52020AR1361

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52020AR1361 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52020AR1361

Help

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Legea europeană a climei: instituirea cadrului pentru realizarea neutralității climatice

COR 2020/01361

JO C 324, 1.10.2020, p. 58–73 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:: 02/07/2020; data votului
Date of vote:: 02/07/2020

Author:: Comitetul European al Regiunilor, Comisia pentru mediu, schimbări climatice şi energie
Responsible body:: Commission for the Environment, Climate Change and Energy, COR_ENVE
Rapporteur:: Juan Manuel MORENO BONILLA
Form:: Aviz
Term of office:: VII (2020-2025)
Internal reference:: ENVE-VII/005
Session:: 139

Procedure number:

2020/0036/COD

Link

European Parliament - Legislative observatory

Treaty:

Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene

Legal basis:

12016E307 - P1

Link

Select all documents mentioning this document

Earlier related instruments:

52020PC0080 COR Opinion modificare propusă

Instruments cited:

Link

EUROVOC descriptor:

Subject matter:

Directory code:

15.10.20.30 Mediu, consumatori şi protecţia sănătăţii / Mediu / Poluare şi prejudicii / Controlul poluării atmosferice

HTML

PDF

Official Journal

1.10.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 324/58

Avizul Comitetului European al Regiunilor — Legea europeană a climei: instituirea cadrului pentru realizarea neutralității climatice

(2020/C 324/10)

Raportor:

domnul Juan Manuel MORENO BONILLA (ES-PPE), președintele regiunii Andaluzia

Document de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei)

COM(2020) 80

I. RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Considerentul 5

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(5)

Acțiunile Uniunii și ale statelor membre în domeniul climei au scopul de a proteja populația și planeta, bunăstarea, prosperitatea, sănătatea, sistemele alimentare, integritatea ecosistemelor și biodiversitatea de amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și de a maximiza prosperitatea în limitele resurselor planetei și de a spori reziliența și a reduce vulnerabilitatea societății la schimbările climatice.

(5)

Acțiunile Uniunii și ale statelor membre în domeniul climei , precum și cele ale autorităților locale și regionale au scopul de a proteja populația și planeta, bunăstarea, prosperitatea, sănătatea, sistemele alimentare, integritatea ecosistemelor și biodiversitatea de amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și de a maximiza prosperitatea în limitele resurselor planetei și de a spori reziliența și a reduce vulnerabilitatea societății la schimbările climatice.

Expunere de motive

Acțiunile la nivel local și regional sunt cruciale pentru realizarea obiectivului neutralității climatice, care este recunoscut în Acordul de la Paris și care este în deplină conformitate cu obiectivele prezentate în considerent. Prin urmare, ar fi o dovadă de neglijență să nu menționăm și acțiunile autorităților locale și regionale.

Amendamentul 2

Considerentul 14

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(14)

Adaptarea este o componentă-cheie a răspunsului mondial pe termen lung la schimbările climatice. Prin urmare, statele membre și Uniunea ar trebui să își consolideze capacitatea de adaptare și reziliența și să reducă vulnerabilitatea la schimbările climatice, astfel cum se prevede la articolul 7 din Acordul de la Paris, precum și să maximizeze beneficiile conexe pe care le aduc alte politici și acte legislative de mediu. Statele membre ar trebui să adopte strategii și planuri naționale cuprinzătoare de adaptare.

(14)

Expunere de motive

Factorii teritoriali joacă un rol crucial în alegerea politicii de care este nevoie pentru consolidarea rezilienței și a eforturilor de adaptare. Considerentele geografice, climatice, sociale și economice sunt decisive pentru estimarea și evaluarea vulnerabilității, gestionarea riscurilor și definirea unor viitoare scenarii pentru variabilele climatice. Crearea unor instrumente de previzionare pentru adaptare și consolidarea rezilienței, care să poată fi ajustate în funcție de diferitele realități regionale și locale, ar reprezenta un progres important în elaborarea acestor strategii.

Amendamentul 3

Considerentul 17

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(17)

În comunicarea sa intitulată „Pactul verde european”, Comisia a anunțat că intenționează să evalueze situația și să facă propuneri în vederea asumării de către Uniune a unui obiectiv mai ambițios în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, pentru a asigura coerența acestuia cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050. În comunicarea respectivă, Comisia a subliniat că toate politicile Uniunii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și că fiecare sector ar trebui să își aducă propria contribuție. Pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului și ținând seama de analiza planurilor naționale integrate privind energia și clima care îi vor fi prezentate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (1), Comisia ar trebui ca până în septembrie 2020 să revizuiască obiectivul privind clima asumat de Uniune pentru 2030 și să analizeze opțiunile pentru un nou obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030, de 50- 55 % comparativ cu nivelurile din 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice obiectivul asumat de Uniune pentru 2030, Comisia ar trebui să înainteze propuneri Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării în consecință a prezentului regulament. În plus, Comisia ar trebui să evalueze, până la 30 iunie 2021, modul în care ar trebui modificată legislația Uniunii care pune în aplicare acest obiectiv pentru a se ajunge la o reducere a emisiilor cu 50- 55 % în comparație cu 1990.

(17)

În comunicarea sa intitulată „Pactul verde european”, Comisia a anunțat că intenționează să evalueze situația și să facă propuneri în vederea asumării de către Uniune a unui obiectiv mai ambițios în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030, pentru a asigura coerența acestuia cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050. În comunicarea respectivă, Comisia a subliniat că toate politicile Uniunii ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului neutralității climatice și că fiecare sector ar trebui să își aducă propria contribuție. Pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului și ținând seama de analiza planurilor naționale integrate privind energia și clima care îi vor fi prezentate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (1), Comisia ar trebui , cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de începutul lunii septembrie 2020 să revizuiască obiectivul privind clima asumat de Uniune pentru 2030 și să analizeze opțiunile pentru un nou obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030, de cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice obiectivul asumat de Uniune pentru 2030, Comisia ar trebui să înainteze propuneri Parlamentului European și Consiliului în vederea modificării în consecință a prezentului regulament. În plus, Comisia ar trebui să evalueze, până la 30 iunie 2021, modul în care ar trebui modificată legislația Uniunii care pune în aplicare acest obiectiv pentru a se ajunge la o reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % în comparație cu 1990.

Expunere de motive

Dacă dorim să garantăm că planul european de redresare economică este totodată și ecologic și că investițiile de astăzi fac posibilă atingerea obiectivelor pentru 2030 și, în ultimă instanță, a celor pentru 2050, evaluarea impactului cadrului legislativ pentru 2030 trebuie să fie ambițioasă și să fie publicată cât mai curând posibil.

Amendamentul 4

Considerentul 18

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(18)

Pentru a se asigura că Uniunea și statele membre fac în continuare progrese suficiente pentru a atinge obiectivul neutralității climatice și în materie de adaptare, Comisia ar trebui să evalueze periodic progresele înregistrate. În cazul în care progresele colective realizate de statele membre în vederea realizării obiectivului neutralității climatice sau în materie de adaptare sunt insuficiente sau măsurile Uniunii nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența sau a reduce vulnerabilitatea, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele. De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze periodic măsurile naționale relevante și să emită recomandări atunci când constată că măsurile adoptate de statele membre nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice.

(18)

Pentru a se asigura că Uniunea și statele membre fac în continuare progrese suficiente pentru a atinge obiectivul neutralității climatice și în materie de adaptare, Comisia ar trebui să măsoare și să evalueze periodic progresele înregistrate , punând la dispoziția publicului toate datele relevante. În cazul în care progresele colective realizate de statele membre în vederea realizării obiectivului neutralității climatice sau în materie de adaptare sunt insuficiente (neîndeplinirea obiectivelor cantitative sau nerespectarea termenelor) sau măsurile Uniunii nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice până în 2050 sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența sau a reduce vulnerabilitatea, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele. De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze periodic măsurile naționale relevante și să emită recomandări atunci când constată că măsurile adoptate de statele membre nu sunt în concordanță cu obiectivul neutralității climatice sau sunt inadecvate pentru a spori capacitatea de adaptare, a consolida reziliența și a reduce vulnerabilitatea la schimbările climatice.

Expunere de motive

Monitorizarea eficace a progreselor poate spori vizibilitatea, transparența și gradul de asumare a eforturilor depuse în direcția realizării neutralității climatice. Prin urmare, datele obținute trebuie să fie disponibile în orice moment, și nu doar în rapoartele periodice, iar termenul vizat trebuie menționat în mod specific.

Amendamentul 5

Considerentul 20

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(20)

Având în vedere faptul că cetățenii și comunitățile au un rol important în impulsionarea transformării în direcția neutralității climatice, ar trebui să se faciliteze o mobilizare publică și socială puternică în materie de combatere a schimbărilor climatice. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă o atitudine de deschidere față de toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice, inclusiv prin lansarea unui pact climatic european.

(20)

Având în vedere faptul că cetățenii și comunitățile au un rol important în impulsionarea transformării în direcția neutralității climatice, ar trebui să se faciliteze o mobilizare publică și socială puternică în materie de combatere a schimbărilor climatice. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă o atitudine de deschidere față de toate componentele societății pentru a consolida cooperarea în ambele sensuri, schimbul de informații și eforturile comune vizând creșterea gradului de sensibilizare în vederea construirii unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice, inclusiv prin lansarea pactului climatic european ca instrument de guvernanță inovator pentru implicarea autorităților locale și regionale, precum și a societății civile și a cetățenilor, în general .

Expunere de motive

Amendamentul 6

Considerentul 21

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(21)

Pentru a oferi previzibilitate și încredere tuturor actorilor economici, inclusiv întreprinderilor, lucrătorilor, investitorilor și consumatorilor, pentru a se asigura că tranziția către neutralitatea climatică este ireversibilă, pentru a asigura reducerea treptată în timp și pentru a contribui la evaluarea coerenței măsurilor și a progreselor înregistrate cu obiectivul neutralității climatice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a stabili o traiectorie care să permită atingerea, până în 2050, în Uniune, a unui nivel al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero. Este deosebit de important ca , în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți , iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare . Mai exact, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(21)

Expunere de motive

Se elimină orice trimitere la ideea că traiectoria va fi stabilită prin intermediul actelor delegate. Comisia trebuie să se limiteze la a propune traiectoria și a evalua progresele înregistrate.

Amendamentul 7

Articolul 2 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să adopte măsurile necesare la nivelul Uniunii, respectiv la nivel național, pentru a permite atingerea colectivă a obiectivului neutralității climatice prevăzut la alineatul (1), ținând seama de importanța promovării echității și a solidarității între statele membre.	Instituțiile relevante ale Uniunii și statele membre trebuie să adopte măsurile necesare la nivelul Uniunii, respectiv la nivel național, pentru a permite implementarea colectivă , în orașele și regiunile europene, a obiectivului neutralității climatice prevăzut la alineatul (1), ținând seama de importanța promovării echității și a solidarității între statele membre.

Expunere de motive

Punerea în aplicare a legislației din domeniul climei le revine în principal orașelor și regiunilor europene. Prin urmare, considerăm că se impune modificarea formulării.

Amendamentul 8

Articolul 2 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Până în septembrie 2020, Comisia trebuie să revizuiască obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030, menționat la articolul 2 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în lumina obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), și trebuie să analizeze posibilitatea stabilirii unui nou obiectiv pentru 2030, de reducere a emisiilor cu 50- 55 % în comparație cu 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice acest obiectiv, Comisia prezintă propuneri în acest sens Parlamentului European și Consiliului, după caz.

Cât mai devreme posibil, și nu mai târziu de începutul lunii septembrie 2020, Comisia trebuie să revizuiască obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030, menționat la articolul 2 alineatul (11) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în lumina obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1), și trebuie să analizeze posibilitatea stabilirii unui nou obiectiv pentru 2030, de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % în comparație cu 1990. În cazul în care consideră că este necesar să modifice acest obiectiv, Comisia prezintă propuneri în acest sens Parlamentului European și Consiliului, după caz.

Expunere de motive

Amendamentul urmează același raționament ca cel al amendamentului referitor la considerentul 17.

Amendamentul 9

Articolul 3

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
Traiectoria de urmat în vederea realizării neutralității climatice	Traiectoria de urmat în vederea realizării neutralității climatice
1. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea , la nivelul Uniunii, a unei traiectorii care să permită atingerea până în 2050 a obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1). În cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, Comisia revizuiește traiectoria .	1. Comisia este împuternicită să propună modificări la prezentul regulament prin propunerea , la nivelul Uniunii, a unei traiectorii care să permită atingerea până în 2050 a obiectivului neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1). În cel mult șase luni de la fiecare evaluare la nivel global menționată la articolul 14 din Acordul de la Paris, Comisia evaluează progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivului neutralității climatice .
2. Traiectoria începe cu obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030 menționat la articolul 2 alineatul (3).	2. Traiectoria începe cu obiectivul Uniunii privind clima pentru 2030 menționat la articolul 2 alineatul (3).
3. Atunci când stabilește o traiectorie în conformitate cu alineatul (1), Comisia ia în considerare următoarele aspecte:	3. Atunci când propune o traiectorie în conformitate cu alineatul (1), Comisia ia în considerare următoarele aspecte:

Expunere de motive

Amendamentul 10

Articolul 3 alineatul (3) litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(e)	echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora;

(e)	echitatea și solidaritatea între statele membre și în interiorul acestora , ținând seama pe deplin de coeziunea teritorială a UE ;

Expunere de motive

Criteriile pentru stabilirea traiectoriei către neutralitatea climatică ar trebui să țină seama, în mod clar, de coeziunea regională a UE.

Amendamentul 11

Articolul 3 alineatul (3) literele (k) și (l) (noi)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(k)	angajamentul liderilor mondiali în ceea ce privește realizarea neutralității climatice;

( l)	evaluarea amprentei de carbon, a amprentei de apă și a amprentei asupra biodiversității în relațiile comerciale cu țările terțe, precum și în cadrul angajamentelor UE în temeiul tratatelor internaționale relevante.

Expunere de motive

Uniunea Europeană intenționează să se situeze pe o poziție importantă și influentă la nivel internațional și să joace un rol care să servească drept exemplu în tranziția verde, justă și solidară pe care statele și regiunile trebuie să o parcurgă pentru a atinge obiectivul neutralității climatice în 2050, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Având în vedere natura și dimensiunea globală a impactului schimbărilor climatice și ale repercusiunilor socioeconomice ale acestuia, care nu țin cont de frontiere, se consideră că menționarea acestei intenții ferme a Uniunii Europene reprezintă o oportunitate, prin includerea în legislație a obligației de a prevedea, atunci când se stabilește traiectoria către neutralitate, ca toate politicile și acțiunile sale să includă angajamente care să consolideze, în restul țărilor și regiunilor „extracomunitare” cu care se mențin relații de orice natură, aceleași principii motivaționale ca cele incluse în prezentul regulament.

Pe de altă parte, este necesar ca Uniunea Europeană să țină seama de amprenta de carbon și de amprenta de apă a produselor care provin din țări terțe, deoarece în acest mod se va contribui la asigurarea competitivității economiei noastre, precum și la consolidarea rolului de lider al acesteia în ceea ce privește neutralitatea climatică, prin solicitarea respectării unor standarde la nivel mondial.

Amendamentul 12

Articolul 4 alineatul (2)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2) Statele membre trebuie să elaboreze și să pună în aplicare strategii și planuri de adaptare care să includă cadre cuprinzătoare de gestionare a riscurilor, pe baza unor scenarii de referință solide privind clima și vulnerabilitatea și a unor evaluări ale progreselor înregistrate.

Statele membre trebuie să asigure integrarea perspectivei regionale, locale și ultraperiferice în elaborarea și aplicarea strategiilor și planurilor lor de adaptare.

Expunere de motive

Consecințele schimbărilor climatice generează un impact inegal în diferitele teritorii, influența acestora manifestându-se în diverse moduri, în funcție de numeroșii factori implicați. Există inegalități în ceea ce privește influența efectelor schimbărilor climatice determinate de situarea geografică, de situațiile socioeconomice, în definitiv, în ceea ce privește gradul de periculozitate, expunerea și vulnerabilitatea.

Această situație face ca, pentru evaluarea riscurilor legate de impactul generat de schimbările climatice, să fie necesară stabilirea unor distincții la nivel regional sau chiar local, în funcție de factori geografici și socioeconomici. În consecință, în pofida naturii globale a problemei schimbărilor climatice, adaptarea trebuie realizată ținând seama de caracteristicile fiecărui teritoriu, în funcție de tipul de impact și de dimensiunea specifică acestuia. Acest lucru nu împiedică structurarea acestor politici în jurul unor strategii comune cu domenii de aplicare mai ample decât cele la care trebuie aliniate în mod obligatoriu.

Amendamentul 13

Articolul 5 alineatul (2a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(2a) Evaluarea menționată la alineatul (1) și revizuirea menționată la alineatul (2) se efectuează în baza unui sistem de informare comun pentru întreaga UE, accesibil publicului, în care sunt incluse informațiile furnizate de diferiții agenți implicați în atingerea obiectivului neutralității climatice și în realizarea de progrese în materie de adaptare. Se stabilesc cerințe care garantează standardizarea și omogenitatea informațiilor, asigurându-se că acestea au la bază date ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile. Acest sistem valorifică oportunitățile oferite de digitalizare și de noile tehnologii.

Expunere de motive

Pentru a promova participarea întregii societăți la îndeplinirea obiectivelor Legii europene a climei, este esențial ca aceasta să dispună de informații de calitate și verificate, care să servească drept bază pentru luarea deciziilor și pentru definirea unor politici și măsuri adecvate. Prin urmare, este nevoie de identificarea unor bune practici pentru colectarea și transmiterea informațiilor, precum și de standardizarea și omogenizarea prelucrării acestora. De asemenea, este necesar să se instituie un sistem în vederea îmbunătățirii continue a acestor informații și să se valorifice potențialul oferit de noile tehnologii pentru a facilita schimbul de date între agenții implicați, astfel încât să fie exploatate sinergiile care pot apărea și să fie optimizate resursele.

Amendamentul 14

Articolul 5 alineatul (3)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(3) În cazul în care, pe baza evaluării menționate la alineatele (1) și (2), Comisia constată că măsurile luate de Uniune nu sunt coerente cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) sau sunt inadecvate în a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sau că progresele înregistrate fie către obiectivul neutralității climatice, fie în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sunt insuficiente, aceasta ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele, revizuind, în același timp, traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1).

(3) În cazul în care, pe baza evaluării menționate la alineatul (1) și a revizuirii menționate la alineatul (2), Comisia constată că măsurile luate de Uniune nu sunt coerente cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) sau sunt inadecvate în a asigura realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sau că progresele înregistrate fie către obiectivul neutralității climatice, fie în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 4, sunt insuficiente, aceasta ia măsurile necesare în conformitate cu tratatele, revizuind, în același timp, traiectoria menționată la articolul 3 alineatul (1).

Expunere de motive

Se urmărește asigurarea unui grad sporit de coerență a textului, prin trimiterea la referințe exacte, chiar în cadrul articolului, pe baza obiectivelor menționate în alineatele indicate.

Amendamentul 15

Articolul 6 alineatul (2a) (nou)

Textul propus de Comisia Europeană	Amendamentul CoR
	(2a) Sistemul de informare menționat la articolul 5 alineatul (2a) include o secțiune care cuprinde strategii, măsuri și bune practici, pentru a facilita adaptarea măsurilor luate de statele membre la recomandările Comisiei.

Expunere de motive

Pentru ca adoptarea recomandărilor Comisiei de către statele membre să se realizeze cât mai simplu cu putință, se consideră necesar să se pună la dispoziția acestora informații de calitate și verificate, care să servească drept bază pentru luarea deciziilor și pentru definirea unor politici și măsuri adecvate. Este nevoie de extinderea bazei de cunoștințe, de promovarea comunicării cu privire la inițiativele și la strategiile inovatoare, precum și de intensificarea transferului de bune practici la nivelul UE, astfel încât să se promoveze solidaritatea între statele membre, să se exploateze sinergiile și să se optimizeze resursele.

Amendamentul 16

Articolul 7 alineatul (1) litera (f) (nouă)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(f)	informații suplimentare oferite de autoritățile locale și regionale în ceea ce privește progresele și efectele la nivelul teritoriilor.

Expunere de motive

Având în vedere rolul crucial pe care îl vor juca regiunile și orașele europene în punerea în aplicare a diferitelor politici cuprinse în cadrul dreptului în domeniul climei, trebuie să se țină seama de opiniile acestora la revizuirea traiectoriei către neutralitatea climatică.

Amendamentul 17

Articolul 7 alineatul (1) litera (e)

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(e)	informații suplimentare cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia).

(e)	informații suplimentare cu privire la investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, atât cele ale Uniunii, cât și cele ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale , în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/… (Regulamentul privind taxonomia).

Expunere de motive

Deși volumul investițiilor autorităților locale și regionale este mai mic decât cel al Uniunii și al statelor membre, luarea în considerare a investițiilor acestora ar garanta respectarea deplină a diversității teritoriale a Uniunii Europene în cadrul oricărei revizuiri a traiectoriei către neutralitatea climatică. În plus, regiunile și orașele Europei constituie adesea puncte-cheie în domeniul inovării în materie de durabilitate și ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător la stabilirea unor obiective ambițioase în viitor.

Amendamentul 18

Articolul 8

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Comisia trebuie să arate deschidere în relația cu toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea și mijloacele să contribuie activ la construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice. Comisia trebuie să faciliteze un proces incluziv și accesibil la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, regional și local, cu participarea partenerilor sociali, a cetățenilor și a societății civile, pentru schimbul de bune practici și pentru identificarea acțiunilor care contribuie la atingerea obiectivelor prezentului regulament . În plus, Comisia se poate baza, de asemenea, pe dialogurile pe mai multe niveluri pe tema climei și a energiei organizate de statele membre în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Comisia trebuie să arate deschidere în relația cu toate componentele societății pentru a le oferi posibilitatea să adopte măsuri ample pentru construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice. Comisia trebuie să faciliteze un proces incluziv și accesibil la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, regional și local, cu participarea partenerilor sociali, a cetățenilor și a societății civile, pentru schimbul de bune practici și pentru identificarea acțiunilor care contribuie la atingerea obiectivelor Regulamentului (UE) 2018/1999 . În special, ca parte a redresării de după criza provocată de pandemia de COVID-19, Comisia ar trebui să se bazeze pe legătura directă dintre cetățeni, întreprinderile locale și autoritățile locale și regionale relevante și să o sprijine, deoarece construirea unei societăți reziliente la schimbările climatice și garantarea sprijinului din partea comunităților vor depinde de această legătură. În plus, Comisia se poate baza, de asemenea, pe dialogurile pe mai multe niveluri pe tema climei și a energiei organizate de statele membre în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 , precum și pe activitățile din cadrul Pactului climatic .

Expunere de motive

Construirea unei societăți neutre din punct de vedere climatic și reziliente la schimbările climatice trebuie să se bazeze pe schimbul de informații și pe sensibilizarea socială. Consolidarea acestor instrumente constituie o sarcină care poate fi coordonată de Comisie în cadrul elaborării și al punerii în aplicare a politicilor sale publice, în măsura în care acestea au un caracter transversal, în timp ce acțiunile propuse sunt, în schimb, specifice politicilor sectoriale pe care administrațiile de stat, regionale și locale doresc să le pună în aplicare, după caz. Redresarea de care avem nevoie trebuie să fie o redresare ecologică. Cu toate acestea, pentru ca o astfel de redresare să devină realitate, cetățenii și întreprinderile europene trebuie să adere la acest proiect. Prin urmare, autoritățile locale și regionale au un rol-cheie în acest sens.

Amendamentul 19

Articolul 9

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Exercitarea competenței de a adopta acte delegate

1. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (1) se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2. Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând de la … [OP: intrarea în vigoare a prezentului regulament].

3. Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4. Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la transmiterea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Expunere de motive

Utilizarea actelor delegate de către Comisia Europeană în vederea revizuirii obiectivelor este incompatibilă cu articolul 290 din TFUE.

II. RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

observă că Pactul verde european este una dintre inițiativele emblematice ale UE, dar subliniază că noua strategie de dezvoltare a proiectului european, precum și Comunicarea Comisiei Europene privind bugetul UE, recent publicată, consolidează planul de redresare pentru a garanta o redresare rapidă și completă după actuala criză sanitară și economică. Subliniază că principalul obiectiv al Pactului verde trebuie să fie tranziția către neutralitatea climatică cel târziu până în 2050, încurajând în același timp o redresare economică rapidă și durabilă, întrucât recunoaște că această tranziție implică noi oportunități pentru Europa și cetățenii săi, în perspectiva unei societăți și unei economii mai reziliente;

sprijină consacrarea obiectivului neutralității climatice al UE pe termen lung printr-un obiectiv adecvat, obligatoriu din punct de vedere juridic, ca pas necesar pentru a orienta proiectul european, în mod ireversibil, spre neutralitatea climatică până în 2050; Acest angajament este necesar pentru a consolida poziția de lider mondial a Uniunii Europene în ceea ce privește acțiunile în domeniul climei și de ambasador pentru menținerea marilor ambiții privind reducerea la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind la fel de importantă sporirea volumului absorbțiilor de astfel de gaze, precum și pentru a insufla încredere cetățenilor noștri, întreprinderilor și societății civile, prin garantarea unui efort concertat și favorabil incluziunii; în acest context, ar fi la fel de important să luăm în considerare traiectoria politică necesară după 2050, când este probabil să fie în continuare nevoie de un sistem durabil de emisii negative; în acest context, este, de asemenea, important să se pună la punct conceptul de justiție intergenerațională în domeniul climei și să se țină seama de acesta în procesul decizional actual și viitor;

subliniază că actuala criză din domeniul sănătății nu face decât să evidențieze necesitatea unei tranziții către o societate și o economie mai durabile și mai reziliente, întrucât ignorarea în continuare a schimbărilor climatice ar putea avea consecințe mai profunde la scară mondială; subliniază că tranziția trebuie să fie justă, treptată și permanentă, întrucât soluțiile nedurabile, pe termen scurt, pot fi mai degrabă dăunătoare decât benefice în drumul către neutralitatea climatică;

subliniază că Legea europeană a climei ar trebui să garanteze, de asemenea, că măsurile puse în aplicare pentru a se ajunge la zero emisii nete de gaze cu efect de seră trebuie să consolideze și nu să compromită alte obiective prioritare de mediu, cum ar fi protecția biodiversității sau gestionarea zonelor protejate;

solicită Comisiei să ia în considerare impactul ieșirii Regatului Unit din UE asupra atingerii obiectivului de neutralitate climatică și a oricăror ținte intermediare; reamintește că Regatul Unit este în prezent al doilea emițător de CO2 din UE, cu reduceri în curs și planificate care se situează cu mult peste media UE și cu un obiectiv climatic național obligatoriu din punct de vedere juridic de aproximativ 57 % până în 2030 (1);

reamintește declarația recent adoptată, intitulată „Autoritățile locale și regionale ca actori ai răspunsului european la criza provocată de pandemia de COVID-19”, și necesitatea ca Pactul verde european să se afle în centrul planului de redresare al UE, pentru a transforma criza într-o oportunitate, abordând urgent schimbările climatice și consolidând coeziunea economică, socială și teritorială a UE;

consideră că este necesar ca toate autoritățile relevante de la nivel subnațional să fie implicate în elaborarea planurilor naționale privind energia și clima și a politicilor naționale pe termen lung, printr-un dialog participativ autentic, pe mai multe niveluri, bazat pe experiența disponibilă la nivel local și regional; este de acord cu includerea dialogurilor pe mai multe niveluri pe tema climei și a energiei în cadrul legislației europene privind clima, dar subliniază necesitatea unei abordări mai sistematice a integrării autorităților locale și regionale în aceste procese de tranziție către neutralitatea climatică, nu numai atunci când se iau decizii la nivelul UE, ci și în negocierile internaționale; reînnoiește solicitarea adresată statelor membre și Comisiei Europene, legată de crearea unei platforme permanente pentru dialogul pe mai multe niveluri pe tema energiei, pentru a sprijini participarea activă a autorităților locale și regionale, a organizațiilor societății civile, a comunității de afaceri și a altor părți interesate relevante în gestionarea tranziției energetice (2);

subliniază că, întrucât participarea cetățenilor este esențială pentru realizarea unor progrese semnificative în direcția neutralității climatice, inițiativele care încurajează feedbackul de jos în sus și care sprijină schimbul de informații și învățământul de bază ar trebui considerate extrem de valoroase pentru succesul Pactului verde european; în acest sens, sugerează ca Pactul climatic european să fie integrat în Legea europeană a climei și subliniază că pactul ar trebui să fie dezvoltat ca instrument de guvernanță inovator pentru a permite comunicarea în ambele sensuri, cooperarea și schimbul de informații între toate nivelurile, sectoarele și teritoriile, astfel încât să se îmbunătățească eficacitatea și legitimitatea politicii UE în domeniul climei; subliniază că participarea adecvată a societății și a altor părți interesate nu numai că sporește probabilitatea de acceptare a politicilor, ci și încurajează măsurarea amplă și transparentă a progreselor și, prin urmare, le permite oamenilor și organizațiilor de pe teren să își cunoască mai bine propria eficacitate în procesul de transformare;

reamintește că o abordare „universală” nu este adecvată pentru a combate schimbările climatice, subliniind diversitatea regiunilor europene în ceea ce privește clima, mediul, peisajul, mobilitatea și structura economică și socială; observă că Legea europeană a climei reprezintă reglementarea-cadru care va orienta fiecare politică către obiectivul climatic și că succesul ei va depinde într-o foarte mare măsură de autoritățile locale și regionale; subliniază, de asemenea, că autoritățile locale și regionale, aflate la nivelul de guvernanță cel mai apropiat de cetățeni, joacă un rol important în gestionarea producției descentralizate de energie prin intermediul autoconsumului, al producerii distribuite și al rețelelor inteligente, în promovarea investițiilor și în stabilirea unei legături între politicile energetice și climatice și măsurile luate în ceea ce privește locuințele, sărăcia energetică și transportul;

10.

subliniază că Legea europeană a climei, ca pilon central al Pactului verde european și lege-cadru pentru realizarea neutralității climatice, trebuie să garanteze că toate măsurile adoptate de UE respectă principiul de „a nu face rău” și, în conformitate cu principiul subsidiarității active, respectă pe deplin toate nivelurile de guvernanță în calitate de parteneri în procesul european de luare a deciziilor, și nu de părți interesate;

11.

solicită ca deciziile fundamentale privind punerea în aplicare a obiectivelor legate de schimbările climatice să nu fie luate sub formă de acte delegate; în caz contrar, competențele de codecizie ale autorităților locale și regionale vor fi limitate. În acest context, CoR consideră că traiectoria care urmează să fie definită în vederea realizării neutralității climatice este o astfel de decizie fundamentală;

12.

susține că, pentru îndeplinirea obiectivelor Legii europene a climei, este esențial ca aceasta să dispună de informații de calitate și verificate, care să servească drept bază pentru luarea deciziilor și pentru definirea unor politici și măsuri adecvate. Impactul schimbărilor climatice se produce la nivel teritorial și afectează direct regiunile și municipalitățile. Administrațiile centrale ale fiecărui stat sunt responsabile de elaborarea și de transmiterea inventarelor naționale. Pentru a îmbunătăți calitatea măsurătorilor, ar fi important ca metodele să fie dezvoltate în interacțiune între UE, statele membre și nivelurile local și regional, astfel încât municipalitățile și regiunile să își poată elabora inventarele urmând aceleași criterii conform unei abordări teritoriale. Aceste informații ar permite identificarea unor scenarii specifice privind emisiile de gaze cu efect de seră, pentru care să se poată elabora planuri de acțiune adaptate la realitățile socioeconomice și de mediu ale fiecărei regiuni, precum și obiective sectoriale specifice. În plus, o monitorizare realizată dintr-o perspectivă regională și locală permite o analiză mai bună a oricărei abateri posibile care poate apărea în legătură cu traiectoriile definite în planuri, precum și a măsurilor necesare pentru corectarea acestora;

13.

afirmă că monitorizarea eficientă a progreselor poate spori vizibilitatea, transparența și gradul de asumare a eforturilor depuse în direcția realizării neutralității climatice și că, pentru producerea acestor efecte, ar trebui ca datele pentru monitorizarea progreselor în ceea ce privește Legea europeană a climei să fie colectate la nivel regional (acolo unde este oportun), și nu la nivel național. Propune ca datele colectate să fie puse cu ușurință la dispoziția publicului în mod continuu, și nu doar prin intermediul unor rapoarte periodice, având în vedere că participarea părților interesate la procesul de monitorizare poate fi un element esențial pentru menținerea unei traiectorii realiste și acceptabile pentru public către obiectivul neutralității climatice în 2050;

14.

susține că Regulamentul privind guvernanța ar trebui să prevadă dispoziții pentru a asigura adăugarea defalcării contribuțiilor stabilite la nivel regional și local în cadrul contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN), pentru a recunoaște rolul autorităților de la nivel subnațional în realizarea angajamentelor internaționale în domeniul climei: „Guvernanța în domeniul climei după 2020: o perspectivă la nivel european și mondial – o contribuție la CCONUSC COP24”; raportor: Andrew Varah Cooper;

15.

subliniază că includerea obiectivelor locale și regionale nu numai că ar spori transparența și ar îmbunătăți calitatea și caracterul specific al eforturilor generale de monitorizare a progreselor, dar ar și contribui în mare măsură la cooperarea și la sinergiile dintre toate nivelurile de guvernanță, atât în ceea ce privește măsurile, cât și în ceea ce privește alocarea bugetară. Acest lucru ar reduce în mod considerabil riscul ca politicile individuale din cadrul dreptului european în domeniul climei să conducă la un rezultat care poate aduce atingere coeziunii regionale a Europei;

16.

subliniază că o alocare directă și adecvată a fondurilor pentru măsuri adaptate la nivel regional și local de conjunctură, ci și un efect de mobilizare asupra implicării societale în structurile de participare;

17.

sugerează includerea, în cadrul concluziilor evaluării măsurilor naționale și al raportului privind starea uniunii energetice, a unui capitol dedicat nivelului local și regional, pentru a oferi mai multă transparență și un caracter specific eforturilor de monitorizare a progreselor în întreaga Uniune Europeană. CoR sprijină elaborarea acestui capitol;

18.

reiterează solicitarea privind înființarea unui Observator european al neutralității climatice, care să contribuie, în conformitate cu obiectivele specifice nivelului, la îndeplinirea obligațiilor naționale de raportare în cadrul guvernanței uniunii energetice. Acest observator ar trebui să pună la dispoziția factorilor de decizie și a publicului larg – în mod independent și public – informații științifice actuale privind schimbările climatice și scenariile de limitare a lor. În același timp, ar trebui efectuat un nou audit al competențelor UE, în cadrul Panoramei competențelor în UE. Observatorul ar trebui să contribuie și la cartografierea și monitorizarea particularităților și vulnerabilităților teritoriilor europene, pentru a se evita respingerea procesului de tranziție. Pactul verde european constituie noua strategie de creștere a UE și trebuie să fie un pilon central al strategiei de redresare durabilă a UE după pandemia de COVID-19; prin urmare, armonizarea punerii în aplicare a politicilor cu creșterea nivelului de competențe este esențială pentru elaborarea unor politici care să răspundă exigențelor viitorului, pentru o societate echitabilă și pentru o economie stabilă și în creștere;

19.

subliniază că eficacitatea eforturilor în ceea ce privește participarea publicului nu depinde numai de colectarea informațiilor din toate sectoarele societății, ci și de punerea la dispoziția acestuia a unor informații adecvate cu privire la impactul contribuției sale. Soluțiile durabile necesită cooperarea părților interesate, nu numai în ceea ce privește funcționarea și întreținerea sistemelor, ci și procesul de luare a deciziilor. Din acest motiv, eforturile depuse pentru participarea publicului care pun accent numai pe comunicarea unidirecțională nu sunt suficiente pentru a promova schimbările de comportament;

20.

susține utilizarea energiilor regenerabile în vederea atingerii obiectivelor în materie de climă. CoR nu consideră energia nucleară drept o tehnologie durabilă pentru viitor și respinge utilizarea sa sporită;

21.

reamintește că autoritățile locale și regionale din Europa fac parte din structura guvernamentală democratică bogată și diversă a UE și ar trebui tratate ca atare; subliniază, în acest sens, că participarea autorităților locale și regionale nu ar trebui considerată drept parte a exercițiului de participare a publicului și nu ar trebui să fie limitată la anumite exerciții, ci ar trebui să permită contribuția sistematică a autorităților locale și regionale pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor, precum și examinarea și revizuirea organismelor legislative existente; reamintește, în acest sens, că Acordul de la Paris recunoaște rolul important jucat de guvernanța pe mai multe niveluri în politicile privind clima, precum și necesitatea de a coopera cu regiunile și cu orașele. La articolul 2 din Acordul de la Paris, părțile s-au angajat să asigure coerența fluxurilor financiare publice și private cu obiectivele acordului și cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice. În cadrul Legii climei, pe lângă procesele de raportare și de revizuire existente și cele stabilite recent, trebuie creată o bază pentru alinierea deplină a fluxurilor financiare la obiectivele Acordului de la Paris, atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

22.

reamintește problemele importante întâmpinate de energia nucleară sub aspectul durabilității (atât în ceea ce privește materiile prime, cât și problema nesoluționată a deșeurilor nucleare) și, prin urmare, recomandă ca drumul către atingerea obiectivelor în materie de climă să fie străbătut în principal prin utilizarea energiei din surse regenerabile, mai degrabă decât prin utilizarea sporită a energiei nucleare, în conformitate cu articolul 194 din TFUE.

Bruxelles, 2 iulie 2020.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(1) Climate Neutrality as Long-term Strategy: The EU’s Net Zero Target and Its Consequences for Member States, O. Geden, F. Schenuit, august 2019.

(2) Această poziție a fost reiterată de CoR în mai multe avize: „Guvernanța uniunii energetice și energia curată”, raportor: Bruno Hranić; „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, raportor: Michele Emiliano; „Guvernanța în domeniul climei după 2020, o perspectivă europeană și globală – o contribuție la CCONUSC COP 24”, raportor: Andrew Varah Cooper; Rezoluția CoR privind Pactul verde, adoptată în decembrie 2019.

Top

All

Choose the experimental features you want to try