui activ sigur european, pe baza unei evaluări care urmează să fie făcute de către Comisie a propunerii privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane (SBBS) și posibilele evoluții, pentru a consolida rolul internațional al monedei euro, pentru a stabiliza piețele financiare și pentru a permite băncilor să-și diversifice portofoliile;

    17.

    subliniază că piețele financiare sunt puternic interconectate; evidențiază că este important ca autoritățile de supraveghere bancară să fie pregătite pentru orice rezultate posibile privind Brexitul, ținând seama că această pregătire o completează pe cea a actorilor privați; salută toate acțiunile importante și cooperarea de până acum; ia act de practica firmelor din Regatul Unit de a înființa sucursale în UE pentru a continua să furnizeze servicii; subliniază, în acest sens, riscul de arbitraj de reglementare din cauza aplicării diferite a normelor în fiecare stat membru; consideră, prin urmare, că este necesară o armonizare mai mare pentru a evita arbitrajul de reglementare și a garanta că riscurile sunt abordate în mod corespunzător; subliniază importanța unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește reglementările financiare dintre UE și Regatul Unit după Brexit și necesitatea de a evita, în același timp, uniformizarea la un nivel inferior în materie de reglementare;

    18.

    reiterează angajamentele pe care și le-a asumat UE împreună cu Regatul Unit în temeiul declarației politice revizuite; se angajează să mențină o cooperare strânsă și structurată în materie de reglementare și de supraveghere, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic;

    19.

    regretă că Comisia și marea majoritate a guvernelor din UE nu au reușit până în prezent să asigure un echilibru de gen deplin în instituțiile și organele UE, în special în ceea ce privește numirile la nivel înalt din domeniul afacerilor economice, financiare și monetare; invită guvernele statelor membre, Consiliul European, Eurogrupul și Comisia să facă eforturi pentru a asigura echilibrul de gen în viitoarele lor propuneri de liste scurte și numiri, încercând să includă cel puțin o candidată și un candidat pentru fiecare procedură de numire; reiterează hotărârea sa de a respecta principiul echilibrului de gen în viitoarele liste de candidați;

    20.

    subliniază importanța finalizării uniunii piețelor de capital, care completează uniunea bancară în finanțarea economiei reale; subliniază, de asemenea, că o uniune a piețelor de capital complet integrată, împreună cu o uniune bancară deplină, ar permite partajarea riscurilor în sectorul privat și cel public și, în plus, ar consolida rolul internațional al monedei euro, sporind și mai mult competitivitatea piețelor europene și promovând investițiile private sustenabile; subliniază, în acest sens, necesitatea unor condiții de concurență echitabile care să evite dezavantajele pentru IMM-uri în ceea ce privește accesul la finanțare și necesitatea de a monitoriza cu atenție emiterea de produse securitizate;

    Supravegherea

    21.

    salută progresele făcute în sectorul bancar în ceea ce privește reducerea riscurilor și creșterea stabilității financiare; ia act totuși de faptul că, în anumite instituții, există în continuare fragilități și că sunt necesare progrese suplimentare; reamintește obiectivele uniunii bancare de a asigura stabilitatea financiară și de a promova o piață cu adevărat unică, condiții de concurență echitabile și previzibilitate pentru actorii de pe piață;

    22.

    consideră, cu toate acestea, că actualul cadru de supraveghere s-a axat în principal pe expunerile la riscul de credit, în detrimentul expunerilor la riscul de piață asociat titlurilor de valoare nelichide, printre care instrumentele derivate; îndeamnă să se adopte măsuri corespunzătoare pentru a îmbunătăți evaluarea calității activelor și salută, în acest sens, includerea instrumentelor de nivel 2 și de nivel 3 în domeniul de aplicare a simulărilor de criză din 2018; reiterează solicitarea adresată MUS de a include printre prioritățile sale în materie de supraveghere reducerea acestor instrumente financiare complexe și nelichide, inclusiv a instrumentelor financiare derivate;

    23.

    salută eforturile depuse pentru a consolida sectorul financiar și a reduce creditele neperformante la nivel european, precum și măsurile de reducere a riscurilor realizate în recentul pachet bancar; ia act de faptul că rata creditelor neperformante deținute de instituții importante a scăzut cu mai mult de jumătate de la începutul supravegherii bancare a BCE, în noiembrie 2014, până în iunie 2019; subliniază că media creditelor neperformante în zona euro a fost în septembrie 2019 de 2,9 % , în scădere de la 6,5 % în decembrie 2014; salută aceste progrese semnificative; subliniază că nivelul creditelor neperformante rămâne în continuare ridicat în anumite instituții și că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a soluționa această problemă; ia act de lucrările legislative în curs privind directiva referitoare la administratorii de credite și cumpărătorii de credite și subliniază că este necesar să ne asigurăm că dezvoltarea piețelor secundare pentru împrumuturi și crearea unui mecanism extrajudiciar de executare includ o protecție adecvată a consumatorilor;

    24.

    subliniază necesitatea de a proteja drepturile consumatorilor în contextul tranzacțiilor cu credite neperformante; ia act de importanța punerii în aplicare depline a Directivei privind creditele ipotecare (2014/17/UE); invită statele membre să adopte măsuri pentru a se asigura că debitorii, care s-ar putea afla deja în situații financiare vulnerabile, nu sunt supuși unor tratamente și practici agresive și neloiale din partea cumpărătorilor și recuperatorilor de creanțe care sunt prost reglementați; solicită Comisiei ca, în viitoarea revizuire a Directivei privind creditele de consum, să stabilească dispoziții mai ambițioase privind protecția debitorilor împotriva practicilor abuzive, garantând că aceste drepturi se aplică în egală măsură împrumuturilor existente și viitoare;

    25.

    subliniază importanța de a proteja drepturile consumatorilor, în special în ceea ce privește comisioanele bancare, transparența costurilor produselor, rentabilitatea și riscurile; invită, în acest sens, ABE să acorde mai multă atenție îndeplinirii mandatului său în ceea ce privește colectarea, analizarea și raportarea adecvată a tendințelor consumatorilor și, de asemenea, în ceea ce privește revizuirea și coordonarea inițiativelor de formare și educație financiară ale autorităților competente;

    26.

    ia act de faptul că recentele crize bancare au arătat că instituțiile de credit au efectuat vânzări inadecvate de obligațiuni și alte produse financiare clienților de retail; solicită autorităților de supraveghere și de rezoluție să aplice cu fermitate dispozițiile introduse recent de BRRD privind protecția consumatorilor, în special cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL); îndeamnă Comisia să evalueze în continuare problema vânzării inadecvate de produse financiare de către instituțiile bancare;

    27.

    solicită autorităților europene de supraveghere să utilizeze pe deplin competențele pe care le au pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, inclusiv, după caz, competențele de intervenție asupra produselor, în cazul în care produsele financiare și de credit au cauzat sau este probabil să cauzeze prejudicii consumatorilor;

    28.

    ia act de faptul că au fost deja demarate lucrările privind punerea în aplicare a standardelor finale Basel III; subliniază că standardele BCBS ar trebui transpuse în dreptul european în timp util și respectând obiectivele acestora, ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile sistemului bancar european, după caz, și de principiul proporționalității; atrage atenția asupra faptului că, având în vedere diversitatea modelelor bancare din UE, o soluție universală ar putea fi inadecvată pentru piața europeană; subliniază că ar trebui asigurate competitivitatea și stabilitatea financiară a sectorului bancar din UE, iar capacitatea sa de a finanța economia, în special IMM-urile, nu ar trebui să fie afectată; este convins că instituțiile financiare viabile și bine capitalizate sunt necesare pentru o bună finanțare a economiei UE și o uniune bancară stabilă; reamintește Rezoluția sa din 23 noiembrie 2016 referitoare la finalizarea Acordului Basel III și invită Comisia să țină seama de recomandările din aceasta atunci când redactează noile propuneri legislative;

    29.

    ia act de faptul că este important să se evalueze caracterul adecvat al modelelor interne și ca această evaluare să fie continuă, pentru a se asigura că aceste modele sunt fiabile și robuste; ia act de rezultatele revizuirii precis orientate a modelelor interne (TRIM) efectuate de BCE; invită băncile să își îmbunătățească modul de utilizare și de punere în aplicare a modelelor lor interne în mod corespunzător;

    30.

    este preocupat de faptul că ABE a avertizat că este posibil să depășească termenul stabilit de colegiuitori în pachetul bancar pentru prezentarea propunerilor sale de reducere a sarcinii administrative pentru instituțiile mici;

    31.

    reamintește că standardele furnizate de forurile internaționale ar trebui să evite fragmentarea în materie de reglementare și să contribuie la promovarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate băncile active la nivel internațional;

    32.

    ia act de faptul că, în raportul său de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților asociate sectorului bancar din UE, ABE atrage atenția asupra diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește aplicarea și stabilirea amortizorului O-SII; solicită, prin urmare, armonizarea în continuare a aplicării amortizoarelor de capital în întreaga UE, pentru a crea condiții de concurență echitabile;

    33.

    salută acordul privind un memorandum de înțelegere între Banca Centrală Europeană și Curtea de Conturi Europeană, care stabilește modalitățile practice pentru schimbul de informații între instituții, respectând mandatele lor respective;

    34.

    solicită adoptarea unor standarde de transparență mai stricte în materie de supraveghere bancară, de exemplu în ceea ce privește rezultatele procesului de supraveghere prudențială și de evaluare, pentru a consolida încrederea piețelor de capital și financiare, a societăților și a cetățenilor, precum și pentru a se asigura că este aplicat același tratament în toate statele membre; salută schimbul îmbunătățit și mai detaliat de informații între instituțiile de supraveghere și de rezoluție;

    35.

    ia act de faptul că tehnologiile financiare inovatoare transformă profund sectorul financiar, inclusiv serviciile bancare și de plată și salută eficiența și gama mai largă de opțiuni pe care acestea le oferă consumatorilor pe piață; sprijină neutralitatea tehnologică ca principiu director și încurajează investițiile în tehnologia financiară;

    36.

    subliniază că este necesar să se abordeze provocările legate de aceste noi tehnologii, cum ar fi asigurarea unor modele de afaceri sustenabile care să fie interoperabile la nivel transfrontalier, a unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește reglementarea și supravegherea, precum și de securitatea cibernetică; subliniază responsabilitatea care le revine instituțiilor financiare de a garanta protecția datelor clienților și securitatea acestora, în conformitate cu legislația UE; ia act, de asemenea, de faptul că sectorul bancar recurge din ce în ce mai mult la tehnologia de tip cloud computing și îndeamnă Comisia să răspundă la recomandările comune ale autorităților europene de supraveghere referitoare la necesitatea de a îmbunătăți legislația în ceea ce privește cerințele în materie de gestionare a riscurilor specifice TIC în sectorul financiar al UE; reiterează faptul că un cadru legislativ echilibrat și securitatea juridică pot întări un mediu propice inovării fără a compromite stabilitatea financiară;

    37.

    recunoaște contribuția sectorului de intermediere financiară nebancară, cunoscut anterior sub denumirea de „sistem bancar paralel”, la diversificarea și mai mult a canalelor de finanțare a economiei; evidențiază totuși că există o legătură strânsă între sectorul de intermediare financiară nebancară și sectorul bancar „tradițional”, ceea ce generează preocupări cu privire la riscul sistemic, având în vedere lipsa unei reglementări și supravegheri adecvate a primului;

    38.

    solicită, în acest sens, acțiuni coordonate pentru a aborda aceste riscuri, inclusiv instituirea unui set de instrumente macroprudențiale și operaționalizarea în continuare a instrumentelor existente pentru a contracara amenințările la adresa stabilității financiare reprezentate de rolul tot mai important al sistemului de intermediere financiară nebancară; consideră că este necesar să se evalueze dacă cerințele prudențiale privind expunerile mari, în special în ceea ce privește intermedierea financiară nebancară, sunt suficiente pentru a asigura stabilitatea financiară; subliniază în continuare riscurile evidențiate de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) în raportul său intitulat „EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor 2019” („Monitorizarea riscurilor intermedierii financiare nebancare în UE în 2019), cum ar fi cele care derivă din transformarea lichidităților, asumarea de riscuri și efectul de levier care afectează sectorul în sens mai larg;

    39.

    salută acordul privind schimbul de informații dintre BCE și autoritățile responsabile de combaterea spălării banilor (CSB) și a finanțării terorismului (CFT); reamintește Rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la stadiul punerii în aplicare a legislației Uniunii de combatere a spălării banilor; salută documentul de poziție comun din 8 noiembrie 2019, elaborat de mai mulți miniștri ai finanțelor din zona euro, prin care se solicită armonizarea cadrului european de reglementare privind spălarea banilor și finanțarea terorismului;

    40.

    reamintește că, pentru ca eforturile în materie de CSB/CFT să fie eficace, autoritățile competente și instituțiile financiare trebuie să acționeze în mod coordonat; evidențiază că supravegherea prudențială și cea în materie de combatere a spălării a banilor trebuie aliniate mai bine; reiterează preocupările sale serioase cu privire la fragmentarea în domeniul CSB/CTF, care nu a permis să asigure o supraveghere adecvată și să se ofere răspunsuri adecvate la deficiențele autorităților naționale de supraveghere și care compromite capacitatea lor de a supraveghea activitatea transfrontalieră din ce în ce mai intensă din UE;

    41.

    este convins că MUS joacă, de asemenea, un rol în combaterea spălării banilor și salută instituirea unei unități dedicate combaterii spălării banilor; ia act, în special, de complexitatea evaluării caracterului adecvat al structurilor superioare de conducere a băncilor, ca urmare a transpunerii foarte diverse a Directivei privind cerințele de capital; încurajează, prin urmare, integrarea cerințelor de competență profesională și probitate morală în Regulamentul privind cerințele de capital;

    42.

    salută concluziile Consiliului din 5 decembrie 2019, care mandatează Comisia să exploreze modalități de a asigura o mai bună cooperare între autorități și de a conferi sarcini legate de combaterea spălării banilor unui organism al Uniunii și să transforme anumite părți ale Directivei privind combaterea spălării banilor într-un regulament, pentru a asigura un cadru de reglementare unic; salută Comunicarea Comisiei privind un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului, care definește propuneri pentru a armoniza și mai mult cadrul normativ referitor la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și pentru a aborda în mod eficace riscurile pe care le implică activitățile transfrontaliere ilegale pentru integritatea sistemului financiar european și securitatea cetățenilor europeni, în special prin crearea unui nou organism european;

    43.

    recunoaște că trebuie luate măsuri juridice și de supraveghere pentru a aborda riscurile asociate cu spălarea banilor și finanțarea terorismului pe care le pot genera criptoactivele; invită Comisia să efectueze în continuare evaluări ale impactului privind riscurile asociate cu spălarea de bani sau finanțarea terorismului care ar putea decurge din vulnerabilitățile create de utilizarea tot mai frecventă a noilor tehnologii de către instituțiile de credit și instituțiile financiare, precum și de răspândirea rapidă a criptoactivelor, având în vedere absența unui cadru comun de reglementare și anonimatul asociat respectivelor active;

    44.

    invită Comisia să evalueze în 2020 situația actuală a pieței agențiilor de rating de credit, în special în ceea ce privește concurența, asimetriile în materie de informații și transparența piețelor; ia act de faptul că ratingurile de sustenabilitate bazate pe criterii de mediu, sociale și de guvernanță ar putea deveni un complement important al evaluărilor riscului de credit; subliniază importanța standardizării în criteriile de evaluare a durabilității și pentru a garanta că dezvoltarea unei piețe pentru furnizarea de ratinguri în materie de durabilitate este competitivă și nu se bazează pe un număr limitat de furnizori;

    45.

    consideră că este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a face ca activitatea pe piața financiară să fie mai coerentă cu obiectivele de sustenabilitate și cu criteriile ESG, subliniind rolul central al AES în aceste obiective; îndeamnă, în acest sens, ABE, în colaborare cu CERS, să adopte măsuri în vederea unei metodologii comune care să măsoare intensitatea riscurilor climatice la care sunt expuse instituțiile financiare, inclusiv riscurile legate de posibila depreciere a activelor în cazul aducerii unor modificări tratamentului de reglementare, generate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea, impactul macroeconomic al schimbărilor bruște în utilizarea energiei și creșterea incidenței dezastrelor naturale;

    Rezoluție

    46.

    salută faptul că Comitetul Unic de Rezoluție (SRB) nu a fost obligat să ia măsuri de rezoluție în 2019; invită Comisia să reflecteze asupra măsurilor care ar trebui adoptate în urma propriul său raport privind punerea în aplicare a BRRD și RMUR din aprilie 2019; îndeamnă Comisia să verifice dacă legislația este adecvată pentru a se asigura că toate băncile ar putea, dacă este necesar, să fie supuse rezoluției fără a fi nevoie de banii contribuabililor; invită Comisia să țină seama de revizuirea de către Consiliul pentru Stabilitate Financiară a legislației privind „instituțiile prea mari pentru a se prăbuși” și să remedieze eventualele deficiențe, în special în ceea ce privește protejarea depozitelor retail;

    47.

    invită SRB să finalizeze procesul de stabilire a planurilor de rezoluție și să analizeze dacă toate băncile relevante dețin o MREL suficientă; ia act de faptul că SRB nu comunică în mod regulat măsura în care băncile respectă obiectivele MREL;

    48.

    invită Comisia să analizeze posibilitatea unei armonizări suplimentare a anumitor aspecte specifice ale legislației naționale existente în materie de insolvență și să evalueze în ce măsură o astfel de armonizare suplimentară este necesară pentru a asigura o aplicare consecventă și eficace a cadrului de gestionare a crizelor; invită Comisia ca, în cadrul revizuirii Directivei privind schemele de garantare a depozitelor, să clarifice mai bine principiul „cea mai puțin costisitoare variantă”, în conformitate cu Directiva privind schemele de garantare a depozitelor;

    49.

    solicită să se reflecteze în continuare asupra cadrului mecanismului unic de rezoluție și a necesității de a evalua aplicabilitatea Comunicării privind sectorul bancar din 2013 (19); constată că este necesar să se asigure condiții de concurență echitabile și aplicarea consecventă a testului referitor la interesul public;

    50.

    ia act de rolul important pe care îl pot juca măsurile de intervenție timpurie în prevenirea falimentelor bancare și a crizelor; constată, cu toate acestea, că cerințele pentru utilizarea măsurilor de intervenție timpurie se suprapun cu unele dintre măsurile de intervenție standard ale BCE; subliniază că, în aceste cazuri, sunt favorizate măsurile standard de intervenție; consideră, prin urmare, că această suprapunere ar trebui eliminată prin clarificarea suficientă a temeiului juridic pentru fiecare instrument, pentru a asigura aplicarea treptată a măsurilor;

    51.

    ia act de decizia Eurogrupului privind „acordul de principiu” referitor la reforma Mecanismului european de stabilitate și mandatul acestuia; solicită crearea mecanismului de sprijin pentru FUR și operaționalizarea sa rapidă; este preocupat de lipsa unui mecanism în cadrul uniunii bancare care să poată asigura un aport de lichidități unei bănci în cazul unei rezoluții, pentru a asigura continuitatea serviciilor și stabilitatea piețelor financiare, și invită Comisia să încerce să remedieze această lacună fără întârziere;

    52.

    subliniază că băncile trebuie să fie în măsură să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier, gestionându-și, în același timp, capitalul și lichiditatea la un nivel consolidat, pentru a-și diversifica riscurile și pentru a aborda orice lipsă de rentabilitate; subliniază că normele ar trebui să permită o mai mare flexibilitate a societății-mamă în această privință, oferind în același timp mecanisme credibile și aplicabile care impun, în cazul unei crize, societății-mamă (entității supuse rezoluției) să furnizeze capital, MREL și lichidități filialelor situate într-o țară-gazdă în cadrul uniunii bancare;

    Asigurarea depozitelor

    53.

    uniunea bancară nu dispune încă de cel de al treilea pilon al său; îndeamnă la finalizarea uniunii bancare prin crearea unui sistem european de asigurare a depozitelor pentru a-i proteja pe deponenți împotriva perturbărilor bancare, pentru a se asigura că câștigă atât încrederea deponenților, cât și a investitorilor în cadrul uniunii bancare și pentru a consolida stabilitatea zonei euro, în ansamblul său; recunoaște beneficiile partajării riscurilor și ale reducerii suplimentare a riscurilor în anumite instituții;

    54.

    îndeamnă Consiliul să reia negocierile privind EDIS cât mai curând posibil, asigurând totodată un cadru coerent cu Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor, pentru a realiza obiectivul de a consolida stabilitatea financiară;

    55.

    invită Comisia să analizeze cadrul de funcționare a sistemelor instituționale de protecție în contextul EDIS;

    56.

    ia act de continuarea discuțiilor cu privire la finalizarea uniunii bancare în cadrul Grupului de lucru la nivel înalt privind EDIS, instituit în ianuarie 2019 pentru a raporta Eurogrupului, inclusiv cu privire la îmbunătățirea în continuare a cadrului de gestionare a crizelor pentru bănci; este preocupat de faptul că Parlamentul nu a fost informat cu privire la discuțiile care au avut loc în contextul Grupului de lucru la nivel înalt privind sistemul european de asigurare a depozitelor, care raportează Eurogrupului; ia act de faptul că Comisia este participant la Grupul de lucru la nivel înalt și reamintește articolul 9 din Acordul-cadru din 2010, care obligă Comisia să garanteze egalitatea de tratament între Parlament și Consiliu, în special în ceea ce privește chestiunile legislative;

    o

    o o

    57.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, ABE, BCE, SRB, guvernelor și parlamentelor din statele membre și autorităților competente, definite la punctul 40 de la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

    (1)  Texte adoptate, P8_TA(2019)0030.

    (2)  JO C 224, 27.6.2018, p. 45.

    (3)  https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/publications/annual-report/pdf/ssm.ar2018~927cb99de4.en.pdf?eacb68897aba01af07abf90319758ded

    (4)  https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/reports/nbfi_monitor/esrb.report190717_NBFImonitor2019~ba7c155135.en.pdf?aad1f4a011a6d589537645242475aa89

    (5)  https://eba.europa.eu/sites/default/documents/files/document_library/Risk%20Analysis%20and%20Data/Risk%20Assessment%20Reports/2019/Risk%20Assessment%20Report_November%202019.PDF

    (6)  JC 2018 74.

    (7)  JO L 320, 30.11.2013, p. 1.

    (8)  https://www.bankingsupervision.europa.eu/ecb/legal/pdf/memorandum_of_understanding_between_the_eca_and_the_ecb_regarding_the_ecbs_supervisory_tasks.pdf

    (9)  „Raportul special nr. 10/2019: Exercițiile de simulare de criză la nivelul UE pentru bănci: volumul de informații pus la dispoziție cu privire la bănci este fără precedent, dar este nevoie de o mai bună coordonare și de un accent mai puternic pe riscuri”, Curtea de Conturi Europeană, 10 iulie 2019, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=50393

    (10)  Comunicat de presă, „BCE revizuiește așteptările sale în materie de supraveghere pentru constituirea de provizioane prudențiale pentru noile credite neperformante pentru a ține seama de noul regulament al UE”, 22 august 2019, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2019/html/ssm.pr190822~f3dd1be8a4.en.html

    (11)  ESMA 33-9-321.

    (12)  Discussion Paper Series/7, Mecanismul european de stabilitate, octombrie 2019.

    (13)  JO C 380 E, 11.12.2012, p. 24.

    (14)  Texte adoptate, P9_TA(2019)0022.

    (15)  JC 2019 59.

    (16)  https://eba.europa.eu/file/233465/download?token=xH5hxq39

    (17)  JC 2019 26, https://eba.europa.eu/file/102634/download?token=ZR98JZp8

    (18)  https://eba.europa.eu/file/178124/download?token=7fFsD9og

    (19)  JO C 216, 30.7.2013, p. 1.


    Top