52020DC0516

(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Toate măsurile de urgență ar trebui să fie strict proporționale, necesare, limitate în timp și conforme cu standardele europene și internaționale și ar trebui supuse controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere 5 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.

(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla extinderea pandemiei, a întări reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și a asigura condiții sanitare și de siguranță adecvate la locul de muncă pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze la elaborarea măsurilor necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea creșterii durabile, în care să fie integrate, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală, precum și toate învățămintele acumulate în urma crizei.

(7)Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea oferită de piața unică pentru adaptarea la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea de a elabora planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 6 pentru a permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor asigura o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Luxemburgul este încurajat să utilizeze pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.

(9)Luxemburgul a transmis, la 30 aprilie 2020, Programul național de reformă pentru 2020, iar la 29 aprilie 2020, Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)În prezent, Luxemburgul face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere.

(11)În Programul de stabilitate al Luxemburgului pentru 2020, guvernul prevede o deteriorare a soldului global al bugetului general de la un excedent de 2,2 % din PIB în 2019 la un deficit de 8,5 % din PIB în 2020. Se estimează că în 2021 deficitul va scădea la 3,0 % din PIB. După o creștere la 22,1 % din PIB în 2019, este de așteptat ca ponderea datoriei publice în PIB să crească, potrivit Programului de stabilitate pentru 2020, la 28,7 % în 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de incertitudinea ridicată legată de pandemia de COVID-19.

(12)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Luxemburgul a adoptat măsuri bugetare pentru creșterea capacității sistemului său de sănătate, limitarea extinderii pandemiei și sprijinirea persoanelor și a sectoarelor celor mai afectate. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare s-au ridicat la o sumă egală cu 5,5 % din PIB. Măsurile includ: consolidarea serviciilor de asistență medicală, sprijinirea firmelor aflate în dificultate, împrumuturi rambursabile și plasarea în șomaj tehnic, inclusiv în cazul lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și al lucrătorilor transfrontalieri. În plus, Luxemburgul a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la susținerea lichidității întreprinderilor. Aceste măsuri includ amânări la plata impozitelor, împrumuturi pentru întreprinderile mici și mijlocii care se confruntă cu dificultăți financiare temporare, precum și garanții. Deoarece nu consideră că amânarea plății impozitelor și acordarea de împrumuturi rambursabile sunt măsuri discreționare cu impact bugetar, Comisia, spre deosebire de Programul de stabilitate pentru 2020, estimează că acest pachet va avea un impact mai mic. Autoritățile consideră, cu toate acestea, că o parte din amânările la plata impozitelor directe ar avea, în cele din urmă, un impact bugetar, care este inclus în suma sus-menționată, egală cu 5,5 % din PIB. În plus, o parte din costurile legate de programele de șomaj tehnic au fost considerate ca făcând parte din funcționarea stabilizatorilor automați. În ansamblu, măsurile luate de Luxemburg respectă orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Punerea deplină în aplicare a acestor măsuri, urmată de o reorientare a politicilor fiscal-bugetare către atingerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(13)Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se estimează că soldul bugetului general al Luxemburgului va fi, în 2020, un deficit de 4,8 % din PIB, iar în 2021, un excedent de 0,1 %. Se preconizează că, în 2020 și 2021, ponderea datoriei publice în PIB va rămâne sub 60 % din PIB. În comparație cu previziunile Comisiei, Programul de stabilitate se bazează pe ipoteze mai prudente, atât pentru venituri, cât și pentru cheltuieli.

(14)La 20 mai 2020, Comisia a publicat un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, ca urmare a faptului că Luxemburgul prevedea nerespectarea pragului de deficit de 3 % din PIB în 2020. În ansamblu, analiza sugerează că nu este îndeplinit criteriul deficitului definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.

(15)Luxemburgul are unul dintre cele mai performante sisteme de sănătate din UE. Cu toate acestea, având în vedere că 49 % dintre medici și 62 % dintre lucrătorii din sectorul sănătății nu sunt cetățeni luxemburghezi, sistemul se situează mult peste pragul critic de vulnerabilitate (conform indicatorului Organizației Mondiale a Sănătății). În acest context, sistemul de sănătate al Luxemburgului ar putea fi afectat de eventualele decizii unilaterale luate de țările vecine în perioade de criză. Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, Luxemburgul a fost nevoit să adopte în timp record măsuri pe termen scurt pentru a îmbunătăți reziliența sistemului său de sănătate, cum ar fi, de exemplu, mobilizarea infrastructurii medicale și extinderea temporară a unui spital, precum și asigurarea cazării în Luxemburg a lucrătorilor transfrontalieri și a familiilor acestora.

(16)Este de așteptat ca sistemul de sănătate să se confrunte cu provocări din ce în ce mai mari în viitor, pe lângă numărul crescând de posturi vacante de lucrători în sectorul sănătății înregistrat în ultimii ani. Mai precis, se preconizează că îmbătrânirea populației va conduce la o creștere a cererii de servicii medicale, în timp ce, conform previziunilor, în următorii 15 ani se vor pensiona între 59 % și 69 % dintre cadrele medicale. Inovațiile din domeniul mixului de competențe și dezvoltarea rolurilor profesionale, alături de împărțirea și substituirea sarcinilor vor juca un rol important în menținerea atractivității sectorului de sănătate ca loc de muncă. La un nivel mai general, guvernanța sistemului de sănătate și cooperarea cu țările vecine pot fi îmbunătățite, iar guvernul a lansat recent o reformă semnificativă. Deși infrastructura digitală este deja avansată în Luxemburg, se depun în continuare eforturi pentru a pune în aplicare unele soluții de e-sănătate, cum ar fi soluțiile digitale pentru furnizorii de servicii de rambursare. Luxemburgul s-a orientat ferm către tehnologiile digitale, cum ar fi supercalculul, inteligența artificială, tehnologia blockchain și lucrul cu volume mari de date și are potențialul de a mobiliza aceste capabilități și de a coopera la nivelul Uniunii pentru a aduce o contribuție majoră la cercetările care vizează neutralizarea virusului și reducerea infecțiilor. Luxemburgul a instituit, de asemenea, o nouă schemă de sprijin pentru proiectele de investiții în cercetare și dezvoltare dedicate produselor utilizabile în lupta împotriva COVID-19, care sunt necesare pentru a combate în mod eficient epidemia actuală prin elaborarea unui tratament și a unor vaccinuri eficace.

(17)Conform previziunilor Comisiei, este de așteptat ca rata șomajului să crească la 6,4 % în 2020 și ulterior să coboare la 6,1 % în 2021. Luxemburgul a luat o serie de măsuri, în special privind șomajul tehnic (chômage partiel), pentru a menține nivelul de ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde o atenție specială grupurilor mai vulnerabile, cum ar fi lucrătorii în vârstă și cei slab calificați, în contextul în care noul sistem de venit minim (REVIS - revenu d'inclusion sociale) a condus deja la o creștere a numărului de șomeri înregistrați la serviciul public de ocupare a forței de muncă, ca urmare a obligației de a înregistra beneficiarii sistemului începând din ianuarie 2019. Aceste persoane mai vulnerabile ar avea cel mai mult de suferit ca urmare a creșterii concurenței de pe piața forței de muncă din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19. Alte persoane vulnerabile pe care le-ar putea afecta criza ar fi lucrătorii temporari și, în general, lucrătorii slab calificați. În ceea ce privește lucrătorii în vârstă, rata scăzută de ocupare a acestora rămâne o problemă structurală în Luxemburg, care are impact și asupra sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii, după cum s-a precizat în recomandările adresate Luxemburgului în anii precedenți. În contextul actual, lucrătorii în vârstă se confruntă cu riscul suplimentar de a fi concediați din cauza crizei; este deci necesară mai mult ca oricând creșterea capacității lor de adaptare la alte locuri de muncă și sectoare, inclusiv prin perfecționare și recalificare. Luxemburgul are rezultate apropiate de media UE în ceea ce privește incluziunea socială, dar indicatorii privind inegalitatea și sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă au scăzut în ultimii ani, iar oportunitățile pentru studenți rămân puternic influențate de mediul socioeconomic din care provin aceștia. În acest context, ar trebui sprijinite în special grupurile mai vulnerabile, pentru ca acestea să poată face față efectelor sociale ale crizei.

(18)Pentru a ajuta întreprinderile să traverseze criza provocată de pandemia de COVID-19, în special întreprinderile mici și mijlocii, dar și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și microîntreprinderile, Luxemburgul a inclus o serie de măsuri în „Planul de stabilizare”. Comerțul cu amănuntul este unul dintre cele mai afectate sectoare, din cauza prăbușirii cererii și ca urmare a actualelor măsuri care au împiedicat complet funcționarea multor întreprinderi sau au limitat operațiunile acestora. Flexibilitatea în materie de reglementare ar stimula redresarea comerțului cu amănuntul după trecerea crizei. În plus, ar fi benefică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru ca acestea să adopte tehnologiile digitale care asigură continuitatea activității economice, cum ar fi comerțul electronic. Pe tot parcursul perioadei de redresare ar trebui menținute măsuri adecvate, în paralel cu o eliminare treptată și flexibilă, identificând sectoarele cele mai afectate, pentru a putea elabora planuri de sprijin specifice, care să le permită acestora să recupereze decalajul încă din faza de redresare. În procesul de punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie luată în considerare reziliența sectorului bancar. După trecerea celei mai acute faze a crizei, pentru a susține tranziția și crearea de noi întreprinderi mici și mijlocii în sectoarele care favorizează creșterea economică, o reformă a cadrului de insolvență al Luxemburgului ar putea oferi o a doua șansă întreprinderilor care se confruntă cu falimentul din cauze care nu le sunt imputabile.

(19)Pentru a stimula redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice ajunse la maturitate și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin intermediul unor reforme relevante, în special în sectorul digital și în sectoarele verzi. Luxemburgul a lansat deja inițiative de stimulare a digitalizării și a inovării, însă integrarea tehnologică în sectorul întreprinderilor și investițiile private, precum și digitalizarea serviciilor publice, rămân scăzute, în comparație cu mediul care are un potențial ridicat și cu ambiția țării de a trece la o economie bazată pe date. Investițiile în digitalizare, în competențele digitale avansate și în inovare, inclusiv elaborarea unei strategii integrate de cercetare și inovare, vor fi esențiale pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și pentru stimularea productivității și a competitivității. Redresarea ar trebui sprijinită în continuare și prin accelerarea investițiilor verzi ambițioase, derulate pe termen scurt. Domeniile principale ar putea fi, în special, măsurile suplimentare privind transportul sustenabil, inclusiv cel feroviar, privind construcțiile sustenabile, mai ales în legătură cu eficiența energetică a clădirilor existente și a celor noi, precum și privind energia regenerabilă. Acestea ar contribui la asigurarea unui stimulent solid pentru sectoarele verzi și ar ajuta Luxemburgul să se apropie de obiectivele sale pentru 2030 în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, al eficienței energetice și al energiei regenerabile, pregătind, de asemenea, terenul pentru neutralitatea climatică. Este în continuare necesară identificarea mai precisă a nevoilor de investiții și a surselor de finanțare a investițiilor, ținând seama și de impactul epidemiei de COVID-19 asupra economiei și a finanțelor publice. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Luxemburgul să răspundă unora dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară. Acest lucru ar permite Luxemburgului să valorifice fondul în mod optim.

(20)Luxemburgul se confruntă cu riscuri semnificative legate de spălarea banilor, având în vedere fluxurile ridicate de investiții străine directe și prezența unor structuri juridice complexe cu sponsori străini. Aceste riscuri sunt reflectate în evaluarea națională a riscurilor, în special în ceea ce îi privește pe profesioniștii implicați în furnizarea de servicii către societăți și fiducii sau în furnizarea de servicii de investiții. Deficiențele în aplicarea de către acești profesioniști a cadrului de combatere a spălării banilor conduc la analize de risc inadecvate și la un nivel scăzut de raportare a activităților suspecte. Intensitatea supravegherii profesioniștilor respectivi nu este suficient de adecvată pentru a remedia aceste deficiențe. Pentru a limita confidențialitatea și a identifica beneficiarii efectivi a fost înființat un registru național al beneficiarilor efectivi. Calitatea informațiilor furnizate și eficacitatea registrului trebuie monitorizate în timp.

(21)Combaterea planificării fiscale agresive rămâne esențială pentru îmbunătățirea eficienței și a echității sistemelor fiscale, după cum s-a recunoscut în recomandarea pentru zona euro din 2020. Efectele de propagare de la un stat membru la altul a strategiilor de planificare fiscală agresivă ale contribuabililor impun o acțiune coordonată a politicilor naționale care să completeze legislația Uniunii. Luxemburgul a luat măsuri de combatere a practicilor de planificare fiscală agresivă punând în aplicare inițiativele internaționale și europene convenite anterior, dar nivelul ridicat al dividendelor, dobânzilor și redevențelor ca procente din PIB sugerează că normele fiscale ale țării sunt utilizate de societățile care aplică planificarea fiscală agresivă. Majoritatea investițiilor străine directe sunt deținute de „entități cu scop special”. Din cauză că nu se reține impozit la sursă pe dobânzile și redevențele plătite în străinătate (și anume, de rezidenți din UE către rezidenți din țări terțe) și că, în anumite circumstanțe, plata dividendelor este scutită de impozitul reținut la sursă, este posibil ca aceste plăți să nu fie deloc supuse impunerii, dacă nu sunt impozitate nici în jurisdicția destinatară. Luxemburgul a prezentat un proiect de lege care introduce nedeductibilitatea dobânzilor și a redevențelor plătite către jurisdicțiile incluse în lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, în conformitate cu angajamentul său de a introduce măsuri defensive față de jurisdicțiile respective.

(22)Deși prezentele recomandări se concentrează pe contracararea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, s-au referit și la reformele esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate pe parcursul întregului ciclu al semestrului european din anul viitor. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. De aceste recomandări ar trebui să se țină seama la programarea strategică a fondurilor politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv în ceea ce privește măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.

(23)Semestrul european asigură cadrul de coordonare continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la edificarea unei economii sustenabile. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în îndeplinirea, prin programele lor naționale de reformă pentru 2020, a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Prin asigurarea punerii depline în aplicare a recomandărilor de mai jos, Luxemburgul își va aduce contribuția la progresele în direcția îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a unei sustenabilități competitive în Uniune.

Choose the experimental features you want to try