COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.12.2020

COM(2020) 797 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU EMPTY

Primul raport privind progresele înregistrate cu privire la Strategia UE privind o uniune a securității

I    INTRODUCERE

Securitatea reprezintă una dintre preocupările majore ale cetățenilor, iar recentul val de atacuri teroriste pe teritoriul european a evidențiat într-o măsură și mai mare necesitatea acțiunilor UE. La 24 iulie 2020, Comisia a adoptat Strategia UE privind uniunea securității (2020-2025) 1 pentru a viza acțiuni în domeniile prioritare în care UE poate aduce valoare adăugată eforturilor întreprinse la nivel național. Aceasta se bazează pe progresele realizate anterior în cadrul Agendei europene privind securitatea (2015-2020) 2 și oferă o nouă perspectivă, pentru a se asigura că politica UE în materie de securitate reflectă situația amenințărilor aflată în continuă schimbare; că dezvoltă reziliența durabilă, pe termen lung; că implică instituțiile și agențiile UE, guvernele, sectorul privat și persoanele fizice într-o abordare a întregii societăți și că reunește numeroasele domenii de politică cu impact direct asupra securității. Respectarea deplină a drepturilor fundamentale se află în centrul acestor eforturi, întrucât securitatea Uniunii poate fi asigurată numai dacă toți cetățenii au încredere că drepturile lor fundamentale sunt pe deplin respectate.

Amenințarea reprezentată de rețelele teroriste transnaționale ne reamintește în mod constant că acțiunea coordonată a UE este indispensabilă pentru o acțiune eficace de protejare a cetățenilor europeni, apărând valorile noastre comune și modul nostru de viață european. Acest lucru este emblematic pentru modul în care au apărut amenințări din ce în ce mai complexe la adresa securității la nivel transfrontalier și intersectorial, devenind tot mai esențială cooperarea mai strânsă în materie de securitate la toate nivelurile. Acest lucru este valabil pentru criminalitatea organizată sau comerțul cu substanțe stupefiante, dar este valabil și pentru lumea digitală, unde continuă să crească atacurile cibernetice și criminalitatea informatică. Toate aceste provocări se aplică și dincolo de frontierele noastre, existând o interconectare clară între securitatea internă și cea externă. De asemenea, criza provocată de pandemia de COVID-19 a pus un accent puternic pe securitatea europeană, testând reziliența infrastructurii critice a Europei, pregătirea pentru situații de criză, lanțurile valorice strategice și sistemele de gestionare a crizelor, precum și reziliența societăților noastre în fața interferențelor manipulatoare și a dezinformării.

Strategia privind uniunea securității este compusă din patru priorități strategice pentru acțiuni la nivelul UE: un mediu de securitate adaptat exigențelor viitorului, combaterea amenințărilor în continuă evoluție, protejarea Europei împotriva terorismului și a criminalității organizate, precum și un ecosistem european solid în materie de securitate. Punctul central al strategiei este punerea în aplicare, iar aceasta reprezintă tema principală a prezentului raport: punere în aplicare care necesită angajamentul deplin al autorităților naționale în prima linie a securității în UE. Prezentul raport este primul raport de punere în aplicare în cadrul strategiei, îndeplinind angajamentul asumat de către Comisie de a raporta periodic cu privire la progresele înregistrate 3 . Acesta acoperă perioada începând de la 31 octombrie 2019, data la care a fost publicat ultimul raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității în cadrul mandatului anterior al Comisiei 4 .

II    UN MEDIU DE SECURITATE ADAPTAT EXIGENȚELOR VIITORULUI

1.Protecția și reziliența infrastructurilor critice

Viața de zi cu zi a cetățenilor se bazează pe o infrastructură fizică și digitală din ce în ce mai interconectată și mai interdependentă. Această infrastructură este esențială pentru funcționarea economiei și a societății. Fără resurse energetice fiabile, transport previzibil, sisteme cuprinzătoare de sănătate sau o rețea financiară digitală, modul nostru actual de viață nu ar fi posibil. Pandemia de COVID-19 a demonstrat într-o măsură și mai clară importanța asigurării rezilienței sectoarelor critice și a operatorilor. UE a recunoscut interesul comun de a proteja infrastructura critică împotriva amenințărilor, fie că sunt dezastre naturale sau antropice, fie că sunt atacuri teroriste. Imaginea actuală a amenințărilor cu care se confruntă infrastructurile critice este amplă. Aceasta include: terorism, acțiuni hibride, atacuri cibernetice, incidente din interior; amenințări asociate cu tehnologiile noi și emergente (precum drone, 5G, inteligență artificială); provocări legate de schimbările climatice; perturbarea lanțurilor de aprovizionare; precum și imixtiunea în procesul electoral. Normele noastre actuale necesită modernizare și extindere 5 . Acestea trebuie să reorienteze centrul atenției de la protecție la reziliență, aducând mai multă coerență și consistență în ceea ce privește acoperirea sectorială și concentrându-se asupra entităților critice care furnizează servicii esențiale.

Acesta va fi obiectivul viitoarelor propuneri de promovare a rezilienței infrastructurilor fizice și digitale. Obiectivul general este creșterea gradului de pregătire la nivel național și la nivelul UE prin dezvoltarea unor capacități solide de prevenire, detectare și atenuare a amenințărilor, precum și de reacție la acestea și de pregătire pentru a acționa în situații de criză. Legislația existentă a consolidat și a îmbunătățit gestionarea riscurilor în sectoarele critice; aceste eforturi trebuie intensificate. Un obiectiv esențial al revizuirii Directivei privind infrastructurile critice va fi promovarea unui nivel comun ridicat de reziliență în cadrul unei game suficiente de sectoare esențiale. În mod similar, actualizarea Directivei privind rețelele și sistemele informatice (NIS) va viza o mai mare coerență în ceea ce privește identificarea de către statele membre a „operatorilor de servicii esențiale” 6 . Mai general, în pofida progreselor considerabile, capacitățile de securitate cibernetică din statele membre sunt încă inegale, astfel încât revizuirea va viza stimularea securității cibernetice în ansamblu 7 . Rezultatul va fi o abordare mai cuprinzătoare și mai coerentă a rezilienței în ceea ce privește infrastructura fizică și digitală.

Pe măsură ce activitatea progresează către acest cadru mai coerent, inițiativele sectoriale completează această activitate și vizează vulnerabilități specifice. Provocările specifice aferente securității cibernetice pentru sectorul energetic sunt în prezent abordate pe baza recomandării Comisiei din 2019 8 , luând în considerare caracteristicile sectorului, precum cerințele în timp real, riscul de efecte în cascadă și combinația de sisteme preexistente cu noi tehnologii. Există activități în curs de desfășurare cu privire la un cod de rețea dedicat securității cibernetice pentru fluxurile transfrontaliere de energie electrică, precum și cu privire la protecția rezilienței și securitatea cibernetică a infrastructurii energetice critice. De asemenea, rețeaua tematică pentru protecția infrastructurii energetice critice a fost relansată, cu o reînnoire a orientării și a obiectivelor, și s-a întrunit pentru prima dată în iunie 2020, cu peste 100 de participanți online. Această rețea oferă o platformă pentru a încuraja colaborarea transfrontalieră între operatorii din infrastructura energetică critică și proprietarii din sectorul energetic.

Pentru a oferi un punct de plecare comun pentru colaborarea statelor membre în ceea ce privește pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, în septembrie 2020, Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru energie electrică a stabilit cel mai relevant scenariu regional de criză de energie electrică, astfel cum este prevăzut în Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri 9 . Acestea includ atacuri (cibernetice), precum și evenimente legate de pandemie și evenimente meteorologice extreme. Statele membre vor pregăti scenarii naționale de criză și planuri naționale de pregătire pentru riscuri pentru a preveni și a atenua crizele de energie electrică (primele proiecte trebuie prezentate în aprilie 2021). Pentru a contribui la acest proces, în iunie 2020 a fost emis un set de bune practici 10 , bazat pe monitorizarea atentă a impactului COVID-19 asupra sectorului energetic prin intermediul Grupului de coordonare în domeniul energiei electrice, al Grupului de coordonare pentru gaz, al Grupului de coordonare pentru petrol, precum și prin intermediul Grupului european al autorităților de reglementare în domeniul securității nucleare și al Grupului autorităților offshore din Uniunea Europeană.

Dependența tot mai mare și complexă de procesele digitale în ceea ce privește furnizarea de servicii financiare necesită și creșterea nivelului de securitate cibernetică în sectorul financiar. Cu toate că securitatea sistemelor TIC este recunoscută ca parte integrantă a gestionării riscurilor pentru entitățile financiare, aceasta nu a fost încă reflectată pe deplin în cadrul de reglementare al UE privind serviciile financiare. La 24 septembrie 2020, Comisia a adoptat pachetul aferent Strategiei privind finanțele digitale 11 , cu obiectivul clar de a aborda provocările și riscurile asociate transformării digitale, promovând reziliența, protecția datelor și supravegherea prudențială adecvată. Acesta a inclus o propunere legislativă privind reziliența operațională digitală 12 , pentru a se asigura că există măsuri de protecție pentru atenuarea atacurilor cibernetice și a altor riscuri 13 . Această inițiativă contribuie la un sector financiar digital european puternic și dinamic și, astfel, consolidează capacitatea Europei de a consolida autonomia strategică deschisă a acesteia în ceea ce privește serviciile financiare și, prin extensie, capacitatea acesteia de a reglementa și de a supraveghea sistemul financiar pentru a proteja stabilitatea financiară a Europei.

În cazul unor urgențe la scară largă, gradul ridicat de interdependență între sectoare și țări necesită o acțiune coordonată pentru a asigura un răspuns rapid și eficace, precum și o mai bună prevenire și pregătire pentru situații similare în viitor. În cadrul revizuirii Deciziei privind mecanismul de protecție civilă al Uniunii 14 , Comisia a propus 15 elaborarea unor obiective privind reziliența în fața dezastrelor și planificarea rezistenței, cu un accent sporit pe consolidarea rezilienței intersectoriale pe termen lung în cazul dezastrelor transfrontaliere. Noua abordare propusă pentru consolidarea rezilienței completează activitatea de gestionare a riscului de dezastru la nivel național. La 26 noiembrie, Consiliul a ajuns la un acord privind un mandat de negociere pentru consolidarea prevenirii dezastrelor și a pregătirii pentru dezastre, precum și a reacției la acestea, pe baza propunerii Comisiei din 2 iunie 2020 16 .

Pandemia de COVID-19 a demonstrat impactul crizei sanitare asupra securității la nivelul UE și la nivel mondial și a evidențiat necesitatea intensificării planificării pregătirii și reacției în cazul unor epidemii și al altor amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății. Pachetul Comisiei din 11 noiembrie 2020 privind „Construirea unei Uniuni Europene a sănătății: consolidarea rezilienței UE” a stabilit următorii pași pentru combaterea amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății. Acesta ar furniza un cadru consolidat pentru cooperarea transfrontalieră împotriva tuturor amenințărilor și include trei propuneri legislative: actualizarea legislației privind amenințările transfrontaliere grave în materie de sănătate, precum și consolidarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA). Împreună, aceste propuneri vor institui un cadru robust și eficient din punctul de vedere al costurilor pentru a garanta UE și statelor membre o poziție mai sigură în ceea ce privește reacția la viitoare crize sanitare.

Un element esențial pentru protejarea activelor-cheie digitale naționale și ale UE este de a oferi infrastructurilor critice un canal pentru comunicații securizate. Acesta este susținut de dezvoltarea unei infrastructuri de rețea pentru comunicații guvernamentale prin satelit sigure și reziliente, ca partea a Programului spațial al UE.

2.Securitate cibernetică

Unul dintre aceste sisteme este un sistem de servicii cloud pentru a sprijini o piață de servicii cloud sigure și de încredere. Acesta reprezintă un element esențial al Strategiei UE privind datele adoptată în februarie 2020 19 . Acesta ar crea o linie de bază comună de securitate pentru serviciile cloud de la nivelul tuturor sectoarelor, pe baza celui mai mare numitor comun al standardelor, sistemelor și practicilor existente (la nivel european și internațional). Acesta va fi un element esențial al fluxului liber de date în întreaga UE 20 . De asemenea, acest sistem va încuraja adoptarea tehnologiilor cloud, oferind utilizatorilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și administrației publice, o asigurare inteligibilă la nivel de securitate în cadrul utilizării serviciilor cloud de către aceștia.

Astfel cum se evidențiază în Strategia privind uniunea securității, având în vedere lansarea în curs a infrastructurii 5G în UE și potențiala dependență a multor servicii critice de rețelele 5G, consecințele unei perturbări sistemice și de amploare ar fi deosebit de grave. Rezultatul a fost un efort comun al statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare măsuri de securitate adecvate. În urma recomandării Comisiei privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G din martie 2019 21 , statele membre au finalizat evaluările riscurilor la nivel național, din care a rezultat un raport coordonat al UE de evaluare a riscurilor 22 prin intermediul căruia sunt identificate provocările în materie de securitate legate de rețelele 5G. Pe această bază, la 29 ianuarie 2020, Grupul de cooperare în materie de NIS 23 a publicat setul de instrumente al UE privind măsurile de atenuare a riscurilor 24 , stabilind măsurile strategice și tehnice necesare. Setul de instrumente include măsuri pentru consolidarea cerințelor în materie de securitate pentru operatorii de rețele mobile (MNO), pentru a asigura diversitatea furnizorilor pentru MNO individuali, pentru a evalua profilul de risc al furnizorilor și pentru a aplica restricții furnizorilor considerați a prezenta un risc ridicat. Comisia va sprijini punerea în aplicare a setului de instrumente, utilizând pe deplin competențele și mijloacele aflate la dispoziția acesteia 25 , inclusiv normele privind telecomunicațiile și securitatea cibernetică; coordonarea privind standardizarea, precum și certificarea la nivelul UE și Cadrul UE de investiții străine directe 26 .

Grupul de cooperare NIS a publicat în iulie 2020 un raport intermediar cu privire la punerea în aplicare a măsurilor din cadrul setului de instrumente 27 . Acesta a menționat că majoritatea statelor membre au adoptat deja măsurile recomandate în cadrul setului de instrumente sau se află în curs de punere în aplicare a acestora. Măsurile a căror punere în aplicare a fost mai puțin avansată au inclus atenuarea riscului de dependență de furnizorii cu risc ridicat și dezvoltarea strategiilor privind furnizorii multipli, atât la nivel de întreprindere, cât și la nivel național.

Pe parcursul ultimelor luni, instituțiile UE și statele membre au răspuns la nivelul crescut al riscurilor privind securitatea cibernetică, declanșat de criză provocată de pandemia de COVID-19, prin intensificarea schimbului de informații și prin îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru o potențială criză cibernetică. Cooperarea în cadrul UE a fost intensificată în cadrul unor forumuri esențiale [Grupul de cooperare NIS și Rețeaua de echipe de intervenție în caz de incidente de securitate informatică (CSIRT)], precum și prin intermediul unor noi forme de coordonare și instrumente de schimb de informații 28 . În septembrie 2020, a avut loc un al doilea exercițiu de simulare a planului la nivel operațional (Blue OLEx) 29 , în cadrul căruia a fost lansată, de asemenea, „Rețeaua organizației de legătură pentru crizele cibernetice” (CyCLONe) din statele membre, care va pune în aplicare în continuare Planul de reacție rapidă de urgență în caz de incidente sau crize cibernetice transfrontaliere de mare amploare 30 .

În spațiul cibernetic mondial, atacurile și amenințările cibernetice provin adesea din afara UE. Pentru a face față în mod eficace acestor provocări, UE și statele membre cooperează pentru a promova securitatea și stabilitatea la nivel internațional în spațiul cibernetic, pentru a promova un comportament responsabil al statului, pentru a spori rezistența la nivel mondial și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la amenințările cibernetice și activitățile cibernetice rău intenționate, inclusiv împreună cu partenerii internaționali 31 . La 30 aprilie 2020, Înaltul Reprezentant a publicat o declarație în numele UE prin care condamnă comportamentele răuvoitoare în spațiul cibernetic și își exprimă solidaritatea față de victime 32 .

La 30 iulie 2020, Consiliul a adoptat primele sancțiuni cibernetice ale UE împotriva a șase persoane și a trei entități responsabile de atacuri cibernetice sau implicate în acestea. Acestea includ tentativa de atac cibernetic împotriva OIAC (Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice) și cele public cunoscute sub denumirile de „WannaCry”, „NotPetya” și „Operation Cloud Hopper”. La 22 octombrie 2020, Consiliul a aplicat sancțiuni altor două persoane și unei entități responsabile de atacul cibernetic împotriva parlamentului federal german sau implicate în acesta. Aceste decizii au venit după ce UE și statele membre au atras în mod continuu atenția cu privire la necesitatea de a preveni, descuraja, împiedica și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate, inclusiv prin utilizarea regimului de sancțiuni cibernetice ca parte a setului de instrumente pentru diplomația cibernetică din 2017 33 .

De asemenea, au înregistrat progrese negocierile între colegiuitori cu privire la noile norme privind exportul care restricționează vânzarea de produse pentru supraveghere cibernetică către regimurile din întreaga lume implicate în reprimarea drepturilor omului 34 . Odată adoptate, aceste norme vor avea ca rezultat un comerț mai responsabil, mai competitiv și mai transparent cu produse cu dublă utilizare 35 . Modificările propuse, a căror necesitate a fost generată de evoluțiile tehnologice și de riscurile tot mai mari în materie de securitate, includ noi criterii pentru acordarea sau respingerea licențelor de export pentru anumite produse.

3.Protejarea spațiilor publice

Astfel cum este recunoscut în cadrul Agendei UE privind combaterea terorismului 36 , protecția spațiilor publice, prin consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor în materie de securitate, reprezintă o parte esențială a eforturilor depuse pentru realizarea unei uniuni a securității eficace și autentice. Comisia lucrează cu o multitudine de părți interesate publice și private pentru a elabora orientări și a oferi sprijin practic și finanțare 37 , în conformitate cu Planul de acțiune în vederea sprijinirii protecției spațiilor publice din 2017 38 și colecția de bune practici din 2019 în vederea sprijinirii protecției spațiilor publice 39 . În conformitate cu prevederile Agendei UE privind combaterea terorismului, Comisia își va intensifica sprijinul acordat autorităților locale și regionale, care joacă un rol esențial în protecția spațiilor publice și în prevenirea radicalizării. Aceasta va include elaborarea unui protocol al UE privind securitatea și reziliența urbană pentru orașe, care să stabilească principiile și obiectivele de bază pentru autoritățile locale din aceste zone.

Deoarece atacurile teroriste au vizat din ce în ce mai mult lăcașurile de cult, se pune un accent deosebit pe cooperarea dintre autoritățile publice și liderii religioși și congregațiile religioase, pentru a îmbunătăți nivelul de conștientizare cu privire la securitate și pentru a ajuta la punerea în aplicare a bunelor practici și a instruirii în lăcașurile de cult. Măsurile simple pot face diferența între viață și moarte. În octombrie 2019, o sinagogă din Halle a fost ținta unui atac terorist. Ușa ranforsată, butonul de panică și camere de supraveghere au contribuit la salvarea de vieți.

Pentru a sprijini și mai mult îmbunătățirea securității în spațiile publice, în special în lăcașurile de cult, în 2020 Comisia a pus la dispoziție 20 de milioane EUR pentru proiecte coordonate de părțile interesate.

De asemenea, Comisia lucrează la răspunsul la riscurile emergente pentru spațiile publice, inclusiv cu privire la sistemele de aeronave fără pilot la bord (UAS). Cu toate că dronele generează oportunități economice și de ocupare a forței de muncă semnificative, ele prezintă și un risc semnificativ pentru spațiile publice, infrastructurile critice și alte locuri sensibile, precum penitenciarele. Normele recente ale UE 40 în acest domeniu reduc acest risc, sporind securitatea operațiunilor cu drone. Din ianuarie 2021, operatorii de drone vor trebui să se înregistreze la autoritățile naționale. Acest regim poate fi completat de un cadru de reglementare pentru „U-space”, sistemul european de gestionare a traficului aerian în cazul aeronavelor fără pilot 41 , pentru a asigura operațiuni cu drone mai sigure și mai securizate. Împreună, aceste măsuri vor îngreuna pilotarea dronelor de către persoane fizice în zonele de restricție și vor ajuta la identificarea și urmărirea penală a infractorilor.

De asemenea, Comisia sprijină asigurarea respectării legii, operatorii de infrastructură critică, organizatorii de evenimente în masă și alte părți interesate pentru a contracara utilizarea necooperantă a dronelor, de exemplu, prin intermediul colaborării cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației în scopul elaborării de bune practici pentru a ajuta părțile interesate la nivel aeroportuar să răspundă la incidente cauzate de drone neautorizate, facilitând armonizarea într-o măsură mai mare a eforturilor de testare a contramăsurilor în întreaga UE și elaborând un manual practic pentru părțile interesate, axat pe contextul urban.

O școală digitală de toamnă a UE pentru protecția spațiilor publice, organizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei în octombrie 2020, a reunit peste 200 de planificatori urbani și operatori publici și privați de spații publice. În cadrul sesiunilor, a fost examinată o gamă largă de subiecte, precum modul de a se proteja împotriva exploziilor și atacurilor comise prin intermediul vehiculelor, atenuarea amenințărilor reprezentate de dronele ostile în mediul urban și utilizarea tehnologiilor de supraveghere și detectare.

De asemenea, Comisia a continuat să sprijine în mod activ Parteneriatul pentru securitate în spațiile publice, lansat în ianuarie 2019 în cadrul Agendei urbane a UE, care a publicat noul său plan de acțiune 42 pentru a aborda securitatea urbană la diferite niveluri de guvernanță. Acțiunile includ crearea unui cadru pentru un instrument de autoevaluare, recomandări pentru elaborarea politicilor, guvernanță și finanțare pe mai multe niveluri, inovare prin intermediul soluțiilor și tehnologiilor inteligente, incluzând conceptul de securitate din momentul proiectării, prevenirea și incluziunea socială. Parteneriatul va intra în etapa de punere în aplicare.

De asemenea, a fost oferit sprijin pentru îmbunătățirea securității în spațiile publice la nivel local prin intermediul celei de-a patra cereri de propuneri din cadrul Acțiunii urbane inovatoare. Au fost selectate trei orașe, acestea testând noi soluții în materie de securitate urbană (Pireu în Grecia, Tampere în Finlanda și Torino în Italia), prin finanțare din Fondul european de dezvoltare regională.

În ceea ce privește răspunsul, Comisia a elaborat și un cadru european în vederea îmbunătățirii pregătirii și a intervenției în caz de incidente cu victime care au suferit arsuri în masă, exploatând capacitatea globală la nivel european de îngrijire a victimelor care au suferit arsuri, pentru a trata pacienții prin intermediul cooperării la nivelul UE. Mecanismul de protecție civilă al Uniunii poate fi utilizat pentru a sprijini un număr mare de pacienți cu răni grave cauzate de arsuri, oferind acces la paturi pentru pacienți care au suferit arsuri în centre de tratament specializate, specialiști în evaluarea arsurilor și capacități de evacuare medicală.

III    COMBATEREA AMENINȚĂRILOR AFLATE ÎN CONTINUĂ EVOLUȚIE

1.Criminalitate informatică

Deficiențele din securitatea cibernetică sunt deseori exploatate de infractori. Acest lucru a fost mai clar ca niciodată în timpul crize provocate de pandemia de COVID-19. Au existat o creștere a criminalității informatice „clasice” care utilizează malware și ransomware (și anume pentru furtul de date cu caracter personal și financiar sau pentru șantajarea victimelor), precum și o proliferare a noilor site-uri web care ademenesc utilizatorii să instaleze malware. Au avut loc atacuri cibernetice asupra infrastructurii de asistență medicală și de cercetare, care au blocat sistemele TIC, acestea putând fi deblocate numai prin plata unei răscumpărări sau prin oferirea accesului la informații privind dezvoltarea vaccinului 43 . De asemenea, a fost observată o creștere semnificativă a abuzului sexual asupra copiilor și a pornografiei infantile 44 .

Un răspuns eficient la criminalitatea informatică necesită un cadru puternic pentru investigări și urmăriri penale, iar un prim pas esențial este transpunerea și punerea în aplicare completă a Directivei privind atacurile împotriva sistemelor informatice 45 . Comisia monitorizează acțiunile Bulgariei, Italiei, Portugaliei și Sloveniei după deschiderea cauzelor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2019. De asemenea, sunt necesare progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor din 2011 46 . Domeniile în care sunt încă necesare eforturi includ prevenirea, dreptul penal material, asistența, sprijinul și măsurile de protecție pentru copiii victime. Din 2018, Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 25 de state membre 47 .

La 24 iulie 2020, Comisia Europeană a adoptat o strategie UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor 48 , cu scopul de a oferi un răspuns eficace al UE în ceea ce privește infracțiunea de abuz sexual asupra copiilor. De asemenea, a apărut o provocare specifică deoarece, din 21 decembrie 2020, anumite servicii de comunicații online, precum serviciile de e-mail sau mesagerie electronică, vor intra sub incidența Directivei privind confidențialitatea comunicațiilor electronice și sunt reglementate de definițiile revizuite din Codul european al comunicațiilor electronice. În consecință, există un risc clar ca prestatorii serviciilor respective, care în prezent desfășoară anumite activități voluntare importante în scopul detectării, combaterii și raportării abuzului sexual asupra copiilor online, să nu mai facă acest lucru. Prin urmare, Comisia a propus un regulament 49 care să permită continuarea acestor activități voluntare în anumite condiții, până la adoptarea unei soluții legislative pe termen lung. Comisia lucrează la o propunere pentru o astfel de soluție, aceasta fiind programată pentru adoptare în 2021.

A fost înființată o alianță de apărare cibernetică împotriva COVID-19 de către rețeaua europeană de centre de securitate cibernetică și centrul de competențe pentru inovare și operațiuni în scopul elaborării unor abordări inovatoare pentru combaterea infracțiunilor legate de COVID-19. În aprilie 2020, a fost creată o platformă dedicată, și anume EIC COVID 50 , pentru a conecta societatea civilă, inovatorii, partenerii și investitorii din întreaga Europă în scopul elaborării de soluții inovatoare.

Pentru a asigura o urmărire penală mai eficace a infracțiunilor și având în vedere importanța informațiilor și a probelor electronice în cadrul investigărilor penale, autoritățile judiciare și de asigurare a respectării legii ar trebui să obțină rapid accesul la aceste informații și probe pentru investigările penale efectuate de către acestea. Acest lucru a fost recunoscut în cadrul Declarației comune din 13 noiembrie 2020 a miniștrilor afacerilor interne 51 . Europol, Eurojust și Rețeaua judiciară europeană în materie penală publică la 1 decembrie 2020 cel de-al doilea „Raport SIRIUS al UE privind situația probelor digitale”. Raportul evidențiază relevanța crescută a probelor electronice în cadrul investigărilor penale 52 . În ceea ce privește propunerile Comisiei privind accesul transfrontalier la probele electronice 53 din aprilie 2018, Parlamentul European nu și-a stabilit încă poziția, prin urmare, negocierile între colegiuitori nu au început încă. Întârzierile privind adoptarea acestor propuneri împiedică activitatea autorităților de asigurare a respectării legii și a autorităților judiciare și complică eforturile în curs de desfășurare privind stabilirea unor norme compatibile pentru accesul transfrontalier la probe electronice prin negocieri la nivel internațional 54 .

La nivel internațional, Comisia participă, în numele UE, la negocierile în curs privind un al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică. Acest protocol ar oferi autorităților competente de asigurare a respectării legii instrumente îmbunătățite și de anvergură privind cooperarea transfrontalieră pentru investigarea și urmărirea penală a criminalității informatice și a altor forme grave de criminalitate, inclusiv cooperare directă cu prestatorii de servicii. Deoarece majoritatea acestor modalități îmbunătățite și consolidate de cooperare se vor baza pe schimbul de date cu caracter personal, este esențial ca viitorul protocol să prevadă garanții adecvate pentru protecția datelor, nu numai din perspectiva drepturilor fundamentale, ci și pentru a asigura securitatea juridică, încrederea reciprocă și eficacitatea cooperării operaționale în ceea ce privește asigurarea respectării legii.

Negocierile ar trebui finalizate în 2021. În paralel, în urma mandatului primit de Consiliul JAI anul trecut, Comisia negociază un acord UE-SUA privind accesul transfrontalier la probe electronice. Acesta ar completa normele interne propuse de UE pentru cooperarea transfrontalieră directă cu prestatorii de servicii, prin eliminarea conflictelor de legi și prin prevederea unor norme și garanții comune. Negocierile oficiale au fost lansate la 25 septembrie 2019 și au avut loc deja mai multe runde de negociere. Cu toate acestea, rezultatul negocierilor depinde în mare măsură de progresele realizate cu privire la normele interne privind probele electronice.

În ceea ce privește păstrarea și utilizarea datelor în scopuri de asigurare a respectării legii, hotărârea anterioară pronunțată în cauza Tele2/Watson 55 în 2016 a fost continuată de Comisie prin intermediul consultărilor de specialitate cu prestatorii de servicii relevanți, autoritățile polițienești și judiciare, societatea civilă, autoritățile de protecție a datelor, membri ai mediului academic și agențiile UE. De asemenea, la baza reflecțiilor a stat un studiu privind practicile de păstrare a datelor ale prestatorilor de servicii de comunicații electronice și nevoile și practicile autorităților de asigurare a respectării legii de a accesa datele, identificarea provocărilor tehnologice relevante și o imagine de ansamblu asupra cadrelor juridice naționale 56 . Această activitate a evidențiat necesitatea ca autoritățile de asigurare a respectării legii să aibă acces la date pentru a-și îndeplini sarcinile într-un mod mai eficace.

La 6 octombrie 2020, Curtea de Justiție a pronunțat hotărâri 57 cu privire la legislația națională din Belgia, Franța și Regatul Unit privind păstrarea, transmiterea și accesul la date de comunicare care nu se referă la conținut, în scopul asigurării respectării legii și al securității naționale. Comisia va evalua opțiunile disponibile pentru a se asigura că teroriștii și alți infractori pot fi identificați și depistați, respectând în același timp dreptul UE, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție, având în vedere și alte cauze aflate pe rolul Curții pe această temă.

Un alt element important în combaterea criminalității informatice a fost activitatea desfășurată pentru asigurarea disponibilității și a exactității datelor de înregistrare a numelor de domenii de internet („informații WHOIS”), în conformitate cu eforturile Corporației pentru alocarea de nume și numere de domenii internet (ICANN). Prin intermediul discuțiilor, se urmărește asigurare faptului că solicitanții de acces legitimi, incluzând agențiile de asigurare a respectării legii și operatorii de securitate cibernetică, obțin acces eficient la date generice de înregistrare a domeniilor de prim nivel, cu respectarea deplină a normelor aplicabile de protecție a datelor. Recomandările finale pentru o nouă politică privind WHOIS au fost publicate la 10 august 2020 și sunt în curs de revizuire, înainte de adoptarea unei decizii de către Consiliul ICANN. Comisia va examina concluziile revizuirii și va lua în considerare măsura în care acestea reflectă suficient protecția datelor și considerentele de interes public privind furnizarea de acces eficace autorităților de asigurare a respectării legii și operatorilor de securitate cibernetică.

2.Aplicarea modernă a legii

Pe măsură ce tehnologia continuă să remodeleze aproape fiecare sector al societății, inclusiv cel al securității, autoritățile de asigurare a respectării legii și sistemul judiciar trebuie să poată ține pasul. Integrarea inteligenței artificiale, a sistemelor de tip big data și a calculului de înaltă performanță în politica de securitate, fără a slăbi totuși protecția eficace a drepturilor fundamentale, este esențială pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea.

Comisia lucrează la o serie de componente esențiale 58 . La 25 noiembrie 2020, Comisia a propus 59 Legea privind guvernanța datelor, un cadru pentru facilitarea partajării și reutilizării datelor cu caracter personal și fără caracter personal în scopuri de inovare și dezvoltare. Aceasta vizează industria și organismele publice prin intermediul spațiilor de date sectoriale virtuale sau fizice. Aceasta ar permite accesul autorităților naționale de asigurare a respectării legii la datele găzduite în alte spații de date în scopuri proprii de inovare. În același timp, accesul la datele deținute de autoritățile naționale de asigurare a respectării legii și de securitate ar fi permis doar în cazul în care acesta este autorizat de legislația UE sau de dreptul intern. Autoritățile naționale de asigurare a respectării legii și de securitate pot beneficia și în cazul în care persoanele fizice vizate își pun datele în mod voluntar în folosul binelui comun, în scopul unic al cercetării științifice. 

De asemenea, este în pregătire o nouă inițiativă privind inteligența artificială (IA), ca urmare a publicării Cărții albe privind IA 60 . Cu toate că aceasta recunoaște oportunitățile oferite de tehnologia IA pentru a spori securitatea și bunăstarea cetățenilor și a societății în ansamblu, în cadrul cărții albe a fost identificată și o serie de riscuri, precum amenințările cibernetice, riscurile pentru securitatea personală sau pierderea conectivității. În cadru consultării publice, principalele preocupări ale participanților au fost legate de posibilitatea încălcării drepturilor fundamentale de către IA și de riscul ca IA să aibă consecințe discriminatorii 61 . În cadrul Comunicării privind construirea încrederii cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman 62 , Comisia a subliniat necesitatea de a face sistemele de IA reziliente la atacurile deschise și încercările mai subtile de a manipula datele sau chiar algoritmii, precum și de a lua măsuri pentru atenuarea acestui risc.

Criptarea joacă un rol fundamental în asigurarea unei securități cibernetice puternice și a protecției eficace a drepturilor fundamentale, precum viața privată, inclusiv confidențialitatea comunicațiilor și protecția datelor cu caracter personal, dar și în asigurarea încrederii în servicii și produse bazate pe tehnologii de criptare, precum soluțiile de identitate digitală. În același timp, aceasta poate fi utilizată și pentru a ascunde infracțiunile de autoritățile de asigurare a respectării legii și de sistemul judiciar, îngreunând investigarea, depistarea și urmărirea penală. Statele membre din Consiliu au solicitat soluții care să permită autorităților de asigurare a respectării legii și autorităților judiciare să obțină acces legal la probe digitale, cu respectarea deplină a vieții private, a protecției datelor și a garanțiilor privind dreptul la un proces echitabil 63 . Comisia va colabora cu statele membre pentru a identifica soluții juridice, operaționale și tehnice pentru accesul legal la informațiile electronice din mediile criptate care să mențină securitatea comunicațiilor.

Măsurile practice în curs de punere în aplicare includ o platformă de decriptare în cadrul Europol pentru a ajuta autoritățile de asigurare a respectării legii să obțină acces legal la informațiile criptate aflate pe dispozitivele confiscate în cursul anchetelor penale 64 . Grupul european de formare și educație în materie de combatere a criminalității informatice a elaborat module de formare pilot care vor contribui la activitatea Agenției pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL). A fost creată o rețea de puncte de expertiză în criptare ale statelor membre pentru a partaja cele mai bune practici și expertiză și pentru a sprijini elaborarea unui set de instrumente tehnice și practice.

Sistemul de schimb digital de probe electronice (eEDES) va oferi un instrument pentru schimbul transfrontalier sigur, rapid și eficient al ordinelor europene de anchetă, al solicitărilor de asistență reciprocă și al probelor în format digital. Acesta ar trebui dezvoltat și extins treptat la alte instrumente de cooperare judiciară în materie penală, iar domeniul de aplicare viitor al acestuia va fi stabilit în cadrul unei propuneri legislative privind digitalizarea procedurilor de cooperare judiciară, planificată pentru 2021 65 .

3.Combaterea conținutului online ilegal

Radicalizarea care conduce la extremism violent și terorism este un fenomen multidimensional și transfrontalier care a reușit să exploateze dezvoltarea rapidă a internetului. Internetul continuă să fie utilizat pentru radicalizarea și recrutarea persoanelor vulnerabile. În iulie, Unitatea de semnalare a conținutului online din cadrul Europol a eliminat 2 000 de linkuri către conținut cu caracter terorist, inclusiv manuale și tutoriale privind modul de efectuare a unui atac. Dovada rolului internetului în radicalizare și publicitatea infracțiunilor săvârșite de persoanele implicate în atacuri în Franța și Austria evidențiază în continuare necesitatea unui cadru legislativ clar pentru a preveni difuzarea online a conținutului cu caracter terorist, menținând în același timp garanții eficiente pentru protecția drepturilor fundamentale. Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la propunerea de regulament privind conținutul online cu caracter terorist 66 s­au intensificat în ultimele săptămâni. Încheierea acestor negocieri cu stabilirea, în special, a instrumentului operațional nou și eficace privind ordinele de eliminare transfrontalieră a conținutului cu caracter terorist în decurs de o oră sau mai puțin de la primirea acestor ordine, este esențială pentru combaterea conținutului cu caracter terorist, inclusiv a conținutului care contribuie la radicalizare.

Între timp, Forumul UE pentru internet continuă să acționeze ca un catalizator pentru acțiuni, oferind o platformă esențială care reunește statele membre și industria pentru a preveni răspândirea online a conținutului cu caracter terorist și pentru a contracara mesajele de radicalizare. Forumul lucrează la dezvoltarea unei liste de referință a simbolurilor și grupurilor interzise în statele membre, care ar putea sta la baza politicilor platformei privind moderarea conținutului.

Forumul UE pentru internet și-a extins domeniul de activitate pentru a acoperi și abuzul sexual online asupra copiilor. Forumul va oferi un spațiu comun pentru partajarea celor mai bune practici și identificarea obstacolelor cu care se confruntă atât actorii din sectorul privat, cât și actorii din sectorul public, pentru a spori înțelegerea reciprocă și a găsi soluții împreună. De asemenea, acesta permite coordonarea politică la nivel înalt pentru a crește la maximum eficiența și eficacitatea acțiunilor. A fost creat un grup de experți tehnici în cadrul Forumului UE pentru internet, compus din membri ai mediului academic, reprezentanți ai industriei, autorități publice și organizații ale societății civile, pentru cartografierea și evaluarea preliminară a posibilelor soluții tehnice de detectare și raportare a abuzurilor sexuale asupra copiilor în cadrul comunicațiilor electronice criptate de la un capăt la altul. Astfel de soluții tehnice nu ar trebui să slăbească criptarea. Această abordare completează alte elemente ale combaterii abuzului sexual asupra copiilor, atât online, cât și offline, astfel cum este descris mai sus.

De asemenea, Comisia a continuat să partajeze expertiza și experiența UE ca parte a Comitetului consultativ independent al nou-înființatului Forum mondial al internetului pentru combaterea terorismului și în calitate de coresponsabil, împreună cu Microsoft, al Grupului de lucru pentru răspuns în situații de criză. Împreună cu Europol, Comisia a continuat să sprijine statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Protocolului UE pentru situații de criză. Unitatea UE de semnalare a conținutului online a găzduit un al doilea exercițiu de simulare pe 23 noiembrie 2020, în vederea pregătirii de orientări pentru îmbunătățirea răspunsurilor operaționale și a coordonării în timp real între statele membre și prestatorii de servicii online. 

În iunie 2020, Comisia a publicat rezultatele ultimului exercițiu de monitorizare privind punerea în aplicare a Codului de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online 67 . Cea mai recentă evaluare arată că într-un interval de 24 de ore întreprinderile evaluează 90 % din conținutul semnalat și înlătură 71 % din conținutul considerat discurs ilegal de incitare la ură. Cu toate acestea, evaluarea a identificat și deficiențe în ceea ce privește transparența și feedbackul către utilizatori. De asemenea, punerea în aplicare a Codului de conduită în ultimii patru ani a fost integrată în reflecțiile privind modul de abordare a conținutului ilegal online, protejând în același timp libertatea de exprimare în viitoarea propunere de act legislativ privind serviciile digitale. De asemenea, în discursul din 2020 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat că, până la sfârșitul anului 2021, Comisia va propune, în temeiul articolului 83 alineatul (1) din TFUE, extinderea listei infracțiunilor săvârșite la nivelul UE pentru a include infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură 68 .

4.Amenințările hibride

Recunoscând natura în continuă evoluție a amenințărilor hibride, Consiliul a înființat în iulie 2019 un Grupul de lucru orizontal pentru sporirea rezilienței și contracararea amenințărilor hibride. Obiectivul principal al acestuia este sprijinirea coordonării strategice și orizontale între statele membre în domeniul rezilienței statului și a societății, îmbunătățirea comunicării strategice și combaterea dezinformării. Activitatea a inclus acțiuni ulterioare anchetelor privind riscurile hibride 69 , precum și o analiză specifică a amenințărilor hibride și a dezinformării în țările partenere din vecinătate. Activitățile grupului orizontal de lucru au fost prezentate într-un raport anual adoptat la 14 septembrie 2020.

În decembrie 2019, Consiliul a adoptat „Concluziile privind eforturile complementare de sporire a rezilienței și de contracarare a amenințărilor hibride” 70 , solicitând o abordare globală a securității și a contracarării amenințărilor hibride, care să fie pusă în aplicare în toate sectoarele de politică relevante într-un mod mai strategic, mai coordonat și mai coerent. În iulie 2020, au avut loc două acțiuni subsecvente esențiale. În primul rând, serviciile Comisiei și SEAE au pregătit o cartografiere a măsurilor și documentelor referitoare la răspunsul UE la amenințările hibride 71 . Cartografierea oferă un inventar general al măsurilor de contracarare a amenințărilor hibride la nivelul UE și al documentelor de politică aferente. Acesta servește drept punct de plecare pentru crearea unei platforme online restricționate de tip „ghișeu unic” pentru toate măsurile, documentele legislative și de politică legate de amenințările hibride, precum și pentru studiile relevante. În al doilea rând, cel mai recent raport anual privind combaterea amenințărilor hibride 72 a analizat punerea în aplicare, examinând conștientizarea situației, consolidarea rezilienței, pregătirea pentru situații de criză și răspunsul la acestea, precum și cooperarea internațională și, în special, cooperarea UE-NATO în ceea ce privește combaterea amenințărilor hibride. Cu toate că raportul constată anumite progrese în ceea ce privește coordonarea la nivelul UE, amploarea și diversitatea amenințărilor hibride, fără precedent, necesită măsuri suplimentare la nivelul abordării UE pentru a integra dimensiunea externă și dimensiunea internă într-un flux continuu și pentru a sprijini eforturile statelor membre de a contracara amenințările hibride și a consolida reziliența acestora.

În paralel, se lucrează la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în noua strategie de securitate pentru a integra considerentele hibride în procesul de elaborare a politicilor, pentru a dezvolta o platformă online restricționată, pentru a stabili valori de referință sectoriale în materie de reziliență la nivelul UE, precum și pentru a raționaliza fluxurile de informații pentru a spori și mai mult conștientizarea situației 73 . Aceasta se bazează pe Celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride (HFC) instituită în cadrul Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE), care rămâne principalul punct focal al UE pentru evaluările amenințărilor hibride. Până în prezent, aceasta a elaborat peste 180 de rapoarte scrise privind amenințările hibride și cibernetice. Unul dintre proiectele HFC este „Analiza tendințelor hibride” 74 , care oferă date privind subiecte precum: analiza recurentă a activităților hibride ale actorilor emergenți; activități ale serviciilor de informații străine împotriva statelor membre, instituțiilor, partenerilor și intereselor UE; precum și exploatarea hibridă a pandemiei de COVID-19 de către actori statali și nestatali.

Cooperarea UE-NATO (în temeiul cadrului cuprinzător furnizat de declarațiile comune de la Varșovia și Bruxelles din 2016 și 2018) s-a intensificat în continuare, astfel cum se evidențiază în cel de-al cincilea raport intermediar din iunie 2020, având loc interacțiuni între membrii personalului și obținând rezultate concrete în domeniul amenințărilor hibride, al apărării cibernetice și al consolidării capacităților 75 . Este esențială elaborarea unei metodologii unice pentru toate sectoarele cu privire la liniile de bază aferente rezilienței în fața amenințărilor hibride, pentru a aborda riscul fragmentării și al duplicării politicilor, instrumentelor și acțiunilor. De asemenea, Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride din Helsinki a fost implicat în această cooperare. Cooperarea cu NATO a fost intensificată în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea legată de pandemie și combaterea activităților de informare ostile.

În general, pandemia de COVID-19 a evidențiat evoluția rapidă a riscurilor de dezinformare și riscul real pentru viața umană 76 . La 10 iunie 2020, Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat o Comunicare comună privind combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 77 pentru a evidenția riscurile specifice ale dezinformării în legătură cu COVID-19 și ce acțiuni ar trebui întreprinse. Aceasta a implicat acțiuni din partea marilor platforme online în sensul elaborării politicilor de combatere a amenințărilor și a intensificat monitorizarea acțiunilor platformelor, precum și cooperarea dedicată prin intermediul sistemului de alertă timpurie gestionat de SEAE. Pandemia a generat mai multe eforturi de combatere a dezinformării și o mai mare sensibilizare a publicului. În prima jumătate a anului 2020, în cadrul bazei de date publice EUvsDisinfo pentru cazuri de dezinformare au fost adăugate 1 963 de noi cazuri de dezinformare pro Kremlin, dintre care aproape o treime au fost legate de epidemia informațională privind COVID-19. De la mijlocul lunii martie până la sfârșitul lunii aprilie 2020, peste 10 000 de persoane au vizitat site-ul zilnic, iar numărul total de vizitatori a crescut cu 400 % comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Răspunsul UE a inclus campanii de comunicare direcționate 78 și furnizarea de informații concrete cu privire la pandemie.

Lecțiile învățate au stat la baza elaborării Planului de acțiune pentru democrația europeană adoptat la 2 decembrie 2020 79 . Acesta prevede măsuri esențiale pentru consolidarea rezilienței structurii democratice a UE prin promovarea alegerilor libere și corecte, abordarea provocărilor cu care se confruntă mass-media liberă și independentă și combaterea dezinformării. Acest ultim aspect va folosi Planul de acțiune din 2018 împotriva dezinformării 80 ca bază pentru sporirea acțiunilor UE de combatere a dezinformării și cu privire la modul de implicare a părților interesate esențiale din societatea civilă, precum și din industria privată. De asemenea, acesta vine în întâmpinarea următoarelor măsuri din cadrul Codului de practică privind dezinformarea, ca urmare a evaluării din septembrie 2020 a eficacității codului 81 . Codul a reprezentat un pas important și necesar către crearea unui ecosistem de platforme online mai transparent și mai responsabil, dar acesta ar fi mai eficient dacă ar cuprinde definiții mai uniforme, o punere în aplicare mai consistentă și mai multe acțiuni pentru abordarea domeniilor specifice, precum abordarea cu mesaje personalizate. Un alt instrument esențial aflat în prezent la dispoziția UE este Observatorul european al mass-mediei digitale, care este operațional din iunie 2020. Acesta reunește părțile interesate esențiale care își desfășoară activitatea în domeniul dezinformării, inclusiv verificatorii de fapte și cercetătorii din mediul universitar.

IV    PROTEJAREA EUROPENILOR ÎMPOTRIVA TERORISMULUI ȘI A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE

1.Terorism și radicalizare

Atacurile recente au arătat încă o dată că amenințarea teroristă în UE rămâne ridicată. Asasinarea unui profesor în Conflans-Sainte-Honorine la 16 octombrie 2020 a fost urmată de uciderea a trei persoane în biserica Notre-Dame din Nisa, la 29 octombrie. La 2 noiembrie, într-un atac terorist de la Viena au fost ucise patru persoane și au fost rănite 23 de persoane. La 13 noiembrie, Consiliul a adoptat o declarație comună a miniștrilor afacerilor interne din UE cu privire la recentele atacuri teroriste din Franța și Austria 82 . Aceste atacuri recente inspirate de jihadiști se adaugă unei amenințări tot mai mari din partea extremiștilor violenți de dreapta și altor forme de terorism.

Pentru a sprijini în continuare statele membre în combaterea terorismului și a radicalizării, Comisia adoptă o agendă a UE privind combaterea terorismului 83 . Această agendă se bazează pe politicile și instrumentele existente și va consolida cadrul UE pentru a îmbunătăți în continuare anticiparea amenințărilor și a riscurilor, prevenirea radicalizării și a extremismului violent, protejarea persoanelor și a infrastructurilor, inclusiv prin intermediul securității frontierelor externe și al acțiunilor subsecvente eficace întreprinse ca urmare a atacurilor. De asemenea, aceasta prezintă calea de urmat pentru îmbunătățirea asigurării respectării legii și a cooperării judiciare, precum și a utilizării tehnologiilor și a schimbului de informații relevante în întreaga UE, inclusiv pentru autoritățile care efectuează controale la frontierele externe. Punerea în aplicare și executarea sunt în continuare esențiale.

Prevenirea este esențială pentru combaterea terorismului. Eforturile UE în domeniul prevenirii radicalizării se bazează pe experiența solidă dobândită până în prezent, în sprijinul practicienilor din prima linie și al factorilor de decizie. La 24 noiembrie, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune privind integrarea și incluziunea 84 . În cadrul combaterii radicalizării, eforturile întreprinse pentru reunirea comunităților sunt esențiale. O societate mai favorabilă coeziunii și incluziunii poate ajuta la prevenirea răspândirii ideologiilor extremiste care pot conduce la terorism și extremism violent. Sprijinul acordat Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare include un contract suplimentar în valoare de 30 de milioane EUR semnat în ianuarie 2020 pentru următorii patru ani, în scopul furnizării de asistență practicienilor din teritoriu, precum și asistență suplimentară pentru sprijinirea factorilor de decizie și a cercetătorilor. Aceste instrumente și alte instrumente, precum Forumul UE pentru internet, vor permite Comisiei să abordeze acțiunile prioritare evidențiate în cadrul Orientărilor strategice pentru 2021 privind o abordare coordonată a UE pentru prevenirea radicalizării, elaborate împreună cu statele membre. Acestea sunt completate de acțiuni din cadrul Agendei privind combaterea terorismului pentru combaterea ideologiilor extremiste online, intensificarea eforturilor în cadrul penitenciarelor și reabilitare și reintegrare, inclusiv cu privire la luptătorii teroriști străini, precum și pentru consolidarea sprijinului acordat actorilor locali și construirea unor comunități mai reziliente.

Directiva privind combaterea terorismului 85 adoptată în martie 2017 este principalul instrument de justiție penală la nivelul UE pentru combaterea terorismului. Aceasta stabilește standarde minime pentru definirea infracțiunilor de terorism și legate de terorism și cu privire la sancțiuni, acordând în același timp victimelor terorismului dreptul la protecție, sprijin și asistență. La 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat un raport 86 de evaluare a măsurilor luate de statele membre pentru a se conforma directivei. Acesta concluzionează că transpunerea în dreptul intern a contribuit la consolidarea abordării terorismului și a drepturilor acordate victimelor terorismului de către justiția penală a statelor membre, dar că există în continuare deficiențe. De exemplu, nu toate statele membre incriminează, în cadrul dreptului intern al acestora, toate infracțiunile enumerate în directivă drept infracțiuni de terorism și nici nu adoptă toate dispozițiile privind incriminarea călătoriilor în scopuri de terorism și abordarea finanțării terorismului, precum și sprijinul acordat victimelor. Un raport de evaluare a directivei va fi adoptat ulterior, în 2021.

UE continuă să sprijine statele membre în ceea ce privește contracararea mijloacele de atac ale teroriștilor și punerea în aplicare a normelor. Regulamentul privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi adoptat în iunie 2019 87 va intra în vigoare la 1 februarie 2021. Pentru a ajuta autoritățile naționale și sectorul privat să pună în aplicare regulamentul, în iunie 2020, Comisia a publicat un set de orientări 88 . În plus, Comisia a instituit în iunie 2020 un program 89 de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului regulamentului.

În noiembrie 2019, Comisia a invitat statele membre să evalueze punerea în aplicare a planului de acțiune din 2017 pentru a îmbunătăți pregătirea împotriva riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) 90 . Concluzia generală a fost că majoritatea acțiunilor au fost puse în aplicare. La începutul anului 2020, Comisia, în cooperare cu experții de la nivel național, a stabilit o listă a substanțelor chimice de interes cu risc ridicat. Aceasta a reprezentat baza angajamentului încheiat cu producătorii de echipamente în vederea îmbunătățirii capacităților de detectare. Recent, Comisia a lansat un studiu privind fezabilitatea restricționării accesului la unele dintre aceste substanțe chimice. De asemenea, sunt în curs de desfășurare activități ca parte a mecanismului de protecție civilă al Uniunii și se discută cu statele membre despre capacități suplimentare de răspuns CBRN în domeniul decontaminării, detectării, supravegherii și monitorizării, precum și în domeniul stocării.

La 12 octombrie 2020, Consiliul a decis extinderea regimului de sancțiuni împotriva proliferării și utilizării armelor chimice cu un an 91 , permițând UE să impună măsuri restrictive persoanelor și entităților implicate în dezvoltarea și utilizarea armelor chimice. La 14 octombrie 2020, Consiliul a adoptat măsuri restrictive împotriva a șase persoane și împotriva unei entități implicate în tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, care a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din grupul „Noviciok” la 20 august 2020 în Rusia 92 .

Informațiile financiare sunt, de asemenea, esențiale pentru a permite identificarea rețelelor teroriste, deoarece teroriștii se bazează pe finanțare pentru călătorii, instruire și echipamente, iar eforturile de combatere a finanțării terorismului sunt esențiale pentru investigările privind combaterea terorismului. Problemele esențiale includ exploatarea instrumentelor și a informațiilor existente la potențialul maxim al acestora, punerea în aplicare corespunzătoare a standardelor convenite la nivel internațional și abordarea provocărilor aflate în continuă evoluție prezentate de tehnologiile emergente și platformele de comunicare socială 93 (a se vedea mai jos).

Rețeaua de transport a fost și continuă să fie o țintă a terorismului. Eforturile UE includ o abordare bazată pe evaluarea riscurilor pentru a proteja sectorul aviației 94 . Zonele de conflict prezintă un risc grav pentru aviația civilă, iar partajarea informațiilor și a evaluării riscurilor este esențială pentru reducerea riscurilor 95 . Sistemul UE de alertă și schimb de informații privind evaluarea riscurilor din zonele de conflict este recunoscut ca bună practică, iar în legislația UE au fost încorporate standarde internaționale privind schimbul de informații 96 . Pe baza experienței dobândite în domeniul aviației civile, Comisia a extins abordarea bazată pe evaluarea riscurilor și la alte moduri de transport. Punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind securitatea feroviară 97 este în plină desfășurare și beneficiază de expertiza Platformei UE pentru securitatea călătorilor din transportul feroviar, un grup de experți dedicat înființat de Comisie. În domeniul maritim, abordarea bazată pe evaluarea riscurilor este bine cunoscută și aplicată, iar Comisia colaborează cu statele membre și părțile interesate pentru a consolida securitatea pasagerilor. Acest lucru este inclus în Strategia UE în materie de securitate maritimă și în planul de acțiune aferent acesteia, revizuit în 2018, incluzând și o dimensiune de securitate și apărare. Acest lucru este prevăzut în ultimul raport de punere în aplicare, adoptat și publicat la 23 octombrie 2020 98 .

Europol oferă sprijin statelor membre în investigările legate de terorism, prin intermediul Centrului european de combatere a terorismului (ECTC). Solicitările statelor membre către ECTC pentru acordarea de sprijin operațional au continuat să crească, iar ECTC participă în prezent la aproape toate investigațiile majore privind combaterea terorismului. În cursul anului 2019, Europol a sprijinit în total 632 de operațiuni diferite în domeniul combaterii terorismului. De asemenea, investigatorii din statele membre apreciază tot mai mult această activitate, nivelul de satisfacție urcând de 8/10 în 2018 la 9,1/10 în 2019. ECTC a coordonat în total 18 zile de acțiune în 2019 99 .

De asemenea, Eurojust a sprijinit 116 investigații privind terorismul în 2019 și 2020. Activitatea actuală va conduce la o propunere legislativă privind schimburile legate de cazurile digitale de terorism transfrontalier pentru elaborarea Registrului de combatere a terorismului (CTR) lansat în 2019 100 , precum și pentru extinderea activității care vizează grupurile extremiste de dreapta și de stânga.

La 30 iulie 2020, Consiliul a efectuat cea mai recentă reînnoire a listei UE a persoanelor, a grupurilor și a entităților care fac obiectul unor măsuri restrictive care vizează combaterea terorismului. Cea mai recentă listă conține 14 persoane și 21 de entități. În aceeași zi, Consiliul a impus măsuri restrictive asupra unei persoane în cadrul regimului de sancțiuni pentru combaterea terorismului ISIL (Da'esh)/Al-Qaida. În prezent, există cinci persoane listate în mod autonom în cadrul acestui regim, care a fost reînnoit pentru un an la 19 octombrie 2020 101 .

Un element important al politicii de combatere a terorismului se referă la amenințările reprezentate de luptătorii teroriști străini (LTS) aflați în prezent în Siria și Irak. Respectând pe deplin responsabilitatea principală a statelor membre cu privire la aceste probleme, sprijinul și cooperarea la nivelul UE ajută statele membre să abordeze provocările comune: urmărirea penală a celor care au comis infracțiuni de terorism, prevenirea intrării nedetectate în spațiul Schengen, precum și reintegrarea și reabilitarea luptătorilor teroriști străini returnați. De exemplu, Comisia lucrează îndeaproape cu statele membre și principalele țări partenere pentru a se asigura că probele adunate de pe câmpul de luptă sunt partajate și utilizate în mod eficient în vederea identificării, a detectării la frontierele UE și a urmăririi penale. Memorandumul privind probele adunate de pe câmpul de luptă 102 publicat de Eurojust în 2020 arată că, deși există numeroase provocări în ceea ce privește obținerea acestor date și asigurarea faptului că acestea îndeplinesc criteriile pentru probe admisibile, acestea pot contribui la aducerea în fața justiției a suspecților de terorism.

De asemenea, Comisia facilitează dialogul cu statele membre și cu actorii din domeniul umanitar pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare și faptică asupra situației din taberele siriene din regiunea de nord-est în care se află membrii familiilor LTS din Europa. Este pus un accent deosebit pe situația copiilor din taberele siriene. De asemenea, Comisia ajută statele membre să partajeze experiențe cu privire la măsurile și mecanismele naționale pentru a gestiona mai bine reabilitarea și reintegrarea LTS care se întorc, precum și a copiilor. De asemenea, Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare efectuează vizite de studiu și oferă consiliere personalizată pentru a gestiona mai bine provocările prezentate de persoanele returnate condamnate, în special după eliberarea din penitenciar, precum și cu privire la rolul familiilor și al comunităților locale în eforturile de reintegrare.

Parteneriatele și cooperarea în materie de combatere a terorismului cu țările terțe și cu partenerii din vecinătatea UE sunt, de asemenea, esențiale pentru îmbunătățirea securității în interiorul UE și pentru o mai bună legătură între dimensiunea internă și dimensiunea externă a politicii în materie de securitate a UE. Consiliul a solicitat consolidarea în continuare a angajamentului extern al UE de combatere a terorismului 103 , cu accent pe Balcanii de Vest, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, Sahel, Cornul Africii și Asia. Această activitate este continuată prin utilizarea deplină a instrumentelor de acțiune externă, inclusiv a dialogurilor la nivel înalt privind combaterea terorismului și a rețelei de 17 experți în materie de combatere a terorismului/securitate 104 detașați în delegațiile UE, rețea care a continuat să ofere sprijin, facilitând cooperarea și promovând consolidarea capacităților. În prezent, este efectuată o reflecție cu privire la posibilitatea consolidării și a extinderii acestei rețele.

Planul de acțiune comun din 2018 privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest și acordurile bilaterale însoțitoare semnate în 2019 cu fiecare partener 105 plasează accentul pe o regiune de importanță esențială pentru obiectivele comune în materie de securitate și pentru protecția persoanelor care locuiesc în UE. În cadrul Forumului ministerial UE-Balcanii de Vest privind justiția și afacerile interne din 22 octombrie 2020, UE și partenerii din Balcanii de Vest și-au reafirmat angajamentul de a pune în aplicare obiectivele planului de acțiune comun și după 2020 106 . Cooperarea cu Balcanii de Vest include gestionarea întoarcerii în curs a LTS și a membrilor familiilor acestora, precum și o integrare suplimentară în activitățile de antiradicalizare. De asemenea, UE menține un angajament regulat privind combaterea terorismului cu Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia Centrală 107 . Activitatea desfășurată împreună cu Asia Centrală s-a concentrat pe combaterea amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Comitetul mixt de cooperare UE-Consiliul de Cooperare al Golfului s-a reunit la 25 iunie 2020 și a abordat aspecte precum contracararea radicalizării și combaterea finanțării terorismului și a spălării banilor, precum și securitatea cibernetică și cooperarea cu Europol. La sfârșitul anului 2019, UE a colaborat cu NATO cu privire la un prim audit asupra amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare în unul dintre statele din Golf. În ansamblu, la sfârșitul anului 2019, aproximativ 465 de milioane EUR au fost alocate proiectelor în curs de desfășurare privind combaterea terorismului și prevenirea extremismului violent în afara UE, aceasta reprezentând o creștere cu 15 % față de anul precedent.

De asemenea, UE a continuat să aprofundeze cooperarea cu Națiunile Unite în domeniul combaterii terorismului 108 , în special cu Biroul ONU pentru combaterea terorismului și cu Direcția Executivă pentru Combaterea Terorismului, inclusiv prin intermediul dialogurilor anuale la nivel înalt și, mai recent, prin intermediul participării active la săptămâna virtuală pentru combaterea terorismului organizată de ONU în vara anului 2020. De asemenea, Comisia a urmărit îndeaproape deliberările cu privire la o revizuire a definiției infracțiunilor de terorism în cadrul Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, încurajând alinierea strânsă la definițiile din dreptul UE. A continuat să existe o bună cooperare între NATO și UE în domeniul combaterii terorismului și a materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare, având loc schimburi de informații privind consolidarea capacităților pentru a evita duplicarea și a asigura complementaritatea.

2.Combaterea criminalității organizate

Criminalitatea organizată este în creștere, are un caracter din ce în ce mai transfrontalier și se mută în mediul online.

Europol, Evaluarea amenințării reprezentate de formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată (SOCTA 2017)

Acțiunile Comisiei au inclus combaterea drogurilor, a armelor de foc ilegale, a criminalității cu caracter financiar, a importului ilegal de bunuri culturale, a traficului de persoane și a infracțiunilor împotriva mediului, sprijinind autoritățile judiciare și de asigurare a respectării legii din statele membre, precum și partenerii din vecinătate. Cooperarea cu țări terțe, în special țările din vecinătate, precum Balcanii de Vest, precum și cu organizațiile internaționale, inclusiv Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate 109 , a fost, de asemenea, esențială 110 .

În 2019, Centrul Europol privind formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată a primit și a procesat aproape 55 000 de contribuții operaționale, ceea ce reprezintă o creștere cu 12 % față de 2018. În ceea ce privește numărul de operațiuni sprijinite, centrul a furnizat asistență țărilor în 726 de cazuri 111 . De asemenea, este crucială transpunerea completă, în toate statele membre, a cadrului legislativ al UE privind criminalitatea organizată 112 , care urmărește armonizarea legislației statelor membre cu privire la incriminarea infracțiunilor legate de participarea la o organizație criminală și care prevede sancțiuni pentru aceste infracțiuni. Comisia a lansat un studiu pentru a analiza modalitățile de îmbunătățire a acestei legislații. Măsuri suplimentare pentru intensificarea combaterii criminalității organizate în UE vor fi stabilite în comun în cadrul Agendei UE privind combaterea criminalității organizate, care va fi adoptată în primul trimestru al anului 2021.

Înghețarea și confiscarea veniturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni se numără printre cele mai eficace mijloace de combatere a criminalității organizate. Noul Centru european de combatere a criminalității economice și financiare (EFECC) înființat în iunie 2020 în cadrul Europol va spori sprijinul operațional oferit statelor membre și organismelor UE în domeniul criminalității financiare și al criminalității economice și va promova utilizarea sistematică a investigațiilor financiare. În sprijinul eforturilor UE privind identificarea, înghețarea și confiscarea mai eficace a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, Consiliul a adoptat concluzii în iunie 2020 privind îmbunătățirea investigațiilor financiare pentru combaterea formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate 113 . În 2021, Comisia va revizui legislația privind înghețarea și confiscarea veniturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni 114 , precum și birourile de recuperare a activelor 115 .

Combaterea criminalității organizate necesită garanții pentru a asigura faptul că activitatea de asigurare a respectării legii poate funcționa eficace în limite esențiale, precum în cazul protecției datelor cu caracter personal. Directiva din 2016 referitoare la asigurarea respectării legislației în materie de protecție a datelor privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal legate de infracțiuni 116  protejează dreptul fundamental la protecția datelor ori de câte ori datele cu caracter personal sunt utilizate de către autoritățile de asigurare a respectării legii în materie penală în scopuri de asigurare a respectării legii. De asemenea, aceasta garantează că datele cu caracter personal ale victimelor, ale martorilor și ale suspecților de infracțiuni sunt protejate în mod corespunzător și facilitează cooperarea transfrontalieră privind combaterea criminalității și a terorismului. Termenul-limită pentru transpunerea directivei privind asigurarea respectării legislației în materie de protecție a datelor a expirat la 6 mai 2018. Până în prezent, majoritatea statelor membre au adoptat legi care transpun directiva. Cu toate acestea, sunt încă în desfășurare anumite proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 117 . În prezent, Comisia evaluează conformitatea cu directiva a legislației de transpunere în dreptul intern.

Combaterea substanțelor stupefiante ilegale

În iulie 2020, Comisia a adoptat noua Agendă și noul Plan de acțiune ale UE în materie de droguri (2021-2025) 118 , în urma strategiilor actuale ale UE în materie de droguri 119 . Acestea stabilesc cadrul de politică și prioritățile de acțiune pentru următorii cinci ani. Agenda se axează în principal pe următoarele aspecte: (1) sporirea măsurilor de securitate împotriva traficului ilegal de substanțe stupefiante, de la grupurile de criminalitate organizată la gestionarea frontierelor externe și până la distribuția și producția ilegale; (2) intensificarea activității de prevenire, inclusiv sensibilizarea cu privire la efectele nocive pentru sănătate ale substanțelor stupefiante, în special legăturile dintre consumul de substanțe stupefiante, violență și alte forme de criminalitate; și (3) abordarea consecințelor negative asociate consumului de substanțe stupefiante, prin asigurarea accesului la tratament, reducerea riscurilor și a efectelor nocive, precum și o abordare echilibrată a problemei substanțelor stupefiante în penitenciare. La 30 noiembrie 2020, Comisia a adoptat și o evaluare a politicii UE privind precursorii drogurilor, care concluzionează că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a preveni accesul grupurilor de criminalitate organizată din UE la substanțele chimice de care au nevoie pentru a produce droguri sintetice ilegale 120 .

De asemenea, UE a finanțat proiecte concrete pentru intensificarea combaterii drogurilor, precum Forumul societății civile în materie de stupefiante. Raportul european din 2020 privind drogurile al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, publicat la 22 septembrie 2020 121 , arată tendințele recente ale consumului de substanțe stupefiante și ale pieței în UE, Turcia și Norvegia. Acesta arată o creștere a disponibilității cocainei, cantitățile confiscate atingând un nivel record de 181 de tone, dublarea cantităților de heroină confiscate, acestea atingând nivelul de 9,7 tone, precum și disponibilitatea ridicată a substanțelor stupefiante de înaltă puritate în UE. De asemenea, acesta examinează apariția unor noi opioide sintetice, care prezintă riscuri specifice pentru sănătate, și abordează provocările cauzate de pandemia de COVID-19. 

Activitatea de combatere a substanțelor stupefiante este continuată la mai multe niveluri diferite. Pachetul legislativ privind substanțele psihoactive noi (NPS) a fost adoptat în toamna anului 2017 122 și a intrat pe deplin în vigoare în noiembrie 2018. Cinci state membre fac încă obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 123 . A fost adoptat primul act delegat pentru definirea unei noi substanțe psihoactive (isotonitazen) ca drog 124 .

Pe plan internațional, UE a fost activă în cadrul Comisiei ONU privind stupefiantele 125 , în special cu privire la actualizarea clasificării substanțelor psihoactive noi 126 , precum și cu privire la reclasificarea canabisului și a substanțelor înrudite cu canabisul 127 . Două noi dialoguri cu China și Iran privind substanțele stupefiante au fost aprobate de către Consiliu 128 , iar Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie a avansat în ceea ce privește acordurile de lucru cu țări terțe 129 .

Combaterea criminalității cu caracter financiar

A fost adoptată o nouă legislație pentru intensificarea combaterii criminalității cu caracter financiar, precum și a spălării banilor. Directiva care facilitează utilizarea informațiilor financiare și de altă natură pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a anumitor infracțiuni a fost adoptată în 2019, aceasta acordă acces la registrele naționale centralizate de conturi bancare autorităților de asigurare a respectării legii și birourilor de recuperare a activelor în scopul combaterii infracțiunilor grave. De asemenea, directiva vizează îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile de asigurare a respectării legii și unitățile de informații financiare (UIF), precum și facilitarea schimbului de informații între UIF. În iunie 2020, Comisia a publicat un raport privind „Recuperarea și confiscarea activelor: asigurarea faptului că nu este rentabil să se săvârșească infracțiuni” 130 . Acesta a indicat potențialul de îmbunătățire a armonizări regimurilor 131 de recuperare a activelor pentru a moderniza legislația UE privind recuperarea activelor și pentru a consolida capacitățile autorităților naționale în ceea ce privește combaterea criminalității organizate. A fost lansată o analiză suplimentară a recuperării activelor prin intermediul unui studiu extern. Regulamentul privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare 132 va intra în vigoare la 19 decembrie 2020 și va spori considerabil cooperarea dintre statele membre.

În mai 2020, Comisia a adoptat un plan de acțiune pentru o politică cuprinzătoare a Uniunii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului 133 , pentru a consolida cadrul UE. La 5 noiembrie, Consiliul a adoptat concluzii privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului 134 , solicitând în special Comisiei să adopte un set unic de norme, să înființeze un organism independent de supraveghere și să coordoneze unitățile de informații financiare. În conformitate cu concluziile Consiliului privind îmbunătățirea investigațiilor financiare 135 , Comisia evaluează, de asemenea, necesitatea interconectării registrelor de conturi bancare centralizate, ceea ce ar accelera în mod semnificativ accesul la informațiile aferente conturilor bancare pentru unitățile de informații financiare și autoritățile de asigurare a respectării legii. În paralel, se depun în continuare eforturi pentru a se asigura punerea în aplicare eficace a celor mai recente standarde ale UE de către statele membre. Normele din cadrul celei de a cincea Directive privind combaterea spălării banilor urmăresc să asigure un nivel sporit de transparență a structurilor de proprietate corporativă. Termenul-limită pentru transpunere a expirat la 1 ianuarie 2020, iar Comisia a lansat acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 16 state membre 136 . O altă măsură importantă este noul Regulament privind controlul numerarului 137 adoptat în octombrie 2018 și aplicabil începând cu 3 iunie 2021. Acesta va îmbunătăți sistemul existent de control al numerarului care intră sau iese din UE, iar dispozițiile de punere în aplicare sunt în curs de pregătire.

Pe plan extern, se depun în continuare eforturi pentru a sprijini țările partenere în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În acest context, SEAE și delegațiile UE joacă un rol esențial în promovarea și sprijinirea angajamentului politic față de țările terțe și organizațiile internaționale, precum Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).

Pentru a completa această activitate, Comisia a lansat un instrument la nivel mondial pentru a oferi sprijin țărilor partenere din afara UE în scopul instituirii unor cadre de finanțare eficace pentru combaterea spălării banilor/a terorismului, în conformitate cu standardele internaționale. Acțiunea în valoare de 20 de milioane EUR vizează, de asemenea, încurajarea cooperării între actorii din sectorul financiar și din sectorul judiciar la nivel național, regional și internațional.

Combaterea corupției

Corupția reprezintă o infracțiune în sine și un factor esențial de facilitare a criminalității organizate. Prevenirea și combaterea corupției vor face obiectul monitorizării și evaluării periodice a cadrului juridic al statelor membre în temeiul mecanismului nou-instituit privind statul de drept 138 . Primul raport la nivelul întregii UE privind statul de drept a fost adoptat la 30 septembrie 2020 139 . Acesta a arătat că numeroase state membre au standarde înalte în ceea ce privește statul de drept, dar există în continuare provocări semnificative. Raportul vizează toate statele membre, fiind efectuate evaluări anuale obiective și factuale, cu scopul de a dezvolta în mai mare măsură conștientizarea și înțelegerea evoluțiilor din fiecare stat membru pe măsură ce acestea se produc, pentru a putea identifica riscurile, a elabora posibile soluții și a acorda sprijin specific într-o etapă timpurie. Parchetul European (EPPO) va aborda infracțiunile săvârșite împotriva bugetului UE, în această etapă în cele 22 de țări participante din UE. Acesta va dispune de competența de a investiga, de a urmări penal și de a aduce în fața justiției persoanele responsabile de infracțiuni săvârșite împotriva bugetului UE, precum frauda, corupția sau frauda transfrontalieră gravă în domeniul TVA. EPPO ar trebui să devină operațional în primul trimestru al anului 2021 140 .

În prezent, Comisia evaluează transpunerea în dreptul intern a normelor stabilite în Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal 141 și a introdus proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au notificat o transpunere deplină 142 . În 2021, Comisia va adopta un raport care va evalua măsura în care statele membre au luat măsurile necesare pentru a se conforma directivei.

Combaterea traficului de bunuri culturale

Obiectivul principal al Regulamentului privind introducerea și importul bunurilor culturale 143 , adoptat în iunie 2019, este de a opri importurile în Uniune de bunuri culturale exportate ilegal din țara de origine a acestora. Pentru a asigura punerea în aplicare corectă a acestuia, Comisia pregătește adoptarea dispozițiilor de punere în aplicare, inclusiv cu privire la un sistem electronic centralizat pentru importul bunurilor culturale, care va permite stocarea și schimbul de informații între statele membre, precum și formalitățile de import necesare 144 . O normă generală privind interdicția va intra în vigoare până la sfârșitul anului 2020, oferind autorităților vamale din statele membre mijloacele legale pentru a controla și a lua măsuri cu privire la transporturile care pot conține bunuri culturale exportate ilegal din țara de origine a acestora.

Combaterea traficului ilegal de arme de foc

La 24 iulie 2020, Comisia a publicat un nou plan de acțiune al UE privind traficul de arme de foc (2020-2025) 145 . În cadrul unei conferințe ministeriale la nivel înalt a ministerelor afacerilor externe și afacerilor interne din UE și din Balcanii de Vest, care a avut loc la 31 ianuarie 2020, a fost subliniată necesitatea unor acțiuni suplimentare pentru combaterea traficului ilegal de arme de foc. Planul de acțiune include măsuri specifice pentru a îmbunătăți controlul legal al armelor de foc, cunoștințele privind amenințarea reprezentată de armele de foc, cooperarea între autoritățile de asigurare a respectării legii și cooperarea internațională, cu accent pe Europa de Sud-Est. Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că Directiva privind controlul achiziționării și deținerii de arme, adoptată în mai 2017 146 , este transpusă pe deplin de către statele membre. Cu toate acestea, 10 state membre încă nu au notificat transpunerea integrală a directivei 147 și o mare majoritate a statelor membre nu au transpus legislația subsecventă de punere în aplicare. În consecință, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 148 . De asemenea, Comisia evaluează în detaliu măsurile de transpunere notificate, iar în prima jumătate a anului 2021, va raporta cu privire la punerea în aplicare a directivei. De asemenea, Comisia a început să evalueze posibila modernizare a cadrului juridic referitor la măsurile privind importurile, exporturile și tranzitul pentru armele de foc 149 .

Combaterea traficului de persoane

Strategia privind uniunea securității a evidențiat necesitatea dezvoltării unei noi abordări strategice în vederea eradicării traficului de persoane în contextul Agendei privind combaterea criminalității organizate. În plus, conform prevederilor articolului 20 din Directiva privind combaterea traficului de persoane 150 , Comisia a publicat în octombrie 2020 al treilea raport referitor la progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane 151 .

Aceasta arată progrese în ceea ce privește cooperarea transnațională, asigurarea respectării legii la nivel transfrontalier și acțiunile operaționale judiciare; stabilirea mecanismelor de sesizare la nivel național și transnațional pentru victime și dezvoltarea bazei de cunoștințe privind traficul de persoane. Statele membre utilizează din ce în ce mai mult agențiile UE pentru a face schimb de informații, precum și pentru a desfășura acțiuni comune și a utiliza echipe comune de anchetă pentru combaterea traficul de persoane atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia 152 . Cooperarea operativă a produs rezultate tangibile, în special în cadrul platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale: în 2019, această activitate a avut ca rezultat 825 de arestări, identificarea a 8 824 de suspecți și a 1 307 potențiale victime, inclusiv identificarea a 69 de copii. Au fost identificate sau desființate 94 de grupuri de criminalitate organizată implicate în aceste infracțiuni și au fost înghețate active în valoare de 1,5 milioane EUR în conturi bancare, întreprinderi și domenii de internet. Cu ocazia Zilei Europene a Luptei împotriva Traficului de Persoane din 18 octombrie 2020, Comisia a publicat un studiu privind costurile traficului de persoane și un alt studiu privind mecanismele de sesizare la nivel național și transnațional 153 .

Introducerea ilegală de migranți

Centrul european privind introducerea ilegală de migranți a raportat o creștere continuă a activităților de introducere ilegală de migranți, în special în Balcanii de Vest și în țările vecine, precum și în cadrul deplasărilor secundare pe teritoriul UE. În 2019, Europol a contribuit la identificarea a 14 218 suspecți care desfășurau activități legate de traficul de migranți 154 . În mai 2020, Eurojust a lansat un grup tematic pentru procurori privind introducerea ilegală de migranți, centru important pentru a pune periodic în legătură actorii esențiali din domeniul judiciar la nivel național în statele membre ale UE și pentru a sprijini răspunsul operativ comun al acestora 155 .

Combaterea infracțiunilor împotriva mediului

Reprezintă infracțiuni împotriva mediului acele acțiuni care încalcă legislația în materie de mediu și provoacă sau pot provoca daune sau riscuri semnificative mediului și sănătății umane 156 . Printre cele mai importante domenii ale infracțiunilor împotriva mediului, se numără emisia sau deversarea ilegală de substanțe în aer, apă sau sol, comerțul ilegal cu specii sălbatice de faună și floră, comerțul ilegal cu substanțe care diminuează stratul de ozon și transferurile ilegale de deșeuri sau eliminarea ilegală a acestora. Recenta evaluare a Directivei privind infracțiunile împotriva mediului 157 a arătat că progresele realizate cu privire la dezvoltarea unui cadru european nu s-au materializat prin efecte semnificative în teritoriu, inclusiv în ceea ce privește o mai bună cooperare transfrontalieră și condiții de concurență mai echitabile în materie de sancțiuni la nivelul statelor membre. În special, aceasta nu a condus la creșterea numărului de condamnări și nici la impunerea unor sancțiuni mai disuasive în statele membre. Prin urmare, a fost decisă revizuirea directivei până la sfârșitul anului 2021.

În perioada 29-30 octombrie 2019, Eurojust a organizat împreună cu Rețeaua Europeană a Procurorilor pentru Mediu (ENPE) conferința „Colaborare și cooperare internațională privind combaterea infracțiunilor împotriva mediului”, pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a promova cooperarea transfrontalieră între procurori și alți practicanți din interiorul și din afara UE cu privire la infracțiunile împotriva mediului.

Planul de acțiune în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră, adoptat în 2016, este în curs de evaluare. Una dintre acțiunile specifice este un proiect care se desfășoară până în ianuarie 2021 și vizează traficul cu specii sălbatice de faună și floră în interiorul și pe teritoriul UE, prin utilizarea internetului și a serviciilor de livrare a coletelor, cu scopul de a perturba și a desființa rețelele care săvârșesc infracțiunea de trafic cu specii sălbatice de faună și floră prevalându-se de criminalitatea informatică 158 .

V.UN ECOSISTEM EUROPEAN SOLID ÎN MATERIE DE SECURITATE

Pentru crearea unei uniuni a securității autentice și eficace, toate părțile societății trebuie să își aducă aportul. Guvernele, autoritățile de asigurare a respectării legii, sectorul privat, învățământul și cetățenii înșiși trebuie să fie implicați, echipați și corespunzător conectați pentru a consolida nivelul de pregătire și de reziliență al tuturor, în special al celor mai vulnerabili, victime și martori.

1.Cooperare și schimb de informații

Facilitarea bunei cooperări între părțile cu responsabilități în materie de securitate este una dintre cele mai importante contribuții pe care UE le poate aduce la eforturile de protejare a cetățenilor. Cooperarea și schimbul de informații sunt instrumente puternice de combatere a criminalității și a terorismului, de combatere a amenințărilor, precum cele la adresa securității cibernetice, și de aplicare a justiției. O serie de instrumente au fost instituite pentru a sprijini schimbul de informații între autoritățile de asigurare a respectării legii și autoritățile judiciare.

În prezent, Comisia adoptă un mandat revizuit pentru Europol 159  pentru a aduce o serie de îmbunătățiri specifice activității sale. Acesta va permite Europol să abordeze mai bine caracterul evolutiv al infracțiunilor săvârșite prin intermediul internetului, precum și infracțiunile cu caracter financiar. Acesta va consolida cooperarea cu sectorul privat și va alinia dispozițiile privind protecția datelor la normele UE existente.

Europol și alte agenții ale UE, precum Frontex, CEPOL și Eurojust, cu sprijinul Comisiei, au continuat să dezvolte ciclul de politici ale UE privind criminalitatea organizată gravă și internațională, „Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale” ( EMPACT ) 160 . Cooperarea în cadrul EMPACT s-a dovedit în continuare un instrument eficace de combatere a criminalității organizate în întreaga Europă, de exemplu, în timpul „Zilelor de acțiune comună” din septembrie, octombrie și noiembrie 2020 161 . Aceasta este o demonstrație clară a valorii cooperării. De asemenea, aceasta a susținut obiective mai puțin cuantificabile: o imagine mai bună a informațiilor, formare și consolidarea capacităților, prevenire, cooperare cu partenerii din afara UE și combaterea criminalității în mediul online 162 . Evaluarea independentă a ciclului de politici ale UE 2018-2021/EMPACT din 2020 163 a concluzionat că acesta se dovedește din ce în ce mai relevant și mai eficace cu privire la combaterea celor mai presante amenințări reprezentate de organizațiile criminale. Valoarea adăugată constă în furnizarea unei platforme de cooperare care să le permită statelor membre să obțină rezultate mai bune în ceea ce privește combaterea formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate decât dacă ar fi abordat aceste aspecte pe cont propriu. De asemenea, evaluarea a evidențiat oportunitățile și a formulat recomandări pentru dezvoltarea în continuare a acestui instrument de cooperare foarte util pentru următorul ciclu 2022-2025.

În 2021, Comisia va lansa o inițiativă pentru un cod UE de cooperare polițienească, pentru a raționaliza, a consolida, a dezvolta, a moderniza și a facilita cooperarea în materie de asigurare a respectării legii între agențiile naționale relevante. Acesta va reprezenta un sprijin major pentru statele membre în ceea ce privește combaterea criminalității grave și organizate și a terorismului.

De asemenea, este necesară cooperarea între poliție și alte autorități esențiale de asigurare a respectării legii, precum și cu agenții cum ar fi autoritățile vamale. Autoritățile vamale din UE dețin un rol fundamental în asigurarea securității frontierelor externe și a lanțului de aprovizionare și contribuie astfel la securitatea internă a Uniunii Europene. Amenințări noi și în continuă evoluție vizează principalele legături dintre autoritățile vamale și autoritățile de asigurare a respectării legii, subliniind în special valoarea „detectării/prevenirii” aferentă controalelor vamale și rolul principal al autorităților vamale în ceea ce privește mărfurile. Comisia sprijină și încurajează cooperarea dintre autoritățile vamale și Europol 164 , cu un impact direct asupra acțiunilor din domenii precum armele de foc, infracțiunile împotriva mediului, finanțarea organizațiilor criminale și securitatea cibernetică. Autoritățile vamale participă la mai multe acțiuni conduse de Europol împotriva criminalității organizate grave și internaționale 165 , precum și la cursuri de formare oferite de CEPOL. Aceste activități contribuie la promovarea și dezvoltarea în continuare a cooperării între agenții și la consolidarea interacțiunii dintre actorii esențiali.

Sistemele de informații solide și eficiente sunt indispensabile pentru un schimb mai bun de informații între autoritățile judiciare și de asigurare a respectării legii din întreaga UE. Sistemul de informații Schengen (SIS) a fost, de asemenea, consolidat prin norme actualizate care abordează eventualele lacune, stabilindu-se categorii suplimentare de semnalări, extinzându-se lista de obiecte pentru care pot fi introduse alerte și permițându-se introducerea de noi tipuri de date 166 . Noile norme au intrat în vigoare la 28 decembrie 2018 și ar trebui să fie complet operaționale până în decembrie 2021 167 .

În mod similar, în 2019, Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) a fost completat de un sistem suplimentar care permite un schimb eficient de informații privind cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe condamnați în UE (ECRIS-TCN). Lucrările privind dezvoltarea tehnică și punerea în aplicare a acestui nou sistem centralizat sunt în desfășurare, iar intrarea sa în vigoare este prevăzută pentru 2023.

La 24 iulie 2020, Comisia a adoptat Raportul de revizuire a Directivei privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) 168 , care analizează primii doi ani de aplicare a Directivei PNR 169 . Acesta arată că dezvoltarea sistemului PNR la nivelul UE este în plină desfășurare. Utilizarea datelor PNR este esențială în combaterea terorismului, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate și a dat deja rezultate tangibile. Un singur stat membru nu a notificat încă Comisiei transpunerea integrală 170 . La 3 decembrie 2020, Comisia a transmis un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligației de a notifica transpunerea integrală a directivei.

La 9 septembrie 2020, Comisia a publicat evaluarea Directivei privind informațiile prealabile referitoare la pasageri din 2004 171 . Evaluarea evidențiază o serie de deficiențe și inconsecvențe, care vor fi luate în considerare în cadrul viitoarei revizuiri a cadrului legislativ actual. Un alt instrument esențial aflat în curs de examinare este reprezentat de Deciziile Prüm 172 , care trebuie analizate având în vedere evoluțiile operaționale, tehnologice, criminalistice și în materie de protecție a datelor.

De asemenea, cooperarea trebuie să depășească granițele UE pentru a colabora cu principalele țări terțe în ceea ce privește combaterea terorismului și a criminalității organizate. La 13 mai 2020, Consiliul a autorizat deschiderea negocierilor cu Noua Zeelandă privind schimbul de date cu caracter personal între Europol și Noua Zeelandă. Negocierile cu Turcia sunt în desfășurare, însă nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește negocierile cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia, privind schimbul de date cu caracter personal pentru combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului. În plus, la 19 noiembrie 2020, Comisia a adoptat o recomandare de decizie a Consiliului de autorizare a deschiderii negocierilor pentru încheierea unui acord între Uniunea Europeană și 10 țări terțe privind cooperarea dintre Eurojust și țările terțe respective în ceea ce privește schimbul de date cu caracter personal 173 .

În ceea ce privește cooperarea internațională privind schimbul de date PNR în scopul combaterii terorismului și a criminalității grave, Consiliul a autorizat deschiderea negocierilor cu Japonia în vederea semnării unui acord privind PNR 174 . Între timp, evaluările comune ale acordurilor existente UE-SUA și UE-Australia sunt în curs de finalizare. De asemenea, Comisia a lansat un proces de revizuire a abordării sale generale actuale privind transferurile de date PNR către țări terțe 175 .

De asemenea, Comisia colaborează cu ONU pentru a spori capacitatea țărilor partenere de a preveni, a detecta, a investiga și a urmări penal infracțiunile de terorism și alte infracțiuni grave, prin colectarea și analizarea datelor pasagerilor, atât API, cât și PNR.

Comisia s-a angajat în procesul de facilitare a transferurilor de date PNR în conformitate cu cerințele juridice ale UE în cadrul noilor standarde PNR 176 adoptate de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) 177 . La 23 iunie 2020, Consiliul OACI a adoptat noile standarde și practici recomandate (SARP) privind PNR 178 , iar părțile contractante trebuie să informeze OACI până la 30 ianuarie 2021 cu privire la orice diferențe dintre practicile naționale de reglementare ale acestora și noile SARP privind PNR.

2. Contribuția unor frontiere externe solide

Gestionarea modernă și eficientă a frontierelor externe este esențială pentru a asigura securitatea cetățenilor UE. Implicarea tuturor actorilor relevanți pentru a valorifica la maximum securitatea la frontieră și pentru a le oferi instrumente adecvate poate avea un impact real asupra prevenirii criminalității transfrontaliere și a terorismului. Noul Pact privind migrația și azilul 179 a subliniat, de asemenea, necesitatea unei gestionări solide și echitabile a frontierelor externe, inclusiv a controalelor privind identitatea, sănătatea și securitatea. Acesta face parte din abordarea cuprinzătoare, arătând modul în care politica în materie de migrație, azil, integrare și gestionare a frontierelor depinde de progresele înregistrate pe toate fronturile.

Noul pact a subliniat faptul că un spațiu Schengen eficace este indispensabil pentru politica în domeniul migrației și are, de asemenea, implicații profunde în materie de securitate. Acest aspect a fost discutat în cadrul primului Forum Schengen care a avut loc la 30 noiembrie 2020. Reprezentanții statelor membre și ai Parlamentului European au fost de acord cu privire la importanța unui spațiu Schengen eficace, care să aducă beneficii cetățenilor în ceea ce privește libera circulație și, de asemenea, securitatea. Acest proces va contribui la o nouă Strategie Schengen care urmează să fie prezentată în 2021. Mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen este un instrument esențial pentru asigurarea încrederii reciproce și pentru garantarea unei puneri în aplicare mai bune și coerente a acquis-ului Schengen, inclusiv a implicațiilor acestuia în materie de securitate. Aceasta a fost o temă importantă a raportului adoptat la 25 noiembrie 180 , care prezintă situația actuală a punerii în aplicare a acquis-ului Schengen și care face bilanțul funcționării mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.

Regulamentele privind interoperabilitatea 181 sunt concepute pentru a face sistemele de informații existente și noi sau modernizate ale UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației să conlucreze într-un mod mai inteligent și mai eficient. Interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE va îmbunătăți eficacitatea și eficiența controalelor la frontierele externe, va contribui la prevenirea imigrației neregulamentare și, de asemenea, la un nivel ridicat de securitate. Aceasta va oferi un instrument suplimentar valoros autorităților de asigurare a respectării legii și autorităților de frontieră 182 . Statele membre, țările asociate spațiului Schengen și agențiile relevante ale Uniunii (eu-LISA, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Europol) trebuie să fie pregătite, iar Comisia monitorizează pregătirile și disponibilitatea pentru a se asigura că punerea în aplicare deplină este realizată până la sfârșitul anului 2023.

La 8 decembrie 2020, colegiuitorii au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea de actualizare a Sistemului de informații privind vizele 183 .

Cu toate acestea, o serie de acte legislative esențiale nu au fost încă adoptate. Parlamentul European trebuie să își finalizeze disponibilitatea de a colabora cu Consiliul cu privire la modificările 184 referitoare la Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 185 .

Legăturile dintre sistemele informatice relevante pentru analiza riscurilor în materie de securitate sunt esențiale pentru consolidarea securității noastre. Consolidarea cooperării dintre autoritățile vamale și autoritățile de gestionare a frontierelor și a sinergiilor dintre sistemele de informații ale acestora în conformitate cu sistemele relevante de control și echilibru, inclusiv protecția datelor cu caracter personal și a legislației privind protecția vieții private, reprezintă o prioritate a Planului de acțiune din 28 septembrie 2020 privind trecerea uniunii vamale la o etapă superioară 186 . O evaluare preliminară efectuată de Comisie împreună cu experți din domeniul polițienesc și vamal din statele membre recomandă în special o legătură între Sistemul de informații Schengen (SIS) și datele Europol și Sistemul de control al importurilor în domeniul vamal (ICS2) 187 . Va fi lansat un studiu de fezabilitate.

Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european 188  a intrat în vigoare în decembrie 2019 și reprezintă o revizuire majoră a capacităților și a instrumentelor UE de consolidare a frontierelor externe ale UE. Acest lucru va permite consolidarea semnificativă a contribuției frontierelor la securitate. Noul mandat consolidează capacitatea Frontex de a sprijini statele membre în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe și a returnărilor și extinde posibilitățile de cooperare cu țările terțe. Se depun eforturi pentru a se asigura disponibilitatea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european pentru prima sa desfășurare de la 1 ianuarie 2021.

În iunie 2019, UE a introdus standarde de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate, pentru a facilita libera circulație a cetățenilor UE și, în același timp, pentru a reduce fraudele de identitate 189 . Începând din august 2021, statele membre trebuie să înceapă eliberarea cărților de identitate și a documentelor de ședere cu noi standarde de securitate. Majoritatea acestora se află în proces de aliniere a modelelor lor de documente la cerințele regulamentului.

3. Consolidarea cercetării și a inovării în domeniul securității

Cercetarea în domeniul securității și promovarea inovării stau la baza unui răspuns coordonat al UE la provocări complexe și permit măsuri concrete de atenuare a riscurilor. Uniunea securității este unul dintre cele patru domenii de interes din cadrul programului de lucru 2018-2020 pentru Orizont 2020 190 , care reprezintă 50 % din finanțarea publică globală pentru cercetarea în domeniul securității în UE. Cererile de propuneri din 2019 pentru cercetarea în materie de securitate din cadrul Orizont 2020 au condus la selectarea a 42 de proiecte care urmează să primească din partea Uniunii finanțare în valoare totală de 253 de milioane EUR. Activitățile vor include protejarea infrastructurii, creșterea rezilienței în fața dezastrelor, combaterea criminalității și a terorismului, securizarea frontierelor externe, precum și îmbunătățirea securității digitale. Bugetul indicativ disponibil pentru proiecte în 2020 este de 265 de milioane EUR. Acesta include o cerere de propuneri în valoare de 20 de milioane EUR privind inteligența artificială, care va sprijini agențiile europene de asigurare a respectării legii să extindă capacitățile IA, să elimine lacunele în materie de competențe în domeniul IA și să stimuleze cooperarea. Lucrările în curs de pregătire din noul program-cadru de cercetare Orizont Europa vor sprijini punerea în aplicare a Strategiei UE privind uniunea securității, precum și a aspectelor legate de gestionarea frontierelor și de securitate ale noului Pact privind migrația și azilul, ale politicilor UE în materie de reducere a riscurilor de dezastre și ale Strategiei UE în materie de securitate maritimă 191 .

De asemenea, cercetarea în domeniul securității finanțată de UE s-a dovedit eficace în ceea ce privește promovarea cooperării și sprijinirea practicienilor din domeniul securității în timpul pandemiei de COVID-19 192 . Sprijinul include instrumente pentru a evalua și a investiga în comun riscurile și amenințările epidemiologice și infracționale.

Pentru a asigura adoptarea proiectelor inovatoare, agențiile UE trebuie să fie integrate în actualul mediu de cercetare și inovare în materie de securitate. În urma Consiliului Justiție și Afaceri Interne din octombrie 2019, agențiile UE și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei instituie centrul de inovare al UE pentru securitate internă, pe baza mandatelor juridice existente ale acestora, pentru a servi drept rețea de cooperare a laboratoarelor de inovare ale acestora. Centrul va fi un mecanism de coordonare pentru a sprijini entitățile participante în ceea ce privește schimbul de informații și de cunoștințe, instituirea de proiecte comune și diseminarea constatărilor și a soluțiilor tehnologice elaborate care sunt relevante pentru securitatea internă 193 .

Centru european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare reprezintă răspunsul Europei pentru a sprijini inovarea și politica industrială în materie de securitate cibernetică. Scopul acestora este de a consolida capacitățile europene în materie de securitate cibernetică, de a proteja economia și societatea noastră de atacurile cibernetice, de a menține excelența în cercetare și de a consolida competitivitatea UE. Trilogurile sunt în curs de desfășurare.

4. Competențe și sensibilizare

Conștientizarea problemelor de securitate și dobândirea competențelor necesare pentru a face față eventualelor amenințări sunt esențiale pentru crearea unei societăți mai reziliente, în care întreprinderile, administrațiile și persoanele fizice să fie mai bine pregătite. De asemenea, este important ca victimele să aibă acces la propriile lor drepturi.

Profesioniști în domeniul asigurării respectării legii și al justiției

Restricțiile legate de COVID-19 au afectat puternic CEPOL, care a fost obligat să anuleze toate activitățile rezidențiale planificate, începând din martie 2020. Aceste circumstanțe speciale au generat și o cerere tot mai mare de servicii online; în primele patru luni ale anului, agenția a înregistrat o creștere cu 30 % a activităților virtuale și cu 100 % a numărului de utilizatori online. Printre domeniile prioritare de formare pentru perioada 2019-2021 194 , se numără combaterea imigrației neregulamentare, a terorismului, a traficului de persoane și a criminalității informatice, precum și a abuzului sexual asupra copiilor. În prezent, Comisia pregătește evaluarea CEPOL, care urmează să fie finalizată până în iulie 2021. 

Publicul larg

Campania #SaferInternet4EU a fost lansată cu ocazia Zilei pentru un internet mai sigur în 2018. Activitățile au ajuns la aproape 63 de milioane de persoane din UE în ultimii doi ani și au inclus premii, sprijin pentru profesori și igienă cibernetică. Rețeaua centrelor pentru un internet mai sigur a furnizat peste 1 800 de resurse noi care acoperă subiecte precum știrile false, hărțuirea pe internet, preocupările legate de protecția vieții private, manipularea psihologică și igiena cibernetică.

Octombrie 2020 a marcat cea de-a opta lună europeană a securității cibernetice, promovând securitatea online în UE. Campania din acest an a fost concepută pentru a aborda problemele de securitate legate de digitalizarea vieții de zi cu zi, accelerată de pandemia de COVID-19. Încurajând oamenii să gândească înainte de a face clic, campania „Think Before U Click” a evidențiat diferite teme legate de securitatea cibernetică pentru a-i ajuta pe utilizatori să identifice amenințările cibernetice și să fie pregătiți în cazul în care se confruntă cu așa ceva. Provocarea europeană în materie de securitate cibernetică din 2021 de la Praga este în curs de pregătire.

Un instrument esențial pentru a ajuta victimele criminalității informatice este „No More Ransom” 195 , un registru gratuit de instrumente de decriptare care ajută victimele să riposteze fără a-i plăti pe hackeri. Cu sprijinul Centrului Europol de combatere a criminalității informatice, acesta și-a sărbătorit cea de a patra aniversare în iulie 2020 și, de la lansare, a înregistrat peste 4,2 milioane de vizitatori din 188 de țări, oprind cereri de răscumpărare cu o valoare estimată la 632 de milioane USD să ajungă în buzunarele infractorilor. 

La 1 iulie 2020, Comisia a prezentat Agenda pentru competențe în Europa 196 în vederea unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței. Aceasta stabilește obiective cantitative ambițioase pentru îmbunătățirea competențelor existente și a formării în domeniul noilor competențe care urmează să fie realizate în următorii 5 ani. Agenda prevede acțiuni dedicate creșterii numărului de absolvenți în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, artelor și matematicii, necesare în domenii de vârf, precum securitatea cibernetică. La 10 noiembrie 2020, Comisia a lansat Pactul pentru competențe în cadrul celei de-a cincea ediții a  Săptămânii europene a competențelor profesionale din 2020 . Acesta promovează acțiuni comune pentru a maximiza impactul investițiilor în îmbunătățirea competențelor existente și în formarea de noi competențe. Împreună cu pactul, primele parteneriate europene pentru competențe au fost anunțate în trei domenii: industria automobilelor, industria microelectronică, industria aerospațială și de apărare.

La 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat un set de strategii politice care vor avea un impact important asupra dezvoltării capacităților UE pe termen lung în materie de securitate. Planul de acțiune pentru educația digitală pentru perioada 2021-2027 197 va conduce la crearea unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță, cu competențe sporite pentru transformarea digitală 198 . O comunicare privind Spațiul european al educației până în 2025 199 a fost adoptată în aceeași zi, cu un accent deosebit pe competențele de bază și pe cele digitale. O comunicare privind un nou Spațiu european de cercetare și inovare 200 trasează calea pentru îmbunătățirea mediului de cercetare și inovare din Europa și pentru accelerarea tranziției UE către poziția de lider în domeniul digital, precum și pentru combaterea violenței de gen, sub toate formele sale, în cadrul organizațiilor de cercetare și inovare.

Programul Erasmus+ contribuie, de asemenea, la combaterea radicalizării prin intermediul proiectelor de combatere a radicalizării, a extremismului violent, a excluziunii sociale, a dezinformării și a știrilor false 201 . Un exemplu în acest sens este proiectul de prevenire a radicalizării în penitenciare, care vizează consolidarea competențelor personalului din prima linie de a identifica, a raporta și a interpreta semnalele radicalizării și de a răspunde în mod adecvat 202 . Proiectul „No Hate Bootcamp” a ajutat lucrătorii de tineret să devină „ambasadori ai combaterii discursurilor de incitare la ură” în comunitățile locale ale acestora.

Comisia însăși încearcă să implice publicul în reflecții privind politica de securitate a UE. Acțiunile la nivelul UE au devenit mai vizibile și mai accesibile pentru cetățeni prin intermediul noului site web privind Strategia UE în materie de securitate 203 . Au fost lansate mai multe consultări publice, care oferă cetățenilor posibilitatea de a influența în mod direct elaborarea politicilor.

Toate victimele infracțiunilor au dreptul la sprijin și protecție, dar victimele celor mai grave infracțiuni, precum terorismul sau exploatarea sexuală a copiilor, necesită o atenție deosebită. La 24 iunie 2020, Comisia a adoptat prima sa Strategie a UE privind drepturile victimelor (2020-2025) 204 . Aceasta se adresează victimelor tuturor infracțiunilor, dar acordă o atenție deosebită persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv victimelor terorismului, copiilor victime ale exploatării sexuale și victimelor traficului de persoane. La 22 septembrie 2020, Comisia a organizat o conferință la nivel înalt privind drepturile victimelor, în cadrul căreia a inaugurat Platforma drepturilor victimelor, pentru a promova o abordare mai orizontală a drepturilor victimelor 205 . De asemenea, Comisia a numit primul său coordonator pentru drepturile victimelor, pentru a sprijini coerența și eficacitatea politicii privind drepturile victimelor.

În ceea ce privește victimele terorismului, în ianuarie 2020 a fost înființat Centrul de expertiză al UE pentru victimele terorismului, pentru a oferi expertiză, orientare și sprijin autorităților naționale și organizațiilor de sprijinire a victimelor. Acesta promovează schimbul de bune practici și de expertiză între practicieni și specialiști la nivel transfrontalier. Acesta nu este conceput pentru a oferi ajutor direct anumitor victime ale terorismului, ci pentru a sprijini structurile naționale în furnizarea de asistență și sprijin profesional, incluzând orientări care urmează să fie publicate în 2020. Centrul UE este un proiect-pilot și va funcționa timp de doi ani. Președinția Consiliului lucrează la susținerea acestei inițiative prin intermediul unei rețele de puncte unice de contact național privind victimele terorismului.

VI    CONCLUZII 

Strategia privind uniunea securității a fost creată pentru a oferi o abordare cuprinzătoare și dinamică. Recentele atacuri teroriste au demonstrat din nou modul în care UE trebuie să fie capabilă să reacționeze, consolidându-ne reziliența și capacitatea de reacție prin modernizarea și implementarea eficace a instrumentelor-cheie de care dispunem. De asemenea, acestea au arătat că este necesar ca toți actorii să fie pe deplin implicați într-o abordare comună, astfel încât statele membre, instituțiile UE, sectorul privat, ONG-urile și cetățenii înșiși să poată juca un rol în construirea unei baze de securitate suficient de puternice și de flexibile pentru a obține rezultate. Această abordare coerentă și consecventă este și cea mai bună modalitate de a ne asigura că drepturile noastre fundamentale sunt protejate ca parte a promovării modului nostru de viață european.

Acest raport prezintă numeroasele direcții de lucru aflate în curs de desfășurare, dar și modul în care trebuie menținut ritmul. Obiectivul Agendei UE de combatere a terorismului, prezentată astăzi, este de a consolida cadrul european de combatere a terorismului prin stabilirea următoarelor etape necesare: să anticipeze și să prevină terorismul, să protejeze cetățenii și infrastructura, precum și să fie gata să reacționeze, ținând seama de legătura dintre securitatea internă și cea externă. Avem deja mai multă cooperare, mai multe eforturi de combatere a radicalizării, mai multe instrumente pentru a­i priva pe teroriști de mijloacele pentru un atac. Acum toate acestea trebuie duse mai departe. Emblematică în acest sens este asigurarea adoptării unor noi norme de combatere a conținutului online cu caracter terorist, domeniu în care acordul din acest an reprezintă o prioritate majoră. De asemenea, Comisia îndeamnă statele membre să accelereze punerea în aplicare a întregii legislații convenite. Asigurarea securității cetățenilor UE este o responsabilitate comună, iar promovarea acțiunilor comune trebuie să fie ambiția colectivă pentru o Europă mai sigură.

(1)

     COM (2020) 605.

(2)

     COM(2016) 230.

(3)

     În cursul audierii vicepreședintelui Schinas în fața Parlamentului European la 3.10.2019.

(4)

     COM(2019) 552.

(5)

     Directiva 2008/114/CE și Directiva (UE) 2016/1148.

(6)

     COM(2019) 546. De asemenea, Comisia a efectuat o consultare publică (în perioada 7 iulie-2 octombrie 2020) și vizite la nivel național în toate statele membre pentru a verifica conformitatea privind punerea în aplicare a directivei prin intermediul reuniunilor cu operatorii și cu autoritățile naționale.

(7)

     COM(2019) 546.

(8)

     C(2019) 2400.

(9)

     JO L 158, 14.6.2019, p. 1.

(10)

     Securitatea energetică: bune practici de abordare a riscurilor legate de pandemie [SWD(2020) 104].    

(11)

     https://ec.europa.eu/info/publications/200924-digital-finance-proposals_ro.

(12)

     COM(2020) 595.

(13)

     Propunerea stabilește o linie de bază coerentă pentru cerințele de gestionare a riscurilor aferente TIC, raportarea incidentelor legate de TIC către autoritățile de supraveghere financiară, testarea digitală și schimbul de informații. În plus, propunerea prevede ca prestatorii terți critici de servicii TIC să facă obiectul unui cadru de supraveghere la scară europeană.

(14)

     Decizia nr. 1313/2013/UE din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii.

(15)

     COM(2020) 220.

(16)

     Propunere de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii – Mandat de negociere cu Parlamentul European.

(17)

     Raportul ENISA privind situația amenințărilor în 2020 : Atacurile cibernetice devin tot mai complexe, mai specifice, mai răspândite și mai dificil de detectat.

(18)

     De la izbucnirea pandemiei, agențiile UE și statele membre au detectat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice, inclusiv împotriva sectorului asistenței medicale.

(19)

     COM(2020) 66.

(20)

     Regulamentul (UE) 2018/1807.

(21)

     COM(2019) 2335.

(22)

     Raport privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor în materie de securitate a rețelelor 5G .

(23)

     Grupul de cooperare NIS a fost înființat pentru a asigura cooperarea strategică și schimbul de informații între statele membre ale UE în domeniul securității cibernetice.

(24)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures . 

(25)

     COM(2020) 50.

(26)

     Regulamentul (UE) 2019/452. Acesta conține, de asemenea, referințe explicite la „infrastructura critică” (precum și la „tehnologiile critice”), în sens mai larg „factori care pot fi luați în considerare de statul membru sau de Comisie” la evaluarea impactului potențial al unei investiții.

(27)

     Raport referitor la progresele înregistrate de statele membre în privința punerii în aplicare a setului de instrumente al UE privind securitatea tehnologiei 5G.

(28)

     Instituțiile și organismele UE s-au reunit în cadrul unui grup operativ cibernetic în materie de COVID-19 și au lansat un raport săptămânal sectorial privind conștientizarea situației și analiza situației. ENISA și Europol au lansat campanii cu privire la modul de a asigura securitatea cibernetică în timpul pandemiei de COVID-19. CERT-UE a emis orientări cu privire la modul de configurare a VPN-urilor securizate. În vara anului 2019, grupul de cooperare a stabilit un nou flux de lucru dedicat securității cibernetice în materie de sănătate, iar Comisia și ENISA au lansat un centru al UE pentru analiză și schimb de informații în materie de sănătate.

(29)

      https://www.enisa.europa.eu/news/enisa-news/blue-olex-2020-the-european-union-member-states-launch-the-cyber-crisis-liaison-organisation-network-cyclone .  

(30)

C(2017)6100.

(31)

     UE promovează cadrul strategic pentru prevenirea conflictelor, stabilitatea și cooperarea în spațiul cibernetic, inclusiv prin intermediul participării UE la discuțiile ONU privind problemele cibernetice. Două procese importante sunt reprezentate de Grupul de lucru deschis privind evoluțiile în domeniul informației și telecomunicațiilor în contextul securității internaționale și Grupul de experți guvernamentali (GGE) pentru promovarea comportamentului responsabil al statului în spațiul cibernetic. Aspectele includ impactul dreptului internațional, punerea în aplicare a unor norme voluntare fără caracter obligatoriu agreate privind comportamentul responsabil al statului și a unor măsuri de consolidare a încrederii, precum și dezvoltarea punerii în aplicare prin consolidarea specifică a capacităților.

(32)

     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/04/30/declaration-by-the-high-representative-josep-borrell-on-behalf-of-the-european-union-on-malicious-cyber-activities-exploiting-the-coronavirus-pandemic/.

(33)

     Deciziile Consiliului (PESC) 2020/1127, 2020/1537 și 2020/651 ca parte a 9916/17.

(34)

     COM(2016) 616. Propunerea Comisiei vizează modificarea și reformarea Regulamentului (CE) nr. 428/2009, care instituie un regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare.

(35)

     Acestea reprezintă un grup vast de produse, materiale, software și tehnologii care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și în scopuri militare.

(36)

     COM (2020) 795.

(37)

      Cererea de propuneri privind protecția a FSI din 2019 a inclus „Secu4All”, elaborând un ciclu cuprinzător de instruire pentru autoritățile locale pentru a oferi cetățenilor un mediu urban sigur, precum și „DroneWISE” pentru a consolida pregătirea personalului care asigură prima intervenție, în scopul contracarării vehiculelor aeriene ostile fără pilot. În 2020, va avea loc o nouă cerere de propuneri în valoare de 12 milioane EUR pentru protecția spațiilor publice.

(38)

     COM(2017) 612.

(39)

     SWD(2019) 140.

(40)

     Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 al Comisiei.

(41)

     Comisia poate prezenta un regulament de punere în aplicare în acest sens, care ar fi adoptat în cadrul unei proceduri de examinare în care să fie implicat Comitetul de reglementare a siguranței aviației.

(42)

     Planul de acțiune a fost adoptat și este disponibil pe Futurium: https://ec.europa.eu/futurium/en/security-public-spaces/security-public-spaces-partnership-final-action-plan-0 . 

(43)

     Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (IOCTA) pentru anul 2020, octombrie 2020.

(44)

     Raport privind exploatarea izolării: Infractorii și victimele abuzului sexual online asupra copiilor în cursul pandemiei de COVID-19 , Europol, 19.6.2020.

(45)

     Directiva 2013/40/UE.

(46)

     Directiva 2011/93/UE.

(47)

     Spania, Portugalia, Italia, Țările de Jos, Suedia, Malta, Lituania, Slovacia, Bulgaria, România, Germania, Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Franța, Croația, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Polonia, Slovenia.

(48)

     COM(2020) 607.

(49)

     COM(2020) 568.

(50)

     Comisia, împreună cu Consiliul European pentru Inovare și statele membre, a găzduit un Hackathon și Matchathon EUvsVirus la nivel paneuropean https://covid-eic.easme-web.eu/ .

(51)

     Declarație comună a miniștrilor afacerilor interne din UE cu privire la recentele atacuri teroriste din Europa, 13.11.2020,

     12634/20.

(52)

Conform raportului, volumul solicitărilor la nivel transfrontalier transmise de către autoritățile UE către prestatorii de servicii online a crescut semnificativ în 2019, majoritatea acestora fiind emise de Germania (37,7 % din solicitări), Franța (17,9 %) și Regatul Unit (16,4 %). Solicitările de acces la date electronice s-au dublat în Polonia și aproape s-au triplat în Finlanda. În plus, solicitările privind divulgarea urgentă au crescut cu aproape jumătate într-un singur an.

(53)

     COM(2018) 226 și COM(2018) 225.

(54)

     De exemplu, la 27 decembrie 2019, Adunarea Generală a ONU (UNGA) a adoptat Rezoluția 74/247 privind „Combaterea utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor în scopuri infracționale”, înființând un comitet deschis interguvernamental ad-hoc de specialiști însărcinați cu elaborarea unei convenții internaționale cuprinzătoare privind criminalitatea informatică. UE nu sprijină crearea unui nou instrument juridic internațional privind criminalitatea informatică, deoarece Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică oferă deja un cadru juridic multilateral cuprinzător. În iulie 2020, statele membre ale ONU au convenit să amâne primele etape: UE a contribuit la acest proces pe baza unei poziții comune (doc.7677/2/20).

(55)

     Hotărârea pronunțată în cauzele conexate C-203/15 și C-698/15, Tele2 Sverige AB și Watson și alții, 21 decembrie 2016.

(56)

      https://data.europa.eu/doi10.2837/26288 . 

(57)

     Hotărârile pronunțate în cauza C-623/17, Privacy International, și în cauzele conexate C-511/18, La Quadrature du Net și alții, C-512/18, French Data Network și alții, precum și C-520/18, Ordre des barreaux francophones et germanophone și alții.

(58)

     Inclusiv Strategia UE privind datele (a se vedea mai sus).

(59)

     COM(2020) 767. 

(60)

     COM(2020) 65.

(61)

     Respectiv, 90 % și 87 % dintre respondenți consideră că aceste preocupări sunt importante sau foarte importante.

(62)

     COM(2019) 168.

(63)

     ST 13084 2020 – Rezoluția Consiliului privind criptarea – Securitate prin criptare și securitate în pofida criptării.

(64)

     Acest proiect în valoare de 6 milioane EUR este sprijinit și de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.

(65)

     Comunicarea Comisiei privind digitalizarea justiției în UE, COM(2020) 710, 2 decembrie 2020.

(66)

     COM(2018) 640.

(67)

      https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/racism-and-xenophobia/eu-code-conduct-countering-illegal-hate-speech-online_en . 

(68)

     De asemenea, aceasta a fost prezentată mai detaliat în Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 [COM(2020) 698].

(69)

     Acțiunea 1 din Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride din 2016, a se vedea JOIN/2016/018.

(70)

     Concluziile Consiliului 14972/19.

(71)

     Documentul comun de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 152, Cartografierea măsurilor legate de îmbunătățirea rezistenței și combaterea amenințărilor hibride.

(72)

     Documentul comun de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2020) 153, Raport privind punerea în aplicare a Cadrului comun din 2016 privind contracararea amenințărilor hibride și a Comunicării comune din 2018 privind creșterea rezilienței și consolidarea capacităților necesare pentru a aborda amenințările hibride.

(73)

     De exemplu, la 26 noiembrie 2020, Centrul Comun de Cercetare a propus un nou cadru de sensibilizare cu privire la amenințări: https://ec.europa.eu/jrc/en/news/jrc-framework-against-hybrid-threats.

(74)

     Analiza tendințelor hibride este un instrument care trebuie utilizat alături de sistemele naționale pentru a monitoriza amploarea și intensitatea amenințărilor hibride în domeniul politic/diplomatic, militar, economic, informațional, al informațiilor, cibernetic, social, energetic și al infrastructurii.

(75)

     Cooperarea dintre membrii personalului din domeniul securității cibernetice și al apărării s-a intensificat în continuare prin intermediul activității desfășurate cu privire la concepte și doctrine coerente, exerciții, schimburi de informații și informări încrucișate.

(76)

     Consecințele reale au inclus incendierea infrastructurii de telecomunicații și informații înșelătoare în materie de sănătate cu consecințe directe.

(77)

     JOIN(2020) 8, Comunicare comună, Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte.

(78)

     De exemplu, campania „Think before you share” („Gândește înainte de a partaja”) a fost lansată pentru a oferi sfaturi cu privire la modul de limitare a răspândirii dezinformării către publicul tânăr și multiplicatorii din țările parteneriatului estic al UE, ajungând la peste 500 000 de vizualizări pe platformele de comunicare socială.

(79)

     COM (2020) 790.

(80)

     Comunicare comună JOIN(2018) 36, Plan de acțiune împotriva dezinformării.

(81)

     SWD(2020) 180.

(82)

     Declarație comună a miniștrilor afacerilor interne din UE cu privire la recentele atacuri teroriste din Europa, 13.11.2020,

     12634/20.

(83)

     COM (2020) 795.

(84)

     COM(2020) 758.

(85)

     Directiva (UE) 2017/541.

(86)

     COM (2020) 619.

(87)

     Regulamentul (UE) 2019/1148.

(88)

     Comunicare a Comisiei – Orientări pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1148 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi, JO C 210/1, 24.6.2020.

(89)

     SWD(2020) 114 final.

(90)

     COM(2017) 610 final.

(91)

 Decizia Consiliului (PESC) 2020/1466 din 12 octombrie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2018/1544.

(92)

     Decizia Consiliului (PESC) 2020/1482 din 14 octombrie 2020 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1480 al Consiliului.

(93)

     Astfel cum a fost stabilit de UE în noiembrie 2019 la Conferința Ministerială privind combaterea finanțării terorismului „No Money For Terror”, găzduită de Australia.

(94)

     Procesul integrat de evaluare a riscurilor pentru securitatea aviației din UE sprijină procesul decizional în domeniul securității mărfurilor transportate aerian, al standardelor de securitate a aviației și al riscurilor la adresa aviației civile în zonele de conflict.

(95)

     Doborârea tragică a zborului 752 al Ukraine International Airlines la 8 ianuarie 2020 a demonstrat din nou importanța schimbului de informații și a evaluării riscurilor pentru securitatea aviației civile.

(96)

     https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019R1583&from=EN.

(97)

     COM(2018) 470 final.

(98)

     Raport al serviciilor Comisiei, al Serviciului European de Acțiune Externă și al Agenției Europene de Apărare privind punerea în aplicare a planului de acțiune revizuit al Strategiei UE în materie de securitate maritimă, SWD(2020) 252.

(99)

     Raport anual consolidat de activitate pe 2019, Europol, 9.6.2020.

(100)

 CTR este gestionat de Eurojust 24 de ore din 24 și oferă sprijin proactiv autorităților judiciare naționale. Aceste informații centralizate ar trebui să îi ajute pe procurori să se coordoneze într-un mod mai activ și să identifice suspecții sau rețelele anchetate în cazuri specifice cu potențiale consecințe transfrontaliere.

(101)

     Deciziile Consiliului (PESC) 2020/1132, 2020/1126 și 2020/1516.

(102)

     https://www.eurojust.europa.eu/eurojust-memorandum-battlefield-evidence-0.

(103)

Concluziile Consiliului (8868/20) referitoare la acțiunile externe ale UE privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent (16 iunie 2020).

(104)

Algeria, Arabia Saudită, Bosnia-Herțegovina (nivelul regional pentru Balcanii de Vest), Ciad (nivelul regional pentru Sahel), Etiopia (legătură cu Uniunea Africană), Indonezia (nivelul regional pentru Asia de Sud-Est și legătură cu ASEAN-ARF), Iordania, Irak, Kârgâzstan (nivelul regional pentru Asia Centrală), Kenya (nivelul regional pentru Cornul Africii), Liban, Libia, Maroc, Nigeria, Pakistan, Tunisia și Turcia.

(105)

     Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*, Albania și Muntenegru.

(106)

     Declarație de presă comună: https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/10/23/joint-press- statement-eu-western-balkans-ministerial-forum-on-justice-and-home-affairs/pdf.

(107)

     Acțiunile de combatere a terorismului au fost, de exemplu, evidențiate în cadrul noii strategii a UE privind Asia Centrală.

*Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(108)

     În 2019, a fost semnat un cadru de cooperare între UE și ONU privind combaterea terorismului https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/2019042019_un-eu_framework_on_counter-terrorism.pdf . 

(109)

     La 8 decembrie 2020, a avut loc un dialog la nivel înalt între UE și UNODC.

(110)

     La sfârșitul anului 2019, au fost alocate aproximativ 830 de milioane EUR acțiunilor în curs de desfășurare privind criminalitatea organizată în afara UE.

(111)

     Raport anual consolidat pentru 2019, Europol, iunie 2020.

(112)

     Decizia-cadru 2008/841.

(113)

  Concluziile Consiliului 8927/20.

(114)

     Directiva 2014/42/UE.

(115)

     Decizia 2007/845/JAI a Consiliului.

(116)

  Directiva (UE) 2016/680 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal legate de infracțiuni.

(117)

Trei state membre (Germania, Slovenia, Spania) încă nu au notificat transpunerea completă, în pofida procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Comisia a adus în fața Curții de Justiție o cauză privind absența transpunerii, iar în mai 2020, a adresat avize motivate suplimentare celorlalte două state membre pentru netranspunerea integrală a directivei.

(118)

     COM(2020) 606.

(119)

Strategia UE în materie de droguri (2013-2020) și Planul de acțiune al UE în materie de droguri (2017­2020).

(120)

COM(2020) 768 din 30 noiembrie 2020.

(121)

     Raportul european din 2020 privind drogurile: Tendințe și evoluții, OEDT, 22.9.2020.

(122)

Regulamentul (UE) 2017/2101 și Directiva (UE) 2017/2103.

(123)

     Austria, Finlanda, Irlanda, Portugalia și Slovenia. 

(124)

C/2020/5897; JO L 379, 13.11.2020, p. 55.

(125)

     Un organism de conducere al Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC).

(126)

     COM(2019) 631.

(127)

     COM(2019) 624 și COM(2020) 659.

(128)

Reuniunea la nivel înalt UE-China din 16-17 iulie 2018 de la Beijing a avut drept rezultat un acord pentru lansarea unui dialog anual UE-China privind substanțele stupefiante. La 30 octombrie 2019, modalitățile viitorului dialog au fost confirmate de COREPER. La 5 martie 2020, Consiliul a aprobat lansarea unui nou dialog UE-Iran privind substanțele stupefiante.

(129)

     Avizul Comisiei privind proiectul de acord de lucru cu Kosovo adoptat la 14 aprilie 2020 și proiectul de acord de lucru cu Serbia adoptat la 16 decembrie 2019.

(130)

 COM(2020) 2017.

(131)

     Inclusiv evaluarea Directivei 2014/42/UE și a Deciziei 2007/845/JAI a Consiliului.

(132)

Regulamentul (UE) 2018/1805.

(133)

     C(2020) 2800 final.

(134)

      Concluziile Consiliului 12608/20.

(135)

     Concluziile Consiliului 8927/20.

(136)

Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Grecia, Ungaria, Estonia, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, precum și Regatul Unit.    

(137)

      Regulamentul (UE) 2018/1672 .

(138)

 Mecanismul european al statului de drept oferă un proces de dialog între Comisie și statele membre, precum și între Consiliul și Parlamentul European și parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate cu privire la statul de drept. Rapoartele privind statul de drept reprezintă nucleul acestui nou proces.

(139)

     COM(2020) 580.

(140)

 Decizia de punere în aplicare a Consiliului de numire a procurorilor europeni a intrat în vigoare la 29 iulie 2020. Procurorii europeni din cadrul colegiului s-au întrunit pentru prima dată pe 28 septembrie 2020. EPPO va încheia în curând acorduri de lucru cu Europol, Eurojust și OLAF. 

(141)

Directiva (UE) 2017/1371.

(142)

În prezent, sunt în continuare deschise proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Irlandei și României.

(143)

     Regulamentul (UE) 2019/880.

(144)

Sistemul privind importul bunurilor culturale (ICG) trebuie să fie înființat înainte de 28 iunie 2025, cel târziu. Comisia a adoptat un prim raport intermediar privind dezvoltarea ICG. [COM(2020) 342].

(145)

 COM(2020) 608: acest nou plan de acțiune integrează inițiativa franco-germană pentru Balcanii de Vest „Foaie de parcurs pentru o soluție durabilă la posesia ilegală, abuzul și traficul de arme de calibru mic și armament ușor (SALW) și de muniție aferentă până în 2024”.

(146)

     Directiva (UE) 2017/853. De asemenea, au fost esențiale două directive de punere în aplicare din 16 ianuarie 2019 care prevăd specificații tehnice privind marcajul și armele de alarmă și de semnalizare.

(147)

Acestea sunt Cehia, Danemarca, Spania, Cipru, Luxemburg, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Suedia.

(148)

Există 25 în curs de desfășurare cu privire la această directivă (Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria, precum și Regatul Unit) și 34 legate de directivele de punere în aplicare [Directiva (UE) 2019/68 – Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum și Regatul Unit; și Directiva (UE) 2019/69 – Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Finlanda, Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Polonia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria, precum și Regatul Unit].

(149)

     Reglementat prin Regulamentul (UE) nr. 258/2012.

(150)

     JO L 101, 15.4.2011, p.1.

(151)

     COM(2020) 661 final, completat de un studiu referitor la colectarea datelor privind traficul de persoane în UE pentru perioada 2017-2018. 

(152)

 De exemplu, Autoritatea Europeană a Muncii a cooperat cu Europol pentru a combate traficul de persoane în UE cu privire la toate formele de exploatare, inclusiv exploatarea sexuală și prin muncă, precum și cu privire la toate formele de trafic de copii. De asemenea, aceasta reprezintă o recunoaștere a Protocolului privind munca forțată (P29) al Organizației Internaționale a Muncii. Acest protocol este un standard de bază în domeniul muncii care identifică munca forțată ca infracțiune, abordând prevenirea, protecția victimelor, compensarea victimelor și cooperarea internațională în ceea ce privește formele actuale de muncă forțată, inclusiv în ceea ce privește traficul de persoane.

(153)

Studiile privind costurile economice, sociale și umane ale traficului de persoane și revizuirea funcționării mecanismelor de sesizare la nivel național și transnațional ale statelor membre sunt disponibile la adresa https://ec.europa.eu/anti-trafficking .

(154)

     Centrul european privind introducerea ilegală de migranți, al patrulea raport anual, 15.5.2020.

(155)

     http://www.eurojust.europa.eu/press/PressReleases/Pages/2020/2020-05-29.aspx.

(156)

     Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

(157)

     SWD(2020) 259 final.

(158)

      https://wwf.be/fr/wildlife-cybercrime/ .

(159)

  COM(2020) 796.

(160)

EMPACT este instrumentul de cooperare polițienească al UE menit să abordeze cele mai importante amenințări la adresa securității UE prin consolidarea cooperării dintre serviciile relevante ale statelor membre, instituțiile UE și agențiile UE, precum și cu țările și organizațiile terțe. EMPACT asociază diferite părți interesate (abordare multidisciplinară) pentru a îmbunătăți și a consolida cooperarea dintre statele membre, instituțiile UE și agențiile UE, precum și cu țările și organizațiile terțe, incluzând sectorul privat.

(161)

Zilele de acțiune comună (JAD) EMPACT: „Operațiunea BOSPHORUS”, 1 776 de arme de foc confiscate (2-11 noiembrie), „JAD Mobile 3”: au fost recuperate peste 350 de autoturisme furate și peste 1 000 de piese auto furate . (12-13 octombrie), „ JAD împotriva traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă”, ofițerii au identificat 715 potențiale victime ale exploatării prin muncă (14-20 septembrie) . „ JAD împotriva criminalității în Europa de Sud-Est”, 51 de arme de diferite tipuri și 47 de kilograme de diverse substanțe stupefiante (septembrie) .

(162)

Toate fișele informative detaliate ale rezultatelor, cu cifre, în funcție de prioritățile UE în materie de criminalitate din cadrul EMPACT, pot fi consultate la adresa: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7623-2020-INIT/en/pdf , documentul 7623/20 din 5 mai 2020.

(163)

O evaluare independentă a fost prevăzută în Concluziile Consiliului din 27 martie 2017 privind continuarea ciclului de politici ale UE privind criminalitatea organizată și formele grave de criminalitate internațională pentru perioada 2018-2021 (7704/17).

(164)

 A se vedea, de exemplu, planul de acțiune al Grupului de lucru pentru cooperare vamală (CCWP). Domeniile esențiale pentru perioada 2020-2021 includ: o prezență sporită a funcționarilor vamali în birourile de legătură din cadrul Europol, accesul direct al autorităților vamale la aplicația Europol de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA), o mai bună reprezentare a funcționarilor vamali în unitățile naționale Europol și participarea șefilor de poliție și de vamă la Convenția Europeană a Șefilor de Poliție.

(165)

Frauda în domeniul accizelor/TVA, traficul cu arme de foc, infracțiunile împotriva mediului, fondurile provenite din săvârșirea de infracțiuni, combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor.

(166)

     Regulamentul (UE) 2018/1860, Regulamentul (UE) 2018/1861, Regulamentul (UE) 2018/1862.

(167)

     De asemenea, SIS va fi actualizat în conformitate cu modificările propuse la Regulamentul privind Europol [COM(2020) XXX].

(168)

     COM(2020) 305.

(169)

     Directiva (UE) 2016/681.

(170)

     Slovenia.

(171)

     SWD(2020) 174.

(172)

Cadrul Prüm permite schimbul automatizat de date ADN, de date dactiloscopice și de date privind înmatricularea vehiculelor între autoritățile de asigurare a respectării legii. A fost publicată o evaluare inițială a impactului.

(173)

 Țările terțe propuse sunt următoarele: Algeria, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia și Turcia, COM(2020) 743 final.

(174)

     18 februarie 2020.

(175)

Foaia de parcurs privind dimensiunea externă a politicii UE privind registrele cu numele pasagerilor este disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12531-External-dimension-of-the-EU-policy-on-Passenger-Name-Records-

(176)

     Decizia (UE) 2019/2107a Consiliului.

(177)

     Rezoluția Consiliului de Securitate 2396 (2017).

(178)

Menționat ca amendamentul 28 la anexa 9 („Facilități”) la Convenția privind aviația civilă internațională („Convenția de la Chicago”).

(179)

     COM (2020) 609.

(180)

     SWD(2020) 327 final.

(181)

     Regulamentul (UE) 2019/817 și Regulamentul (UE) 2019/818.

(182)

     Sisteme existente: Sistemul de informații Schengen (SIS), Sistemul de informații privind vizele (VIS), Eurodac, precum și sisteme viitoare: Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN), ETIAS, ECRIS-TCN.

(183)

 COM(2019) 12.

(184)

     COM(2019) 3 final și COM(2019) 4 final.

(185)

     Regulamentul (UE) 2018/1240 și Regulamentul (UE) 2018/1241.

(186)

     COM(2020) 581.

(187)

      Sistemul de informații prealabile privind mărfurile utilizat pentru evaluarea timpurie a riscurilor în materie de securitate a tuturor mișcărilor de mărfuri care trec frontiera externă.

(188)

     Regulamentul (UE) 2019/1896.

(189)

     Regulamentul (UE) 2019/1157.

(190)

     UE a alocat finanțare în valoare de aproximativ 91 de milioane EUR pentru proiecte de consolidare a protecției infrastructurilor, inclusiv cu privire la amenințările cibernetice și fizice combinate, a unui răspuns îmbunătățit și rapid la incidente și a unui schimb mai bun de informații.

(191)

     În cadrul programului Orizont Europa, clusterul 3 va sprijini în special prioritatea de politică a Comisiei „Promovarea modului nostru de viață european”, precum și „Pactul verde european” și „Europa pregătită pentru era digitală”.

(192)

     Acțiunile Orizont 2020 de sprijinire a răspunsului la pandemie pot fi consultate la adresa: https://www.researchgate.net/publication/341287556.

(193)

La 21 februarie 2020, Comitetul permanent pentru cooperare operațională în materie de securitate internă a confirmat declarația de misiune, principalele caracteristici, sarcinile și guvernanța centrului de inovare al UE pentru securitate internă.

(194)

     Evaluarea nevoilor de formare strategică ale Uniunii Europene pentru perioada 2018-2021, Raport EU-STNA , CEPOL.

(195)

 https://www.nomoreransom.org/.

(196)

 COM(2020) 274.

(197)

 COM(2020) 624.

(198)

     https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/document-library-docs/deap-communication-sept2020_en.pdf.

(199)

     COM(2020) 625.

(200)

     COM(2020) 628.

(201)

 Până în prezent, au fost finanțate aproximativ 80 de proiecte care acoperă aspecte legate de radicalizare; peste 100 de proiecte privind modalitățile de prevenire și combatere a hărțuirii cibernetice și peste 100 de proiecte în domeniul educației pentru o utilizare critică și etică a internetului în vederea combaterii dezinformării online.

(202)

   http://www.r2pris.org/ .

(203)

     https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/promoting-our-european-way-life/european-security-union-strategy_ro.

(204)

COM(2020) 258.

(205)

Platforma va reuni pentru prima dată principalii actori de la nivelul UE, inclusiv Rețeaua europeană pentru drepturile victimelor, Rețeaua UE a punctelor de contact național pentru despăgubiri, coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, agențiile relevante precum Eurojust, Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii, Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, precum și societatea civilă.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.12.2020

COM(2020) 797 final

ANEXĂ

la

Primul raport privind progresele înregistrate cu privire la Strategia UE privind o uniune a securității
























































Stadiul punerii în aplicare a legislației în materie de securitate

I. Lista directivelor și a deciziilor-cadru cu privire la care sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

-Cadrul Prüm 1 : sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două state membre.

-Decizie-cadru privind acreditarea serviciilor de expertiză criminalistică 2 : sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două state membre.

-Directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor 3 (termen-limită pentru transpunere: 18.12.2013). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 25 de state membre.

-Directiva privind atacurile împotriva sistemelor informatice 4 (termen-limită pentru transpunere: 4.9.2015). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a patru state membre.

-Directiva privind înghețarea și confiscarea 5 (termen-limită pentru transpunere: 4.10.2016). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei state membre.

-Directiva privind abuzul de piață 6 termen-limită pentru transpunere: 3.7.2016). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a patru state membre.

- Cea de a patra Directivă privind combaterea spălării banilor 7 (termen-limită pentru transpunere: 16.6.2017). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a opt state membre.

-Directiva privind asigurarea respectării legislației în materie de protecție a datelor (LED) 8 (termen-limită pentru transpunere: 6.5.2018). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei state membre.

-Directiva UE privind registrul cu numele pasagerilor 9 (termen-limită pentru transpunere: 25.5.2018). Este în curs de desfășurare o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru.

-Directiva privind controlul achiziționării și deținerii de arme 10 (Directiva privind armele de foc) (termen-limită pentru transpunere: 14.9.2018). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 25 de state de membre și împotriva Regatului Unit.

-Pachetul legislativ privind substanțele psihoactive noi (NPS) 11 (termen-limită pentru transpunere: 23.11.2018). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la Directiva (UE) 2017/2103 împotriva a cinci state membre, iar cu privire la pentru Directiva delegată (UE) 2019/369, împotriva unui stat membru.

-Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal 12 (termen-limită pentru transpunere: 6.7.2019). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 3 state membre.

- Cea de a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor 13 (termen-limită pentru transpunere: 10.1.2020); sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 16 state membre.

-Directiva de punere în aplicare de stabilire a specificațiilor tehnice pentru marcajul armelor de foc 14 (termen-limită pentru transpunere: 17.1.2020). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 18 state membre și împotriva Regatului Unit.

-Directiva de punere în aplicare privind specificațiile tehnice pentru armele de alarmă și de semnalizare 15 (termen-limită pentru transpunere: 17.1.2020). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 16 state membre și împotriva Regatului Unit.

-Decizia-cadru 2009/905/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind acreditarea furnizorilor de servicii de expertiză criminalistică care efectuează activități de laborator (termenul-limită pentru transpunere în ceea ce privește datele ADN este 30.11.2013, iar în ceea ce privește datele dactiloscopice acesta este 30.11.2015). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două state membre.

-Directiva privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (Directiva NIS) 16 (termen-limită pentru transpunere: 9.5.2018). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei state membre.

-Directiva privind drepturile victimelor 17 (termen-limită pentru transpunere: 16.11.2015). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 11 state membre.

-Decizia-cadru privind mandatul european de arestare 18 (termen-limită pentru transpunere: 31.12.2003). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a șapte state membre.

-Decizia-cadru privind pedepsele privative de libertate 19 (termen-limită pentru transpunere: 5.12.2011). Este în curs de desfășurare o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru.

-Decizia-cadru privind sancțiunile financiare 20 (termen-limită pentru transpunere: 22.3.2007). Este în curs de desfășurare o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru.

-Decizie-cadru privind măsurile de supraveghere 21  (termen-limită pentru transpunere: 1.12.2012). Este în curs de desfășurare o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru.

-Directiva revizuită privind serviciile mass-media audiovizuale (termen-limită pentru transpunere: 19.9.2020). Sunt în curs de desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 23 de state membre.

II. Lista directivelor care trebuie transpuse înainte de sfârșitul anului 2020 și în 2021

-Directiva privind combaterea spălării banilor 22 (termen-limită pentru transpunere: decembrie 2020).

-Directiva de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni 23 (termen-limită pentru transpunere: 1.8.2021).

-Directiva privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar 24 (termen-limită pentru transpunere: mai 2021).

III. Lista actelor legislative care nu au fost încă aprobate de colegiuitori

-Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist 25 : trilogurile sunt în curs de desfășurare

-Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare 26 : trilogurile sunt în curs de desfășurare

-Sistemul de informații privind vizele (VIS) 27 : acord provizoriu obținut la 8 decembrie 2020.

-Modificări subsecvente ale Regulamentului privind Sistemul european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS) 28 : Consiliul și-a adoptat poziția în mai 2019, se așteptă adoptarea de către Parlamentul European a propriei sale poziții.

-Regulamentul privind accesul transfrontalier la probele electronice 29  și Directiva referitoare la normele armonizate privind desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii de probe în cadrul procedurilor penale 30 : Consiliul și-a adoptat pozițiile, se așteptă adoptarea de către Parlamentul European a propriei sale poziții.

-Regulamentul provizoriu privind abuzul sexual online asupra copiilor 31 : Consiliul și-a adoptat poziția, se așteptă adoptarea de către Parlamentul European a propriei sale poziții.

-Regulamentul privind programul spațial al Uniunii 32 : trilogurile sunt în curs de desfășurare.

-Fondul european de apărare 33 : trilogurile sunt în curs de desfășurare.

(1)

     Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere și Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere.

(2)

     Decizia-cadru 2009/905/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind acreditarea furnizorilor de servicii de expertiză criminalistică care efectuează activități de laborator.

(3)

     Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului.

(4)

     Directiva 2013/40/UE din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului.

(5)

     Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.

(6)

     Directiva 2014/57/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață (directiva privind abuzul de piață).

(7)

     Directiva (UE) 2015/849 din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.

(8)

     Directiva (UE) 2016/680 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului.

(9)

     Directiva (UE) 2016/681 din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave.

(10)

Directiva (UE) 2017/853 din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme.

(11)

     Directiva (UE) 2017/2103 din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului; Directiva delegată (UE) 2019/369 a Comisiei din 13 decembrie 2018 de modificare a anexei la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului în ceea ce privește includerea unor substanțe psihoactive noi în definiția termenului „drog”.

(12)

     Directiva (UE) 2017/1371 din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

(13)

     Directiva (UE) 2018/843 din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE.

(14)

     Directiva de punere în aplicare (UE) 2019/68 a Comisiei din 16 ianuarie 2019 de stabilire a specificațiilor tehnice pentru marcajul armelor de foc și al componentelor lor esențiale în temeiul Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme.

(15)

     Directiva de punere în aplicare (UE) 2019/69 a Comisiei din 16 ianuarie 2019 de stabilire a specificațiilor tehnice pentru armele de alarmă și de semnalizare în temeiul Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme.

(16)

     Directiva (UE) 2016/1148 din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune.

(17)

     Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității.

(18)

     Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.

(19)

     Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

(20)

     Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a sancțiunilor financiare.

(21)

     Decizia-cadru 2009/829/JAI a Consiliului din 23 octombrie 2009 privind aplicarea, între statele membre ale Uniunii Europene, a principiului recunoașterii reciproce în materia deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă.

(22)

     Directiva (UE) 2018/1673 din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor.

(23)

     Directiva (UE) 2019/1153 din 20 iunie 2019 de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni și de abrogare a Deciziei 2000/642/JAI a Consiliului.

(24)

     Directiva (UE) 2019/713 din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului.

(25)

     Propunere de regulament privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist, COM(2018) 640 final, 12 septembrie 2018.

(26)

     Propunere de regulament de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare, COM(2018) 630 final, 12 septembrie 2018.

(27)

     Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului, COM(2018) 302 final, 16 mai 2018.

(28)

Regulamentul (UE) 2018/1240 din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226; precum și Regulamentul (UE) 2018/1241 din 12 septembrie 2018 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în scopul instituirii Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS).

(29)

     Propunere de regulament privind ordinele europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice în materie penală, COM(2018) 225 final, 17 aprilie 2018.

(30)

     Propunere de directivă de stabilire a unor norme armonizate privind desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii de probe în cadrul procedurilor penale, COM(2018) 226, 17 aprilie 2018.

(31)

     Propunere de regulament privind o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Directivei 2002/58/CE în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de către furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și a altor date în scopul combaterii abuzului sexual online asupra copiilor, COM(2020) 568 final, 10 septembrie 2020.

(32)

     Propunere de Regulament de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial, COM(2018) 447 final, 6 iunie 2018.

(33)

     Propunere de regulament de instituire a Fondului european de apărare, COM(2018) 476 final, 13 iunie 2018.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.12.2020

COM(2020) 797 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Primul raport privind progresele înregistrate cu privire la Strategia UE privind o uniune a securității
















































Foaie de parcurs privind punerea în aplicare