COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 9.12.2020

COM(2020) 795 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns

I.    Introducere

Uniunea Europeană este un spațiu unic de libertate, securitate și justiție, în care fiecare persoană trebuie să poată fi sigură că libertatea și securitatea sunt garantate și bine protejate. Democrația, statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la viață privată, libertatea de expresie, libertatea de religie și respectarea diversității sunt fundamentale pentru Uniunea noastră.

Recentul val de atacuri de pe teritoriul european a fost un semnal de alarmă cu privire la faptul că terorismul rămâne un pericol real și actual. Pe măsură ce această amenințare evoluează, trebuie să evolueze și cooperarea noastră în vederea contracarării ei. Natura transnațională a rețelelor teroriste necesită o abordare colectivă puternică la nivelul UE, care să garanteze și să susțină societatea noastră pluralistă, valorile noastre comune și modul nostru de viață european. Cetățenii au dreptul de a se simți în siguranță în propriile case și pe stradă, precum și pe internet. UE joacă un rol esențial în asigurarea acestei securități.

Problema este cu atât mai acută cu cât nivelul de alertă teroristă rămâne ridicat în UE. Amenințarea jihadistă din partea Daesh, al-Qaeda și a afiliaților lor sau amenințările inspirate de aceste organizații continuă să existe 1 . Amenințările din partea extremiștilor violenți de stânga și de dreapta sunt în creștere. La rândul său, natura atacurilor se schimbă. Marea majoritate a atacurilor recente au avut ca autori persoane fizice care au acționat singure - adesea cu o pregătire limitată și cu arme care pot fi obținute cu ușurință - vizând spații dens circulate sau spații cu înaltă valoare simbolică. Deși probabil atacurile cu un singur autor vor continua să prevaleze, nu pot fi excluse nici atacuri mai sofisticate. UE trebuie, de asemenea, să fie pregătită pentru amenințări care implică tehnologii noi și emergente, cum ar fi utilizarea răuvoitoare a dronelor, a inteligenței artificiale și a materialelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Ideologiile radicale și materialele de instruire teroristă se răspândesc cu o viteză din ce în ce mai mare prin utilizarea propagandei online, iar utilizarea platformelor de comunicare socială devine adesea parte integrantă a unui atac.

În ultimele două decenii, cooperarea europeană în domeniul combaterii terorismului a progresat în mod constant și a sporit capacitatea statelor membre de a asigura securitatea cetățenilor lor. Avem rețele extinse de schimb de informații, care se sprijină pe baze de date cu un grad din ce în ce mai mare de interoperabilitate la nivelul UE, precum și pe o cooperare judiciară și polițienească sporită. Acest lucru ne ajută să stabilim conexiuni la nivel transfrontalier. De asemenea, ne-am echipat cu instrumente puternice menite să împiedice accesul teroriștilor la mijloacele prin care să acționeze, cum ar fi în domeniul armelor de foc, al precursorilor de explozivi, al finanțării terorismului și al incriminării deplasărilor în scopuri teroriste. Situația actuală a acestor eforturi este prezentată în Raportul intermediar privind uniunea securității 2 . Cu toate acestea, trebuie să ne intensificăm activitățile colective, în special pentru a contracara dezvoltarea ideologiilor extremiste și pentru a proteja mai bine spațiile publice vizate de teroriști. Trebuie, de asemenea, să depășim falsa dihotomie între mediul online și mediul offline, aliniind mediile de securitate respective și dotând autoritățile de asigurare a respectării legii și pe cele judiciare cu mijloacele necesare pentru a asigura respectarea legii în ambele medii.

Această nouă Agendă privind combaterea terorismului, anunțată în Strategia UE privind uniunea securității 3 , reunește direcții existente și direcții noi de activitate într-o abordare comună pentru combaterea terorismului. Această abordare va fi adusă la cunoștință în coordonare cu statele membre, colaborând, în același timp, cu Parlamentul European și cu Consiliul 4 , precum și prin implicarea societății în ansamblul său: cetățenii, comunitățile, grupurile confesionale, societatea civilă, cercetătorii, întreprinderile și partenerii privați. Agenda se bazează pe realizările din ultimii ani și stabilește o serie de acțiuni care urmează să fie întreprinse la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional pe patru fronturi:

În primul rând, trebuie să putem anticipa mai bine amenințările existente și amenințările emergente în Europa. Schimbul de informații și o cultură a cooperării multidisciplinare pe mai multe niveluri rămân esențiale pentru o evaluare solidă a amenințărilor care poate sta la baza unei politici de combatere a terorismului adaptată exigențelor viitorului.

În al doilea rând, trebuie să acționăm în vederea prevenirii producerii atacurilor, abordând și contracarând mai bine radicalizarea și ideologiile extremiste înainte să prindă rădăcini, afirmând în mod clar că respectarea modului de viață european, a valorilor sale democratice și a tot ceea ce reprezintă acesta nu este opțională. Agenda stabilește că sunt prioritare modalitățile de sprijinire a actorilor locali și de construire a unor comunități mai reziliente, în strânsă cooperare cu statele membre, luând în considerare faptul că unele atacuri au avut și autori europeni, persoane crescute în societățile noastre, care s-au radicalizat fără a fi vizitat vreodată o zonă de conflict.

În al treilea rând, pentru a proteja în mod eficace europenii, trebuie să reducem în continuare vulnerabilitățile, indiferent dacă acestea se manifestă în spațiile publice sau privesc infrastructurile critice care sunt esențiale pentru funcționarea societăților și a economiei noastre. Este esențial să se modernizeze gestionarea frontierelor externe ale UE prin sisteme informatice noi și actualizate la scară largă la nivelul UE, cu sprijin consolidat din partea Frontex și a eu-LISA, și să se asigure verificări sistematice la frontierele externe ale UE. Acest lucru este necesar pentru a elimina ceea ce ar fi, în lipsa unei acțiuni, o lacună în materie de securitate în ceea ce privește luptătorii teroriști străini care se întorc.

În al patrulea rând, pentru a răspunde la atacuri atunci când acestea se produc, trebuie să profităm la maximum de sprijinul operațional pe care îl pot oferi agențiile UE, precum Europol și Eurojust, și, de asemenea, trebuie să ne asigurăm că dispunem de cadrul juridic adecvat pentru a aduce autorii în fața justiției și pentru a garanta că victimele beneficiază de sprijinul și protecția de care au nevoie.

5 6 La baza acestei abordări se află necesitatea de a pune în continuare un accent necontenit pe punerea în aplicare și pe asigurarea respectării legii. Pentru a valorifica beneficiile armonizării și cooperării la nivelul UE, este extrem de important să nu existe lacune sau întârzieri în modul în care aplicăm instrumente esențiale, cum ar fi Directiva privind combaterea terorismului, Directiva privind armele de foc și cadrul juridic privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. 

În final, implicarea internațională în cadrul tuturor celor patru piloni ai acestei agende, care facilitează cooperarea și promovează consolidarea capacităților, este esențială pentru îmbunătățirea securității în interiorul UE.

II. O STRATEGIE DE COMBATERE A TERORISMULUI BAZATĂ PE PATRU PILONI: ANTICIPARE,
 PREVENIRE, PROTEJARE ȘI RĂSPUNS

1. ANTICIPARE

Anticiparea unghiurilor moarte reprezintă în continuare modalitatea principală de a consolida răspunsul Europei pentru combaterea terorismului și de a fi cu un pas înainte.

Informații strategice și evaluarea amenințărilor

Informațiile strategice au o importanță esențială pentru conturarea și elaborarea unei politici și a unei legislații ale UE de combatere a terorismului bazate din ce în ce mai mult pe evaluarea amenințărilor și pentru o mai bună anticipare a amenințărilor respective. O politică de combatere a terorismului care este adaptată exigențelor viitorului ar trebui să se bazeze pe evaluări solide ale amenințărilor, în special din partea serviciilor naționale de securitate și de informații. În acest context, rolul jucat de Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE (EU INTCEN) și expertiza acestuia cu privire la principalele amenințări, tendințe și modalități de funcționare în legătură cu securitatea internă a UE sunt esențiale pentru a ne crește nivelul de conștientizare a situației și pentru a ne sprijini capacitatea de evaluare a riscurilor. EU INTCEN depinde foarte mult de contribuții de înaltă calitate din partea statelor membre, pe care acestea ar trebui să se străduiască să le îmbunătățească. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că EU INTCEN se poate baza pe contribuții corecte și actualizate și pe resurse suficiente. Comisia și SEAE vor depune eforturi pentru o mai bună integrare a informațiilor strategice în politicile de combatere a terorismului. Continuarea dialogului, consolidarea structurilor existente și dezvoltarea activității coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului au o importanță esențială pentru consolidarea cooperării.

Evaluările riscurilor și pregătirea

Evaluările orientate ale riscurilor permit părților interesate din diferite sectoare să sublinieze deficiențele existente și, prin urmare, să anticipeze mai bine posibilele atacuri. Comisia va propune modalități noi de încurajare a evaluării riscurilor și a procesului de evaluare inter pares a măsurilor care au scopul de a anticipa mai bine amenințările teroriste. Ca parte a propunerii viitoare privind reziliența entităților critice, Comisia va propune instituirea unor misiuni consultative care să sprijine statele membre gazdă și operatorii infrastructurilor critice cu semnificație europeană specifică în ceea ce privește consolidarea rezilienței lor la perturbări, inclusiv anticiparea posibilelor acțiuni teroriste. Acest lucru va porni de la experiența unui grup de consilieri în materie de protecție a securității care beneficiază în prezent de formare și care pot fi desfășurați la cerere: misiunile UE de consiliere în materie de protecție a securității.

Evaluările riscurilor pentru securitatea aviației în UE vor fi dezvoltate în continuare pentru a consolida atât timpul de răspuns după incidente, cât și nivelul schimbului de informații, inclusiv participarea țărilor terțe care împărtășesc aceeași viziune, în special SUA, Australia și Canada. Comisia va lansa, de asemenea, o nouă linie de evaluare a riscurilor pentru a asigura securitatea transportului în zona maritimă. În cele din urmă, formările și exercițiile comune vor juca un rol important în cadrul eforturilor de consolidare a pregătirii și a rezilienței statelor membre, ale instituțiilor și organismelor UE, precum și ale partenerilor internaționali 7 .

Consolidarea capacității de detectare timpurie

Rolul crucial pe care tehnologia modernă îl poate juca în comiterea actelor de terorism a fost ilustrat de atacul terorist de extremă-dreapta de la o sinagogă din Halle, Germania, din 2019, în care atacatorul a construit mai multe arme folosind imprimarea 3D. Trebuie să anticipăm mai bine modul în care tehnologiile influențează amenințarea teroristă pentru a dota autoritățile de asigurare a respectării legii cu instrumentele potrivite.

8 9 10 Cercetarea în domeniul securității din UE se va concentra pe abordarea diferitelor modalități de funcționare, dezvoltând inițiative care au scopul de a consolida capacitatea autorităților de asigurare a respectării legii în ceea ce privește soluțiile analitice și gestionarea unor volume mari de conținut online. Cercetarea din domeniul securității cu finanțare din partea UE va consolida, de asemenea, capacitatea de detectare timpurie a posibilelor amenințări teroriste, în special prin explorarea utilizării inteligenței artificiale pentru a permite o prelucrare mai eficientă și mai corectă a unor volume mari de date, suplimentar față de proiecte precum RED-Alert și PREVISION. De asemenea, aceasta poate ajuta la găsirea unor modalități noi de abordare a radicalizării.

În fine, în cadrul viitorului program de cercetare „Orizont Europa”, cercetarea va fi integrată și mai mult în ciclul de politică de securitate pentru a asigura un rezultat și mai bine orientat către impact, răspunzând nevoilor identificate de asigurare a respectării legii. Cu mandatul consolidat propus, Europol ar putea oferi asistență Comisiei în identificarea temelor de cercetare principale, în elaborarea și punerea în aplicare a programelor-cadru de cercetare și inovare ale UE care sunt relevante pentru asigurarea respectării legii.

A fi cu un pas înainte: rolul noilor tehnologii

Tehnologiile de detectare a amenințărilor pot detecta obiecte și substanțe care prezintă motive de îngrijorare, de exemplu bombe și materiale pentru realizarea bombelor. Comisia colaborează cu sectorul privat pentru a îmbunătăți performanța acestor tehnologii de detectare în afara sectorului aviației 11 în vederea sprijinirii posibilității de elaborare a unor cerințe UE voluntare care să asigure că tehnologiile respective detectează amenințările pe care trebuie să le detecteze, păstrând, în același timp, mobilitatea persoanelor. În plus, în 2019, Platforma UE de securitate feroviară a adoptat un document de bune practici privind tehnologiile de securitate adaptate sectorului feroviar, propunând soluții precum verificări aleatorii sau cu țintă precisă, bazate pe echipamente mobile de detectare.

Noile tehnologii pot contribui la protecția spațiilor publice dacă sunt utilizate într-o modalitate bine definită, orientată și proporțională. În cazul unei alerte ridicate de amenințare teroristă 12 , rolul posibil al tehnologiilor de identificare facială, capabile să detecteze teroriștii în mișcare prin compararea imaginii lor faciale cu o bază de referință are potențial din punctul de vedere al securității. În plus, identificarea anumitor categorii de obiecte (de exemplu, bagaje abandonate) sau a unor comportamente suspecte poate fi foarte utilă în detectarea amenințărilor. Inteligența artificială joacă un rol esențial în furnizarea unor instrumente care permit identificarea precisă și bine orientată a unor amenințări posibile. În reflecțiile Comisiei privind utilizarea inteligenței artificiale 13 , considerentele de securitate vor fi astfel luate în considerare, sub rezerva respectării drepturilor fundamentale. Comisia este pregătită să finanțeze proiecte pentru dezvoltarea de noi tehnologii în cadrul Agendei urbane a UE și sprijină schimbul de bune practici în acest domeniu în conformitate cu dreptul Uniunii.
Se preconizează că evoluțiile în ceea ce privește inteligența artificială (IA) vor avea un impact profund asupra capacității autorităților de asigurare a respectării legii de a răspunde amenințărilor teroriste. Autoritățile de asigurare a respectării legii dezvoltă deja soluții inovatoare bazate pe tehnologia IA, de exemplu, pentru identificarea conținutului online cu caracter terorist și pentru oprirea diseminării acestuia, pentru a preveni crearea de conturi noi ale teroriștilor pe platformele de comunicare socială și pentru detectarea simbolurilor. Un aspect esențial pentru dezvoltarea unor aplicații IA de încredere constă în asigurarea faptului că datele utilizate pentru antrenarea algoritmilor sunt relevante, verificabile, de bună calitate și sunt disponibile într-o mare varietate pentru a reduce la minimum erorile sistemice, de exemplu, pe criterii de gen sau rasă. Aplicațiile IA ar trebui să fie dezvoltate și utilizate cu garanții corespunzătoare pentru drepturi și libertăți, în conformitate cu legislația relevantă și să fie documentate în mod adecvat pentru a confirma legalitatea utilizării acestora. Comisia va analiza modul în care autoritățile de asigurare a respectării legii și cele judiciare pot valorifica beneficiile oferite de IA în deplină conformitate cu dreptul Uniunii.

14 A fi cu un pas înainte înseamnă, de asemenea, abordarea amenințărilor emergente care pot decurge din noile tehnologii. Dronele (sisteme de aeronave fără pilot la bord) pot fi utilizate necorespunzător pentru a viza spațiile publice, persoanele fizice și infrastructura critică. Cu toate că UE a lua măsuri pentru ca utilizarea anumitor tipuri de drone în scopuri răuvoitoare să devină mai dificilă, ritmul rapid al inovării și accesul facil la drone duc la creșterea riscului unei astfel de amenințări. Pentru a răspunde acestei provocări, Comisia va examina posibilitatea de a publica în 2021 un manual al UE pentru protejarea orașelor împotriva dronelor necooperante.

Protecția împotriva dronelor răuvoitoare necesită, de asemenea, accesul la tehnologii de contracarare fiabile. „Programul european de testare a sistemelor de contracarare a sistemelor aeriene fără pilot (UAS)” va crea o metodologie comună de evaluare a diferitelor sisteme care pot fi utilizate de către poliție și alți actori din domeniul securității pentru a detecta, urmări și identifica drone potențial răuvoitoare. Rezultatele acestor teste vor fi comunicate la nivelul UE.

Integrarea previziunilor în ciclul de politică

15 Protejarea cetățenilor începe cu o mai bună înțelegere a amenințărilor viitoare. În acest scop, previziunile trebuie să fie integrate din punct de vedere structural în elaborarea politicii de combatere a terorismului. Comisia va acționa pentru crearea unui dialog periodic între experții de nivel înalt în combaterea terorismului din agențiile de asigurare a respectării legii, agențiile de informații și mediul academic pentru a identifica riscuri noi și pentru a sublinia domeniile în care Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să își consolideze acțiunile. Comisia va utiliza structurile existente în acest scop cu implicarea îndeaproape a Europol, a Eurojust și a SEAE, inclusiv EU INTCEN. Rezultatul acestui dialog ar putea contribui apoi la discuțiile privind politicile, inclusiv la discuțiile Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind securitatea internă.

ACȚIUNI-CHEIEComisia:va dezvolta acțiuni de evaluare a riscurilor și de evaluare inter pares, inclusiv utilizarea la cerere a consilierilor UE în materie de protecție a securității;va finanța cercetarea în domeniul securității UE pentru consolidarea capacității de detectare timpurie și pentru dezvoltarea unor noi tehnologii în cadrul Agendei urbane a UE;va explora modul în care noile tehnologii pot contribui la securitate; va integra mai bine informațiile strategice și evaluările amenințărilor pentru a sprijini politica prospectivă.Statele membre sunt invitate:să furnizeze în continuare resursele necesare și contribuții de înaltă calitate către EU INTCEN.ACȚIUNI-CHEIEComisia:va dezvolta acțiuni de evaluare a riscurilor și de evaluare inter pares, inclusiv utilizarea la cerere a consilierilor UE în materie de protecție a securității;va finanța cercetarea în domeniul securității UE pentru consolidarea capacității de detectare timpurie și pentru dezvoltarea unor noi tehnologii în cadrul Agendei urbane a UE;va explora modul în care noile tehnologii pot contribui la securitate; va integra mai bine informațiile strategice și evaluările amenințărilor pentru a sprijini politica prospectivă.Statele membre sunt invitate:să furnizeze în continuare resursele necesare și contribuții de înaltă calitate către EU INTCEN.

2. PREVENIRE

Uniunea Europeană este fondată pe un set puternic de valori. Sistemele noastre de educație, de sănătate și de protecție socială sunt favorabile incluziunii prin natura lor, însă acest lucru implică acceptarea valorilor pe care se bazează. Modul nostru de viață european - emblematic pentru societățile favorabile incluziunii și tolerante - nu este opțional și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a împiedica persoanele care încearcă să îl submineze, indiferent dacă acționează din interior sau din exterior.

Combaterea ideologiilor extremiste online

Teroriștii și extremiștii violenți utilizează din ce în ce mai mult internetul pentru a-și disemina ideologiile extremiste, inclusiv prin difuzarea în direct și prin glorificarea atacurilor teroriste. Răspunsul trebuie să vină de la toți actorii – autorități naționale, industrie și societatea civilă – și la toate nivelurile (național, european și internațional). Adoptarea și punerea în aplicare a propunerii de Regulament privind abordarea diseminării conținutului online cu caracter terorist le-ar permite statelor membre să asigure eliminarea rapidă a acestui conținut și le-ar impune întreprinderilor obligația de a avea un răspuns mai bun în ceea ce privește prevenirea utilizării abuzive a platformelor lor pentru diseminarea conținutului cu caracter terorist. Prin urmare, este urgentă adoptarea acestuia de către Parlamentul European și de către Consiliu. După adoptare, Comisia va sprijini furnizorii de servicii online și autoritățile naționale în punerea efectivă în aplicare a regulamentului.

În sens mai larg, Comisia va propune un act legislativ privind serviciile digitale care va actualiza normele orizontale pentru a se asigura că serviciile digitale acționează în mod responsabil și că utilizatorii au la dispoziție mijloace eficace pentru notificarea conținutului ilegal. Recunoscând rolul din ce în ce mai important al platformelor online foarte mari la nivelul societății, propunerea va include obligații de evaluare a riscurilor generate de sistemele lor nu numai în ceea ce privește conținutul și produsele ilegale, ci și riscurile sistemice pentru protecția intereselor publice, cum ar fi sănătatea publică și securitatea publică, precum și drepturile fundamentale, și împotriva tehnicilor de manipulare.

Forumul UE pentru internet va elabora orientări privind moderarea pentru conținutul online de materiale extremiste disponibil publicului și va disemina în continuare cunoștințe în acest domeniu. Forumul UE pentru internet a elaborat Protocolul UE de răspuns în situații de criză, un mecanism voluntar care să ajute la coordonarea unui răspuns rapid, colectiv și transfrontalier la răspândirea virală a conținutului online cu caracter terorist și extremist violent 16 . Este esențial ca partenerii din industrie să operaționalizeze pe deplin acest protocol. Comisia, în cooperare cu Europol, va sprijini elaborarea unor orientări suplimentare pentru punerea în aplicare a Protocolului UE în situații de criză pentru a combate o răspândire virală a conținutului online cu caracter terorist și extremist violent. Resursele și capacitatea Unității de semnalare a conținutului online din cadrul Europol ar trebui să fie consolidate pentru a monitoriza toate tipurile de conținut cu caracter terorist și a le semnala platformelor online, cu o disponibilitate 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.

Conținutul cu caracter terorist apare și se răspândește din orice parte a lumii. Din acest motiv Comisia va consolida colaborarea cu partenerii internaționali, în special cu Forumul mondial al internetului pentru combaterea terorismului (GIFCT) pentru un răspuns operațional la nivel mondial, precum și cu guvernele partenere, în conformitate cu Apelul la acțiune Christchurch  17 pentru a depune eforturi în vederea elaborării la nivel mondial a unor standarde minime, inclusiv privind transparența. 

Pentru a răspunde proliferării discursurilor rasiste și xenofobe de incitare la ură pe internet, Comisia a încurajat semnarea Codul de conduită al UE privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură în mediul online în 2016 18 . Comisia va prezenta o inițiativă, în 2021, pentru a extinde lista infracțiunilor de la nivelul UE în temeiul articolului 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE astfel încât aceasta să includă infracțiunea de incitare de ură și discursul de incitare la ură, indiferent dacă se bazează pe motive de rasă, origine etnică, religie, gen sau sexualitate. Statele membre ar trebui să își intensifice eforturile pentru punerea în aplicare pe deplin a noilor dispoziții ale Directivei privind serviciile mass-media audiovizuală privind discursul de incitare la ură pe platformele online de partajare a materialelor video.

Comisia va sprijini statele membre să își dezvolte capacitățile de comunicare strategică pentru acțiunile subsecvente întreprinse ca urmare a atacurilor prin schimbul de expertiză la nivel local și național. Acest lucru este necesar nu numai după un atac terorist, ci ar trebui să fie un efort preventiv continuu din partea statelor. Prin urmare, Comisia va sprijini statele membre să abordeze aceste provocări și să sporească diseminarea unor contradiscursuri și a unor discursuri alternative elaborate de societatea civilă și va sprijini eforturi similare la nivel național. Programul Comisiei privind capacitarea societății civile va fi evaluat în 2022 în vederea desprinderii de învățăminte.

În același timp, atât UE, cât și statele membre ale acesteia trebuie să asigure în mod continuu faptul că proiectele care sunt incompatibile cu valorile europene sau care urmăresc o agendă ilegală nu primesc sprijin din partea guvernului și nici din fonduri europene.

Sprijinirea actorilor locali pentru comunități mai reziliente

Orașele noastre trebuie să aibă un acces mai bun la finanțare, orientări și formare pentru a face față provocărilor actuale și pentru a-și spori reziliența. Comisia sprijină coordonatorii locali de prevenire prin rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. În plus, în cadrul inițiativei „Orașele UE împotriva radicalizării”, Comisia încurajează dialogurile strategice dintre orașe. Pentru a spori reziliența, este, de asemenea, importantă colaborarea cu comunitățile, precum și capacitarea acestora printr-o abordare de jos în sus, în strânsă coordonare cu statele membre. Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare va identifica cele mai bune practici și va încuraja abordările constând în activități polițienești de proximitate 19 și dialog în vederea construirii încrederii în comunități și în rândul acestora.

Promovarea incluziunii și crearea de oportunități pentru tinerii expuși riscurilor, prin educație, cultură, activități de tineret și sport, pot contribui, la rândul lor, la prevenirea radicalizării și la coeziune în interiorul UE. Comisia își va consolida sprijinul acordat statelor membre și eforturilor altor părți interesate în domeniul integrării și incluziunii sociale prin măsurile incluse în Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea 20 .

Având în vedere rolul important al educației non-formale în radicalizare și posibilele legături cu ideologiile extremiste, Comisia va facilita colaborarea în rândul școlilor, al comunităților (inclusiv al grupurilor confesionale), al animatorilor socioeducativi, al asistenților sociali și al organizațiilor societății civile. Comisia va sprijini, de asemenea, statele membre în partajarea experiențelor și bunelor practici cu privire la schimburile în rândul liderilor religioși și liderilor comunităților referitoare la prevenirea radicalizării, inclusiv între liderii care sunt activi în școli și penitenciare.

Excluziunea socială, discriminarea și marginalizarea reale sau percepute pot spori vulnerabilitatea la discursuri radicale și pot amenința și mai mult coeziunea socială. Prin urmare, Comisia își va continua, de asemenea, acțiunile prevăzute în planul său de acțiune de combatere a rasismului 21 .

Penitenciare, reabilitare și reintegrare

Procesele de radicalizare trebuie să fie identificate cât mai rapid posibil astfel încât activitățile de dezangajare să poată fi puse în aplicare la timp. Vom consolida acțiunile UE în trei domenii principale: penitenciare, reabilitare și reintegrare. În primul rând, prin identificarea celor mai bune abordări privind gestionarea și evaluarea riscurilor prezentate de deținuții radicalizați și de autorii infracțiunilor de terorism 22 , precum și prin sprijinirea formării profesioniștilor implicați în acest domeniu 23 . În al doilea rând, dezvoltând informațiile din Manualul de reabilitare al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare 24 , Comisia va sprijini statele membre pentru a oferi orientări mai personalizate privind reabilitarea și reintegrarea deținuților radicali, inclusiv după eliberarea acestora. În al treilea rând, prin dezvoltarea unei metodologii cu standarde și indicatori comuni pentru evaluarea eficacității programelor de reintegrare 25 . Orice eforturi cu privire la reabilitarea și reintegrarea copiilor trebuie să ia în considerare nevoile și drepturile specifice ale acestora 26 .

Luptătorii teroriști străini și membrii de familie ai acestora, inclusiv cei care se află în prezent în centre de cazare și în tabere în nord-estul Siriei, ridică provocări specifice și complexe, care necesită coordonarea părților interesate la toate nivelurile. Comisia va sprijini în continuare statele membre în schimburile de bune practici și, de asemenea, va spori sprijinul pentru formarea practicienilor și pentru partajarea cunoștințelor și a informațiilor în acest domeniu, luând în considerare nevoile și drepturile specifice ale copiilor luptătorilor teroriști străini. În plus, Comisia va sprijini, de asemenea, statele membre să intensifice eforturile pentru a asigura urmărirea penală a luptătorilor teroriști străini prin sprijinirea activităților în acest scop la nivel local, național și internațional.

Consolidarea cunoștințelor și a sprijinului

27 28 29 Pentru acțiuni mai coordonate și intervenții de proximitate mai structurate la nivel național, într-o primă etapă, Comisia va sprijini crearea și dezvoltarea în continuare a rețelelor naționale de actori relevanți, inclusiv practicieni și centre naționale de expertiză. În a doua etapă, Comisia va propune instituirea unui Centru de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării pentru responsabilii de elaborarea politicilor, practicieni și cercetători. Centrul de cunoștințe al UE ar urma să disemineze cunoștințe și expertiză, promovând, de asemenea, utilizarea completă a posibilităților de finanțare în cadrul diferitelor programe ale UE, să evalueze intervențiile, să certifice cele mai bune practici și să ofere sprijin orientat părților interesate la nivel național și local. De asemenea, ar putea integra un centru viitor al UE pentru victimele terorismului care să ofere expertiză și sprijin autorităților naționale și organizațiilor de sprijinire a victimelor. Alte domenii relevante includ cercetarea, furnizarea de informații privind ideologiile, organizațiile și rețelele radicale și diseminarea contradiscursurilor și a discursurilor alternative, precum și cooperarea cu liderii comunităților și liderii religioși.

În fine, pornind de la cercetare, Comisia va elabora orientări pentru statele membre și alte părți interesate cu privire la actorii care acționează singuri, inclusiv evaluări ale riscurilor și răspunsuri posibile la acest fenomen.

3. PROTEJARE

Consolidarea răspunsului de combatere a terorismului trebuie să includă reducerea vulnerabilităților care pot fi exploatate sau vizate de către teroriști. Ne putem proteja împotriva unor atacuri posibile printr-o mai bună protejare a granițelor noastre și prin împiedicarea teroriștilor să utilizeze mijloacele necesare pentru săvârșirea de acte teroriste.

Protejarea persoanelor în spațiile publice

30 Atacurile teroriste au vizat în cea mai mare măsură persoane aflate în spații publice, care sunt deosebit de vulnerabile din cauza naturii deschise și accesibile a acestora. Trebuie să protejăm natura deschisă a acestor spații și, în același timp, trebuie să le facem mai sigure prin măsuri mai puternice de protecție fizică care nu creează fortărețe și permit în continuare persoanelor să se deplaseze liber și în siguranță. Din acest motiv, Comisia va spori eforturile la nivelul UE pentru a promova soluții de securitate de la stadiul conceperii, care integrează securitatea în spațiile publice (clădiri și infrastructuri) de la începutul proceselor de proiectare și urbanism. Comisia va publica un manual arhitectural virtual privind proiectarea urbană, care poate servi drept inspirație pentru autorități în includerea aspectelor de securitate în proiectarea spațiilor publice viitoare și în renovarea spațiilor publice existente.

Forumul UE privind protecția spațiilor publice a reunit un grup larg de persoane cu responsabilitate privind securitatea spațiilor publice. Printre acestea, se numără autoritățile statelor membre ale UE și operatorii privați, de exemplu, operatorii responsabili pentru centrele comerciale, serviciile de transport sau unitățile din sectorul ospitalității. Sunt multe de învățat din diferite experiențe în protejarea spațiilor publice 31 . Comisia și-a luat angajamentul de a consolida acest forum, care ar trebui să colecteze, să consolideze și să disemineze cunoștințe, precum și să sprijine Angajamentul UE privind securitatea și reziliența urbană și să utilizeze finanțare cu ținte precise care să ajute la îmbunătățirea protecției spațiilor publice 32 . Comisia va explora, de asemenea, posibilitatea de a stabili obligații minime pentru persoanele care sunt responsabile pentru garantarea securității spațiilor publice pentru a clarifica așteptările avute de la operatorii spațiilor publice.

Lăcașurile de cult au o valoare simbolică deosebit de ridicată și au fost vizate frecvent de către teroriști. Trebuie să protejăm mai bine bisericile, moscheile și sinagogile, precum și alte situri religioase în întreaga UE. De asemenea, trebuie să încurajăm cooperarea între diferitele comunități confesionale și autoritățile naționale relevante în cadrul schimbului de experiență. Începând din 2021, Comisia își propune să sprijine proiecte care consolidează protecția fizică a lăcașurilor de cult în strânsă colaborare cu statele membre.

Orașele - coloana vertebrală a securității urbane

Autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial atât în protejarea spațiilor publice, cât și în prevenirea radicalizării. În cooperare cu Agenda urbană pentru Parteneriatul UE pentru securitatea în spațiile publice și dezvoltând inițiativa reușită a Orașelor UE împotriva radicalizării, Comisia va propune un Angajament al UE privind securitatea și reziliența urbană, care stabilește principiile și obiectivele de bază pentru autoritățile locale în aceste domenii și va solicita orașelor interesate să se angajeze la o agendă pozitivă pentru prevenirea și combaterea radicalizării și pentru reducerea vulnerabilităților în spațiile publice. Orașele care participă la acest angajament vor face parte dintr-o inițiativă a Orașelor împotriva radicalizării și a terorismului la nivelul UE, prin care Comisia va facilita schimbul de bune practici și va sprijini proiectele conduse de orașe și eforturile de consultanță reciprocă. Comisia va mobiliza toate instrumentele de finanțare disponibile pentru a sprijini punerea în aplicare a angajamentului.

În afară de Fondul pentru securitate internă, fondurile politicii de coeziune a UE pot fi utilizate pentru sporirea securității publice în orașe prin investiții menite să consolideze coeziunea socială, integrarea și reziliența în interiorul acestora pentru a preveni radicalizarea și a moderniza infrastructura publică. Comisia va colabora cu statele membre pentru a spori nivelul de conștientizare privind oportunitățile de finanțare disponibile și invită statele membre să utilizeze pe deplin fondurile politicii de coeziune a UE pentru a include aceste investiții în programele lor post-2020. Investițiile rezultate din strategiile integrate de dezvoltare urbană durabilă vor reprezenta, potrivit propunerii Comisiei, mai mult de 6 % din alocarea Fondului european de dezvoltare regională.

Consolidarea rezilienței infrastructurii critice    Infrastructura critică, inclusiv nodurile de transport, centralele electrice, infrastructurile de asistență medicală și instalațiile de tratare a apei se confruntă cu riscul de a deveni posibile ținte ale terorismului. Operatorii infrastructurii critice sunt responsabil pentru furnizarea de servicii care sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor vitale ale societății. În același timp, acești operatori continuă să devină din ce în ce mai dependenți unii de ceilalți și se confruntă cu un mediu și mai complex al riscurilor. Printre aceste riscuri se numără atacurile teroriste, dezastrele naturale, accidentele și amenințările răuvoitoare. Pentru a asigura fiabilitatea furnizării serviciilor esențiale în cadrul UE și funcționarea fiabilă a pieței interne, este vital să se asigure că operatorii critici ai serviciilor esențiale sunt rezilienți, și anume sunt suficient de pregătiți pentru a preveni și atenua perturbările și pentru a se redresa în urma acestora. Comisia va adopta un set de măsuri având scopul de a consolida reziliența operatorilor atât în fața riscurilor fizice, cât și a celor digitale.

Securitatea frontierelor    

33 Luptătorii teroriști străini care s-au întors în mod clandestin din Siria au fost implicați în atacul mortal din Paris de la 13 noiembrie 2015. Acest lucru a subliniat consecințele devastatoare ale eșecurilor în materie de securitate a frontierelor. Se estimează că 50 000 de persoane au călătorit în Siria și Irak pentru a se alătura grupurilor jihadiste, inclusiv 5 000 de persoane din UE, dintre care aproximativ o treime continuă să se afle în această zonă. Pentru a garanta securitatea cetățenilor noștri, este de importanță crucială ca autoritățile de asigurare a respectării legii să poată detecta atât cetățenii UE, cât și cetățenii țărilor din afara UE care sunt suspectați de terorism la frontierele externe. Europol, Frontex și eu-Lisa vor sprijini în continuare statele membre în ceea ce privește securitatea frontierelor.

Este necesar să se consolideze funcționarea spațiului Schengen fără frontiere interne. La 30 noiembrie 2020, Comisia a organizat un Forum Schengen pentru a lansa o dezbatere politică favorabilă incluziunii pentru realizarea unui spațiu Schengen mai puternic bazat pe încredere reciprocă. Acesta va contribui la Strategia Schengen pe care Comisia intenționează să o prezinte în 2021 și în care va propune modalități de revizuire a Codului frontierelor Schengen pentru a îmbunătăți mecanismul de evaluare și a spori guvernanța Schengen, pentru a spori cooperarea polițienească și schimbul de informații și pentru a consolida frontierele externe.

În același timp, statele membre trebuie să finalizeze de urgență modernizarea gestionării frontierelor externe în conformitate cu foile de parcurs convenite, cu obiectivul ambițios de a dezvolta cel mai modern sistem de gestionare a frontierelor 34 . Deși s-au înregistrat progrese în această direcție, este nevoie de eforturi suplimentare. În timp ce statele membre pot aplica derogări în anumite condiții, este important ca acestea să îndeplinească rapid obiectivul privind verificările sistematice ale tuturor călătorilor în bazele de date relevante la frontierele externe. La mijlocul anului 2021, Comisia va elabora orientări în colaborare cu statele membre pentru a se asigura că eventualele derogări sunt utilizate în mod limitat și respectă cele mai înalte standarde de securitate.

35 36 37 Eficacitatea verificărilor sistematice depinde de calitatea și interoperabilitatea sistemelor informatice ale UE. Sistemele informatice noi și actualizate la scară largă ale UE vor îmbunătăți securitatea și vor face controalele la frontierele externe mai eficace și mai eficiente. Interoperabilitatea va asigura disponibilitatea instantanee a informațiilor necesare pentru ofițerii de poliție și polițiștii de frontieră care au nevoie să le cunoască. O importanță crucială o are Sistemul de intrare/ieșire (EES), care este un sistem automat de înregistrare a călătorilor din țări terțe. Acesta va ajuta la identificarea resortisanților unei țări terțe care intră pe teritoriul statelor membre și la detectarea fraudei de identitate.

38 39 La fel de important este și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), un sistem de autorizare înaintea călătoriei pentru călătorii scutiți de vize. O listă de supraveghere din ETIAS dedicată va permite o utilizare mai bună a informațiilor privind persoanele suspectate de activități teroriste sau care au legături cu acestea, permițându-le statelor membre să ia în considerare aceste informații atunci când emit autorizațiile de călătorie. În plus, verificările în viitorul sistem centralizat pentru identificarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților unei țări terțe sau ale apatrizilor (ECRIS-TCN) vor permite să se verifice dacă un anumit resortisant al unei țări terțe sau o persoană care deține dublă cetățenie a unui stat membru al UE/a unei țări terțe a fost condamnat anterior pentru o infracțiune gravă în UE și statul membru în care a fost condamnat. Interoperabilitatea între EES, ETIAS și ECRIS-TCN va conduce la mai multe informații sistematice pentru agenții responsabili cu asigurarea respectării legii, pentru polițiștii de frontieră și pentru funcționarii din domeniul migrației și va contribui la combaterea fraudei de identitate. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună în aplicare aceste sisteme în mod rapid și complet și să permită interoperabilitatea lor.

Cele trei regulamente noi privind Sistemul de informații Schengen, care au intrat în vigoare în decembrie 2018 40 , au introdus mai multe măsuri pentru a îmbunătăți schimbul de informații, inclusiv cu privire la persoanele suspectate de activități teroriste. Este esențial ca statele membre să pună în aplicare, în cel mai scurt timp posibil, toate noile funcționalități ale SIS. În special, statele membre ar trebui să introducă de urgență funcționalitatea de căutare a amprentelor digitale în Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale al SIS (AFIS) pentru agenții lor, mai ales la frontierele externe.

Este, de asemenea, esențial să fie introduse în SIS informații din țări terțe privind luptătorii teroriști străini, furnizate de țări terțe de încredere. Împreună cu prezenta comunicare, Comisia prezintă un mandat consolidat al Europol și o modificare a regulamentului privind instituirea, operarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) care ar urma să permită Europol să creeze alerte specifice în SIS, cu consultarea statelor membre. Este urgentă punerea în practică a procedurii voluntare de prelucrare a datelor existente și viitoare furnizate de către țările terțe, care este discutată în rândul statelor membre. În paralel, statele membre ar trebui să fie încurajate să pună la dispoziție notificările referitoare la persoanele suspectate de terorism în cadrul verificărilor la frontieră din prima linie.

În plus, potrivit noilor norme, în afara emiterii interdicțiilor de intrare, de până la cinci ani, ca parte a deciziei de returnare 41 , statele membre ar trebui să introducă alerte în SIS privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unei decizii de returnare (începând din 2022) și privind refuzurile de intrare și de ședere. Astfel, deciziile de returnare și interdicțiile de intrare și de ședere ar fi vizibile tuturor autorităților care au acces la SIS. Statele membre trebuie să se asigure că aceste alerte conțin informații referitoare la faptul că resortisantul unei țări terțe reprezintă o amenințare gravă pentru securitate și că indică dacă persoana a fost implicată în activități având legătură cu terorismul.

Prelucrarea informațiilor prealabile referitoare la pasageri (API) și a datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) joacă un rol vital în identificarea, prevenirea, detectarea și combaterea terorismului și a altor infracțiuni grave. Pentru raționalizarea utilizării datelor API, inclusiv pentru combaterea terorismului, Comisia va face o propunere de revizuire a Directivei API în 2021 și ia în considerare să prevadă utilizarea acestor date pentru combaterea infracțiunilor grave și să îmbunătățească eficacitatea în utilizarea datelor API și coerența cu alte instrumente, precum Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile și sistemul PNR.    
Utilizarea și analiza datelor PNR reprezintă un instrument esențial pentru combaterea terorismului și a criminalității organizate, atât în UE, cât și la nivel mondial. Analiza datelor PNR reținute permite identificarea unor amenințări necunoscute anterior și furnizează autorităților de asigurare a respectării legii piste de informații în materie penală, permițându-le să detecteze modele de călătorie suspecte și să identifice asociații teroriștilor și ai infractorilor. Comisia solicită statelor membre care nu fac deja acest lucru să colecteze și date PNR pentru zborurile din interiorul UE. Comisia va continua să se implice în procesul de facilitare a transferurilor de date PNR cu respectarea deplină a cerințelor legale ale UE, după cum a fost clarificat de către Curte în cadrul noilor standarde PNR adoptate de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI). Punerea în aplicare pe deplin a cadrului PNR actual și cooperarea bilaterală existentă cu țări terțe, cum ar fi SUA și Australia, rămân esențiale. În același timp, din 2010, când Comisia și-a actualizat ultima dată politica externă privind PNR, au apărut tendințe mondiale și realități noi 42 care vor fi reflectate în revizuirea strategiei externe a UE pentru transferurile PNR, ce va fi realizată anul viitor.    

Având în vedere amenințarea teroristă pentru aviație, trebuie continuate eforturile pentru intensificarea securității aviației. Comisia va explora opțiunile de crearea și punere în aplicare a unui cadru juridic european privind desfășurarea agenților de securitate pentru a fi prezenți în cadrul zborurilor (agenți de securitate la bord).

Împiedicarea teroriștilor să obțină mijloacele pentru atacuri

43 44 Pentru a elimina o lacună existentă, Comisia va adopta un regulament de punere în aplicare în temeiul Directivei privind armele de foc, privind stabilirea unui sistem pentru schimbul de informații între statele membre privind refuzurile de a acorda autorizații de achiziționare a unei arme de foc. Acest lucru va asigura faptul că o persoană căreia i s-a refuzat deținerea unei arme de foc din motive de securitate într-un stat membru nu poate formula o solicitare similară într-un alt stat membru. Această activitate este completată de Planul de acțiune al UE privind traficul de arme de foc. Punctele focale naționale privind armele de foc sunt esențiale pentru obținerea de cunoștințe autentice privind amenințările legate de arme de foc asigurând cooperarea în cadrul departamentelor și schimburile transfrontaliere de informații și date. În cadrul priorității referitoare la „armele de foc” a platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT), în 2021, Comisia va publica un tablou de bord care să prezinte stadiul de evoluție a stabilirii acestor puncte focale în statele membre.

Amenințarea reprezentată de explozivii artizanali este în continuare ridicată, astfel cum se observă din numeroase atacuri din UE 45 . UE a elaborat cele mai avansate acte legislative din lume de restricționare a accesului la precursorii de explozivi 46 și de detectare a tranzacțiilor suspecte care ar putea conduce la construirea de explozivi artizanali de către teroriști. Prin urmare, este crucial ca statele membre să pună pe deplin în aplicare și să asigure respectarea normelor noi, care vor intra în vigoare la 1 februarie 2021. Acestea includ asigurarea faptului că nu pot fi evitate controalele prin achiziția online a precursorilor de explozivi.

Riscurile legate de materiale chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) continuă să rămână o preocupare 47 . În 2017, teroriștii au complotat să detoneze o bombă într-un avion australian și să construiască o armă chimică urmând instrucțiunile Daesh 48 . În 2018, un terorist a încercat să creeze în Germania toxina de ricină care este foarte otrăvitoare 49 . Posibilele daune ale unui atac CBRN sunt extrem de ridicate. Comisia acordă prioritate în special amenințării reprezentate de agenții chimici. Inspirându-se din abordarea utilizată pentru a reglementa accesul la precursorii de explozivi, Comisia analizează fezabilitatea restricționării accesului la anumite substanțe chimice periculoase, această analiză urmând să fie finalizată în 2021. În 2020, Comisia a pus la dispoziția statelor membre diferite instrumente 50 care pot fi utilizate pentru a spori biosecuritatea și va explora modalități de îmbunătățire a cooperării în fața amenințărilor biologice la nivelul UE. Începând din prima parte a anului 2021, Comisia sprijină, de asemenea, o acțiune comună cu 18 țări pentru consolidarea pregătirii și a răspunsului din punctul de vedere al sănătății la atacurile teroriste biologice și chimice și pentru consolidarea cooperării transsectoriale (sănătate, securitate și protecție civilă).

Măsurile restrictive existente de combatere a terorismului („sancțiunile”) constau într-o interdicție de călătorie a persoanelor fizice și o înghețare a activelor, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și a entităților. UE pune în aplicare sancțiuni de combatere a terorismului adoptate la nivelul UE și a adoptat propriile sancțiuni pentru a sprijini activitățile de combatere a terorismului 51 . Astfel, sancțiunile de combatere a terorismului sunt un instrument preventiv puternic prin care se împiedică accesul teroriștilor la resurse și la mobilitate. Regimurile existente de sancțiuni aflate la dispoziția UE ar trebui, prin urmare, să fie utilizate în cea mai mare măsură posibilă, inclusiv prin asigurarea robustă a respectării legii.

4. RĂSPUNS

După producerea unui atac terorist, sunt necesare acțiuni urgente pentru a reduce la minimum impactul acestuia și pentru a permite investigarea rapidă și urmărirea penală a autorilor. Niciun stat membru nu poate face acest lucru singur. Cooperarea este necesară atât la nivel european, cât și la nivel internațional.

Sprijin operațional: consolidarea Europol

Europol și Centrul european de combatere a terorismului (CECT) sunt esențiale pentru acțiunile UE de combatere a terorismului, iar sprijinul operațional oferit de această agenție a crescut de cinci ori în ultimii ani (de la 127 de cazuri operaționale care au beneficiat de sprijin în 2016 la 632 de cazuri în 2019). CECT face în prezent parte din fiecare investigație majoră de combatere a terorismului în UE. Ca parte a inițiativei legislative pentru consolidarea mandatului Europol, trebuie să punem la dispoziția Europol mijloacele necesare pentru a coopera efectiv cu părțile private. Teroriștii utilizează abuziv serviciile transfrontaliere ale companiilor pentru a recruta adepți, pentru a planifica și desfășura atacuri și pentru a disemina propagandă care incită la atacuri viitoare. Multe întreprinderi doresc să comunice date, însă este posibil să nu știe către cine, deoarece poate fi neclar ce state membre au jurisdicție pentru urmărirea unei infracțiuni specifice. Europol este în cea mai bună poziție pentru a elimina această lacună și pentru a fi primul punct de contact pentru identificarea și transmiterea probelor relevante către autoritățile din statele membre în cauză.

52 De asemenea, Europol trebuie să poată sprijini investigațiile naționale de combatere a terorismului cu analiza unor seturi de date voluminoase și complexe („big data”). Acest lucru se va baza pe activitatea reușită a Europol cu grupul de operativ Fraternité prin care a sprijinit autoritățile franceze și belgiene în investigarea atacurilor din noiembrie 2015 din Paris și a atacurilor din martie 2016 din Bruxelles. Consolidarea rolului Europol în cercetare și inovare va ajuta autoritățile naționale să utilizeze tehnologii moderne pentru a combate amenințarea terorismului. Teroriștii își maschează identitatea, ascund conținutul comunicațiilor lor și transferă în mod ilegal bunuri și resurse ilicite prin exploatarea noilor tehnologii. Prin urmare, trebuie să intensificăm sprijinul operațional acordat de Europol în materie de decriptare cu respectarea deplină a dreptului UE.

Cooperarea în domeniul asigurării aplicării legii    
Pentru a spori cooperarea transfrontalieră, Comisia va propune un „cod de cooperare polițienească” al UE la sfârșitul anului 2021. Acest lucru va raționaliza diferitele instrumente ale UE privind cooperarea operațională în domeniul asigurării aplicării legii sub forma unui regim juridic consolidat, coerent și modern al UE, facilitând astfel și cooperarea transfrontalieră în domeniul combaterii terorismului. Această propunere va face, de asemenea, bilanțul orientărilor existente ale Consiliului și al celor mai avansate acorduri bilaterale sau multilaterale în vigoare între statele membre 53 .

Comisia va continua să sprijine activitățile diferitelor rețele de asigurare a respectării legii. Printre aceste activități se numără, de exemplu, formări și exerciții comune, dezvoltarea de canale și capacități pentru comunicarea și operațiunile transfrontaliere și îmbunătățirea punerii în comun a resurselor care pot fi mobilizate în cursul incidentelor. Comisia va continua să sprijine și să asigure sustenabilitatea rețelei ATLAS de unități speciale de intervenție ale statelor membre ale UE, care își propune să îmbunătățească răspunsul poliției în operațiunile transfrontaliere de combatere a terorismului.

În cadrul programelor de cooperare transfrontalieră Interreg, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) a sprijinit cooperarea dintre poliție și alte servicii de securitate în regiunile frontaliere interne. În cadrul perioadei de programare 2021-2027, în timp ce acest sprijin poate continua, FEDR poate contribui, de asemenea, la acțiuni din domeniul gestionării frontierelor și a migrației, precum integrarea economică și socială a resortisanților unor țări terțe, inclusiv a beneficiarilor de protecție internațională.

Comisia va încuraja, de asemenea, cooperarea transsectorială cu alți actori cruciali de prim răspuns, cum ar fi cei mobilizați în cadrul Mecanismului Uniunii de protecție civilă, care pot juca un rol esențial în răspunsul la incidentele majore care pot copleși capacitățile naționale, cum ar fi atacuri teroriste sau incidente cu substanțe chimice, biologice, radiologice sau nucleare.

Consolidarea schimbului de informații

Pentru a preveni, a investiga și a urmări penal infracțiunile de terorism și alte infracțiuni, autoritățile de asigurare a respectării legii au nevoie de acces la informațiile relevante la momentul potrivit. Deciziile Prüm 54 existente au fost esențiale în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a face schimb de date referitoare la amprente digitale, ADN și anumite date privind înregistrarea autovehiculelor. Cu toate acestea, având în vedere evoluțiile din domeniul tehnic, criminalistic, operațional și al protecției datelor, Deciziile Prüm ar trebui să fie actualizate și pot fi în continuare extinse pentru a sprijini mai bine statele membre în investigațiile acestora de natură penală și teroristă. Comisia va propune în 2021 o revizuire a Deciziilor Prüm pentru a evalua modul în care acestea pot fi adoptate astfel încât să fie adecvate nevoilor operaționale actuale și viitoare ale autorităților de asigurare a respectării legii și pentru a alinia deciziile respective la cadrul juridic al UE privind protecția datelor.

Agențiile din domeniul justiției și al afacerilor interne (precum Europol, Eurojust și Frontex) vor trebui să își consolideze coordonarea pentru combaterea terorismului. Împreună cu statele membre și având în vedere responsabilitățile respective ale acestora, trebuie identificați factorii de legătură și trebuie puse în aplicare soluții în vederea unei abordări eficiente la nivelul UE. Comisia va face propuneri specifice în acest scop, în special pentru a stabili un mecanism eficient de schimb de informații în cazurile privind combaterea terorismului, care ar trebui să includă o platformă de colaborare digitală pentru echipele comune de anchetă, precum și pentru a intensifica punerea în aplicare a unui sistem de tip „rezultat pozitiv/negativ” între Europol și Eurojust pentru a detecta legăturile dintre datele acestora. Comisia propune, de asemenea, ca parte a mandatului consolidat al Europol, stabilirea unui sistem de tipul răspuns pozitiv/negativ între Europol și Parchetul European (EPPO). În plus, se dorește în continuare extinderea mandatului Parchetului European, astfel încât să includă infracțiunile de terorism transfrontaliere.

55 Seria recentă de atacuri a subliniat importanța unei analize fiabile a amenințării reprezentate de persoane considerate teroriști sau extremiști violenți. Comisia sprijină activitatea prevăzută recent de către Consiliu. În ceea ce privește introducerea informațiilor relevante în sistemele de informații ale UE, sunt necesare mai multe discuții strategice periodice despre acest subiect pertinent, o înțelegere reciprocă mai bună și conștientizarea conceptelor naționale, precum și facilitarea schimbului de informații. Schimbul strategic periodic ar trebui să includă schimburi de instrumente practice, cum ar fi evaluări ale riscurilor, precum și evaluarea acestor instrumente.

Cu toate că schimbul din ce în ce mai mare de informații în rândul statelor membre ale UE reprezintă o necesitate absolută, acesta nu este întotdeauna suficient pentru abordarea efectivă a amenințărilor globale. Din acest motiv, cooperarea internațională este o componentă-cheie a unui răspuns eficace la amenințări. Acordurile bilaterale cu partenerii-cheie joacă un rol important în schimbul de informații, asigurând obținerea de probe și piste de investigație din jurisdicții din afara UE. În această privință, Interpol, organizația internațională de poliție judiciară, îndeplinește un rol important. În pofida cooperării de lungă durată dintre UE și Interpol, există domenii în care cooperarea ar trebui stabilită sau consolidată. Interpol este un partener-cheie în combaterea terorismului, de exemplu datorită expertizei sale privind luptătorii teroriști străini. Această expertiză include, de exemplu, activitatea sa privind colectarea de informații de pe câmpurile de luptă și prevenirea trecerii nedetectate a frontierelor. Mai multe organisme ale UE se confruntă cu nevoia operațională de a avea acces la bazele de date ale Interpol pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Pentru a permite acest acces în conformitate cu cerințele legislației UE, Comisia pregătește instrumentele adecvate pentru negocierea unui acord de cooperare între UE și Interpol.

Asistență în anchete și în urmărirea penală

56 Unitățile de informații financiare au un rol esențial în detectarea finanțării terorismului deoarece primesc rapoarte de tranzacții suspecte de la o gamă largă de instituții financiare și nefinanciare, pe care le analizează împreună cu alte informații relevante înainte de a disemina rezultatele analizelor către autoritățile de asigurare a respectării legii sau către procurori. Comisia va analiza modalități de îmbunătățire a capacității analitice a acestora prin instituirea unui Mecanism de coordonare și asistență pentru unitățile de informații financiare la nivelul UE.

Investigațiile financiare care analizează urma banilor și care identifică asociați necunoscuți anterior sunt cruciale. Sunt necesare structuri noi pentru a sprijini investigatorii financiari, pentru a facilita activitatea transfrontalieră a acestora și pentru a consolida eficacitatea investigațiilor financiare în cazurile de terorism. Comisia propune crearea unei rețele de investigatori financiari în combaterea terorismului. Această rețea ar urma să sprijine schimbul de tehnici de investigare și de experiență privind investigațiile financiare, luând în considerare activitatea desfășurată de unitățile naționale de informații financiare. Aceasta ar trebui să implice Europol și Centrul European de Combatere a Criminalității Financiare și Economice, să coopereze cu Rețeaua birourilor de recuperare a activelor și să contribuie la îmbunătățirea analizei investigatorilor, la înțelegerea tendințelor și a riscurilor emergente și la consolidarea capacității acestora.Pentru a investiga finanțarea terorismului și rețelele teroriste mai largi, investigatorii au nevoie de acces la informațiile privind conturile bancare. Comisia a subliniat nevoia ca unitățile de informații financiare și unitățile de asigurare a respectării legii să aibă acces transfrontalier rapid la informațiile naționale privind conturile bancare din alte state membre 57 . Acest lucru ar putea fi realizat printr-o interconectare a registrelor centrale de conturi bancare, ceea ce este fezabil, în opinia Comisiei 58 . Acest lucru ar răspunde, de asemenea, la apelul Consiliului adresat Comisiei să ia în considerare consolidarea cadrului juridic pentru interconectarea mecanismelor centralizate naționale 59 . În 2021, Comisia intenționează să propună legislație pentru a realiza această interconectare și pentru a crea registre interconectate de conturi bancare. Comisia va lua în considerare să permită accesul la aceste registre pentru autoritățile de asigurare a respectării legii și pentru birourile de recuperare a activelor, sub rezerva unei evaluări a impactului inclusiv cu privire la drepturile fundamentale și cu respectarea deplină a principiului proporționalității 60 . Acest lucru va consolida cooperarea transfrontalieră. În 2021, Comisia va reevalua, de asemenea, amenințările și vulnerabilitățile legate de finanțarea străină a terorismului și colectarea și transferurile de fonduri prin organizații non-profit 61 , luând în considerare evoluțiile recente din acest domeniu. 

Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste 62 (TFTP) a furnizat informații importante care au contribuit la investigarea și detectarea comploturilor teroriste și la urmărirea celor care se află în spatele acestora 63 . Acordul TFTP UE-SUA privind schimbul de informații financiare oferă autorităților de asigurare a respectării legii din SUA și din UE un instrument puternic în lupta împotriva terorismului și include garanții care asigură protecția vieții private a cetățenilor UE. Următoarea revizuire comună a acordului va avea loc în 2021.
În prezent, o mare parte a anchetelor privind toate formele de criminalitate și terorism au o componentă legată de informațiile criptate. Criptarea este esențială pentru lumea digitală, contribuind la securizarea sistemelor și tranzacțiilor digitale. Este un instrument important pentru protejarea securității cibernetice și a drepturilor fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare, a protecției vieții private și a datelor. În același timp, poate fi utilizat, de asemenea, drept canal sigur pentru autori în care aceștia își pot ascunde acțiunile de autoritățile de asigurare a respectării legii și de autoritățile judiciare. Comisia va colabora cu statele membre pentru a identifica soluțiile tehnice, operaționale și juridice posibile de acces legal la informațiile criptate și va promova o abordare care să mențină eficacitatea criptării în protejarea vieții private și a securității comunicațiilor, oferind, în același timp, un răspuns eficace în ceea ce privește infracțiunile și terorismul.

64 65 Astfel cum au recunoscut miniștrii UE în declarația lor comună din 13 noiembrie 2020, disponibilitatea și accesul la probele digitale sunt esențiale. Un cadru clar și robust pentru accesul transfrontalier în timp util la probe electronice și piste de investigație este necesar deoarece probele digitale sunt necesare în aproximativ 85 % din toate anchetele penale. Comisia invită colegiuitorii să asigure accesul rapid și fiabil al autorităților la probele electronice, prin adoptarea în regim de urgență a propunerilor privind probele electronice. În plus, este important ca toate statele membre să stabilească o legătură cu sistemul de schimb digital de probe electronice (eEDES) fără întârzieri nejustificate. Comisia intenționează să stabilească domeniul viitor de aplicare al eEDES în cadrul unei propuneri legislative privind digitalizarea procedurilor de cooperare judiciară.

UE are nevoie, de asemenea, de norme puternice pentru cooperarea cu partenerii noștri internaționali în investigațiile digitale. Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică reprezintă cadrul internațional pentru această cooperare. Comisia va depune toate eforturile pentru finalizarea la începutul anului 2021 a negocierilor privind un cadru actualizat (al doilea protocol adițional), care abordează provocările actuale ridicate de infracțiunile facilitate de mediul cibernetic, inclusiv terorismul, prin instrumente de cooperare noi și consolidate, cu garanțiile necesare pentru protecția drepturilor fundamentale. Comisia va avansa negocierile privind un acord UE-SUA privind accesul transfrontalier la probele electronice cât de repede posibil, asigurând, în același timp, faptul că rezultatul negocierilor este compatibil cu normele interne ale Uniunii privind probele electronice.

66 În plus, probele de pe câmpul de luptă, respectiv informațiile descoperite și colectate de forțele militare în cadrul operațiunilor de pe câmpul de luptă sau de părți private într-o zonă de conflict sunt foarte importante pentru urmărirea penală. Comisia va sprijini în continuare statele membre să utilizeze informațiile de pe câmpul de luptă pentru a identifica, a detecta și a urmări penal luptătorii teroriști străini care se întorc prin instituirea de bune practici, schimbul de informații, precum și prin posibilitatea finanțării de proiecte. În special, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor sprijini și vor consolida în continuare cooperarea cu principalele țări terțe, precum Statele Unite ale Americii, inclusiv schimbul de informații și asigurarea integrării informațiilor de pe câmpul de luptă în arhitectura și rețelele europene de securitate.

67 68 69 Pentru a asigura accesul la probe digitale și piste de investigație, statele membre se bazează pe cadre de păstrare a datelor pentru a garanta securitatea națională și publică și în desfășurarea anchetelor penale. Confirmând faptul că legislația UE împiedică păstrarea generală și aleatorie a datelor, hotărârile recente ale Curții de Justiție privind păstrarea datelor au identificat anumite situații în care păstrarea poate fi permisă, în baza unor obligații clare și proporționale prevăzute de lege și care fac obiectul unor garanții materiale și procedurale stricte. În declarația lor comună, miniștrii afacerilor interne din UE au subliniat importanța trasării unei căi de urmat în ceea ce privește păstrarea datelor în scopul combaterii criminalității. Comisia va evalua opțiunile disponibile pentru a se asigura că teroriștii și alți infractori pot fi identificați și urmăriți, respectând în același timp legislația UE, astfel cum este interpretată de Curtea de Justiție.

Consolidarea capacităților statelor membre de investigare și colectare a probelor reprezintă un aspect important al răspunsului justiției penale la terorism. Comisia va evalua, de asemenea, necesitatea unor norme privind utilizarea transfrontalieră a probelor în procedurile penale. În plus, este necesară identificarea posibilelor legături între procedurile judiciare (anchete și urmărirea penală) în cazurile de terorism în statele membre. În acest scop, Eurojust a instituit Registrul de combatere a terorismului în 2019. Registrul ar trebui să devină un instrument proactiv utilizat pentru asigurarea coordonării în procedurile judiciare transfrontaliere de combatere a terorismului, iar Eurojust ar trebui să dispună de resursele adecvate. În acest scop, în 2021, Comisia va adopta o propunere legislativă pentru a îmbunătăți schimbul de informații și coordonarea în cadrul procedurilor judiciare în cazurile de terorism transfrontalier, astfel încât acest schimb să fie sigur și eficient și să permită Eurojust să reacționeze în timp util.

Consolidarea sprijinului pentru victimele terorismului
Asigurarea faptului că victimele terorismului primesc sprijinul, protecția și recunoașterea necesare reprezintă o parte crucială a răspunsului la terorism. UE a adoptat un set robust de norme privind sprijinul și protejarea drepturilor victimelor, inclusiv ale victimelor terorismului 70 . În plus, Directiva din 2004 privind despăgubirea 71 impune ca statele membre să instituie sisteme naționale de despăgubire, inclusiv pentru victimele terorismului.    

În ianuarie 2020, Comisia a instituit un Centru UE de expertiză pentru victimele terorismului ca proiect-pilot pe o perioadă de doi ani 72 . Centrul oferă asistență statelor membre și organizațiilor naționale de sprijin pentru victime în ceea ce privește aplicarea normelor UE, oferind orientări, activități de formare și acționând ca un centru de expertiză. Necesitatea continuării sale va fi evaluată până la sfârșitul anului 2021. Va fi analizată și o posibilă integrare într-un viitor Centru de cunoștințe al UE privind prevenirea radicalizării. În iunie 2020, Comisia a adoptat prima Strategie a UE privind drepturile victimelor (2020-2025) 73 . Strategia acordă o atenție specială victimelor celor mai vulnerabile, inclusiv victimelor terorismului. Pentru a îmbunătăți cooperarea și coordonarea pentru victimele terorismului, statele membre ar trebui să instituie puncte de contact naționale unice pentru victimele terorismului 74 . În cadrul strategiei, Comisia va evalua normele UE existente privind drepturile victimelor și, dacă este necesar, va propune schimbări legislative până în 2022. Comisia va evalua, de asemenea, modul în care ar putea fi îmbunătățit accesul victimelor la despăgubiri, inclusiv cu privire la victimele terorismului în situații transfrontaliere, în cazul în care acestea sunt rezidente într-un alt stat membru decât cel în care a avut loc atacul terorist. Comisia comemorează anual victimele în cadrul Zilei Europene a Comemorării victimelor terorismului, pentru a arăta unitate și reziliență în cadrul societății noastre împotriva terorismului.

5. CONSOLIDAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE LA NIVELUL TUTUROR CELOR PATRU PILONI

Parteneriatele de combatere a terorismului, inclusiv cooperarea strânsă cu țările din vecinătatea UE, sunt esențiale pentru a îmbunătăți securitatea în interiorul UE. Consiliul a solicitat consolidarea în continuare a angajamentului extern al UE de combatere a terorismului, punând accentul pe Balcanii de Vest, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, Sahel, Cornul Africii, alte țări africane în care activitățile teroriste sunt din ce în ce mai frecvente, precum și pe regiuni esențiale din Asia. Acest angajament poate ajuta statele membre în activitatea lor de a pune capăt activității teroriste, precum și în activitatea de la nivel mondial de combatere a organizațiilor teroriste. În această privință, rămâne esențial sprijinul din partea rețelei de combatere a terorismului/rețelei de experți în securitate din cadrul delegațiilor Uniunii pentru facilitarea cooperării și promovarea consolidării capacităților.

Cooperarea cu partenerii din Balcanii de Vest cu privire la combaterea terorismului, inclusiv prin intermediul agențiilor relevante ale UE, rămâne esențială. Este esențială punerea în aplicare pe deplin a Planului de acțiune comună privind combaterea terorismului pentru Balcanii de Vest 75 , inclusiv continuarea integrării activităților rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. Comisia va acorda în continuare prioritate cooperării polițienești și cooperării judiciare. Sunt, de asemenea, esențiale, combaterea finanțării terorismului și protecția cetățenilor și a infrastructurii 76 . Cooperarea cu partenerii din Balcanii de Vest în domeniul armelor de foc va fi intensificată în anii următori cu implicarea din ce în ce mai mare a acestora în acțiunea prioritară privind armele de foc a Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT). Comisia va continua, de asemenea, să sprijine financiar partenerii din Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova în punerea în aplicare a planului de acțiune al UE privind traficul de arme de foc.

Cooperarea cu țările prioritare din vecinătatea sudică ar trebui să fie consolidată în continuare pentru a îmbunătăți măsurile de prevenire și combatere a terorismului, inclusiv a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și protecția spațiilor publice și consolidarea statului de drept. Țările sud-mediteraneene reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru UE pentru dezvoltarea cooperării polițienești, având în vedere proximitatea geografică a acestora și amenințările la adresa securității comune. Comisia are un mandat de a negocia acorduri internaționale cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Tunisia, Maroc și Liban pentru a face schimb de date cu caracter personal cu Europol în cazul terorismului și al formelor grave de criminalitate organizată. În plus, Comisia solicită în prezent autorizarea Consiliului pentru a deschide negocieri cu 10 77 țări terțe privind cooperarea dintre Eurojust și țările terțe respective pentru a răspunde în mod eficace terorismului. Mai departe, Comisia va spori cooperarea în țări-cheie din Africa Subsahariană și din Asia în domenii esențiale din cadrul strategiei.

În special, UE ar trebui să își consolideze colaborarea cu organismele ONU relevante, cum ar fi Biroul ONU pentru Combaterea Terorismului (UNOCT), precum și cu alte organizații, cum ar fi OSCE sau Consiliul Europei pe probleme referitoare la terorism.

Comisia și SEAE își vor intensifica, de asemenea, colaborarea cu organizațiile internaționale precum NATO, Interpol, Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF), precum și cu Forumul mondial pentru combaterea terorismului și cu parteneri-cheie strategici precum Statele Unite ale Americii, Canada și Noua Zeelandă, precum și cu Coaliția mondială împotriva Da’esh, pentru a face schimb de experiență, pentru a încuraja o cooperare mai strânsă, inclusiv cu schimburi privind rolul internetului și al platformelor de comunicare socială, și pentru consolidarea capacităților de cercetare în vederea prevenirii. La nivel mondial, UE va continua să capaciteze societatea civilă, actorii locali și comunitari în dezvoltarea de răspunsuri pentru abordarea persoanelor vulnerabile și pentru sprijinirea unor societăți reziliente.

Abordarea UE în ceea ce privește securitatea externă în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) și al politicii de securitate și apărare comune (PSAC) va rămâne o componentă esențială a eforturilor UE de combatere a terorismului și a extremismului violent pentru a consolida stabilitatea și pentru a proteja interesele de securitate ale UE. Cu sprijin din partea SEAE, înaltul reprezentant/vicepreședintele va juca în continuare un rol-cheie în consolidarea cooperării strategice și operaționale cu țări terțe și cu organizații internaționale, prin utilizarea deplină a instrumentelor sale externe, precum dialogurile la nivel înalt privind combaterea terorismului, rețeaua experților în combaterea terorismului/securitate din cadrul delegațiilor Uniunii și, unde este cazul, misiuni și operațiuni PSAC.

CONCLUZII

Amenințarea reprezentată de terorism este reală, periculoasă și, din păcate, de durată. Din acest motiv este nevoie de un angajament reînnoit și susținut de a colabora pentru a combate amenințarea. Este nevoie de unitate în fața terorismului, care încearcă să divizeze. Prezenta Agendă UE privind combaterea terorismului stabilește calea de urmat.

Pentru a desfășura și a coordona această activitate, Comisia va desemna un coordonator pentru combaterea terorismului, a cărui sarcină va fi coordonarea diferitelor linii ale politicii și finanțării UE în domeniul combaterii terorismului în cadrul Comisiei, inclusiv cooperarea și coordonarea cu statele membre, în colaborare cu coordonatorul UE al Consiliului pentru combaterea terorismului, precum și cu agențiile relevante ale UE și cu Parlamentul European.

Fundamentele incluzive și bazate pe drepturi ale Uniunii noastre sunt modalitatea cea mai puternică de a ne proteja împotriva amenințării teroriste. O societate primitoare și favorabilă incluziunii, care respectă pe deplin drepturile tuturor persoanelor este o societate în care teroriștilor le va fi mai greu să radicalizeze și să recruteze persoane. Trebuie să susținem, să consolidăm și să ne apărăm la nivel colectiv valorile democratice și fundamentale împotriva persoanelor care încearcă să le submineze. Pentru a face acest lucru, trebuie să investim în coeziune socială, educație și societăți favorabile incluziunii în care toate persoanele să simtă că identitatea lor este respectată și că aparțin în totalitate comunității în ansamblul său.

Prezenta Agendă UE privind combaterea terorismului se bazează pe politicile și instrumentele existente și va consolida cadrul UE pentru a îmbunătăți în continuare anticiparea amenințărilor și a riscurilor, prevenirea radicalizării și a extremismului violent, protejarea persoanelor și a infrastructurilor, inclusiv prin intermediul securității frontierelor externe și al acțiunilor subsecvente eficace întreprinse ca urmare a atacurilor.

În timp ce prezenta agendă anunță o serie de măsuri noi, punerea în aplicare și asigurarea respectării rămân aspecte esențiale și trebuie să existe un efort comun pentru a asigura acest lucru, de la adoptarea rapidă și aplicarea cadrului juridic la accelerarea impactului măsurilor pe teren. Comisia va colabora cu statele membre și va informa Parlamentul European, Consiliul și părțile interesate și le va implica în toate acțiunile relevante pentru punerea în aplicare a Agendei UE privind combaterea terorismului.

(1)

     A se vedea SEAE(2020) 1114.

(2)

     COM(2020) 797.

(3)

     Comunicarea Comisiei referitoare la Strategia UE privind uniunea securității, 24.7.2020, COM(2020) 605 final.

(4)

     Potrivit celei mai recente videoconferințe a miniștrilor de interne din 13 noiembrie 2020 care au adoptat o declarație comună: https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/jha/2020/11/13/

(5)

     Directiva (UE) 2017/541 din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului, JO L 88/6, 31.3.2017.

(6)

     Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor, JO L 284, 12.11.2018. Danemarca și Irlanda nu au nicio obligație în temeiul directivei. Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, JO L 156/43, 19.6.2018.

(7)

     În cadrul proiectului-pilot pentru exerciții paralele și coordonate (PACE) convenit cu NATO, două seturi de exerciții au fost deja organizate în 2017 și 2018. Eforturile se concentrează în prezent pe punerea în aplicare a lecțiilor identificate în cursul acestor exerciții. UE și NATO au fost de acord să extindă conceptul PACE pentru perioada 2022-2023. Ca obiectiv pe termen lung, UE sprijină o abordare mai ambițioasă a exercițiilor PACE, inclusiv participarea activă a statelor membre ale UE și a aliaților NATO în etapa de desfășurare a acestora.

(8)

     Urmărirea unor inițiative reușite precum proiectele DANTE și TENSOR. Proiectul DANTE a furnizat soluții eficace, eficiente și automate de extragere a datelor și de analiză, precum și un sistem integrat de detectare, extragere, colectare și analiză a unor volume enorme, eterogene și complexe de conținut multimedia și plurilingv cu caracter terorist, de pe internetul vizibil, internetul ascuns și darknet. (https://cordis.europa.eu/project/id/700367). TENSOR a avut o abordare complementară celei a proiectului DANTE și a dezvoltat o platformă care furnizează autorităților polițienești instrumentele necesare pentru consolidarea capacității lor de a face față unor volume enorme de conținut online în activitatea de detectare timpurie a activităților online de organizare teroristă, a radicalizării și a recrutării. (https://cordis.europa.eu/project/id/700024)

(9)

     RED-Alert utilizează tehnici avansate de analiză, cum ar fi analiza rețelelor de socializare în limbaj natural, inteligența artificială și prelucrarea evenimentelor complexe, pentru a răspunde nevoilor de asigurare a respectării legii în ceea ce privește prevenirea și acțiunile privind activitatea teroristă online pe platformele de comunicare socială. ( https://cordis.europa.eu/project/id/740688 )

(10)

     PREVISION este un proiect aflat în desfășurare ale cărui obiective sunt de a furniza autorităților de asigurare a respectării legii capacitățile de analiză și de exploatare în comun a mai multor fluxuri masive de date, de a le integra semantic în grafice de cunoștințe dinamice, precum și de predicție a unor riscuri de comportament anormal sau deviant și de radicalizare. ( https://cordis.europa.eu/project/id/833115 )

(11)

     În domeniul aviației civile, un cadru juridic stabilește standarde de performanță pentru echipamentele de detectare. Acest cadru se aplică numai securității aviației și nu se aplică, de exemplu, pentru echipamentele de detectare utilizate pentru protejarea altor spații publice.

(12)

     Nivelul de alertă teroristă, astfel cum este definit de autoritățile naționale, în conformitate cu dreptul intern al acestora.

(13)

     Cartea albă privind inteligența artificială: o abordare europeană axată pe excelență și încredere [COM(2020) 65 final, 19.2.2020].

(14)

     Prin noile regulamente europene privind dronele și în perspectiva unui cadru european de gestionare a traficului fără pilot (U-space). Legislația recentă a UE în acest domeniu va contribui la securitatea operațiunilor cu drone impunând ca majoritatea dronelor să fie echipate cu funcții de identificare de la distanță și de geovigilență. Din ianuarie 2021, operatorii de drone vor fi obligați să se înregistreze la autoritățile naționale. Acest lucru este completat de o propunere a Comisiei de cadru de reglementare pentru U-space, sistemul european de gestionare a traficului fără pilot, pentru a asigura operațiuni sigure și securizate ale dronelor.

(15)

   A se vedea concluziile Consiliului privind acțiunea externă a UE privind combaterea terorismului din 19 iunie 2017.

(16)

      https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-security/20191007_agenda-security-factsheet-eu-crisis-protocol_en.pdf .

(17)

      https://www.christchurchcall.com/call.html .

(18)

     Rezultatele sunt în general pozitive, întreprinderile din sectorul informatic evaluând 90 % din conținutul semnalat într-un interval de 24 de ore și înlăturând 71 % din conținutul considerat a fi discurs ilegal de incitare la ură. https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/racism-and-xenophobia/eu-code-conduct-countering-illegal-hate-speech-online_en .

(19)

     În acest context, activitățile polițienești de proximitate reprezintă un efort de colaborare între autoritățile de asigurare a respectării legii și comunități pentru a preveni și a combate provocările legate de radicalizarea violentă.

(20)

     COM(2020) 758 final.

(21)

   O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 [COM(2020) 565 final, 18.9.2020].

(22)

     Comisia va lucra, de asemenea, la chestiunea arestării preventive, având în vedere că perioadele lungi de arest preventiv pot spori riscul de radicalizare.

(23)

     Printre aceștia se numără personalul din penitenciare și personalul de probațiune, precum și alți profesioniști care lucrează în penitenciare și după eliberare (de exemplu, preoți, psihologi, asistenți sociali, ONG-uri etc.).

(24)

     https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/networks/radicalisation_awareness_network/ran-papers/docs/ran_rehab_manual_en.pdf.

(25)

     Răspunsuri privind modelele și protocoalele de colaborare pentru dezangajare și reintegrare, precum și pregătirea părților interesate vor fi furnizate prin proiecte în cadrul unei cereri de propuneri specifice din Fondul pentru securitate internă de 4 milioane EUR . Proiectele vor aborda dezangajarea și reintegrarea infractorilor extremiști și ale persoanelor radicalizate în legătură cu extremismul violent islamist și de dreapta, inclusiv a luptătorilor teroriști străini care se întorc și a familiilor acestora.

(26)

     Directiva (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, JO L 132/1 din 21.5.2016. A se vedea considerentul 9: „Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale ar trebui să beneficieze de o atenție specială pentru ca potențialul lor de dezvoltare și de reintegrare în societate să fie menținut.”

(27)

     Posibil cofinanțate prin programele naționale ale Fondului pentru securitate internă.

(28)

   În special, finanțarea în cadrul Fondului pentru securitate internă, al Programului „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”, al Programului „Justiție”, al Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului social european Plus și al Erasmus+.

(29)

     Acest viitor centru s-ar putea baza pe activitatea de doi ani a proiectului-pilot „Centrul UE de expertiză pentru victimele terorismului” și ar putea asigura cooperarea strânsă cu rețelele existente din domeniul drepturilor victimelor, cum ar fi Rețeaua europeană a drepturilor victimelor și punctele de contact unic pentru victimele terorismului.

(30)

     Comisia a emis materiale de orientare privind modul în care spațiile publice pot fi protejate fizic, de exemplu https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/guideline-building-perimeter-protection.

(31)

     A se vedea, de asemenea, Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Bune practici pentru sprijinirea protecției spațiilor publice, 20.3.2019, SWD (2019) 140 final.

(32)

     În cadrul Fondului pentru securitate internă – Poliție, Comisia a publicat cereri de proiecte care să îmbunătățească protecția spațiilor publice în 2017, 2019 și 2020, în valoare de peste 40 de milioane EUR pentru inițiative conduse de părți interesate. Fondul a sprijinit, de asemenea, formarea și exercițiile diferitelor rețele de asigurare a respectării legii care protejează spațiile publice împotriva terorismului, cum ar fi rețeaua ATLAS a unității de intervenții speciale și lansarea activităților de consiliere în materie de protecție a securității.

(33)

     Autorii atacurilor din luna noiembrie din Paris erau membri ai Statului Islamic în Siria sau Irak. [...] În anii anteriori, se raportase că majoritatea luptătorilor teroriști străini își folosesc propriile documente autentice pentru a călători. Cu toate acestea, se utilizează în mod clar documente false, astfel cum s-a întâmplat cu mai multe persoane implicate în atacurile din luna noiembrie din Paris (Europol, Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE, 2016).

(34)

     Punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice și a interoperabilității, punerea în aplicare a EBCG 2.0, adoptarea rapidă a propunerii de screening.

(35)

      https://www.eulisa.europa.eu/Activities/Interoperability . În conformitate cu cadrul european de interoperabilitate: https://ec.europa.eu/isa2/eif_en   ; A se vedea COM(2017) 134 final.

(36)

     Sistemul de informații Schengen, sistemul de intrare/ieșire, sistemul de informații privind vizele, Eurodac, sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (partea acestuia referitoare la resortisanții țărilor terțe și apatrizii).

(37)

     Astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2017/2226, 9.12.2017, JO L 327.

(38)

     Astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1240, 19.9.2018, JO L 236/1.

(39)

     Astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2019/816, 22.5.2019, JO L 135/1.

(40)

     Regulamentul (UE) 2018/1860, Regulamentul (UE) 2018/1861 și Regulamentul (UE) 2018/1862.

(41)

     Directiva 2008/115/CE. Durata unei interdicții de intrare poate depăși cinci ani dacă resortisantul unei țări terțe vizat reprezintă o amenințare gravă pentru ordinea publică, siguranța publică sau securitatea națională. În plus, statele membre sunt libere să adopte măsuri pentru a interzice intrarea și șederea împotriva resortisanților țărilor terțe care au reședința într-o țară terță.

(42)

     Precum existența Directivei PNR și a instrumentelor UE privind protecția datelor.

(43)

     COM(2020) 608.

(44)

     „transfrontalier” înseamnă „care traversează orice frontieră” și, în același timp, înseamnă în mod specific „aspecte care au un impact specific asupra regiunilor de pe ambele părți ale unei frontiere interne sau externe comune”.

(45)

      Câteva exemple de astfel de atacuri devastatoare: atacurile de la Oslo (2011), de la Paris (2015), de la Bruxelles (2016) și de la Manchester (2017). În urma unui atac comis cu ajutorul unui exploziv artizanal la Lyon (2019) au fost rănite 13 persoane.

(46)

     Substanțe chimice care ar putea fi utilizate în mod abuziv pentru fabricarea de explozivi artizanali. Aceste substanțe sunt reglementate de Regulamentul (UE) 2019/1148 2019 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi, care se va aplica începând cu 1 februarie 2021.

(47)

     Europol a raportat că, în 2019, intenția de a săvârși atacuri teroriste utilizând materiale CBRN a continuat să apară pe forumurile online cu caracter terorist și pe platformele de comunicare socială. Forumurile online închise au fost utilizate pentru a discuta posibilele modalități de funcționare și pentru a face schimb de cunoștințe utilizând ghiduri, manuale, afișe și grafice informative care conțin rețete pentru producerea și diseminarea diferiților agenți (Europol, Raportul privind situația și tendințele terorismului în UE, 2020).

(48)

      https://www.bbc.com/news/world-australia-49764450 . 

(49)

      https://www.dw.com/en/cologne-ricin-plot-bigger-than-initially-suspected/a-44319328 . 

(50)

     Precum setul de instrumente privind resursele din domeniul biosecurității, care a fost creat cu fonduri din partea Comisiei. Acesta a fost pus la dispoziția statelor membre la 19 octombrie 2020 în cadrul unei reuniuni a Grupului consultativ privind CBRN.

(51)

     Poziția comună 2001/931/PESC și Regulamentul (CE) 2580/2001 al Consiliului; Decizia (PESC) 2016/1693 a Consiliului și Regulamentul (CE) 881/2002 al Consiliului și Regulamentul (UE) 2016/1686 al Consiliului.

(52)

     Grupul operativ Fraternité a analizat 19 terabiți de informații pentru a investiga mai detaliat legăturile internaționale ale teroriștilor prin analizarea arhivelor de comunicare, financiare, de internet și criminalistice. Prelucrarea de către Europol a unor cantități mari și complexe de date a avut drept rezultat 799 de piste de informații.

(53)

     Propunerea va fi însoțită de o evaluare a impactului și de consultări cu statele membre, cu țările asociate spațiului Schengen și cu organismele UE relevante.

(54)

     Decizia 2008/615/JAI a Consiliului privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere și Decizia 2008/616/JAI a Consiliului privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI.

(55)

     În partea respectivă a concluziilor Consiliului privind securitatea internă, astfel cum au fost adoptate de către Consiliul JAI la 4 decembrie și în concluziile detaliate convenite de către grupul de lucru în materie de terorism și certificate de COSI la 19 noiembrie.

(56)

     Astfel cum este sugerat în Planul de acțiune pentru combaterea spălării banilor din 7 mai 2020, C(2020) 2800 final.

(57)

     Planul de acțiune pentru combaterea spălării banilor din 7 mai 2020, C(2020) 2800 final.

(58)

     COM(2019) 273 final.

(59)

     Concluziile Consiliului din iunie 2020 privind consolidarea investigațiilor financiare, documentul Consiliului 8927/20.

(60)

     A se vedea, de asemenea, COM(2020) 605 final.

(61)

   Evaluările anterioare au fost efectuate în documentul Comisiei din 2019 privind evaluarea riscurilor supranaționale, COM(2019) 370 și în Comunicarea Comisiei privind prevenirea și lupta împotriva finanțării terorismului prin coordonare sporită la nivel național și o mai mare transparență a sectorului non-profit, COM(2005) 620.

(62)

     JO L 195, 27.7.2010, p. 5.

(63)

     COM(2013) 843 final.

(64)

     https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/11/13/joint-statement-by-the-eu-home-affairs-ministers-on-the-recent-terrorist-attacks-in-europe/.

(65)

     Conform Programului de lucru al Comisiei pentru anul 2021.

(66)

     Memorandumul Eurojust din 2020 privind probele de pe câmpul de luptă: https://www.eurojust.europa.eu/battlefield-evidence-increasingly-used-prosecute-foreign-terrorist-fighters-eu.

(67)

     Hotărârea în cauza C-623/17, Privacy International și Hotărârea în cauzele conexate C-511/18, C-512/18 și C-520/18 Quadrature du Net a.o. din 6 octombrie 2020.

(68)

     Ibidem. Printre acestea se numără posibilitățile de păstrare generală a datelor privind traficul și localizarea în vederea protejării împotriva amenințărilor grave la adresa securității naționale care sunt autentice, prezente și previzibile, păstrarea anumitor date privind traficul și localizarea, în funcție de persoane și criterii geografice, în scopul combaterii infracțiunilor grave și al prevenirii amenințărilor grave la adresa siguranței publice, păstrarea generală a adreselor IP atribuite sursei unei comunicări pe o perioadă limitată de timp și în scopul combaterii infracțiunilor grave, precum și păstrarea generală a așa-numitelor date de identitate civilă în scopul combaterii infracțiunilor în general.

(69)

     Declarație comună a miniștrilor afacerilor interne ai UE cu privire la recentele atacuri teroriste din Europa, https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/11/13/joint-statement-by-the-eu-home-affairs-ministers-on-the-recent-terrorist-attacks-in-europe/.

(70)

     Printre acestea se numără Directiva privind drepturile victimelor 2012/29/UE, care garantează drepturi pentru toate victimele tuturor infracțiunilor, și Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului, care răspunde mai direct nevoilor specifice ale victimelor terorismului.

(71)

     Directiva 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracționalității.

(72)

      https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/criminal-justice/eu-centre-expertise-victims-terrorism_en .  

(73)

     COM(2020) 258 final.

(74)

     În conformitate cu Concluziile Consiliului privind victimele terorismului, 4 iunie 2018 (9719/18).

(75)

     Planul comun de acțiune privind combaterea terorismului în Balcanii de Vest 05.10.2018, https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/news/docs/20181005_joint-action-plan-counter-terrorism-western-balkans.pdf.

(76)

      Comunicarea privind o perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune. COM (2018) 65. p 10;  https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2020/10/23/joint-press-statement-eu-western-balkans-ministerial-forum-on-justice-and-home-affairs/ , precum și https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/news/docs/20181005_joint-action-plan-counter-terrorism-western-balkans.pdf .

(77)

     Algeria, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Maroc, Tunisia și Turcia.