52020DC0526

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 5 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.

(7)Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 6 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre pot beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Finlanda este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.

(9)Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele sectoare și regiuni din cauza specializării diferite a acestora. Astfel, există un risc considerabil ca pandemia să adâncească disparitățile pe teritoriul Finlandei. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice.

(10)La 30 aprilie 2020, Finlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)În prezent, Finlanda face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii privind datoria.

(12)În Programul de stabilitate al Finlandei pentru 2020, guvernul preconizează o deteriorare a soldului global de la un deficit de 1,1 % din PIB în 2019 la un deficit de 7,2 % din PIB în 2020. Se estimează că deficitul va scădea la 4,0 % din PIB în 2021. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, se preconizează totodată că, după ce a crescut la 59,4 % din PIB în 2019, ponderea datoriei publice în PIB va crește la 69,1 % în 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(13)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Finlanda a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor cetățenilor și sectoarelor celor mai afectate. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă 1,7 % din PIB. Măsurile includ atât cheltuieli de urgență pentru protecția sănătății și a ordinii publice, cât și măsuri de sprijin pentru întreprinderi și angajați. În plus, Finlanda a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor; conform estimării din Programul de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri reprezintă 5 % din PIB. Aceste măsuri includ garanții pentru împrumuturi destinate întreprinderilor, în principal IMM-urilor, precum și sisteme de garanții specifice pentru Finnair și societățile de transport maritim care asigură securitatea aprovizionării. În plus, Finlanda a adoptat și alte măsuri de sporire a lichidităților, neraportate în programul de stabilitate, printre care și amânarea plății impozitului pe profit. Aceste măsuri suplimentare sunt estimate la 15 % din PIB. În general, măsurile adoptate de Finlanda sunt conforme cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Implementarea integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Finlandei va fi de 7,4 % din PIB în 2020 și de -3,4 % din PIB în 2021. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va fi de 69,4 % în 2020 și de 69,6 % în 2021.

(15)Având în vedere încălcarea planificată a pragului de deficit de 3 % din PIB de către Finlanda în 2020, Comisia a publicat la 20 mai 2020 un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. În linii mari, analiza sugerează că criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997, nu este îndeplinit.

(16)Ca răspuns la criză, Finlanda a luat măsuri cuprinzătoare de sprijinire a sistemului de sănătate și a economiei. De exemplu, guvernul Finlandei a adoptat mai multe modificări ale bugetului și a decis să îmbunătățească siguranța locului de muncă pentru angajați, iar condițiile pentru a primi indemnizații de șomaj au fost relaxate. S-a facilitat accesul la indemnizațiile de șomaj pentru liber-profesioniști și antreprenori. Măsurile de securitate socială se ridică la 1,6 miliarde EUR. Pe lângă împrumuturile garantate de stat în valoare de 10 miliarde EUR, s-au pus la dispoziție subvenții directe pentru întreprinderi în valoare de 1 miliard EUR. Guvernul a redus temporar contribuția angajatorilor la sistemul de pensii cu 2,6 puncte procentuale și a alocat cel puțin 1 miliard EUR pentru un pachet de sprijin municipal. Autoritatea de supraveghere financiară din Finlanda a redus cerințele de capital ale instituțiilor de credit finlandeze prin eliminarea amortizorului de risc sistemic și prin ajustarea cerințelor specifice fiecărei instituții de credit. Guvernul a însărcinat un grup de lucru condus de Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Sociale și Sănătății să pregătească strategia Finlandei de ieșire din criza provocată de pandemia de COVID19. La începutul lunii mai, guvernul a adoptat un plan de ieșire etapizat bazat pe primul raport al grupului de lucru. Grupul de lucru va propune în continuare măsuri relevante care să abordeze impactul social, economic și asupra sănătății al crizei. Grupul de lucru a desfășurat consultări cu partenerii sociali, municipalitățile, societatea civilă și organizațiile de protecție a mediului.

(17)Deși Finlanda a dovedit că este pregătită în general să facă față crizei provocate de pandemia de COVID-19, sistemul său de sănătate ar putea deveni mai rezilient. Districtele spitalicești au trebuit să modifice repartizarea personalului medical în vederea tratării pacienților de COVID-19 și să se abată de la termenele legale stabilite anterior pentru asistența medicală fără caracter urgent. Sistemul actual de servicii de sănătate furnizate de diverși prestatori a dus la o densitate inegală a lucrătorilor din domeniul sănătății pe teritoriul țării. Se preconizează că fragmentarea prestării serviciilor și accesul inegal la serviciile sociale și la serviciile de asistență medicală primară vor rămâne o problemă și după criză, în special în cazul șomerilor și al pensionarilor, precum și al persoanelor cu handicap. Având în vedere creșterea șomajului determinată de criza provocată de pandemia de COVID-19, atât măsurile de politică pe termen scurt, cât și cele pe termen mediu ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea accesului egal la asistența medicală primară. Pe termen mediu, este important să se continue planurile de reforme în domeniul social și al sănătății avute în vedere de guverne finlandeze succesive, mai ales că acestea pregătesc Finlanda pentru schimbări demografice de amploare și ar ajuta țara să mențină calitatea sistemului său de sănătate în viitor, îmbunătățind totodată accesibilitatea acestuia. Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale Finlandei continuă să fie în pericol din cauza creșterii preconizate a costurilor legate de îmbătrânirea populației, în special a costurilor sociale și de sănătate.

(18)Conform previziunilor Comisiei, se preconizează că rata șomajului va crește la 8,3 % în 2020 și va coborî apoi la 7,7 % în 2021. Sunt necesare măsuri eficace de politică pe termen scurt și mediu, elaborate în strânsă cooperare cu partenerii sociali, pentru a frâna creșterea ratei șomajului și a reintegra pe piața muncii persoanele care și-au pierdut locul de muncă din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19. Aceste eforturi ar trebui să sprijine și grupurile expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, cum ar fi persoanele cu calificări scăzute, persoanele cu handicap, persoanele cu capacitate parțială de muncă și persoanele provenite dintr-un context de migrație. Finlanda a instituit sisteme de șomaj parțial prin care mulți angajați au fost trimiși în șomaj tehnic. Aplicarea unor politici active pe piața muncii, inclusiv a unor măsuri de perfecționare și recalificare, ar putea asigura o reintrare rapidă și durabilă pe piața muncii. S-ar putea acorda salarii subvenționate, care ar putea fi combinate cu cursuri de formare și o monitorizare corespunzătoare de către serviciile publice de ocupare a forței de muncă. Recalificarea și perfecționarea sunt esențiale pentru menținerea capacității de inserție profesională în cadrul unei economii cu un caracter digital și ecologic tot mai pronunțat. Reforma învățării continue ar putea contribui la satisfacerea necesității de îmbunătățire a competențelor în rândul adulților, inclusiv în rândul celor cu calificări scăzute, în sectoare relevante pentru piața muncii, cum ar fi sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC). Pentru a oferi pieței competențele de care are nevoie în această epocă de schimbări demografice și tehnologice, va fi important să se mențină relevanța pentru piața muncii a educației, printre altele prin asigurarea unui număr suficient de locuri la universitate în concordanță cu previziunile privind locurile de muncă pentru fiecare sector și regiune. Pentru a nu agrava situația socioeconomică a grupurilor celor mai vulnerabile în urma pandemiei de COVID-19, eliminarea decalajului digital va fi esențială, în special prin asigurarea accesului cursanților defavorizați la o educație de calitate. Sistemul complex de beneficii împiedică inserția profesională. Pentru a încuraja adoptarea formulelor de muncă pe termen scurt și cu fracțiune de normă, registrul de venituri care conține informații în timp real cu privire la salarii și beneficii ar trebui implementat în mod eficient, iar prestațiile de securitate socială ar trebui prelucrate mai rapid. Pe termen mediu, va fi important ca Finlanda să își reformeze sistemul de beneficii sociale pentru a stimula ocuparea forței de muncă și a-și pregăti sistemul de protecție socială pentru viitor.

(19)Pentru a stimula economia după ridicarea măsurilor de limitare a mișcării persoanelor în vigoare în prezent, este esențial ca întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) să fie ajutate să se mențină pe linia de plutire în timpul crizei. Furnizarea temporară a unui sprijin sub formă de lichidități prin împrumuturi, subvenții și garanții ar putea ajuta întreprinderile să depășească această perioadă caracterizată de o incertitudine ridicată și venituri semnificativ mai scăzute. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar.

(20)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. În Finlanda, investițiile se situează sub media UE în cazul categoriilor care susțin în cea mai mare măsură creșterea productivității, și anume investițiile în echipamente și în proprietatea intelectuală. Acest lucru poate limita potențialul de creștere pe termen lung al țării și îi poate afecta competitivitatea și redresarea. Sporirea investițiilor în cercetare și dezvoltare este un factor-cheie care permite schimbări structurale în favoarea sectoarelor economice bazate pe cunoaștere și a consolidării potențialului de creștere pe termen lung. Tranziția planificată către realizarea neutralității climatice până în 2035, reflectată și în Planul național privind energia și clima al Finlandei, va necesita investiții substanțiale, în special în rețelele de energie electrică și în transporturi durabile. Un nou sistem național de transport pentru 2021 este în curs de elaborare sub conducerea unui grup de coordonare parlamentar. Având în vedere preocupările legate de sănătate, mediu, regiuni și productivitate, sunt necesare eforturi continue pentru extinderea rețelelor de bandă largă de mare viteză și îmbunătățirea altor infrastructuri digitale, în vederea raționalizării logisticii și a menținerii activității economice în regiunile îndepărtate. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Finlanda să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară 7 . Acest lucru i-ar permite Finlandei să utilizeze acest fond în mod optim.

(21)Evaluarea națională a riscurilor privind combaterea spălării banilor a Finlandei este în prezent depășită și va fi actualizată în 2020. Autoritatea finlandeză de supraveghere financiară și-a îmbunătățit recent capacitatea de supraveghere. Cu toate acestea, efectivele de personal tot nu sunt adecvate, iar abordarea „bazată pe riscuri” a supravegherii nu este încă aplicată corect. Deși au fost investigate mai multe cazuri de încălcări suspectate, este prioritar să se instituie o politică de sancțiuni disuasive. Raportarea tranzacțiilor suspecte a crescut masiv în ultimele luni, iar instrumentele de care dispune Unitatea de informații financiare par să fie insuficiente pentru analizarea acestor informații. Schimbul de informații dintre Unitatea de informații financiare și Autoritatea de supraveghere financiară este în continuare insuficient.

(22)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu și lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

(23)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Finlanda va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

Choose the experimental features you want to try