COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.5.2020

COM(2020) 529 final

COMUNICARE A COMISIEI

Actualizarea supravegherii mai stricte - Grecia, mai 2020

{SWD(2020) 91 final}

Context

Evoluțiile economice și politicile din Grecia sunt monitorizate în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și în temeiul cadrului de supraveghere mai strictă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013( 1 ) . Implementarea supravegherii mai stricte pentru Grecia ( 2 ) confirmă faptul că Grecia trebuie să implementeze în continuare măsuri pentru a aborda sursele sau potențialele surse de dificultăți economice și financiare, implementând în același timp reforme structurale pentru a sprijini o creștere economică robustă și durabilă.

Supravegherea mai strictă oferă un cadru cuprinzător pentru monitorizarea evoluțiilor economice și pentru punerea în aplicare a politicilor necesare în vederea asigurării unei redresări economice durabile. Ea permite evaluarea periodică a evoluțiilor economice și financiare recente din Grecia, precum și monitorizarea condițiilor de finanțare a datoriei suverane și actualizări ale analizei sustenabilității datoriei. Supravegherea mai strictă furnizează, de asemenea, cadrul de evaluare a angajamentului general asumat de Grecia față de Eurogrup la 22 iunie 2018 de a continua și de a finaliza reformele adoptate în cadrul programului bazat pe Mecanismul european de stabilitate și de a asigura protejarea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul programelor de asistență financiară. În acest context, supravegherea mai strictă monitorizează implementarea angajamentelor specifice de a finaliza principalele reforme structurale demarate în cadrul programului în șase domenii-cheie, în termenele convenite, până la jumătatea anului 2022, și anume: (i) politicile bugetare și structurale, (ii) asistența socială, (iii) stabilitatea financiară, (iv) piețele muncii și ale produselor, (v) Corporația elenă pentru active și participații și privatizarea și (vi) modernizarea administrației publice ( 3 ). În prezentul raport sunt evaluate zece angajamente specifice, alături de acțiunile de monitorizare a angajamentelor anterioare.

Acesta este cel de al șaselea raport privind supravegherea mai strictă pentru Grecia. El este emis în paralel cu recomandările specifice pentru Grecia din cadrul semestrului european și cu evaluarea Programului de stabilitate al Greciei pentru 2020. Raportul se bazează pe constatările unei misiuni efectuate la distanță în 8 și 23 aprilie 2020 și pe un dialog regulat cu autoritățile. Misiunea a fost derulată de Comisia Europeană în colaborare cu Banca Centrală Europeană  ( 4 ); Fondul Monetar Internațional a participat în contextul cadrului său de supraveghere post-program, în timp ce Mecanismul european de stabilitate a participat în contextul sistemului său de avertizare timpurie și în conformitate cu Memorandumul de înțelegere din 27 aprilie 2018 privind relațiile de lucru dintre Comisia Europeană și Mecanismul european de stabilitate.

Prezentul raport ar putea fi utilizat de Eurogrup drept bază pentru a decide cu privire la activarea următorului set de măsuri referitoare la datorie condiționate de politici, în valoare de 748 de milioane EUR. Aceste măsuri au fost convenite împreună cu Eurogrup la 22 iunie 2018 și includ transferul sumelor echivalente veniturilor care provin din obligațiunile de stat ale Greciei deținute de către băncile centrale în baza Programului privind piețele titlurilor de valoare și a Acordului privind activele financiare nete și renunțarea la marja de dobândă suplimentară pentru anumite împrumuturi acordate de Fondul european de stabilitate financiară. Cea de a doua tranșă de măsuri referitoare la datorie condiționate de politici a fost lansată în urma reunirii Eurogrupului la 4 decembrie 2019, bazându-se, printre altele, pe evaluarea punerii în aplicare a angajamentelor Greciei pentru mijlocul anului 2019 incluse în raportul de supraveghere mai strictă adoptat de Comisie la 20 noiembrie 2019 ( 5 ).

Evaluare generală

Guvernul elen a reacționat rapid și a început să pună în aplicare măsuri care au vizat limitarea răspândirii coronavirusului încă de la sfârșitul lunii februarie. Similar cu alte state membre, măsurile de izolare au limitat drastic activitatea economică și au afectat, direct sau indirect, o mare parte a forței de muncă. Pandemia de COVID-19 a modificat fundamental realitatea socială și economică din Grecia, ca de altfel în majoritatea celorlalte state membre. 

Autoritățile și-au ajustat în mod responsabil prioritățile de politică, mobilizând cu promptitudine un volum mare de sprijin pentru venit și măsuri de asigurare a lichidității, rămânând în același timp hotărâte să susțină reformele care vor sprijini redresarea odată ce amploarea perturbărilor cauzate de pandemie începe să scadă. Ca răspuns imediat, au fost adoptate o serie de măsuri bugetare pentru a sprijini veniturile gospodăriilor și întreprinderile care se confruntă cu o scădere a cererii și pentru a injecta lichidități în economie, inclusiv prin amânări la plata impozitelor și prin garanții pentru băncile comerciale pentru a sprijini acordarea de noi împrumuturi. De asemenea, guvernul a majorat substanțial finanțarea sistemului de sănătate și modernizează legislația muncii pentru a facilita programele de șomaj tehnic.

Grecia va beneficia și de sprijinul acordat la nivelul UE. Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică, în valoare de 750 de miliarde EUR, care va include obligațiuni de stat ale Greciei și a decis să relaxeze temporar cerințele Eurosistemului privind garanțiile, precum și să relaxeze anumite cerințe de reglementare pentru sectorul bancar, cu scopul de a sprijini disponibilitatea creditelor. Grecia beneficiază, de asemenea, de inițiativa Comisiei de a utiliza în mod optim fondurile structurale și de investiții europene pentru a face față pandemiei (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus), de sprijinul temporar planificat pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și de sprijinul acordat de Banca Europeană de Investiții pentru atenuarea impactului asupra investițiilor. Sprijinul pentru gestionarea migrației va fi disponibil prin intermediul Planului de acțiune pentru măsuri imediate de sprijinire a Greciei și prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE.

Pentru a impulsiona reforma și a contribui la relansarea unei redresări economice durabile după izbucnirea pandemiei de coronavirus, autoritățile elene au luat o serie de angajamente complementare în mai multe domenii de politică. Aceste inițiative completează eforturile existente ale autorităților de a aborda deficiențele structurale existente în continuare și vor contribui la o mai bună funcționare a administrației publice și la îmbunătățirea mediului de afaceri. Angajamentele complementare includ acțiuni în următoarele domenii: (i) îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru activitățile comerciale; (ii) îmbunătățirea și modernizarea cadrului pentru dreptul individual al muncii; (iii) îmbunătățirea funcționării sistemului de justiție; (iv) consolidarea capacității Consiliului suprem pentru selecția personalului civil și de întărire a controlului în ceea ce privește angajarea de personal temporar; (v) adoptarea și punerea în aplicare a Master Planului național în domeniul transporturilor, precum și revizuirea cadrului juridic pentru aprobarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și continuarea elaborării de planuri de mobilitate urbană durabilă pentru principalele centre urbane; (vi) pregătirea unei strategii globale pentru exploatarea, gestionarea și exploatarea orientată spre investiții a bunurilor imobile publice din Grecia; (vii) dezvoltarea integrală a unei rezerve de proiecte strategice care să includă proiecte majore de infrastructură; (viii) dezvoltarea și operaționalizarea deplină a unui mecanism îmbunătățit de sprijin și de punere în aplicare — un mecanism de pregătire a proiectelor — pentru pregătirea proiectelor și punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură din sectorul public și a parteneriatelor public-privat; (ix) adoptarea unei noi strategii privind achizițiile publice pentru perioada 2021-2025; (x) lansarea unor proiecte de e-sănătate și extinderea domeniului de aplicare al acestora; (xi) dezvoltarea unui cadru strategic de politică națională pentru asistența medicală; (xii) îmbunătățirea planificării asistenței medicale prin inventarierea nevoilor în materie de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung și a resurselor disponibile; (xiii) îmbunătățirea sistemului de învățământ prin reforme în învățământul superior și profesional și instituirea unui sistem de evaluare; (xiv) punerea în aplicare a unor proiecte digitale pentru promovarea e-guvernanței; și (xv) punerea în aplicare a proiectelor de digitalizare a datelor geospațiale.

Prezentul raport concluzionează că, având în vedere circumstanțele extraordinare prezentate de pandemia de COVID-19, Grecia a luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele de reformă specifice. Pandemia a dus la perturbări economice fără precedent și a justificat o reacție în materie de politici de urgență din partea autorităților naționale, sprijinită de inițiative la nivelul UE. Pe lângă direcționarea resurselor către punerea în aplicare a priorităților imediate, măsurile de izolare necesare pentru a combate pandemia de COVID-19 au avut ca efect secundar afectarea gravă a capacității de punere în aplicare a reformelor, în special în domeniile care se bazează pe procese cu utilizare intensivă a forței de muncă, dar și în cele care depind de funcționarea grupurilor de lucru interministeriale sau de activitățile legislative sau judiciare. Cooperarea strânsă a autorităților elene cu instituțiile este binevenită, iar necesitatea de a acorda prioritate politicilor axate pe nevoile imediate de abordare a impactului pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și a economiei este recunoscută în întregime. Este, de asemenea, salutat faptul că autoritățile elene își continuă eforturile de a duce mai departe reformele în curs, acolo unde este posibil, și că au decis să își asume un set de angajamente politice complementare. În viitor, va fi important să se mobilizeze resurse pentru a intensifica eforturile în domeniile afectate de întârzieri anterioare, inclusiv în ceea ce privește reformele din sectorul financiar, pentru a consolida încrederea și a sprijini o redresare durabilă. Autoritățile elene înregistrează simultan progrese în ceea ce privește angajamentele asumate la jumătatea anului 2020, care, împreună cu acțiunile de monitorizare a angajamentelor anterioare, vor fi evaluate în a doua jumătate a anului.

Evoluții macroeconomice

Impactul economic al măsurilor de izolare afectează Grecia prin canale multiple. În mod similar cu alte state membre, închiderea tuturor întreprinderilor neesențiale și problemele la nivelul ofertei de forță de muncă din cauza măsurilor de izolare care impun personalului să rămână la domiciliu afectează oferta de bunuri și servicii. În același timp, cererea a fost afectată negativ de scăderile corespunzătoare ale veniturilor, care sunt doar parțial atenuate de măsurile de urgență ale autorităților, precum și de posibilitățile limitate de consum. În plus, incertitudinea din ce în ce mai mare, precum și reducerea lichidităților și a numărului de credite acordate vor avea probabil un impact negativ asupra investițiilor.

Se așteaptă ca serviciile turistice și de transport maritim — două sectoare foarte importante pentru economia Greciei — să fie afectate deosebit de puternic. În mod inevitabil, turismul va avea de suferit de pe urma restricțiilor de călătorie în Grecia și din străinătate, iar efectele negative la nivelul rezervărilor care, altfel, ar fi fost făcute în primăvară pentru sezonul de vară, vor face ca efectul acestei pandemii să fie mai persistent decât în alte sectoare. De asemenea, este probabil ca sectorul turismului profesional, actualmente în plină dezvoltare, să fie grav afectat, deoarece se bazează pe conferințe cu un număr mare de participanți. Transportul maritim, o altă industrie importantă a exporturilor, va suferi de pe urma declinului comerțului mondial preconizat în 2020.

Se preconizează că rata șomajului va crește în 2020, iar criza economică ar putea inversa recenta îmbunătățire a ratelor sărăciei. În timp ce măsurile de sprijinire a șomajului tehnic și a concediilor fără plată pe durata măsurilor de izolare vor contribui la atenuarea șocului, rata șomajului în conformitate cu previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 este estimată la aproximativ 20 %, în creștere față de 17,3 % în 2019, ceea ce anulează progresele din ultimii trei ani. Ponderea deosebit de mare a lucrătorilor independenți și a microîntreprinderilor din Grecia și numărul mare de lucrători sezonieri expun gospodăriile la o perioadă prelungită de venituri mici, ceea ce ar putea duce la o creștere semnificativă a ponderii persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în 2020 și în anii următori. Atingând 31 % în 2019, această pondere a fost deja cu mult peste media zonei euro de 21 %, dar s-a aflat pe o traiectorie descendentă.

Prețurile extrem de scăzute ale petrolului și presiunea descendentă asupra salariilor vor afecta inflația. Se preconizează că presiunea descendentă va proveni din scăderile de venituri, în special în sectorul serviciilor. În același timp, scăderea prețului petrolului va contrabalansa parțial efectul asupra veniturilor reale.

În general, pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconizează că PIB-ul real al Greciei va scădea cu aproximativ 10 % în 2020 și că se va redresa destul de puternic în 2021. Previziunile fac obiectul unui grad ridicat de incertitudine. Proiecția este condiționată de o ridicare progresivă a măsurilor de izolare începând de la jumătatea lunii mai, ceea ce ar limita scăderea activității economice la al doilea trimestru în majoritatea sectoarelor industriale și la cel de-al treilea trimestru în sectoarele legate de turism. Restricțiile de călătorie mai îndelungate, care se întind până în a doua jumătate a anului, ar reprezenta un risc de evoluție negativă, având în vedere impactul asupra sectorului turismului. Se așteaptă ca măsurile de politică să atenueze profunzimea recesiunii și să susțină o revenire accentuată a PIB în 2021. Proiecția este supusă unui grad ridicat de incertitudine cu privire la durata măsurilor de izolare, la evoluția pandemiei, precum și la efectul șocului asupra producției potențiale, a economiilor gospodăriilor și a calității activelor băncilor.

EvoluȚii Și perspective bugetare

Grecia a intrat în criză cu o situație bugetară relativ favorabilă, cu rezerve de lichidități substanțiale, cu un excedent primar puternic și cu nevoi reduse de refinanțare pe termen mediu în ceea ce privește datoria sa publică mare. Ajustarea fiscal-bugetară extraordinară pusă în aplicare în timpul și în urma programelor a făcut ca Grecia să fie mai bine echipată pentru a face față pandemiei de COVID-19 în comparație cu criza financiară mondială din urmă cu zece ani. Bugetul a generat excedente structurale ridicate timp de mai mulți ani, în timp ce și-a îndeplinit sau depășit obiectivele bugetare. De asemenea, Grecia se bucură de rezerve de lichidități de aproape 34 de miliarde EUR, care reprezintă un atu important, având în vedere scăderea veniturilor și cheltuielile extraordinare pentru a face față crizei.

Grecia și-a atins obiectivul de excedent primar de 3,5 % în 2019, îndeplinind obiectivul pentru al cincilea an consecutiv. Soldul global a ajuns la 1,5 % din PIB, cu mult peste media zonei euro de -0,8 % din PIB.

Pentru a proteja economia și în conformitate cu răspunsul coordonat convenit de Eurogrup, autoritățile au adoptat un set amplu de măsuri fiscal-bugetare. Pachetul de măsuri fiscal-bugetare include un sistem special de șomaj pentru persoanele cu venituri salariale, persoanele care desfășoară activități independente și întreprinderile individuale afectate de criză, plata unor avansuri rambursabile societăților cu o reducere semnificativă a cifrei de afaceri din cauza crizei, plata contribuțiilor la asigurările sociale ale angajaților ale căror contracte de muncă au fost suspendate, o subvenționare a dobânzii pentru împrumuturile acordate întreprinderilor mici și mijlocii și cheltuieli mai mari pentru sistemul de sănătate. Alte măsuri fiscal-bugetare includ o suspendare a plății datoriilor la contribuțiile de asigurări sociale, reduceri pentru plata la timp a obligațiilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări sociale, sprijin economic temporar pentru anumite profesii liberale și pentru sectorul primar, precum și o serie de măsuri mai mici.

În afară de pandemia de COVID-19 în curs, începând din luna martie, Grecia se confruntă, de asemenea, cu noi presiuni în materie de migrație. Grecia a înregistrat o creștere de 46 % a numărului de migranți sosiți în 2019, iar numărul intrărilor a continuat să crească în primul trimestru al anului 2020. Pentru a sprijini și a recunoaște eforturile depuse de Grecia pentru gestionarea crizei migrației, UE s-a angajat să ofere Greciei sprijin de urgență în valoare de 700 de milioane EUR. Cheltuielile legate de migrație nefinanțate din fonduri UE și, prin urmare, excluse din soldul primar monitorizat în cadrul supravegherii mai stricte au atins 0,1 % din PIB în 2019 și se preconizează că vor crește la 0,2 % din PIB în 2020. Autoritățile au luat măsuri pentru a înregistra aceste cheltuieli la nivelul întregii administrații publice și au clarificat faptul că lista de costuri eligibile include salariile ofițerilor de poliție afectați gestionării crizei migrației.

Previziunile actualizate ale instituțiilor europene ( 6 ) estimează că soldul primar va deveni deficit în 2020, înainte de a reveni la un excedent în 2021, însă incertitudinea este extrem de ridicată. La momentul redactării prezentului raport, erau disponibile doar date foarte preliminare pentru a confirma amploarea și gravitatea consecințelor economice și bugetare. Costul final al măsurilor adoptate pentru a face față crizei, precum și eliminarea treptată a acestora și efectele depline ale stabilizatorilor automați asupra finanțelor publice fac, de asemenea, obiectul unei incertitudini. Întrucât măsurile vor fi eliminate treptat, iar economia va începe să se redreseze, se preconizează că soldul primar va reveni la un excedent în 2021. Având în vedere incertitudinea extrem de ridicată, prezenta evaluare va fi actualizată în toamnă.

Grecia beneficiază de aceleași mecanisme de flexibilitate ca și alte state membre în contextul Pactului de stabilitate și de creștere. Confruntat cu noile implicații ale pandemiei de COVID-19, Eurogrupul din 16 martie 2020 a afirmat că toate statele membre vor putea utiliza fără restricții flexibilitatea în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere. Într-o comunicare adoptată la 20 martie 2020, Comisia a împărtășit Consiliului punctul său de vedere potrivit căruia recesiunea economică gravă rezultată în urma pandemiei de COVID-19 a justificat activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere( 7 ). La 23 martie, miniștrii de finanțe ai UE au sprijinit această opinie. Clauza derogatorie generală permite o abatere temporară de la cerințele bugetare, inclusiv de la obiectivele bugetare ale Greciei monitorizate în cadrul supravegherii mai stricte, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. Aceasta nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere sau angajamentele asumate de Grecia, însă va permite Comisiei și Consiliului să ia măsurile de coordonare a politicilor necesare pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei.

Finanțele publice se confruntă cu riscuri suplimentare în ceea ce privește procedurile judiciare aflate în curs de desfășurare și obligațiile de serviciu public. În conformitate cu analiza din raportul anterior, se preconizează că Consiliul de Stat va emite o hotărâre deosebit de importantă privind plățile retroactive către pensionari. Un risc bugetar suplimentar decurge din cauzele împotriva Societății imobiliare publice, menționate în cel de al 5-lea raport privind supravegherea mai strictă, în cazul cărora problema validității sentințelor arbitrale recente este pendinte în fața unei curți de apel. Alte riscuri bugetare se referă la costurile de restructurare suportate de poșta elenă, inclusiv o posibilă plată a obligației de serviciu public rămase pentru perioada 2013-2020.

Investițiile publice

Deblocarea întregului potențial al investițiilor publice rămâne o prioritate și, de asemenea, o cerință esențială pentru o redresare rapidă după pandemia de COVID-19. Investițiile administrației publice în 2019 au fost cu 1,2 % din PIB mai mici decât planurile inițiale, la fel ca în anii precedenți. Întrucât subutilizarea creditelor a fost însoțită de o reducere a fondurilor UE de care s-a beneficiat în 2019, impactul net al acesteia asupra soldului primar a fost, în linii mari, neutru. Cu toate acestea, insuficiența recurentă a cheltuielilor de investiții ridică semne de întrebare în ceea ce privește nevoile mari de investiții ale țării, fiind vitală utilizarea optimă a fondurilor UE și, în cele din urmă, oferirea impulsului necesar pentru relansarea creșterii.

Autoritățile elene au decis să ia o serie de măsuri importante pentru abordarea deficiențelor subiacente. Ele au stabilit o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare rapidă a Programului național de dezvoltare adoptat în 2019. În plus, autoritățile au convenit să instituie un mecanism de pregătire a proiectelor și să dezvolte o rezervă de noi proiecte. Se preconizează că aceste măsuri vor accelera pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor. Conform planificării, rezerva de proiecte strategice trebuie să fie dezvoltată integral până cel târziu în ianuarie 2021, iar mecanismul de pregătire a proiectelor trebuie să devină operațional în martie 2021. Autoritățile sunt, de asemenea, încurajate să îmbunătățească previzibilitatea și coordonarea procedurilor arheologice și de expropriere, pe baza unei analize a reformelor anterioare. 

Punerea în aplicare a planului de acțiune din noiembrie 2019 pentru a îmbunătăți monitorizarea și prognozarea bugetului de investiții publice este pe drumul cel bun. Bugetul de investiții este întocmit și executat independent de partea non-investițională („obișnuită”) a bugetului de stat, care necesită standarde înalte de transparență și fluxuri de informații. Grecia a adoptat un plan de acțiune detaliat pentru remedierea deficiențelor în acest sens în noiembrie 2019, cu un calendar de punere în aplicare până în 2021. Punerea în aplicare a planului de acțiune este, în general, pe calea cea bună, iar autoritățile se așteaptă ca eventualele întârzieri din cauza pandemiei de COVID-19 să fie minore.

Autoritățile s-au angajat în continuare, împreună cu instituțiile europene, cu privire la posibila utilizare a sumelor echivalente ale veniturilor brute ale SMP-ANFA pentru a reduce nevoilor brute de finanțare sau pentru a finanța alte investiții convenite. Autoritățile elene și-au exprimat intenția de a utiliza următoarea tranșă disponibilă de sume echivalente ale veniturilor SMP-ANFA pentru a reduce necesarul brut de finanțare. În urma mandatului acordat în cadrul reuniunii Eurogrupului din decembrie 2019, activitatea tehnică de operaționalizare a declarației Eurogrupului din iunie 2018 a fost întreprinsă de instituțiile europene și de autorități. Fluxul de lucru va fi continuat în toamna anului 2020, în contextul progreselor înregistrate în ceea ce privește îmbunătățirea planificării și a executării investițiilor publice menționate mai sus.

Gestionarea impozitelor și a veniturilor publice

În contextul pandemiei de COVID-19 care avansează cu rapiditate, autoritățile nu au fost în măsură să finalizeze exercițiul în curs de evaluare a impozitului pe proprietate la nivel național, un angajament specific la jumătatea anului 2020, în timp util pentru ciclul de evaluare fiscală din anul curent. Acest lucru va amâna punerea în aplicare a reformei mai ample a impozitului pe proprietate până în 2021 și va avea un efect bugetar redus de creștere a deficitului de aproximativ 150 de milioane EUR asupra veniturilor din 2020. Autoritățile s-au angajat să reprogrameze exercițiul în toamnă cu obiectivul de aliniere a valorilor impozitului pe proprietate la prețurile pieței până în ianuarie 2021.

Autoritatea independentă pentru venituri publice s-a aflat în centrul eforturilor depuse de autorități până în prezent pentru a combate impactul economic al pandemiei de COVID-19. Autoritatea independentă a gestionat amânările la plata impozitelor și a ratelor datoriilor fiscale, a găzduit o platformă pentru punerea în aplicare a avansurilor rambursabile și a eliberat certificate electronice de ședere pentru a facilita circulația persoanelor care își au reședința pe insule în urma instituirii măsurilor de izolare.

Autoritatea independentă este pe drumul cel bun în ceea ce privește cea mai mare parte a principalilor săi indicatori de performanță pentru primul trimestru al anului 2020, iar efectivele sale de personal au crescut într-un ritm modest în această perioadă, rămânând însă cu mult sub nivelul obiectivelor (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019). Recuperarea datoriilor a continuat într-un ritm similar în primul trimestru al anului 2020 pentru aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce proporția cazurilor noi de audit a crescut. Efectivele de personal au continuat să crească în cursul primului trimestru și se situează în prezent la 11 916, față de 12 500, cifră care a fost stabilită ca obiectiv până la sfârșitul anului 2019.

Măsurile complementare din domeniul resurselor umane, al tehnologiei informației și al locuințelor, convenite în 2019, au înregistrat progrese limitate. Legislația primară privind reforma resurselor umane rămâne în așteptare, iar calendarul pentru punerea sa deplină în aplicare va fi afectat de pandemia de COVID-19, însă nu a fost încă stabilit un calendar revizuit. În ceea ce privește infrastructura informatică și clarificarea domeniilor de competență ale autorității independente, nu s-au înregistrat progrese concrete. Se așteaptă ca aceste eforturi să fie intensificate cu o mai mare urgență, întrucât interoperabilitatea diferitelor baze de date ar consolida capacitatea de combatere a evaziunii fiscale și ar facilita colectarea în timp util a creanțelor fiscale. În ceea ce privește transferul sediului autorității independente într-o singură locație, clădirea identificată anterior a fost transferată unui alt organism public. În prezent, autoritățile intenționează să construiască două clădiri noi pentru a găzdui autoritatea independentă în vecinătatea Ministerului Finanțelor, la periferia Atenei, preconizându-se că vor fi finalizate în 2024.

Autoritățile iau măsuri pentru a consolida capacitatea operațională a Centrului de coordonare operațională care coordonează eforturile de combatere a introducerii ilegale de migranți și a înregistrat progrese în ceea ce privește o serie de proiecte menite să îmbunătățească colectarea creanțelor fiscale și respectarea obligațiilor fiscale. Se așteaptă ca proiectul de dispoziții care vizează consolidarea capacității și a guvernanței centrului să fie adoptat până la sfârșitul lunii mai 2020. Autoritățile intenționează să revizuiască legislația vamală, printre altele, pentru a promova utilizarea metodelor de colectare de informații în operațiunile de combatere a contrabandei. Se preconizează că sistemul de facturare electronică va fi lansat conform planificării în iulie 2020, iar Biroul de colectare model, care a primit sprijin tehnic din partea Comisiei Europene, se apropie de finalizare, însă personalul necesar nu a fost încă identificat și transferat.

Centrul comun de colectare a datoriei la bugetul asigurărilor sociale a continuat să își îndeplinească obiectivele de colectare a creanțelor în primul trimestru al anului 2020. În plus, a fost adoptată o legislație care descrie clasificarea creanțelor care nu pot fi colectate, care era pendinte de mai mult timp și care este în concordanță cu clasificarea creanțelor fiscale care nu pot fi colectate.

Gestionarea finanțelor publice

Pandemia de COVID-19 a avut un efect negativ asupra punerii în aplicare a planului de lichidare a arieratelor, însă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea proceselor de bază, iar autoritățile își mențin angajamentul față de calendarul stabilit în planul din octombrie 2019. Stocul de arierate în ianuarie 2020 a fost de 1,3 miliarde EUR, cu 69 de milioane EUR peste nivelul din decembrie 2019 și cu 340 de milioane EUR peste obiectivul de lichidare. Autoritățile nu au fost în măsură să furnizeze date agregate complete pentru perioada de după ianuarie și au raportat că stocul de arierate din anumite subsectoare poate înregistra o creștere temporară ca urmare a întreruperii proceselor asociate care utilizează intensiv forța de muncă. Cu toate acestea, autoritățile au conceput două măsuri care ar trebui să lichideze 15 % din stocul total de arierate odată cu reluarea operațiunilor. Scopul acestora este de a accelera lichidarea arieratelor pentru furnizorii de servicii de sănătate și de a permite lichidarea imediată a anumitor restituiri fiscale. În vederea evitării acumulării de noi arierate, autoritățile intenționează să pună în aplicare un nou sistem informatic în cadrul Fondului unic de asigurare socială (EFKA) pentru a accelera în mod substanțial ritmul de închidere a cererilor de pensie acumulate. Autoritățile au raportat îmbunătățiri în ceea ce privește achizițiile publice centralizate în sectorul asistenței medicale, au pus în aplicare majoritatea recomandărilor Curții de Conturi elene și au consolidat controalele interne. 

Sistemul contului unic de trezorerie este operațional și oferă o imagine de ansamblu utilă a situației trezoreriei publice, în timp ce proiectul privind previziunile de numerar înregistrează progrese (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019). Prin urmare, Agenția de administrare a datoriei publice, Ministerul Finanțelor și Banca Greciei sunt în măsură să monitorizeze aproape în timp real o mare parte a soldurilor și fluxurilor de numerar ale administrației publice. Proiectul-pilot privind previziunile de numerar care acoperă majoritatea rezervelor de lichidități ale statului va fi pus în aplicare în conformitate cu proiectul de strategie din martie 2020. Proiectul-pilot va fi ajustat treptat și va fi extins la entități cu cheltuieli înscrise în buget de peste 50 de milioane EUR în ianuarie 2021, ceea ce este considerat un prag satisfăcător, având în vedere că proiectul-pilot în sine acoperă deja entitățile care dețin 70 % din totalul rezervelor de lichidități ale statului.

Punerea în aplicare a reformei Planului de conturi este, în linii mari, pe drumul cel bun (angajamente pentru jumătatea anului 2021 și pentru jumătatea anului 2022), dar implementarea sa în bugetul de investiții publice rămâne o provocare. Pandemia de COVID-19 a cauzat întârzieri în procesul de achiziții publice pentru noul sistem informatic care sprijină reforma, însă calendarul general al proiectului rămâne neschimbat. Autoritățile elaborează o clasificare funcțională a planului de conturi pentru a asigura coerența cu cadrul bugetării bazate pe performanță. De asemenea, se înregistrează progrese în ceea ce privește implementarea clasificărilor planului de conturi în execuția bugetară a bugetului de investiții publice, în timp ce pentru pregătirea bugetului se menține deocamdată o clasificare mai puțin detaliată. Autoritățile vor încerca să aducă îmbunătățiri suplimentare cu ajutorul asistenței tehnice acordate de către Comisia Europeană.

Autoritățile s-au angajat să adopte o nouă strategie de achiziții publice pentru perioada 2021-2025 până la sfârșitul anului 2020, contribuind la o utilizare mai durabilă și mai eficientă a resurselor publice (un angajament complementar). Un sistem de achiziții publice funcțional este un element-cheie al procesului de investiții care va fi crucial pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19. Abordarea deficiențelor procesului de achiziții ar putea contribui la raționalizarea cheltuielilor publice, la stimularea creșterii economice și la garantarea unui mediu de afaceri competitiv. Autoritățile au fost de acord să revizuiască cadrul juridic și punerea în aplicare în conformitate cu legislația relevantă a UE.

Finanțarea datoriei suverane

Necesarul Greciei de serviciu al datoriei este scăzut în următorii ani. De la declanșarea pandemiei, Grecia a emis cu succes atât bonuri de tezaur, cât și obligațiuni pe termen lung, ceea ce indică un acces susținut la finanțarea de pe piață. Costurile de serviciu al datoriei din Grecia în 2020 și 2021 sunt scăzute și reflectă în principal refinanțarea obligațiunilor pe termen scurt. După o perioadă lungă de declin, spreadurile obligațiunilor de stat germane au început să crească odată cu apariția crizei, atingând la jumătatea lunii martie un vârf de aproximativ 400 de puncte de bază pentru o scadență la 10 ani, cu o volatilitate ridicată. În urma anunțării programului de achiziții de urgență pandemică al Băncii Centrale Europene și a includerii obligațiunilor de stat ale Greciei în acest program, volatilitatea s-a diminuat, iar marja a scăzut cu aproximativ 200 de puncte de bază. Cu toate acestea, marjele au continuat să crească lent, ajungând la niveluri care au fost mai mari cu 130 de puncte de bază la sfârșitul lunii aprilie față de minimele din luna februarie.

Rezervele considerabile de lichidități contribuie la atenuarea șocurilor de lichiditate, însă o nouă intensificare a crizei ar putea duce la creșteri semnificative ale nevoilor de finanțare. Rezervele de lichidități ale administrației publice au ajuns la aproximativ 34 de miliarde EUR la sfârșitul lunii martie 2020, din care aproximativ 26 de miliarde EUR aparțin statului, iar restul celorlalte entități guvernamentale. Având în vedere nevoile limitate de finanțare prin îndatorare, rezervele de lichidități sunt disponibile pentru a absorbi șocurile de lichiditate în lunile următoare. Grecia a semnalat că intenționează să își mențină prezența pe piețele de obligațiuni și să stocheze o rezervă mai mare de lichidități pentru a face față riscurilor de finanțare negativă. Principalul risc ar fi menținerea impasului economic mult după luna mai, ceea ce ar putea necesita utilizarea suplimentară a rezervei de lichidități în primele luni de vară.

Asistența socială

Grecia a demonstrat o capacitate puternică de reacție la situația de urgență în materie de sănătate, prin punerea în aplicare a unor măsuri stricte de distanțare socială, la scurt timp după depistarea primelor cazuri. Prin închiderea unor magazine care nu sunt esențiale și prin limitarea într-o etapă timpurie a deplasărilor neesențiale, Grecia a acordat prioritate sănătății publice și siguranței pacienților. Măsurile de limitare a răspândirii coronavirusului în rândul grupurilor vulnerabile, care nu numai că sunt expuse unor riscuri mai mari în ceea ce privește sănătatea fizică, ci și în ceea ce privește condițiile de trai, necesită o monitorizare atentă din partea autorităților.

Reformele structurale deja puse în aplicare și o finanțare suplimentară de 200 de milioane EUR sprijină răspunsul sistemului de sănătate la coronavirus, însă ar putea fi necesare resurse financiare suplimentare pe termen scurt. Măsurile adoptate anterior menite să asigure un sistem de sănătate funcțional, accesibil, eficient și rezilient, cum ar fi introducerea unei acoperiri medicale universale, a unei rețele de asistență medicală primară cuprinzătoare și a unor achiziții publice centralizate, se dovedesc esențiale în ceea ce privește răspunsul la pandemie, deoarece asigură accesul neîngrădit la serviciile de asistență medicală și la aprovizionare și stocuri adecvate de resurse.

Colectarea sumelor de recuperat, un angajament continuu, avansează cu întârzieri, nu toate fiind imputabile situației de urgență actuale. Autoritățile vizează atingerea obiectivelor convenite inițial, cu unele întârzieri datorate măsurilor de izolare, dar și cu altele acumulate înainte de actuala situație de urgență în materie de sănătate. Autoritățile intenționează să ia măsuri pentru a limita mărirea sumelor care trebuie recuperate, dar este probabil să fie necesare măsuri suplimentare pentru a inversa această tendință. Introducerea unor scutiri în funcție de venituri pentru coplăți ar consolida protecția pacienților, dar nu este luată în considerare în prezent.

Introducerea asistenței medicale primare, un angajament specific pentru mijlocul anului 2020, a trebuit să fie suspendată având în vedere izbucnirea pandemiei de COVID-19. Autoritățile lucrează la noi instrumente de protejare a populației, cum ar fi telemedicina, și au extins capacitatea de paturi prin acorduri cu sectorul privat. Ele și-au dublat, de asemenea, eforturile de atragere a personalului medical, în special a medicilor. Punerea în aplicare a reformei va fi reluată după actuala situație de urgență, iar unitățile de îngrijire primară existente sunt deja utilizate pentru a răspunde pandemiei.

Achizițiile centralizate, un angajament specific pentru mijlocul anului 2020, se află în curs de desfășurare, cu un accent pe nevoile urgente ale sistemului de sănătate. Guvernanța centrală a achizițiilor publice regionale asigură o eficiență sporită, care ar putea fi sprijinită în continuare prin reactivarea Observatorului prețurilor. Deși proiectul legislativ de transformare a noului organism central pentru achiziții publice în domeniul sănătății într-o entitate juridică privată este încă în curs de elaborare, situația de urgență actuală pune la încercare deja anumite elemente ale noului sistem.

Autoritățile și-au actualizat planul de acțiune pentru a finaliza înființarea Fondului unic de securitate socială (EFKA), un angajament specific pentru jumătatea anului 2020. Obiectivul planului este o transformare digitală cuprinzătoare până la sfârșitul anului 2020, care să conducă la o nouă structură operațională și instituțională. Principalele măsuri organizatorice care urmează să fie finalizate până la sfârșitul lunii iunie 2020 se referă la fuzionarea Fondului de pensii suplimentare (EASEPE) în Fondul unic de securitate socială și la crearea și operaționalizarea departamentului de pensii pentru sectorul public din cadrul acestuia. Restul reformelor organizatorice includ crearea de filiale locale pentru fermieri și pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă, care au înregistrat întârzieri din cauza pandemiei de COVID-19, dar sunt prevăzute să fie finalizate la patru luni de la reluarea operațiunilor.

Structura cadrului de prestații pentru handicapuri, un angajament specific pentru jumătatea anului 2019, a fost convenită. În urma unei discuții cu privire la cele mai bune practici ale UE, se va adopta o nouă abordare de reformă bazată pe evaluări ale handicapului funcțional, pe baza unor examinări fizice efectuate de experți calificați. Aceste evaluări sunt utilizate pe scară largă de alte state membre, având rolul dublu de a evalua eligibilitatea pentru prestații și de a face propuneri specifice de atenuare a handicapului și de reabilitare. Foaia de parcurs convenită pentru punerea în aplicare a noului model al angajamentului va începe cu un proiect-pilot din ianuarie 2021.

Ca parte a angajamentului de a finaliza punerea în aplicare a tuturor celor trei piloni ai sistemului de solidaritate socială, autoritățile au finalizat evaluarea proiectului-pilot pentru noul sistem de punere în aplicare a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, un angajament pentru sfârșitul anului 2019, și au elaborat planuri inițiale pentru continuarea proiectelor-pilot pentru extinderea noului model. Evaluarea parteneriatului-pilot de către Banca Mondială, în contextul asistenței tehnice furnizate de Comisia Europeană, a identificat căi de îmbunătățire, de exemplu în ceea ce privește capacitatea resurselor umane, adoptarea, complexitatea administrativă și colectarea de date. Având în vedere aceste lecții, autoritățile vor trece acum la extinderea proiectului-pilot în zone geografice suplimentare cu diferite caracteristici ale pieței forței de muncă, vor lărgi grupul-țintă și vor consolida colectarea și analiza datelor în vederea desprinderii de învățăminte pentru o implementare mai largă.

În ceea ce privește revizuirea sistemului de subvenții pentru transportul public local, studiul de evaluare (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019) a fost amânat de pandemia de COVID-19, dar se preconizează că legislația în materie de reformă va fi finalizată în orice caz până la sfârșitul lunii septembrie 2020.    

Evoluțiile din sectorul financiar

Sectorul bancar din Grecia a devenit mai stabil și mai rezistent la șocuri în perioada de la sfârșitul programului până în prezent, însă persistă o serie de riscuri moștenite și vulnerabilități subiacente semnificative, accentuate de posibilul impact negativ semnificativ al pandemiei de COVID-19. Lichiditățile au continuat să se îmbunătățească pe parcursul anului 2019 și au rămas solide. Calitatea activelor constituie, chiar și fără impactul pandemiei de COVID-19, o provocare majoră, în ciuda îmbunătățirilor aduse în 2019. Situația capitalului băncilor elene este în conformitate cu cerințele de capital, însă rămâne în continuare expusă la o cerere de capital mai mare în viitorul apropiat și depinde în mare măsură de stat dată fiind ponderea ridicată a creditelor fiscale amânate în capitalul băncilor. La sfârșitul anului 2019, băncile reveniseră la profitabilitate, dar aceasta rămâne scăzută și fragilă. Profitabilitatea depinde de creșterea împrumuturilor, este expusă unei deteriorări reînnoite a calității activelor și, într-o oarecare măsură, unei volatilități a spreadurilor randamentelor obligațiunilor suverane. 

Ritmul reducerii creditelor neperformante s-a accelerat în 2019, însă ponderea acestora rămâne foarte ridicată. Stocul creditelor a ajuns la 68,5 miliarde EUR (40,6 % din creditele pentru clienți) la sfârșitul anului 2019, cu 13,3 miliarde EUR mai puțin față de anul precedent și cu 38,7 miliarde EUR sub nivelul maxim din martie 2016. Având în vedere impactul negativ preconizat al pandemiei de COVID-19 pe piața secundară a creditelor neperformante, se exercită o presiune și mai mare asupra restructurării cu succes a acestora prin intermediul procedurilor interne ale băncilor, pentru a se menține o tendință de îmbunătățire a calității activelor. Criza afectează strategiile băncilor de reducere a creditelor neperformante, care vor trebui revizuite. Punerea în aplicare a programului Hercule este amânată temporar, deși o tranzacție de securitizare este în curs de finalizare. Vânzările preconizate de credite neperformante sunt, de asemenea, suspendate, în timp ce măsurile de executare silită au fost suspendate temporar, printre altele, din cauza închiderii instanțelor.

Autoritățile iau măsuri pentru a menține accesul la finanțare pentru întreprinderile afectate, ceea ce completează inițiativele la nivelul băncilor comerciale și al administratorilor de credite. Guvernul a oferit garanții și granturi directe pentru a contribui la menținerea ocupării forței de muncă și a lichidității în economie, ceea ce va sprijini, de asemenea, calitatea activelor în sectorul bancar în urma moratoriului temporar privind datoria voluntară aplicat de bănci și de administratorii de credite. Flexibilitatea anunțată în materie de supraveghere la nivel european va contribui la capacitatea de creditare a băncilor. Mai departe, limitarea — în măsura în care este posibil — a impactului negativ asupra calității activelor și continuarea abordării moștenirii de credite neperformante vor fi esențiale pentru încurajarea acordării de credite viabile pe parcursul etapei de redresare.

Pandemia de COVID-19 a deturnat resurse la toate nivelurile administrației publice, limitând progresul și ducând la întârzieri în ceea ce privește reformele din sectorul financiar. Cu toate acestea, autoritățile își mențin angajamentul de a armoniza cadrul în materie de insolvență și de a îmbunătăți instrumentele existente pentru soluționarea problemei creditelor neperformante. Acest lucru este binevenit, deoarece din cauza pandemiei de COVID-19, un cadru eficient în materie de insolvență devine din ce în ce mai important. Acțiunile descrise în continuare sunt monitorizate și evaluate ca parte a unui angajament continuu în domeniul politicii financiare.

·Autoritățile au avansat în pregătirea unui nou Cod al insolvenței. Noul cod va integra regimurile de insolvență ale întreprinderilor și ale persoanelor fizice. Se preconizează că acesta va fi adoptat până la sfârșitul lunii iunie și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. Deși o evaluare completă va fi posibilă numai după ce este disponibil un text stabil, proiectul actual oferă o modernizare binevenită și o unificare a legislației în materie de insolvență, pe baza celor mai bune practici internaționale. O cerință esențială pentru aplicarea efectivă a codului va fi un cadru solid de prelucrare și executare, atât în ceea ce privește legislația, cât și capacitatea practică de punere în aplicare. Proiectul de cod conține, de asemenea, o propunere privind un sistem de vânzare și leaseback, prin care reședința principală a debitorilor eligibili ar putea fi cumpărată de o entitate de stat și închiriată înapoi debitorului, cu posibilitatea de a fi reachiziționată, în timp ce debitorii vulnerabili vor avea dreptul la o subvenție pentru chiria proprietăților imobiliare închiriate. Deși există sisteme similare în alte țări (cum ar fi Irlanda), propunerea riscă să creeze o implicare semnificativă a sectorului public pe piața imobiliară, precum și riscuri pentru finanțele publice, ceea ce necesită prudență maximă în continuarea în această direcție. Sistemul, astfel cum este propus în prezent, ar ridica, de asemenea, probleme legate de forța executorie, vizând domeniul de aplicare/beneficiarii, precum și eventualele suprapuneri cu alte instrumente.

·Autoritățile au legiferat o prelungire de trei luni a sistemului de protecție a reședinței principale, care urma să expire în luna aprilie, până la sfârșitul lunii iulie. Decizia a fost luată în pofida interesului redus generat de sistem și a reflectat dificultățile cu care se confruntă solicitanții în depunerea cererilor în timp util, ca urmare a izbucnirii pandemiei. Nu a fost introdusă nicio modificare în ceea ce privește împrumuturile acoperite de sistem sau criteriile de eligibilitate. Autoritățile și-au anunțat, de asemenea, intenția de a prelungi termenul de depunere a cererilor pentru soluționarea extrajudiciară până la sfârșitul lunii iulie. 

·Pentru a atenua impactul asupra grupurilor sociale afectate financiar de pandemia de COVID-19, autoritățile au anunțat o subvenție temporară pentru împrumuturile ipotecare, pentru consumatori și pentru întreprinderi, garantate printr-o reședință principală. Mecanismul, care este distinct de sistemul de vânzare și leaseback descris mai sus din cadrul codului de insolvență, va fi pus la dispoziția persoanelor fizice eligibile și va acoperi creditele performante, expunerile neperformante restructurate în urma dificultăților financiare și alte expuneri neperformante pe baza unei date-limită specifice. Sistemul va fi deschis pentru candidaturi timp de o lună începând cu 1 iulie 2020 și va fi disponibil numai pentru debitorii afectați de pandemie. O condiție prealabilă pentru participarea la sistem va consta în faptul că împrumuturile în cauză sunt restructurate în urma unui acord între bănci și debitori. Oferta de restructurare va fi extinsă de către bănci în mod discreționar. Având în vedere sfera largă a împrumuturilor eligibile, va fi esențial să se includă garanții solide pentru a se asigura că numai creditele viabile sunt restructurate și că efectele negative asupra disciplinei plăților sunt atenuate.

·Autoritățile au prezentat un plan de acțiune și o propunere legislativă corespunzătoare pentru accelerarea închiderii conturilor de insolvență restante ale gospodăriilor, al căror număr a continuat să crească ca urmare a suspendării procedurilor judiciare. Autoritățile s-au angajat să adopte dispozițiile necesare pentru punerea sa în aplicare până la sfârșitul lunii mai 2020, afirmând în același timp că o platformă electronică pentru înlocuirea datelor de audiere îndepărtate în timp cu unele mai apropiate poate fi operațională în termen de 45 de zile de la adoptarea legislației.

·Autoritățile iau toate măsurile care sunt considerate fezabile în contextul actual pentru punerea în aplicare a planului de acțiune pe patru ani pentru lichidarea stocurilor acumulate de garanții executate, care rămâne considerabil. Examinarea și plata anticipată a cererilor pentru primul trimestru al anului 2020 se desfășoară conform planului, în timp ce instituirea unui registru electronic de fișiere a fost îmbunătățită prin intermediul legislației secundare de la începutul lunii mai. Redistribuirea personalului și a altor resurse a demarat, însă prelucrarea cererilor a încetinit, având în vedere constrângerile impuse de pandemie. Autoritățile intenționează să accelereze, în măsura posibilului, prelucrarea cererilor în a doua jumătate a anului 2020 în comparație cu obiectivele, examinând totodată modalitățile de a devansa în continuare calendarul de plată până în 2023. O accelerare a prelucrării cererilor deja în acest an ar sprijini lichiditatea sectorului bancar.

·Desfășurarea licitațiilor electronice a încetat ca urmare a închiderii instanțelor și a birourilor notariale, dar se lucrează la îmbunătățirea continuă a procesului. Autoritățile au prezentat o vedere de ansamblu a amendamentelor la Codul de procedură civilă menite să soluționeze obstacolele și impedimentele procedurale, precum și propuneri de îmbunătățire a utilizării platformei de licitație electronică. Modificările juridice necesare vor fi elaborate de comitetul de redactare a legislației pentru revizuirea în curs a Codului de procedură civilă, care urmează să își încheie activitatea, împreună cu un raport explicativ, până la sfârșitul lunii septembrie 2020, și nu până la sfârșitul lunii martie, astfel cum s-a prevăzut inițial.

Fondul elen de stabilitate financiară s-a angajat în inițiative pentru o mai bună evaluare și monitorizare a efectelor pandemiei de COVID-19 asupra finanțelor băncilor de importanță sistemică. Pandemia a impus Fondului să își consolideze activitatea de monitorizare și, eventual, alte roluri în cadrul juridic actual.

Piața forței de muncă

Pandemia a început să aibă un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă, iar autoritățile iau o serie de măsuri pentru a reduce la minimum pierderile de locuri de muncă și daunele economice pe termen mai lung. Printre acestea se numără o mai mare flexibilitate a programului de lucru și un concediu parental special în urma închiderii școlilor; interdicția temporară impusă angajatorilor de a efectua concedieri, combinată cu o indemnizație salarială pentru angajații vizați de o suspendare a activităților autorizată de guvern (în prezent, în general, până la 1,7 milioane de angajați din sectorul privat și 500 000 de persoane care desfășoară activități independente); și prelungirea perioadei de acordare de ajutoare de șomaj până la sfârșitul lunii mai. Autoritățile au în vedere, de asemenea, punerea în aplicare a unui nou sistem temporar mai vast de muncă pe perioadă scurtă, care să ofere mai multă flexibilitate întreprinderilor în vederea adaptării programului de lucru, în timp ce lucrătorii primesc o compensație parțială pentru orele nelucrate. Decizia privind detaliile și calendarul exact se va baza pe costurile fiscale. Este probabil ca sistemul să se califice pentru sprijin din partea instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) sau din alte inițiative (Fondul social european).

Autoritățile au finalizat punerea în aplicare a planului de acțiune 2017-2019 pentru combaterea muncii nedeclarate, un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019 și vor pune în aplicare acum un plan de monitorizare. Se preconizează că va fi adoptată în curând o foaie de parcurs pentru planul de acțiune ulterior.

Având în vedere pandemia de COVID-19, autoritățile au decis, în acord cu partenerii sociali, să amâne actualizarea salariului minim din iunie 2020 până în ianuarie 2021. În urma unei evaluări preliminare a creșterii semnificative a salariilor minime efectuate de Banca Mondială în 2019, există dovezi limitate că ocuparea forței de muncă și șomajul în sectoarele cu o proporție ridicată de lucrători cu salarii minime s-au schimbat în raport cu sectoarele care utilizează lucrători cu salarii mai mari, deși ar fi justificată o analiză mai aprofundată. Privind în perspectivă, pandemia de COVID-19 creează un grad ridicat de incertitudine și îngreunează calendarul procesului de consultare avut în vedere în cadrul juridic. Prin urmare, toți actorii implicați în proces au solicitat guvernului să amâne actualizarea salariului minim până în ianuarie 2021, ceea ce este rezonabil.

Piețele de produse și competitivitatea

Autoritățile depun în continuare eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor-cadru economice și stimularea competitivității, în ciuda priorităților în schimbare și a dificultăților întâmpinate din cauza pandemiei de COVID-19. Acest lucru va fi esențial pentru a se asigura că economia Greciei iese din situația actuală cu o bază solidă și că va fi capabilă să genereze o redresare solidă și durabilă. În mod inevitabil și adecvat, au fost deviate resurse semnificative către asigurarea continuității activității în timpul pandemiei, ceea ce a servit drept catalizator pentru promovarea agendei privind guvernanța digitală. Autoritățile s-au angajat să întreprindă acțiuni complementare în cadrul inițiativelor digitale pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă pentru întreprinderi și cetățeni, precum și pentru a spori transparența față de investitori în ceea ce privește normele de utilizare a terenurilor. În ceea ce privește diplomația economică, accentul imediat s-a îndreptat către combaterea pandemiei, în timp ce acțiunile de promovare a exporturilor, inclusiv pregătirea unei strategii pe termen scurt și mediu, înregistrează progrese. Va fi esențială punerea în aplicare fermă, inclusiv prin adoptarea rapidă a legislației de consolidare a responsabilităților în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și crearea structurilor de guvernanță interministerială necesare.

Activitatea în domeniul acordării de licențe pentru investiții progresează pe mai multe fronturi, în pofida întârzierilor cauzate de factori care se află în cea mai mare parte în afara controlului autorităților, însă riscurile persistă. Evoluțiile în ceea ce privește angajamentele specifice au fost inegale. Licitația pentru sistemul informatic în sprijinul reformei sistemului de acordare de licențe pentru investiții, un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019, este întârziată de decizii judecătorești. Lucrările privind punerea în aplicare a Legii-cadru privind inspecțiile și simplificarea în continuare a procedurilor, două angajamente specifice pentru jumătatea anului 2020, înregistrează progrese, deși cu unele întârzieri, care pot fi atribuite, într-o oarecare măsură, pandemiei de COVID-19. În același timp, autoritățile urmăresc să finalizeze revizuirea clasificării factorilor nocivi până la jumătatea anului 2020, cu mult înainte de termenul angajamentului specific de la jumătatea anului 2021. Autoritățile au adoptat acte legislative pentru a îmbunătăți procesul de obținere a autorizațiilor de mediu și lucrează la legislația secundară pentru certificarea inspectorilor externi și a evaluatorilor de mediu, care urmează să fie finalizată până la jumătatea anului 2020. Din perspectiva guvernanței, consolidarea în continuare a coordonării interministeriale va fi esențială pentru asigurarea unei puneri în aplicare susținute a reformei licențelor pentru investiții în toate sectoarele.

În vederea îmbunătățirii în continuare a mediului de afaceri, autoritățile pun în aplicare acțiuni complementare de reducere a birocrației, de sprijinire a stabilirii unor norme clare pentru interacțiunile dintre guvern și mediul de afaceri și de creștere a previzibilității tranzacțiilor economice. Cu ajutorul asistenței tehnice acordate de Comisia Europeană, autoritățile urmăresc să îmbunătățească performanța Greciei în ceea ce privește indicatorii „Doing Business” ai Băncii Mondiale, depunând, în același timp, eforturi în vederea identificării problemelor și a îmbunătățirii aspectelor relevante care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al acestui proiect.

Pandemia de COVID-19 a afectat proiectul de cadastru și există riscul unor întârzieri suplimentare ale foii de parcurs actualizate recent, în cazul în care măsurile de izolare persistă. Se înregistrează progrese într-o serie de direcții de lucru, cum ar fi numirile în funcții de conducere de nivel superior, pregătirea strategiei corporative a Cadastrului elen, specificațiile tehnice pentru strategia de digitalizare a arhivelor și atribuirea ultimelor cinci contracte. Recrutarea de personal specializat rămâne o provocare, o modificare legală pentru a facilita procesul fiind adoptată în luna mai. Deschiderea birourilor cadastrale regionale a fost suspendată și va fi reluată în momentul în care situația se normalizează. Prezentarea publică a tuturor hărților forestiere rămase, programată să înceapă în ianuarie 2020 și să fie finalizată treptat până în iunie 2020, a fost suspendată, din motive care nu au legătură cu pandemia de COVID-19. Aceasta reprezintă un motiv de îngrijorare, deoarece întârzierile în încărcarea hărților au un impact asupra finalizării cartografierii cadastrale în ansamblu.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact asupra sectorului energetic grec, aducând cu sine prețuri mai mici la petrol și gaze, măsuri de distanțare socială care afectează tiparele de cerere și anumite proiecte tehnice; aceasta a provocat, de asemenea, o problemă de lichiditate pentru actorii de pe piață, având în vedere încetinirea plății facturilor. Drept rezultat, modelul-țintă de funcționare, un angajament de la jumătatea anului 2020, va fi amânat din cauza unor probleme legate de punerea în aplicare a unui proiect tehnic pentru piața de echilibrare, legat de dificultățile cu care se confruntă contractanții în ceea ce privește detașarea de personal ca urmare a măsurilor de izolare. Cu toate acestea, Grecia a înregistrat progrese pe mai multe fronturi, în special prin lansarea pieței de energie electrică la termen. Exacerbarea neplății facturilor pe piața de consum presupune un risc de apariție a unei crize de lichidități în rândul furnizorilor de energie și, până în prezent, autoritățile au răspuns cu măsuri care au ca scop atenuarea acestei presiuni, fără a distorsiona piața. Pe termen mediu, calendarul Greciei pentru dezafectarea centralelor de extracție a lignitului rămâne intact deocamdată, iar Grecia și-a exprimat intenția de a depune eforturi maxime în acest proiect. Contul special pentru sursele regenerabile de energie a fost, de asemenea, supus unei presiuni deosebite, ca urmare a scăderii prețurilor la energie și la comercializarea certificatelor UE de emisii.

Discuțiile continuă cu privire la aspectele specifice ale măsurii antitrust, cu scopul de a prezenta o propunere care va putea fi testată pe piață, un pas esențial în punerea în aplicare finală a măsurii și în încheierea acestui angajament de la sfârșitul anului 2020. Obiectivul este de a avea o măsură structurală, care să permită creșterea concurenței la toate nivelurile pieței și să nu fie excesiv de părtinitoare față de un profil de utilizator specific, răspunzând astfel preocupării antitrust legate de accesul continuu exclusiv al companiei publice de energie electrică la sursele de energie electrică de bază. Acest angajament cheie, propus ca o alternativă la cesionarea eșuată a două dintre centralele de lignit ale companiei, va fi important în deschiderea pieței spre concurență și în încurajarea unor noi investiții în timpul tranziției energetice a Greciei.

Planul național al Greciei privind clima și energia este în prezent în curs de examinare de către Comisia Europeană. Acest plan ambițios de dezafectare a lignitului va necesita o utilizare sporită a surselor regenerabile de energie și a gazelor ca înlocuitor al energiei electrice, precum și un plan regional de abordare a provocărilor socioeconomice. Viitoarea lege privind licențele, care vizează îmbunătățirea înființării și dezvoltării de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile, va contribui la acest lucru. Cheia succesului planului de dezafectare va fi tranziția post-lignit în zone care se bazează în mod deosebit pe acest sector. Grecia a înființat un comitet interministerial de dezvoltare a unui plan general de tranziție echitabilă pentru a coordona acest proiect, sprijinit de mecanismul UE pentru o tranziție justă.

În ceea ce privește sectorul transporturilor, autoritățile au adoptat Master Planul de transport național și urmează să stabilească specificații pentru acesta la nivel regional. Specificațiile Master Planului de transport național reprezintă o condiție favorizantă a viitoarei perioade de programare a fondurilor structurale pentru planificarea globală a transporturilor și vor avea un rol esențial în introducerea unei rezerve de proiecte pentru următoarea perioadă de programare. Autoritățile au luat, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a ofertei de transport în Salonic prin intermediul unui contract de concesiune cu Întreprinderea comună pentru transport regional (KTEL) și pregătesc un plan strategic pentru viitoarea reformă a acestuia care integrează metroul din Salonic.

Corporația elenă pentru active și participații și privatizarea

În mod inevitabil, pandemia de COVID-19 a afectat funcționarea Corporației elene pentru active și participații (HCAP) și societățile din portofoliul său și a condus la ajustări și/sau la modificarea priorităților sale, precum și a graficului unei părți din angajamentele Greciei. Deși autoritățile își continuă angajamentul ferm față de corporație, adoptarea unor orientări ministeriale actualizate, care sunt necesare pentru punerea în aplicare în continuare a planului strategic al Corporației (un angajament continuu), precum și actualizarea planificată a planului său de afaceri vor fi amânate până la stabilizarea situației legate de COVID-19. În ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului de coordonare, mandatele respectivelor întreprinderi de stat au fost aprobate de către Comitetul Cabinetului la 12 martie, dar finalizarea unei declarații de angajamente privind fiecare întreprindere nu este recomandabilă în acest moment, din nou din cauza incertitudinii create de COVID-19. Corporația a continuat să îmbunătățească guvernanța corporativă în întreprinderile de stat prin intermediul revizuirilor consiliilor de administrație și al numirilor în consiliile de administrație. O provocare-cheie este legată de aspectele operaționale și financiare semnificative existente în cadrul Poștei Elene. Pandemia va limita, de asemenea, îmbunătățirile înregistrate în ceea ce privește performanța portofoliului imobiliar al Corporației în 2020, deși îmbunătățirile operaționale ar trebui să rămână fezabile. Lucrările tehnice privind transferul Centrului olimpic de atletism din Atena către Corporație au continuat cu prezentarea unui raport de către consilierul tehnic în aprilie 2020.

Prioritatea actuală a Corporației este asigurarea funcționării continue a întreprinderilor publice în sectoare-cheie, precum și asigurarea sănătății și siguranței personalului. În acest context, furnizarea neîntreruptă de energie electrică, de apă și de servicii poștale este esențială, la fel ca și protejarea continuității activității în sistemele de transport public și în piețele centrale din Atena și Salonic. Se preconizează că repercusiunile economice negative ale pandemiei de COVID-19 vor fi deosebit de grave pentru Organizația de transport urban din Atena și Poșta Elenă.

Dinamica procesului de privatizare observată în lunile anterioare nu a putut fi menținută din cauza pandemiei de COVID-19. Pandemia are impact asupra punerii în aplicare a programului de privatizare în mai multe moduri, printre altele, prin dificultăți în ceea ce privește implicarea potențialilor investitori, impacturi asupra evaluărilor activelor, reducerea capacității administrative de punere în aplicare a acțiunilor necesare și întreruperea lucrărilor de construcție.

În pofida mediului comercial general negativ cauzat de pandemie, Fondul de dezvoltare a activelor Republicii Elene înregistrează progrese în ceea ce privește operațiunile prevăzute, iar autoritățile oferă sprijin și întreprind acțiunile necesare. Acest lucru va face posibilă lansarea etapelor următoare în cadrul tranzacțiilor respective, în momentul în care situația se va normaliza. În această etapă, situația tranzacțiilor în curs este următoarea:

·Hellinikon (angajament specific 2018): În pofida angajamentului ferm continuu al autorităților de a completa condițiile prealabile pentru a permite transferul de acțiuni către investitorul preferat (Lamda), închiderea financiară este întârziată de complicații în cadrul procesului de licitație pentru atribuirea licenței de cazinou. Ca urmare a respingerii unui prim recurs, ofertantul exclus a depus o petiție de anulare însoțită de măsuri provizorii de soluționare în fața Consiliului de Stat. La 7 mai 2020, Consiliul de Stat a respins petiția privind măsurile provizorii de soluționare. Acest lucru deschide calea pentru continuarea procesului de licitație, deși finalizarea acestuia va trebui să aștepte decizia Consiliului de Stat privind fondul petiției în anulare. Autoritățile iau măsuri pentru a aborda chestiunile rămase nesoluționate.

·Concesiunea Portul de agrement Alimos (un angajament specific pentru mijlocul anului 2019): portul de agrement Alimos este unul dintre cele mai mari porturi de agrement din sud-estul Mării Mediterane, situat în zona de sud-est a țărmului Atenei. Actul Cabinetului de autorizare a semnării acordului de concesiune a fost publicat în Monitorul Oficial la 7 aprilie 2020, iar acordul de concesiune a fost semnat de către toate părțile interesate la 13 mai 2020. Închiderea financiară a tranzacției urmează să aibă loc în termen de 120 de zile de la semnarea acordului de concesiune.

·Hellenic Petroleum (un angajament specific pentru mijlocul anului 2019): Autoritățile nu sunt încă de acord cu abordarea care trebuie urmată după eșecul primei licitații de la jumătatea anului 2019. Fondul ia în considerare toate opțiunile. Cu toate acestea, în urma scăderii recente semnificative a valorii de capitalizare a societății, fondul a considerat oportun să amâne lansarea tranzacției pentru o perioadă ulterioară.

·Vânzarea a 30 % din aeroportul internațional din Atena (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019): La sfârșitul lunii ianuarie 2020, nouă părți investitoare au fost considerate calificate pentru a trece la faza de ofertare cu caracter obligatoriu. Cu toate acestea, din cauza impactului pandemiei, termenul de depunere a ofertelor obligatorii a trebuit să fie ajustat, iar procesul se va relua după ce situația se îmbunătățește.

·Întreprinderea de stat pentru gaz — DEPA Commercial (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019) — DEPA Infrastructure (un angajament specific pentru mijlocul anului 2021): S-au înregistrat progrese satisfăcătoare, ambele oferte atrăgând un interes puternic pentru investiții. Nouă părți interesate au prezentat o cerere de exprimare a interesului în fiecare dintre cele două oferte internaționale. Evaluarea acestora este în curs de desfășurare, însă lansarea fazei de depunere a ofertelor pentru ambele tranzacții va fi amânată din cauza pandemiei de COVID-19.

·Egnatia (angajament specific pentru sfârșitul anului 2019): Autoritățile și-au subliniat angajamentul de a continua tranzacția și au luat o serie de măsuri în aprilie și la începutul lunii mai 2020, inclusiv semnarea unei decizii ministeriale comune privind principalele elemente ale acordului de concesiune și alte măsuri administrative. Între timp, se preconizează că autoritățile și Egnatia S.A. vor continua punerea în aplicare a tuturor acțiunilor nefinalizate referitoare la specificația lucrărilor pentru ca podurile să se califice drept sigure, la acordarea de licențe tunelurilor, la finalizarea construcției tuturor stațiilor de taxare și la soluționarea de către Egnatia S.A. a chestiunilor pendinte legate de cele patru stații de servicii motorizate care sunt inactive din 2011 .

·Porturi regionale (angajament specific pentru sfârșitul anului 2019): După o lungă perioadă de întârzieri, s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ultimele luni, dat fiind că fondul dispune de flexibilitatea de a concepe tranzacțiile de la caz la caz și că au fost inițiate lucrări pregătitoare pentru licitații pentru patru porturi. Cu toate acestea, din cauza mediului nefavorabil, s-a considerat rezonabil să se amâne lansarea tranzacțiilor.

Administrație publică

Administrația publică s-a confruntat cu o dublă provocare în ceea ce privește abordarea pandemiei de COVID-19, deoarece a condus răspunsul autorităților, confruntându-se în același timp cu constrângeri importante în materie de capacitate. În ansamblu, reacția administrației publice a permis furnizarea unor servicii esențiale pentru ca cetățenii și întreprinderile să își mențină mai mult sau mai puțin activitatea. Acest lucru a fost sprijinit prin lansarea mai multor instrumente digitale în perioada de izolare.

Autoritățile au făcut progrese în ceea ce privește numirea cadrelor de conducere de nivel superior și consolidarea cadrului general, deși procesul a fost perturbat de pandemia de COVID-19 și persistă unele motive de îngrijorare. Numirile celor 13 noi secretari permanenți au fost finalizate, în timp ce procesul de selecție pentru directori a fost întrerupt temporar. În martie 2020, autoritățile au adoptat dispoziții legale de extindere a procesului de selecție de la administrația centrală și la nivel local, acțiune considerată binevenită. De asemenea, s-a elaborat un proiect legislativ în vederea instituirii unui proces de selecție uniform pentru posturile de conducere de nivel superior în cadrul entităților din sectorul public, care se preconizează că va intra în vigoare în septembrie 2020. Este binevenit rolul central pe care îl are Consiliul suprem pentru selecția personalului civil în procesul de selecție. Cu privire la un aspect mai problematic, procedurile de selecție în curs pentru structurile care gestionează fondurile structurale ale UE (cadrul de referință strategic național) nu au progresat, iar planurile de anulare a acestui proces și de relansare a unuia nou ar putea afecta stabilitatea și funcționarea eficace a sistemelor de gestionare și control instituite; în aceste sens, autoritățile sunt încurajate să ia în considerare opțiuni alternative.

În ansamblu, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor umane, inclusiv finalizarea unui număr semnificativ de organigrame digitale și fișe de post (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019). Până la jumătatea lunii martie, entitățile guvernamentale reprezentând aproximativ două treimi din numărul total de membri ai personalului au finalizat organigramele digitale, cu un link între descrierea postului și titularul postului pentru 75 % din posturile ocupate. Se preconizează că oferta finanțată de UE privind serviciile de sprijin al sistemului de resurse umane va fi lansată până în iunie 2020, în timp ce actualizarea bazei de date a recensământului progresează ca o soluție interimară. Ciclul de mobilitate pentru 2020 a fost lansat în conformitate cu noua legislație care vizează îmbunătățirea în continuare a acestei reforme, în special prin consolidarea legăturii dintre sistemul de mobilitate și planificarea anuală a recrutărilor. Ciclul de evaluare a performanței pentru 2019 a fost întârziat din cauza pandemiei, dar autoritățile continuă cu planuri de consolidare a cadrului de evaluare și de corelare a acestuia cu planurile anuale de acțiune ale fiecărui minister și cu procesul de selecție a managerilor.

Autoritățile s-au angajat să consolideze sistemul de selecție a personalului prin actualizarea legii de abilitare a Consiliului suprem pentru selecția personalului civil și să mărească capacitatea sa globală (angajament complementar). Noul angajament implică o lege revizuită care urmează să fie adoptată până în octombrie 2020 și un plan de acțiune detaliat pentru reorganizarea Consiliului va fi finalizat până la sfârșitul anului 2020, punerea în aplicare a unor acțiuni-cheie specifice fiind monitorizată începând cu anul 2021. Au fost deja inițiate lucrări, cu o serie de fluxuri de lucru definite, inclusiv în ceea ce privește procesul de depunere a cererilor, dispozițiile speciale de angajare (inclusiv pentru agenții temporari) și aspectele organizatorice.

Autoritățile încearcă să realizeze progrese în ceea ce privește activitatea în curs de desfășurare privind codificarea juridică, în ciuda perturbărilor actuale. Comitetul central de codificare a fost restabilit și se preconizează că va avea un rol-cheie în continuarea proiectului de codificare juridică. Din cauza pandemiei de COVID-19, autoritățile și-au amânat într-o mică măsură planurile de adoptare a unei noi legi în materie de codificare pentru Codul privind legislația muncii și Codul de dispoziții privind reglementarea muncii (un angajament specific la jumătatea anului 2020), dar s-au angajat să adopte noua lege în materie de codificare până în septembrie 2020. Se preconizează că licitația pentru proiectul emblematic de creare a portalului național de codificare juridică (un angajament specific la jumătatea anului 2022) va fi lansată în curând.

Se înregistrează progrese referitor la punerea în aplicare a Legii privind statul executiv. În primul rând, autoritățile au adoptat un manual metodologic detaliat și un model de evaluare cuprinzătoare a impactului, care au fost elaborate cu sprijinul tehnic furnizat de Comisia Europeană și constituie instrumente-cheie pentru punerea în aplicare a dispozițiilor privind buna legiferare care au intrat în vigoare în ianuarie 2020. În al doilea rând, conform constatărilor preliminare, delegarea competențelor de semnătură la nivelul apolitic care a intrat în vigoare în februarie 2020 este aplicată în mod eficient în întreaga administrație centrală. Acest lucru implică o reformă majoră în centrul administrației publice și se estimează că aproximativ 80 % din toate deciziile luate în cadrul fiecărui minister trebuie să fie semnate la nivel administrativ.

Angajarea de personal permanent în 2019 a fost în conformitate cu schema de personal, iar schema de personal pentru 2020 respectă regula de înlocuire de 1: 1. În același timp, având în vedere creșterea puternică a numărului de agenți temporari începând cu 2018, autoritățile au fost de acord cu un nou angajament complementar de a reinstitui un plafon al personalului temporar începând cu 2021. Deși numărul de agenți temporari a înregistrat o tendință descrescătoare de la nivelul său maxim înregistrat la jumătatea anului 2019, acesta rămâne cu mult peste nivelul din 2018, când Grecia a ieșit din programul MES. Se preconizează că noul angajament va contribui la ambiția autorităților de a consolida controlul central asupra procedurilor de angajare. Dispoziția recent adoptată care deplasează anumite entități municipale în afara mandatului Autorității unice de plată reprezintă un motiv de îngrijorare. În vederea celei de a treia și ultime faze a reformei remunerării, este important ca mandatul Autorității unice de plată să rămână intact.

Justiție și lupta împotriva corupției

Ca parte a proiectului de consolidare a e-justiției, s-au înregistrat unele progrese în tranziția către înregistrarea și prelucrarea electronică obligatorie a documentelor juridice în jurisdicțiile civile și penale și în emiterea electronică de certificate de grefă și hotărâri. Deși depunerea electronică va fi obligatorie pentru ramura administrativă a sistemului judiciar începând cu 1 ianuarie 2021, aceasta rămâne opțională și este disponibilă doar parțial în jurisdicțiile civile și penale. Autoritățile s-au angajat să pregătească un plan de acțiune până la jumătatea anului 2020 pentru introducerea depunerii electronice în toate jurisdicțiile civile și penale, cartografierea din punct de vedere teritorial și tematic a situației actuale și stabilirea unui calendar. O condiție prealabilă pentru depunerea pe cale electronică generalizată și obligatorie este achiziționarea de semnături digitale certificate de la judecători, personalul instanțelor administrative și practicienii în domeniul dreptului, iar autoritățile s-au angajat să ia măsuri de facilitare în acest scop.

La 15 aprilie 2020, autoritățile au publicat cererea de oferte îndelung așteptată pentru a doua fază a sistemului integrat de gestionare a cauzelor judiciare, un angajament specific pentru mijlocul anului 2020. Ofertele vor fi depuse până la 26 mai 2020, iar concursul pentru atribuirea contractului va avea loc la data de 1 iunie 2020. Finalizarea proiectului contractual este planificată să fie încheiată în termen de 36 luni de la semnarea acordului.

Ultima etapă a intrării în vigoare a cadrului de mediere obligatorie a fost finalizată în luna martie. Având în vedere suspendarea funcției de instanță în contextul pandemiei de COVID-19, efectele noului cadru vor fi măsurabile abia mai târziu în cursul anului 2020.

Autoritățile continuă, de asemenea, inițiativa de a crea camere specializate în instanțele civile și administrative (un angajament complementar). Noile camere se vor ocupa de categorii specifice de cazuri și vor fi alcătuite din judecători cu experiență profesională relevantă sau cu titluri universitare. 

Capacitatea operațională a Autorității Naționale pentru Transparență este îmbunătățită treptat pentru a deveni pe deplin operațională până în noiembrie 2020. Autoritatea Națională pentru Transparență monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a Planului național de combatere a corupției, care prezintă rezultate bune până în prezent, și colaborează cu Curtea de Conturi a Greciei privind consolidarea sistemelor de control intern atât la nivel central, cât și la nivel local. Autoritatea este, de asemenea, implicată în supravegherea finanțării partidelor politice și în controlul declarațiilor de avere. Autoritățile s-au angajat să raporteze în curând cu privire la punerea în aplicare a cadrului instituțional privind finanțarea partidelor politice până în prezent. Recomandările Grupului de state împotriva corupției vor fi luate în considerare de către un comitet special, care va propune toate modificările legislative necesare până în decembrie 2020.

(1) ()    Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară, JO L140, 27.5.2013, p. 1.

(2) ()    Decizia de punere în aplicare (UE) 2020 a Comisiei din 19 februarie 2020 privind prelungirea supravegherii mai stricte pentru Grecia.

(3) ()     https://www.consilium.europa.eu/media/35749/z-councils-council-configurations-ecofin-eurogroup-2018-180621-specific-commitments-to-ensure-the-continuity-and-completion-of-reforms-adopted-under-the-esm-programme_2.pdf .

(4) ()    Personalul BCE a participat la misiunea de evaluare în conformitate cu competențele BCE și, prin urmare, a furnizat expertiză cu privire la politicile din sectorul financiar și la aspecte macro-critice, cum ar fi obiectivele bugetare principale, precum și nevoile în materie de sustenabilitate și de finanțare. Misiunea de evaluare a fost precedată de o misiune tehnică, de asemenea efectuată la distanță, în perioada 26 martie — 7 aprilie 2020.

(5) ()     https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip116_en.pdf .

(6) ()    publicat cu titlul Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020:  https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-forecasts_en  

(7) () https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/2_en_act_part1_v3-adopted_text.pdf