COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 29.10.2019

COM(2019) 549 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

referitor la activitățile Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB din 2018 și la realizarea obiectivelor programului Uniunii

1.Scopul și domeniul de aplicare ale raportului

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 258/2014 1 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/827 2 , Comisia trebuie să elaboreze un raport anual referitor la activitățile beneficiarilor programului.

Obiectivul acestui program al Uniunii îl constituie ameliorarea condițiilor de funcționare eficientă a pieței interne prin sprijinirea elaborării într-o manieră transparentă și independentă a unor standarde internaționale de raportare financiară și audit de înaltă calitate.

Prezentul raport se referă la activitățile din 2018 ale Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS), ale Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și ale Consiliului de supraveghere a interesului public (PIOB). De asemenea, sunt menționate anumite evenimente care au avut loc în 2019 în cazul în care s­a considerat că acestea sunt utile în scopul prezentului raport.

Ca urmare a raportului Stolojan 3 și astfel cum prevede considerentul 9 din Regulamentul de modificare a Regulamentului (UE) nr. 258/2014, raportul oferă, de asemenea, o evaluare efectuată de Comisie a guvernanței celor trei organisme, în special în ceea ce privește prevenirea conflictelor de interese, transparența, diversitatea experților, diversitatea finanțării, responsabilizarea publică și accesul public la documente.

În sfârșit, în temeiul articolului 9 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 258/2014, în anexa la prezentul raport este prezentată o evaluare a realizărilor programului de finanțare pentru perioada 2014-2019.

1.1.Structura raportului

Raportul este structurat după cum urmează:

·Secțiunea 2: Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară – oferă o imagine de ansamblu asupra activităților Fundației IFRS și o evaluare a guvernanței sale în 2018;

·Secțiunea 3: Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară – oferă o imagine de ansamblu asupra activităților EFRAG și o evaluare a guvernanței sale în 2018;

·Secțiunea 4: Consiliul de supraveghere a interesului public – oferă o imagine de ansamblu asupra activităților PIOB și o evaluare a guvernanței sale în 2018;

·Secțiunea 5: Concluzii – prezintă un rezumat al concluziilor în ceea ce privește relevanța programului de finanțare;

·Anexă: Evaluarea intermediară a programului – conține o evaluare efectuată de Comisie a evoluției programului de finanțare în ceea ce privește obiectivele sale pentru perioada 2014-2019.

2.Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară

2.1.Prezentare generală a activităților IFRS

2.1.1.Stabilirea standardelor

O imagine de ansamblu asupra activităților de stabilire a standardelor efectuate de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), inclusiv asupra activității Comitetului pentru interpretarea standardelor internaționale de raportare financiară (IFRIC), și asupra procedurilor de aprobare în curs este furnizată în anexa 1 la prezentul raport.

În 2018, Fundația IFRS a desfășurat activități semnificative de informare pentru a sprijini și a monitoriza punerea în aplicare a standardului IFRS 17 Contracte de asigurare. În noiembrie 2018, IASB a examinat o listă cuprinzătoare de provocări operaționale care decurg din punerea în aplicare a standardului și a decis să aibă în vedere eventuale modificări pentru a facilita aplicarea. Consiliul a decis, cu titlu provizoriu, să amâne data de aplicare a standardului IFRS 17 de la 1 ianuarie 2021 până la 1 ianuarie 2022 și să extindă amânarea opțională a standardului IFRS 9 acordată sectorului asigurărilor. Un proiect de expunere a fost publicat în iunie 2019 în vederea finalizării unui standard revizuit până la jumătatea anului 2020. Între timp, procedura de aprobare la nivelul UE a standardului IFRS 17 a fost suspendată.

2.1.2.Proiecte de cercetare

În urma unei consultări derulate în 2015, planul de lucru al IASB pentru perioada 2017-2021 vizează îmbunătățirea și susținerea standardelor existente, promovarea unei mai bune comunicări și sprijinirea punerii în aplicare. În 2018, în ceea ce privește proiectul „O mai bună comunicare”, IASB și-a continuat deliberările cu privire la posibilele îmbunătățiri ale structurii și conținutului situațiilor financiare primare cu accent pe situația performanței financiare. Ca parte a revizuirii cerințelor de publicare de informații din IFRS, acesta a emis o modificare pentru a îmbunătăți relevanța prin aplicarea principiului pragului de semnificație și a întreprins două noi inițiative, inclusiv o revizuire la nivel de standard a cerinței de publicare a două standarde existente.

IASB a finalizat revizuirea ulterioară punerii în aplicare a IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă, ajungând la concluzia că standardul a îmbunătățit raportarea financiară fără a genera inconsecvențe majore în ceea ce privește punerea în aplicare sau costuri neprevăzute. Cu toate acestea, în concordanță cu scrisoarea de observații din partea EFRAG, IASB a decis să includă IFRS 13 în domeniul de aplicare al revizuirii cerinței de publicare la nivel de standard menționate mai sus.

În 2018, consiliul a lansat un nou proiect pentru a analiza implicațiile reformei indicilor de referință bazați pe rata dobânzii în ceea ce privește contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor. În mai 2019, IASB a publicat un proiect de expunere pentru a aborda consecințele asupra tratamentului contabil al relațiilor existente de acoperire împotriva riscurilor. În a doua etapă, proiectul va analiza implicațiile înlocuirii indicilor de referință bazați pe rata dobânzii. De asemenea, IASB a inițiat un nou proiect de cercetare privind activitățile extractive, pentru a lua în considerare o posibilă modernizare a standardului IFRS 6 existent.

În plus, IASB a efectuat o consultare publică cu privire la îmbunătățirile propuse la standardul IAS 32 Instrumente financiare pentru a clarifica distincția dintre datoriile financiare și capitalurile proprii (Instrumente financiare cu caracteristici de capitaluri proprii). În cele din urmă, ca parte a acțiunilor întreprinse ca urmare a revizuirii ulterioare punerii în aplicare a IFRS 3 Combinări de întreprinderi, consiliul a decis să exploreze posibile simplificări ale contabilizării fondului comercial și îmbunătățiri specifice ale testului de depreciere.

În fine, Fundația IFRS a realizat o actualizare a taxonomiei IFRS pentru a reflecta implicațiile noilor standarde și amendamente 4 .

2.1.3.Cadrul conceptual revizuit

În martie 2018, IASB a publicat versiunea revizuită a cadrului conceptual de raportare financiară. Principalele modificări au fost evidențiate în Raportul anual pe 2017 al Comisiei privind activitățile Fundației IFRS. Cadrul conceptual oferă Consiliului IAS orientări fără caracter obligatoriu pentru elaborarea de standarde IFRS și îi sprijină pe responsabilii de elaborarea standardelor și pe auditori să interpreteze standardele existente. Acesta nu a fost adoptat de Uniunea Europeană deoarece, astfel cum prevede deja IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare, se presupune că aplicarea standardelor internaționale de contabilitate și a interpretărilor [...], cu prezentarea de informații suplimentare, atunci când este necesar, are drept rezultat situații financiare care realizează o prezentare fidelă. În consecință, în 2003 Comisia Europeană a apreciat că nu este necesară aprobarea cadrului conceptual.

2.2.Principiile generale pe baza cărora au fost elaborate noi standarde

2.2.1.Principii generale

Cerințele impuse de IASB sunt prezentate în Manualul de proceduri. Aplicarea sa în practică este supravegheată de un comitet director dedicat cunoscut sub numele de Comitetul de supraveghere a procedurilor (Due Process Oversight Committee – DPOC). În 2018, cerințele privind procedura corespunzătoare au rămas neschimbate. Cu toate acestea, în noiembrie 2017 Comitetul de supraveghere a procedurilor a efectuat o revizuire a Manualului de proceduri, care se preconizează că va fi finalizată până în 2020. Domeniul de aplicare al revizuirii include reflectarea evoluțiilor legate de procesul de analiză a efectelor. În aprilie 2019 a fost publicat un proiect de expunere pentru consultare cu privire la modificările propuse. O modificare inclusă în proiectul de expunere sugerează că IASB ar putea publica materiale explicative pentru a răspunde la întrebările legate de punerea în aplicare care decurg dintr-un standard emis, dar înainte de data aplicării. Obiectivul este de a sprijini o punere în aplicare coerentă înainte de data aplicării efective.

2.2.2.Respectarea procedurilor, analiza efectelor și considerații specifice asupra modelelor de afaceri, consecințele asupra tranzacțiilor economice, complexitatea, abordarea pe termen scurt și volatilitatea

În 2018 nu s-a emis niciun standard important, care să necesite publicarea unui raport separat privind analiza efectelor. Cu toate acestea, sus-menționatul proiect de expunere din Manualul de proceduri din 2019 sugerează modificarea Manualului de proceduri al Fundației pentru a sublinia faptul că analizele efectelor generate de IASB ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii raportării financiare, ținând seama de costurile de punere în aplicare și luând în considerare, de asemenea, modul în care creșterea transparenței poate afecta stabilitatea financiară. Proiectul de expunere propune, de asemenea, includerea analizei efectelor în procesul de stabilire a standardelor. În ceea ce privește impactul economic mai larg al noilor cerințe de raportare financiară, modificările propuse evidențiază faptul că evaluările cantitative sunt în general imposibil de realizat, dar consiliul poate evalua efectele economice specifice, dacă este cazul. Acest proiect de modificare nu răspunde pe deplin așteptărilor exprimate de Comisia Europeană în calitate de membru al Consiliului de monitorizare, întrucât este posibil ca acesta să nu reducă suficient decalajul dintre domeniul limitat de aplicare al evaluării de impact a IASB și criteriile de aprobare a binelui public european prevăzute în Regulamentul privind standardele internaționale de contabilitate (IAS).

2.3.Guvernanța, integritatea și responsabilitatea

2.3.1.Prezentare generală

Fundația IFRS este o corporație fără scop lucrativ în temeiul Legii generale a societăților din statul Delaware (Statele Unite) și operează în Regatul Unit ca societate de peste mări. Alegerea unei persoane juridice americane a fost determinată de considerente fiscale într-un moment în care o parte substanțială a finanțării și sprijinului provenea de la părțile interesate din Statele Unite. În temeiul acestui statut juridic, Fundația are capacitatea de a se localiza în orice jurisdicție din lume, beneficiind în același timp de avantajele oferite de statutul non-profit în Statele Unite, precum și de tratatele fiscale ale SUA cu mai multe jurisdicții.

Fundația IFRS este condusă de un consiliu format din 22 de administratori care împreună sunt responsabili pentru supravegherea generală și numirile în IASB. Administratorii s-au reunit de trei ori în 2018. Desemnarea administratorilor se supune unei repartizări în funcție de originea geografică și aprobării prealabile din partea Consiliului de monitorizare, care este menită să ofere o legătură cu autoritățile publice. Comisia Europeană este membru al Consiliului de monitorizare. Consiliul de monitorizare s-a reunit de două ori în 2018. IASB are 14 membri numiți de administratori, cu respectarea cerințelor privind echilibrul geografic. Membrii IASB sunt numiți pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. IASB este responsabil de stabilirea standardelor. Acesta a organizat 11 reuniuni ale consiliului în cursul anului 2018. Administratorii desemnează, de asemenea, cei 14 membri ai Comitetului pentru interpretarea IFRS (IFRIC) care este dedicat interpretării aplicării standardelor IFRS și care furnizează orientări cu privire la chestiuni legate de raportarea financiară. În plus, Consiliul consultativ pentru IFRS oferă un forum pentru participarea organizațiilor și a persoanelor fizice. Membrii acestuia sunt numiți de către administratori și sunt consultați de consiliu cu privire la deciziile referitoare la proiectele majore.

2.3.2.Normele privind transparența

Reuniunile Consiliului de administrație și ale Comitetului de interpretare sunt deschise publicului, agendele sunt publicate, iar reuniunile sunt transmise pe internet.

În ceea ce privește registrele de transparență, începând din decembrie 2019 Fundația IFRS va publica trimestrial un registru privind implicarea părților interesate. Registrul va cuprinde toate interacțiunile de peste 30 de minute ale membrilor Consiliului IASB cu părțile externe, inclusiv reuniunile fizice, pe internet și telefonice.

2.3.3.Reprezentarea părților interesate

Ca urmare a „Revizuirii structurii și eficacității efectuate de administratori” din 2015, distribuția geografică a administratorilor ar trebui să fie reprezentativă pentru piețele de capital ale lumii și să respecte cerințele de echilibru geografic pentru a menține reprezentarea egală între Asia-Oceania, Europa și America.

Statutul Fundației IFRS prevede numirea a 6 administratori din fiecare dintre cele trei regiuni plus un administrator din Africa și trei administratori din orice zonă care face obiectul menținerii unui echilibru geografic global. În mod similar, criteriile pentru numirea în calitate de membru al Consiliului de administrație al IASB prevăd patru membri din fiecare regiune, un membru din Africa și un membru din orice zonă.

La 31 decembrie 2018, Consiliul consultativ pentru IFRS era alcătuit din 46 de organizații cu 48 de membri individuali. Comisia Europeană participă în calitate de observator.

În octombrie 2018, domnul Erkki Liikanen a fost numit președinte al Fundației IFRS.

2.3.4.Răspunderea în fața Parlamentului European

Ca parte a Regulamentului (UE) 2017/827 5 , o relatare completă cu privire la evoluțiile standardelor IFRS ar trebui să fie furnizată Parlamentului European. Schimbul anual de opinii între Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European și dl Hoogervorst, președintele IASB, și dl Prada, președintele administratorilor Fundației IFRS a avut loc în zilele de 19 și 20 martie 2018. La 26 februarie 2019, Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a desfășurat, de asemenea, un schimb anual de opinii, în cadrul căruia dl Hoogervorst și dl Liikanen au raportat cu privire la modificările în curs ale IFRS 17 Contracte de asigurare și cu privire la implicarea Fundației IFRS în raportarea privind durabilitatea și transparența fiscală.

Fundația IFRS a consultat Consiliul de monitorizare cu privire la raportarea defalcată pe țări (CBCR) în ceea ce privește impozitele și a concluzionat că nu există un sprijin politic global suficient de larg pentru introducerea unor cerințe suplimentare obligatorii de publicare de informații privind transparența fiscală. Cu toate acestea, IASB este dispus să ia în considerare prezentarea de informații cu privire la strategiile fiscale ca parte a proiectului în curs de revizuire și actualizare a declarației fără caracter obligatoriu privind practicile referitoare la observațiile cadrelor de conducere, care prevede contextul în care trebuie să se interpreteze declarațiile financiare.

În această privință, în aprilie 2016 Comisia a adoptat o propunere legislativă mai ambițioasă 6 privind prezentarea informațiilor referitoare la impozitul pe profit de către marile întreprinderi multinaționale, denumită, de asemenea, raportarea defalcată pe țări (Country-by-Country Reporting – CBCR) cu privire la informațiile fiscale. Propunerea a urmărit asigurarea faptului că marile întreprinderi multinaționale (cu venituri de peste 750 de milioane EUR) publică plățile fiscale ale întreprinderilor cu o defalcare pe țări. Parlamentul European a aprobat prima sa poziție la 27 martie 2019. Cu toate acestea, Consiliul European nu a adoptat încă o poziție.

În mod similar, ca parte a schimburilor de opinii, dl Hoogervorst a raportat că obiectivele politicii de durabilitate au avut un spectru mai larg decât raportarea financiară și ar fi mai bine abordate prin intermediul stimulentelor financiare sau al impozitării, mai degrabă decât prin publicarea de informații. Cu toate acestea, el a subliniat că impactul aspectelor legate de durabilitate asupra veniturilor viitoare ale întreprinderilor ar fi luat în considerare, de asemenea, ca parte a declarației fără caracter obligatoriu privind practicile referitoare la observațiile cadrelor de conducere.

Comisia va analiza oportunitatea luării în considerare a unor măsuri alternative de stabilire a unor standarde. În special, ca parte a planului său de acțiune privind finanțarea creșterii durabile, Comisia s-a angajat să evalueze soliditatea cerințelor de raportare în materie de durabilitate incluse în Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare 7 în contextul verificării adecvării legislației UE privind comunicarea publică a informațiilor de către întreprinderi. În funcție de constatări, Comisia poate avea în vedere noi inițiative pentru a spori transparența întreprinderilor în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate și crearea de valoare pe termen lung. În plus, în 2019 Comisia a completat orientările neobligatorii privind raportarea nefinanciară 8 cu orientările privind raportarea informațiilor legate de climă 9 , astfel încât să integreze recomandările din partea grupului operativ al Consiliului pentru Stabilitate Financiară privind publicarea informațiilor financiare legate de climă.

2.3.5.Prevenirea conflictelor de interese

Administratorii Fundației IFRS sunt numiți pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o singură dată și trebuie să se angajeze să acționeze în interesul public. În urma unei solicitări din partea Consiliului de monitorizare, în 2018 a fost adoptată o politică revizuită privind conflictele de interese. Aceasta introduce principiul conform căruia un administrator și un membru al Consiliului de monitorizare nu pot fi angajați de aceeași organizație. Cu toate acestea, președintele administratorilor este împuternicit, de asemenea, să deroge de la acest principiu în circumstanțe excepționale.

Doar trei membri ai IASB pot fi membri cu fracțiune de normă. Statutul Fundației IFRS prevede că membrii cu normă întreagă ai consiliului trebuie să rupă toate relațiile de muncă și legăturile care le-ar putea afecta independența. Nu sunt permise nici detașarea de la un angajator, nici drepturile de reintegrare la fostul angajator.

2.3.6.Defalcarea finanțării

În 2018, Fundația IFRS a beneficiat de un grant în valoare de 4,7 milioane EUR din partea Uniunii Europene, ceea ce reprezintă 18,5 % din totalul finanțării primite.

În 2018, contribuțiile raportate au scăzut cu 10,6 % (9,7 % după luarea în considerare a impactului fluctuațiilor cursurilor de schimb). Cele mai semnificative evoluții au fost determinate de rețelele internaționale de audit (-32 %), China (+25 %) și Statele Unite 10 (­13 %). O defalcare a finanțării în funcție de principalele zone geografice este prezentată în anexa 2. Aceasta evidențiază în special faptul că, în pofida unei reprezentări egale a UE și a SUA în Consiliul director (cu 6 administratori fiecare) și IASB (4 membri ai consiliului de administrație), zona „Americilor” contribuie doar cu până la 6 % din finanțarea Fundației, în timp ce Europa și Asia-Oceania au efectuat 35,7 % și, respectiv, 32,7 % din contribuțiile totale. Ponderea relativă a bugetului UE și a statelor membre a crescut în comparație cu 2017 (de la 32,4 % la 35,7 %). Scăderea contribuțiilor raportate din partea rețelelor internaționale de audit a fost compensată parțial printr-un acord comercial care a condus la creșterea veniturilor din licențe.

Fundația IFRS a raportat un excedent net de 2,9 milioane GBP. Excedentul total reținut la 31 decembrie 2018 s-a ridicat la 34,4 milioane GBP.

3.Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară

3.1.Prezentare generală a activităților EFRAG

3.1.1.Activități de aprobare a standardelor

Rolul principal al EFRAG este de a consilia Comisia Europeană cu privire la măsura în care standardele IFRS noi sau revizuite îndeplinesc criteriile de aprobare stabilite de Regulamentul IAS privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate. Aceste criterii ar trebui să includă menținerea cerinței privind „imaginea fidelă” și interesul public european. Testele efectuate pe teren, evaluările impactului și activitățile de informare constituie o parte semnificativă din activitatea de aprobare a EFRAG atunci când se evaluează dacă un standard este favorabil pentru interesul public european.

În 2018, EFRAG a fost activ în ceea ce privește avizul cu privire la aprobarea IFRS 17 Contracte de asigurări. Acesta a efectuat o analiză a impacturilor majore privind impactul anticipat al IFRS 17, constând într-un amplu studiu de caz cu 11 asigurători, un studiu de caz simplificat cu 49 de asigurători și o activitate de informare a utilizatorilor.

În plus, EFRAG a comandat un studiu economic pentru a obține o analiză economică în domenii precum tendințele din sectoarele de activitate, orice impact potențial asupra concurenței pentru capital și clienți, precum și orice impact potențial asupra ofertelor de produse și servicii prezentate de asigurători. Acest studiu contribuie la analiza impactului efectuată de EFRAG. În octombrie 2018, Parlamentul European a adoptat o propunere de rezoluție referitoare la IFRS 17, care a exprimat unele preocupări cu privire la impactul mai larg al IFRS 17 asupra stabilității financiare, asupra investițiilor pe termen lung și asupra pieței europene de asigurări și a evidențiat aspecte tehnice specifice pentru examinare în avizul cu privire la aprobare. EFRAG a inclus aspectele identificate de Parlament în planul său de lucru, astfel încât acestea să fie considerate ca făcând parte din proiectul de aviz cu privire la aprobare.

Calendarul inițial al EFRAG a prevăzut furnizarea de consultanță Comisiei până la sfârșitul anului 2018, dar de atunci proiectul a urmat un curs diferit. Studiul de caz al EFRAG și activitățile de informare au identificat mai multe preocupări, iar Consiliul EFRAG a hotărât să se adreseze IASB pentru a evidenția anumite aspecte ale IFRS 17 care, în opinia EFRAG, necesită o examinare suplimentară. De atunci, IASB a decis, în mod provizoriu, să modifice standardul și, în iunie 2019, a emis un proiect de expunere pentru a aborda o parte din preocuparea identificată de EFRAG. EFRAG a adoptat în iulie 2019 proiectul său de scrisoare de observații și a lansat o consultare publică pentru a colecta punctele de vedere ale componentelor europene. În proiectul de scrisoare de observații se subliniază, în special, faptul că cerințele de tranziție prevăzute de IFRS 17 și nivelul de agregare aplicat pentru măsurarea contractelor de asigurare prezintă în continuare provocări operaționale semnificative. Ambele preocupări au fost identificate în Propunerea de rezoluție a Parlamentului European din 2018 referitoare la IFRS 17.

În cursul anului 2018, EFRAG a participat la procesul de consultare al IASB și a emis scrisori cu observații după consultarea publică cu privire la toate propunerile IASB (proiecte de expunere și documente de dezbatere). În iunie 2019, EFRAG a emis o scrisoare de observații finale cu privire la reforma indicilor de referință bazați pe rata dobânzii, care a evidențiat caracterul urgent al abordării consecințelor sale asupra relațiilor contabile de acoperire împotriva riscurilor pentru a permite aprobarea la timp de către Uniunea Europeană. Alte domenii de interes au inclus proiectele IASB referitoare la Activitățile cu rate reglementate și la Situațiile financiare primare.

3.1.2.Alte cereri de consultanță tehnică

În urma unei rezoluții a Parlamentului European referitoare la IFRS 9 și pentru a răspunde solicitărilor Comisiei de a lua în considerare efectele potențiale ale IFRS 9 asupra investițiilor pe termen lung în instrumente de capitaluri proprii (care au fost subliniate, de asemenea, în planul de acțiune al Comisiei privind Finanțarea creșterii durabile), EFRAG a publicat un document de dezbatere intitulat Instrumentele de capitaluri proprii – deprecierea și reciclarea în vederea consultării publice. De asemenea, EFRAG a efectuat o analiză a literaturii de specialitate cu privire la IFRS 9 și la investițiile pe termen lung. În noiembrie 2018, EFRAG a emis un aviz cu privire la tratamentul contabil al instrumentelor de capitaluri proprii conform IFRS 9, ajungând la concluzia că nu a obținut dovezi suficiente cu privire la un efect negativ asupra deciziilor de investiții (pe termen lung) în capitaluri proprii pentru a recomanda o modificare a standardului pe termen scurt. Cu toate acestea, EFRAG a început, de asemenea, să lucreze la cea de a doua solicitare a Comisiei de a explora potențiale tratamente contabile alternative pentru evaluarea la valoarea justă a portofoliilor de investiții pe termen lung de instrumente de capitaluri proprii și instrumente asimilabile instrumentelor de capitaluri proprii.

De asemenea, la solicitarea Comisiei și în conformitate cu calendarul prevăzut în planul de acțiune din martie 2018 privind finanțarea creșterii durabile, EFRAG a instituit laboratorul european privind comunicarea informațiilor de către întreprinderi în cadrul EFRAG (Laboratorul European). Laboratorul European este conceput pentru a stimula inovarea în domeniul comunicării informațiilor de către întreprinderi prin schimbul de bune practici. Grupul de coordonare Laboratorul European a avut prima sa reuniune în noiembrie 2018 și a confirmat primul proiect privind raportarea în domeniul climei. În urma unui anunț de depunere a candidaturilor din decembrie, a fost instituit primul grup operativ privind raportarea în domeniul climei, care și-a început activitatea în februarie 2019. Grupul de coordonare Laboratorul European a luat decizia de a adăuga un proiect la agenda Laboratorului European, luând în considerare contribuțiile părților interesate în cadrul unei consultări publice publicate în iulie, cu termen-limită la 30 septembrie 2019.

3.1.3.Activități de cercetare

În 2018, EFRAG a organizat o consultare publică privind agenda sa de cercetare pentru a se asigura că EFRAG desfășoară proiectele de cercetare care sunt cele mai relevante pentru Europa. Consultarea publică a oferit o perspectivă asupra priorităților entităților europene componente pentru această parte esențială a activităților EFRAG. Ca urmare a acestei consultări, EFRAG a inițiat trei noi proiecte de cercetare la sfârșitul anului 2018 intitulate O mai bună informare cu privire la activele necorporale; Criptomonedele; și Plățile variabile și contingente. Ca parte a activității sale de cercetare, EFRAG a publicat, de asemenea, un document de dezbatere intitulat Alte tipuri de transferuri decât cele de schimb: un rol în beneficiul societății? și și-a intensificat activitatea cu privire la planurile de pensii, cu sprijinul Grupului consultativ privind planurile sale de pensii. Prin intermediul grupului științific și al rețelei universitare, EFRAG și-a consolidat cooperarea cu mediul academic.

În ceea ce privește influența EFRAG în dezbaterea privind standardele internaționale de raportare financiară, trebuie menționat faptul că, înainte de documentul de dezbatere al IASB intitulat Instrumente financiare cu caracteristici de capitaluri proprii (Financial Instruments with Characteristics of Equity – FICE), Secretariatul EFRAG a efectuat, ca proiect-pilot, o analiză în stadiu incipient, în urma apelului său privind efectuarea analizelor de impact pe tot parcursul procesului de stabilire a standardelor, iar nu doar la final. EFRAG a realizat o activitate amplă de informare cu entitățile naționale de stabilire a standardelor și o activitate de informare orientată spre utilizator ca parte a consultării cu privire la proiectul de scrisoare cu observații pentru evaluarea efectelor mai ample și a consecințelor neintenționate potențiale ale modificărilor aduse normelor de raportare a FICE, pentru a reduce riscul apariției unor probleme în faza de aprobare a standardelor, în cazul în care IASB ar urma să inițieze stabilirea unui standard. La sfârșitul lunii februarie 2019, Secretariatul EFRAG a publicat un document de lucru privind analiza preliminară.

3.2.Guvernanța, transparența și responsabilitatea publică

3.2.1.Guvernanța EFRAG ca urmare a recomandării formulate în raportul Maystadt

Reforma în materie de guvernanță a EFRAG, care a fost pusă în aplicare la 31 octombrie 2014, a sporit legitimitatea și reprezentativitatea organizației și a creat condiții mai favorabile pentru participarea UE la procesul de stabilire a standardelor de către IASB.

Reforma în materie de guvernanță a fost încheiată în iulie 2016, odată cu desemnarea de către Adunarea generală a EFRAG a dlui Jean-Paul Gauzès, fost deputat în Parlamentul European, pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al EFRAG, în urma numirii de către Comisie și a aprobării de către Parlamentul European și Consiliu. Mandatul domnului Gauzès a fost reînnoit pentru încă o perioadă de trei ani, începând cu 1 iulie 2019.

Autoritățile europene de supraveghere și Banca Centrală Europeană au ales să fie observatori oficiali cu dreptul de a lua cuvântul în cadrul Consiliului de administrație al EFRAG. Contribuția acestora a fost analizată cu atenție pentru a ajunge la pozițiile EFRAG și acestea au adus o contribuție importantă la analiza impactului realizată de EFRAG, în special în domeniul stabilității financiare.

Merită subliniat faptul că, în 2018, toate concluziile Consiliului de administrație al EFRAG au fost adoptate pe bază de consens, fără a fi necesar să se recurgă la votare. În 2017 a avut loc prima rotație a Consiliului de administrație al EFRAG și a fost numit un nou consiliu de administrație. În spiritul raportului Maystadt 11 , a fost creat un loc de observator pentru organizațiile europene care reprezintă investitori privați („utilizatori finali”).

Consiliul de administrație al EFRAG desfășoară anual o evaluare a performanței și a eficacității propriilor membri, sub supravegherea Adunării generale a EFRAG. Revizuirea din 2018, care a vizat o combinație de aspecte strategice, de guvernanță și operaționale, a demonstrat că, în ansamblu, structura de guvernanță funcționează bine, conducând la creșterea credibilității organizației. Au fost adoptate unele recomandări pentru a îmbunătăți și mai mult eficacitatea viitoarelor activități ale EFRAG.

În 2017, EFRAG a comandat un audit al percepțiilor părților interesate externe cu privire la vizibilitatea și eficacitatea EFRAG, efectuat de o agenție independentă, Fleishman-Hillard. Raportul final al acesteia, publicat în martie 2018, a confirmat influența pozitivă a activității EFRAG asupra părților interesate, progresele înregistrate în ceea ce privește vizibilitatea și credibilitatea EFRAG de către echipa de comunicare pusă în aplicare sub conducerea președintelui Consiliului de administrație al EFRAG și a identificat vizibilitatea ca fiind unul dintre domeniile pentru îmbunătățire continuă.

În ceea ce privește situația potențială de conflicte de interese, nu există probleme de menționat. Normele interne ale EFRAG stabilesc cerințe privind conflictele de interese, iar Consiliul de administrație al EFRAG are o politică privind conflictele de interese pentru membrii consiliului care este publicată pe site-ul web al EFRAG. Obiectivul acestei politici este de a garanta credibilitatea EFRAG ca organizație care acționează în interesul public european. Scopul politicii este de a evita situațiile în care pot apărea conflicte de interese sau percepții de conflict de interese care ar putea să descurajeze discuțiile libere, să conducă la decizii sau acțiuni care nu sunt în interesul publicului larg european sau care dau impresia că EFRAG a acționat în mod necorespunzător. Membrii Consiliului de administrație al EFRAG și personalul EFRAG semnează declarații anuale în acest sens.

3.2.2.Normele privind transparența

De la înființarea sa, EFRAG a pus în aplicare o procedură corespunzătoare transparentă, pe care a continuat să o dezvolte de-a lungul timpului. Această procedură permite tuturor părților interesate din Europa să transmită EFRAG, spre examinare, opiniile lor și garantează faptul că sunt luate în considerare diferitele modele contabile și economice și puncte de vedere din Europa în scopul stabilirii pozițiilor EFRAG. Acest lucru a fost esențial pentru a se asigura că noile standarde IFRS răspund nevoilor Europei.

Legitimitatea EFRAG se bazează pe transparență, guvernanță, proceduri corespunzătoare (care pot include teste pe teren, analize de impact și acțiuni de informare), responsabilitate publică și spirit de inițiativă. Ca parte a procedurilor sale, EFRAG publică proiecte de poziții de consultare publică, efectuează teste pe teren și alte forme de analize ale efectelor, organizează evenimente de informare (dintre care unele sunt destinate în special utilizatorilor situațiilor financiare), desfășoară anchete speciale și publică rezultatele în declarațiile de feedback și publică pozițiile finale. EFRAG contribuie la stabilirea de standarde bazate pe date concrete prin efectuarea de studii cantitative care stau la baza discuțiilor privind scrisorile cu observații ale EFRAG și a avizului EFRAG privind aprobarea și care devin treptat o parte mai importantă a activității de cercetare a EFRAG.

Reuniunile Consiliului de administrație al EFRAG, ale Grupului de experți tehnici din cadrul EFRAG (EFRAG TEG) și ale Forumului consultativ al organismelor de stabilire a standardelor din cadrul EFRAG (EFRAG CFSS) sunt publice și sunt disponibile pe internet din martie 2018. Ordinea de zi și rezumatele reuniunilor sunt publicate pe site-ul EFRAG. În plus, documentele justificative pentru ordinea de zi a reuniunilor Consiliului de administrație al EFRAG, EFRAG TEG și EFRAG CFSS sunt accesibile publicului. Începând din martie 2018, aceste reuniuni publice sunt transmise pe internet, permițând părților interesate să urmărească discuțiile nu numai în timp real, ci și după ce reuniunile au avut loc. Dezbaterile din cadrul EFRAG TEG sunt susținute de informațiile primite din partea EFRAG CFSS (forumul organismelor naționale de standardizare contabilă) și a altor grupuri de lucru specializate și grupuri consultative ale EFRAG.

Consiliul de administrație al EFRAG primește un raport periodic privind toate reuniunile dintre personalul EFRAG și alte părți (cu excepția reuniunilor administrative de rutină). Aceste rapoarte în formă agregată sunt incluse în rapoartele finale de grant pe care EFRAG le prezintă Comisiei.

EFRAG publică o evaluare anuală care asigură transparența deplină cu privire la structura de guvernanță și de finanțare și la principalele activități din cursul anului în cauză. Evaluarea anuală din 2018 a fost publicată la 25 aprilie 2019.

În ansamblu, guvernanța EFRAG este marcată de o bună transparență a fluxului de informații între principalele părți interesate. EFRAG și-a demonstrat, de asemenea, angajamentul de a colabora cu Comisia pentru a atinge standarde și mai ridicate de transparență decât aplica în trecut. Ca dovadă a angajamentului său față de această sarcină, Consiliul de administrație al EFRAG a aprobat, la 9 iulie 2019, o politică privind Registrul de transparență publică al EFRAG, care constă în publicarea pe site-ul său internet a tuturor reuniunilor și conferințelor președintelui Consiliului de administrație, ale președintelui TEG și ale directorului executiv al EFRAG. Registrul de transparență a fost inițiat la 1 septembrie, iar prima versiune va fi publicată pe site-ul său internet ulterior în toamna anului 2019. EFRAG a solicitat Comisiei să mențină un registru public pe site-ul său internet, care să fie actualizat în mod regulat și care să acopere anul calendaristic.

3.2.3.Reprezentarea amplă și răspunderea publică a structurii de guvernanță a EFRAG

În general, abordarea structurii de guvernanță a EFRAG a fost pozitivă în ceea ce privește promovarea unei largi reprezentări a intereselor și a responsabilității publice.

Consiliul de administrație al EFRAG primește un raport periodic privind toate reuniunile dintre personalul EFRAG și alte părți (cu excepția reuniunilor administrative de rutină). Aceste rapoarte în formă agregată sunt incluse în rapoartele finale de grant pe care EFRAG le prezintă Comisiei. EFRAG este pregătit să colaboreze cu Comisia în scopul de a atinge standarde de transparență și mai ridicate decât aplică în prezent pentru a oferi informații suplimentare cu privire la reuniunile conducerii EFRAG cu părțile interesate externe în contextul misiunii de interes public a EFRAG.

EFRAG depune eforturi pentru a asigura un echilibru adecvat din punct de vedere geografic, profesional și de gen în cadrul consiliului său de administrație, al Grupului de experți tehnici (EFRAG TEG) și al grupurilor sale de lucru și al grupurilor sale consultative, precum și al grupului de coordonare Laboratorul European și al grupurilor sale de lucru pentru proiect. În normele interne ale EFRAG sunt incluse cerințele pentru un număr maxim de membri cu aceeași naționalitate în cadrul Consiliului de administrație al EFRAG și al EFRAG TEG, iar aceste cerințe au fost aplicate, de asemenea, pentru primul grup de coordonare Laboratorul European. În plus, există cerințe privind un echilibru adecvat din punct de vedere al pregătirii profesionale și al genului.

Membrii Consiliului de administrație al EFRAG sunt numiți de către organizațiile membre ale EFRAG în conformitate cu un sistem instituit în urma recomandărilor cuprinse în raportul Maystadt. Pentru EFRAG TEG și grupurile de lucru și grupurile consultative ale acestuia, precum și pentru grupul de coordonare Laboratorul european și grupurile sale de lucru pentru proiect, anunțurile de depunere a candidaturilor sunt emise și difuzate pe scară largă.

Numărul de candidaturi diferă în mod semnificativ, însă există în special o penurie de candidați de gen feminin și de candidați din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, EFRAG a fost în măsură să atragă un număr mai mare de femei și un număr mai mare de candidați din Europa Centrală și de Est pentru grupul de coordonare Laboratorul European și grupul său de lucru pentru proiecte (a se vedea în anexa 4 situația detaliată la 31 decembrie 2018).

Cu toate acestea, deși rezultatele generale ale acestor acțiuni au fost deosebit de pozitive, rămân unele rezerve în ceea ce privește capacitatea de a capta întreaga amploare a opiniilor părților interesate în Europa. EFRAG ar trebui să rămână activ în ceea ce privește obținerea unor reacții din partea părților interesate implicate într-o mai mică măsură în activitatea EFRAG, însă afectate de aceasta, sau din partea grupurilor de părți interesate din afara sferei imediate a EFRAG.

3.2.4.Implicarea timpurie a Parlamentului European și a Consiliului

EFRAG efectuează un schimb de opinii cu echipa permanentă ECON IFRS a Parlamentului European pentru a permite membrilor Parlamentului European să contribuie la activitățile EFRAG și pentru a-i menține informați cu privire la principalele activități ale EFRAG în toate etapele procesului. În martie 2018 a avut loc o reuniune pentru a face schimb de opinii cu privire la activitățile EFRAG, în special cu privire la IFRS 17. Parlamentul European a emis Rezoluția din 3 octombrie 2018 referitoare la IFRS 17. În cadrul reuniunii sale publice din 17 mai 2018, a avut loc un schimb de opinii cu președintele Consiliului de administrație al EFRAG și președintele Grupului de experți tehnici al EFRAG (EFRAG TEG) și Comisia ECON.

EFRAG este invitat întotdeauna de Comisie să participe la reuniunile Comitetului de reglementare contabilă (ARC) și, la cererea Comisiei, face în cadrul fiecăreia dintre aceste reuniuni prezentări ale lucrărilor în curs, precum și ale avizelor sale pe teme specifice. Acest lucru a permis Comitetului de reglementare contabilă să facă schimb de opinii cu EFRAG și să ofere o contribuție timpurie. Comitetul de reglementare contabilă discută scrisorile de solicitare de aviz cu privire la aprobare înainte ca acestea să fie înaintate EFRAG, pentru a se asigura că toate interesele europene sunt abordate.

Primirea contribuțiilor din partea Parlamentului și a Comitetului de reglementare contabilă într-un stadiu incipient a permis EFRAG să includă aceste aspecte în proiectul său de scrisoare cu observații sau în proiectul său de aviz privind aprobarea în vederea consultării publice.

3.2.5.Diversificarea și echilibrul structurii de finanțare a EFRAG

EFRAG este o organizație finanțată din fonduri publice și private care acționează în interesul public european. EFRAG are forma juridică a unei AISBL (organizație internațională fără scop lucrativ din Belgia).

Organizațiile membre ale EFRAG cuprind opt organizații europene ale părților interesate, nouă organizații naționale, la care se adaugă Comisia Europeană.

Defalcarea contribuțiilor în numerar ale organizațiilor membre este prezentată în anexa 3. 

Pe lângă finanțarea în numerar, EFRAG primește contribuții în natură furnizate de membrii EFRAG TEG, ai Consiliului de administrație al EFRAG, ai grupurilor de lucru și ai grupurilor consultative, precum și sub forma unor detașări fără plată.

În 2019, EFRAG dorește să își lărgească baza de membri și să își extindă reprezentarea geografică. În special, aceasta își va revizui structura financiară vizând o structură de finanțare durabilă pe termen lung, ca urmare a unei cereri din partea organizației Accountancy Europe de a-și reduce contribuția de membru începând cu 2019, precum și a posibilelor implicații financiare în cazul în care Consiliul de raportare financiară, autoritatea de reglementare din Regatul Unit și Irlanda pentru auditori, contabili și actuari, se retrage din cauza Brexitului.

1.Consiliul de supraveghere a interesului public

4.1.Prezentare generală a activităților

Arhitectura globală a stabilirii de standarde în domeniul auditului, al asigurării, al eticii și al educației constă într-o structură pe trei niveluri, alcătuită din consilii de stabilire a standardelor (SSB), cu sprijinul Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), o structură independentă de supraveghere (PIOB) și un sistem de responsabilitate față de un organism de monitorizare al autorităților publice ( grupul de monitorizare ).

PIOB este un organism extern independent, compus din 10 membri, inclusiv președintele acestuia (Comisia a numit 2 membri UE din cei 10), care supraveghează procesul de stabilire a standardelor în domeniul auditului, al eticii și al educației contabililor. Standardele relevante sunt standardele internaționale de audit (ISA), standardele de etică pentru contabili, precum și standardele internaționale pentru educație (IES). Structura de stabilire a standardelor este rezultatul reformelor IFAC efectuate în 2003 12 , care au fost elaborate ca răspuns la colapsurile societăților de înalt profil și la deficiențele în materie de raportare financiară și audit într-o serie de țări. O reformă esențială a fost instituirea PIOB, al cărui scop este creșterea încrederii investitorilor și a altor entități prin asigurarea faptului că activitățile consiliilor de stabilire a standardelor legate de audit răspund în mod adecvat interesului public.

Sarcina globală a PIOB este de a garanta respectarea garanțiilor procedurale, a supravegherii și a transparenței și protejarea interesului public în jurul procesului care cuprinde propunerea, dezvoltarea și adoptarea standardului internațional pentru auditori în cadrul Federației Internaționale a Contabililor. Acest lucru rămâne extrem de important, după cum o demonstrează recentele scandaluri de audit (de exemplu, prăbușirea societății Carillion din Regatul Unit).

PIOB aprobă, de asemenea, candidaturile pentru posturile de membri în consiliile de stabilire a standardelor, avizează strategiile și planurile de lucru ale acestora, monitorizează evoluția standardelor și verifică dacă toate elementele menționate în cadrul consultărilor publice sunt luate în considerare în mod corespunzător. În cazul în care este necesar, PIOB recomandă luarea de măsuri pentru a se asigura că standardele răspund efectiv interesului public.

În 2018, PIOB 13 a comunicat regulat cu consiliile de stabilire a standardelor aflate sub supravegherea sa [Consiliul pentru standarde internaționale de audit și asigurare (IAASB), Consiliul pentru standarde internaționale de educație contabilă (IAESB ) și Consiliul pentru standarde internaționale de etică pentru contabili (IESBA)], cele trei grupuri consultative ale acestora, grupul consultativ pentru controlul conformității și comitetul de nominalizare și conducerea IFAC.

PIOB a participat, de asemenea, în mod activ la discuțiile din cadrul grupului de monitorizare cu privire la reforma actualului model de guvernanță și de supraveghere a standardelor internaționale legate de audit și a contribuit la elaborarea unui „cadru de interes public” care ar urmări să ofere un mecanism mai bun de evaluare a modului în care este reflectat interesul public pe parcursul întregului proces de stabilire a standardelor. Reforma prevăzută a făcut obiectul unei ample consultări publice 14 din partea grupului de monitorizare, iar feedbackul 15 a arătat că în rândurile părților interesate există o susținere largă pentru reformă în scopul de a spori responsabilitatea și transparența în ceea ce privește stabilirea standardelor de audit. De asemenea, toate grupurile părților interesate și-au exprimat sprijinul pentru un cadru de interes public care face parte integrantă din procesul de stabilire a standardelor.

Principalele realizări din cursul anului au fost aprobarea „ISA 540, Auditul estimărilor contabile, inclusiv estimările contabile la valoarea justă și prezentările aferente”, publicarea Codului de etică revizuit și restructurat și completarea ultimei sale părți: Stimulentele. Toate standardele aprobate de PIOB în 2018 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

4.2.Guvernanța și responsabilitatea

Membrii PIOB sunt numiți de Grupul de monitorizare, care este responsabil în ultimă instanță de guvernanța globală în domeniul standardelor internaționale în materie de audit, asigurare, etică și educație.

Grupul de monitorizare, din care face parte Comisia Europeană, supraveghează modul în care PIOB își îndeplinește rolul de interes public, în special în ceea ce privește supravegherea de către PIOB a procesului de stabilire a standardelor.

În ceea ce privește situația potențială a conflictelor de interese, membrii PIOB și personalul trebuie să respecte Codul de conduită al PIOB. Primul principiu al Codului de conduită al PIOB prevede că membrii și personalul consiliului de administrație nu trebuie să se implice în nicio chestiune în legătură cu care judecata acestora ar putea fi afectată de un conflict de interese. În fiecare an, fiecare membru al consiliului semnează o declarație privind absența conflictelor de interese. Niciunul dintre membrii Consiliului de administrație al PIOB nu a raportat un conflict de interese în 2018.

Codul impune, de asemenea, membrilor și personalului consiliului de administrație să se comporte într-un mod care să corespundă statutului de membri ai unei organizații internaționale care se axează pe protejarea interesului public, acționând într-un mod compatibil cu integritatea, imparțialitatea și discreția.

4.3.Evoluții privind diversificarea finanțării în 2018

Finanțarea PIOB este concepută astfel încât să păstreze independența de fapt și de percepție a consiliului. Pentru îndeplinirea obiectivului de interes public, o diversificare adecvată a surselor de finanțare stabile ar contribui nu numai la menținerea continuității sale, ci și la garantarea independenței PIOB. Importanța diversificării finanțării a fost recunoscută deja în cadrul reformei IFAC (Federația Internațională a Contabililor) din 2003, care a stat la baza actualului sistem de stabilire a standardelor internaționale, inclusiv a PIOB.

De la crearea sa în 2005 și până în 2010, când programul comunitar de finanțare instituit prin Decizia 716/2009/CE a devenit operațional, PIOB a fost finanțat exclusiv de IFAC [cu excepția unor contribuții în natură din partea Spaniei (și anume, închirierea biroului din Madrid, care a fost evaluată în 2018 la 128 154 EUR)].

Fondurile puse la dispoziție de IFAC într-un anumit an reprezintă contribuția maximă garantată care este pusă la dispoziția PIOB fără nicio intervenție ulterioară a IFAC. Contribuțiile care provin din alte surse decât IFAC substituie și, prin urmare, reduc contribuția IFAC corespunzătoare anului respectiv. În mod ideal, partea de finanțare IFAC din cheltuielile anuale totale ale PIOB ar trebui să fie mai mică decât jumătate din totalul cheltuielilor anuale ale PIOB, dar este foarte dificil să se găsească alți sponsori publici.

UE este al doilea cel mai mare donator al PIOB. În anul 2017, veniturile PIOB (contribuțiile monetare și în natură) s-au ridicat la 1 784 154 EUR. IFAC a furnizat 1 059 807 EUR sau 59,40 %, în timp ce contribuția UE a fost de 325 000 EUR sau 18,21 %

În anul 2018, veniturile PIOB (contribuțiile monetare și în natură) s-au ridicat la 1 825 620 EUR, iar contribuția UE a fost de 331 000 EUR sau 18,13 %. IFAC a contribuit cu 1 135 302 EUR sau 62,18 %.

Defalcarea contribuțiilor în numerar ale organizațiilor este prezentată în anexa 5.

Articolul 9 alineatul (5) din regulament prevede că, în cazul în care finanțarea din partea IFAC furnizată într-un anumit an se ridică la peste două treimi din totalul finanțării anuale a PIOB, Comisia propune limitarea contribuției anuale a acesteia pentru anul respectiv la maximum 300 000 EUR. În anul 2018 (la fel ca în perioada 2014-2016), acest lucru nu s-a întâmplat. Prin urmare, întrucât pragul critic prevăzut în regulament (66,66 %) nu a fost atins pentru finanțarea din partea IFAC, Comisia nu trebuie să își reevalueze contribuția aferentă anului 2018 acordată PIOB.

5.Concluzii

În 2018, programul de finanțare al Uniunii rămâne pe deplin relevant în contextul eforturilor UE de a institui o uniune a piețelor de capital și de a proteja stabilitatea financiară. Cei trei beneficiari (EFRAG, Fundația IFRS și PIOB) au respectat programul de lucru anual prevăzut în anexa la Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 2018. În acest stadiu, nu există niciun motiv pentru a pune sub semnul întrebării relevanța programului pentru perioada rămasă din perspectiva financiară actuală.

În ceea ce privește EFRAG, Comisia a apreciat în special analiza cuprinzătoare a efectelor inițiată de EFRAG pentru a sprijini avizul său viitor privind aprobarea IFRS 17 Contracte de asigurări și rolul esențial pe care l-a îndeplinit în a influența discuția privind Instrumentele financiare cu caracteristici de capitaluri proprii din cadrul IASB. În plus, crearea Laboratorului European privind comunicarea informațiilor de către întreprinderi la cererea Comisiei reprezintă o extindere logică a mandatului său de a furniza Comisiei Europene contribuții valoroase cu privire la cele mai bune practici privind raportarea nefinanciară.

În ceea ce privește Fundația IFRS, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate a întreprins acțiuni pentru a răspunde preocupărilor apărute după etapa de punere în aplicare a IFRS 17 prin amânarea datei de punere în aplicare și modificări specifice aduse standardului. În ceea ce privește publicarea informațiilor privind durabilitatea și transparența fiscală, Fundația se orientează către o abordare fără caracter obligatoriu, ca parte a proiectului său privind gestionarea observațiilor la situațiile financiare. În cele din urmă, defalcarea pe 2018 a finanțării acordate de Fundație subliniază că diferența dintre contribuțiile financiare și reprezentarea jurisdicțiilor în cadrul Consiliului director și al Consiliului de administrație al IASB a continuat să se extindă de la o situație deja dezechilibrată, cu o cotă deosebit de scăzută de finanțare din regiunea „Americilor”, care a scăzut în 2018 cu încă 10 %.

Funcția de supraveghere independentă a PIOB există pentru a oferi investitorilor și altor persoane asigurări că stabilirea de standarde de audit are loc în interes public. Deși componența și rolul PIOB sunt susceptibile de a evolua în următorii ani în urma procesului de reformă lansat de grupul de monitorizare, supravegherea independentă va rămâne una dintre caracteristicile principale ale oricărui model de guvernanță viitor. În plus, eforturile pentru a diversifica finanțarea PIOB ar trebui să continue între timp.

Anexa 1 – Sinteza activităților IFRS în 2018

Anexa 2 – Defalcarea finanțării Fundației IFRS pe 2018

Sursă: Fundația IFRS

Anexa 3 – Defalcarea finanțării EFRAG pe 2018

Sursă: EFRAG

Anexa 4: Informații privind echilibrul de gen în EFRAG la 31 decembrie 2018

Sursă: EFRAG

Anexa 5

Diversificarea bugetului PIOB

În 2012, PIOB a efectuat un exercițiu de colectare de fonduri în strânsă coordonare cu MG și IFAC. În consecință, în anii următori PIOB a realizat o bază de finanțare diversificată, care include alte surse decât IFAC. În 2018, PIOB a primit contribuții în valoare de 1 636 302 EUR din partea următorilor contribuitori:

·Federația Internațională a Contabililor: 1 135 302 EUR

·Comisia Europeană: 331 000 EUR

·Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO): 100 000 EUR

·Consiliul pentru raportare financiară: 40 000 EUR

·Banca Reglementelor Internaționale: 30 000 EUR

Anexă

Evaluarea intermediară a programului

1.Rezumat

Prezenta anexă reprezintă o evaluare intermediară a programului de finanțare destinat sprijinirii activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului. Aceasta evaluează progresele înregistrate de program în ceea ce privește obiectivele sale pentru perioada 2014-2019.

Anexa evaluează pertinența și coerența de ansamblu ale programului, eficacitatea execuției sale și eficacitatea generală și individuală a programului de lucru al beneficiarilor în ceea ce privește atingerea obiectivului menționat la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 258/2014 de ameliorare a condițiilor de funcționare eficientă a pieței interne prin sprijinirea elaborării într-o manieră transparentă și independentă de standarde internaționale de raportare financiară și audit.

Evaluarea constată că programul de finanțare a contribuit la obiectivul vizat în perioada examinată și rămâne atât relevant având în vedere modificările aduse cadrului european pentru comunicarea informațiilor de către întreprinderi, cât și în concordanță cu alte priorități politice urmărite de Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, evaluarea intermediară identifică, de asemenea, noi provocări care au apărut ca parte a Planului de acțiune european privind finanțarea creșterii durabile, care va necesita un control mai strict al impactului asupra durabilității ca parte a activităților de aprobare ale EFRAG. Acest lucru este menit să compenseze faptul că Fundația IFRS își limitează considerațiile referitoare la stabilirea standardelor IFRS la raportarea performanței financiare, fără o evaluare obligatorie a impactului mai larg al IFRS asupra economiei sau a durabilității.

Evaluarea intermediară constată că acest nou obiectiv de politică a extins deja sfera activităților de aprobare și cercetare ale EFRAG, care a întreprins recent două proiecte ad-hoc majore, la cererea Comisiei, pentru a evalua consecințele standardelor IFRS asupra investițiilor în capitaluri proprii pe termen lung și a identifica posibile îmbunătățiri în vederea promovării unei viziuni pe termen lung în comportamentul investițional. În ceea ce privește PIOB, serviciile Comisiei menționează necesitatea de a se ajunge la o bază de fonduri mai diversificată.

În concluzie, serviciile Comisiei au constatat că, până în prezent, cofinanțarea actuală din partea UE a răspuns așteptărilor și ar trebui să fie continuată în următorul cadru financiar multianual 2021-2027. Aceasta ar trebui să asigure, în special, o finanțare adecvată pentru a permite EFRAG să își îndeplinească noua misiune suplimentară privind durabilitatea.

2.Introducere

2.1.Scopul evaluării intermediare

Articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 258/2014 impune Comisiei să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport privind realizările Programului Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada 2014-2020. Raportul trebuie să evalueze cel puțin pertinența și coerența de ansamblu a programului, eficacitatea executării sale și eficacitatea generală și individuală a programelor de lucru ale beneficiarilor în sprijinirea elaborării într-o manieră transparentă și independentă a standardelor internaționale de raportare financiară și audit.

2.2.Programul Uniunii Europene de sprijinire a activităților specifice din domeniul auditului și al raportării financiare

Programul cofinanțează activitățile a trei organizații: Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS), Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și Consiliul de supraveghere a interesului public (PIOB). Acesta contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii în ceea ce privește raportarea financiară și auditul. Fundația IFRS elaborează standarde internaționale de raportare financiară (IFRS) prin intermediul Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), în timp ce EFRAG oferă Comisiei Europene avizul cu privire la aprobarea standardelor noi sau a celor modificate și monitorizează activitățile de stabilire a standardelor desfășurate de IASB pentru a asigura protejarea intereselor europene. PIOB conduce supravegherea a trei consilii de stabilire a standardelor sprijinite de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) în domeniile auditului și asigurării, educației și eticii.

În domeniul raportării financiare, programul completează Regulamentul IAS, care prevede că societățile cu valori mobiliare cotate pe o piață reglementată din UE trebuie să își întocmească situațiile financiare consolidate în conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară.

Programul are un pachet financiar de 57 007 000 EUR pentru perioada 2014-2020, defalcat după cum urmează:

§Fundația IFRS:    31 632 000 EUR

§EFRAG:        23 134 000 EUR

§PIOB:            2 241 000 EUR

Finanțarea este acordată celor trei beneficiari prin intermediul granturilor de funcționare care sunt puse în aplicare prin gestiune directă, prin intermediul programelor de lucru anuale.

2.3.Obiectivele programului

În domeniul raportării financiare, principalele obiective operaționale prezentate în considerentele Regulamentului (UE) nr. 258/2014 de instituire a programului includ:

§Asigurarea comparabilității și a transparenței situațiilor financiare ale societăților din întreaga Uniune;

§Promovarea convergenței standardelor contabile utilizate la nivel internațional, obiectivul final fiind realizarea unui set unic de standarde de contabilitate;

§Garantarea faptului că interesele Uniunii sunt reprezentate în mod adecvat în procesul de stabilire a standardelor internaționale. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței de „imagine fidelă” și să ia în considerare impactul standardelor asupra stabilității financiare și asupra economiei.

§Creșterea independenței financiare a beneficiarilor din sectorul privat și din surse ad-hoc, sporind astfel capacitatea și credibilitatea acestora.

§Supravegherea procesului care conduce la adoptarea standardelor internaționale de audit și a altor activități de interes public ale Federației Internaționale a Contabililor.

§Promovarea transparenței și implicarea părților interesate în procesul de stabilire a standardelor și de aprobare a acestora 17 .

2.4.Punerea în aplicare a programului Uniunii

Comisia este responsabilă de conținutul programelor de lucru ale Programului Uniunii Europene de sprijinire a activităților specifice în domeniul auditului și al raportării financiare.

Cu toate acestea, în conformitate cu statutul Fundației IFRS, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (International Accounting Standards Board) dispune de competențe discreționare în ceea ce privește elaborarea și urmărirea agendei sale tehnice, sub rezerva consultării administratorilor și a consiliului consultativ al Fundației și a desfășurării unei consultări publice o dată la cinci ani. Aceasta implică faptul că Comisia Europeană poate doar să urmărească programul de lucru stabilit de IASB.

În fiecare an, Comisia monitorizează punerea în aplicare a programului Uniunii, precum și utilizarea granturilor acordate, prin:

(I)pregătirea rapoartelor anuale privind activitățile beneficiarilor Fundației IFRS, EFRAG și PIOB și

(II)luarea deciziilor de finanțare anuale, care oferă o evaluare a programelor de lucru ale beneficiarilor pe baza normelor detaliate stabilite la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 („Regulamentul financiar”);

3.Domeniul de aplicare al evaluării intermediare

Evaluarea intermediară se referă la următoarele întrebări, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 258/2014:

·Eficacitatea: cât de reușite au fost programul general și programul de lucru al fiecărui beneficiar individual în realizarea obiectivelor lor sau în înregistrarea de progrese în direcția îndeplinirii acestora?

·Pertinența: sunt obiectivele programului relevante în continuare, fie în ceea ce privește caracterul complet (nevoi noi) sau în ceea ce privește exactitatea (modificările sau dispariția nevoilor)?

·Coerența: în ce măsură este programul coerent cu alte politici ale UE? există neconcordanțe între activitățile întreprinse de către beneficiari?

Evaluarea s-a bazat pe următoarele surse de date:

·rapoarte anuale, precum și documente justificative pe care beneficiarii le furnizează Comisiei Europene în fiecare an;

·date și informații colectate de Comisie în cadrul diferitelor reuniuni ale Consiliului de supraveghere, la care aceasta participă în calitate de observator, pentru a discuta și a clarifica aspectele legate de finanțare;

·situațiile financiare și rapoartele auditorilor privind beneficiarii;

·vizite organizate la sediul celor trei beneficiari pentru a verifica sistemele și controalele financiare.

·următoarea verificare a adecvării cadrului UE pentru raportarea publică de către întreprinderi în 2019

·evaluarea Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 („Regulamentul IAS”) în 2015 18

·evaluarea ex ante a programului Uniunii în 2012 19 .

Abordare

Această evaluare respectă cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 258/2014. Aceasta acoperă perioada 2014-2019, dar nu și perioada rămasă (și anume, până la sfârșitul anului 2020).

Raportul adoptă o abordare retrospectivă. Acesta nu ia în considerare posibilele alternative de politică. Acesta a fost realizat în cadrul evaluării impactului care a sprijinit propunerea Comisiei de instituire a unui program privind piața unică pentru perioada 2021-2027 20 .

4.Rezultatele evaluării

4.1.Eficacitatea programului în ansamblu

Întrucât în rapoartele anuale ale Comisiei sunt prezentate evaluări detaliate ale progreselor înregistrate, această secțiune are scopul de a oferi informații cu privire la măsura în care activitățile Fundației IFRS, ale EFRAG și ale PIOB au continuat să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului în perioada evaluată.

Principalele constatări

Programul de finanțare a permis celor trei beneficiari să elaboreze standarde care sporesc transparența și comparabilitatea informațiilor financiare cu privire la instrumentele financiare, recunoașterea veniturilor și contractele de leasing. Proiectul în curs „O mai bună comunicare” al Fundației IFRS este un exemplu de îmbunătățire a comparabilității prin consolidarea consecvenței în definirea indicatorilor-cheie de performanță și în prezentarea situațiilor financiare.

Programul a contribuit la acceptarea globală a IFRS ca un set de referință de standarde contabile de înaltă calitate.

EFRAG a oferit Comisiei Europene un aviz calitativ privind aprobarea standardelor noi sau a celor modificate și monitorizează activitățile de stabilire a standardelor desfășurate de IASB pentru a proteja interesele europene. În această privință, programul Uniunii a contribuit la consolidarea capacității EFRAG de a efectua evaluări de impact la nivelul UE cu privire la consecințele economice mai ample ale noilor standarde IFRS.

În ceea ce privește independența financiară a beneficiarilor, diversificarea finanțării acestora a sporit credibilitatea și capacitatea tehnică a acestora. Cu toate acestea, obiectivul de asigurare a unor regimuri naționale de finanțare proporțională cu produsul intern brut al unei țări pentru finanțarea Fundației IFRS nu a fost îndeplinit. Punerea în aplicare a reformei Maystadt a extins componența EFRAG și a contribuit la o mai bună coordonare între părțile interesate europene în domeniul raportării financiare.

Beneficiarii – Fundația IFRS și EFRAG – au pus în aplicare norme solide privind procesul echitabil și sunt pe cale de a crea registre de transparență.

În ceea ce privește PIOB, grantul UE a contribuit la atragerea altor sponsori publici și la asigurarea unui nivel minim de independență din partea IFAC și a profesiei de auditor.

4.2.Eficacitatea individuală a beneficiarilor

Fundația IFRS

4.2.1.Principalele realizări ale Fundației IFRS

În urma unei consultări publice, programul de lucru pentru perioada 2015-2020 stabilit de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate are drept scop îmbunătățirea și sprijinirea punerii în aplicare a standardelor existente și îmbunătățirea modului în care informațiile sunt prezentate în situațiile financiare. În perioada 2014-2018, Fundația IFRS a publicat patru standarde importante, printre care: IFRS 15 – Venituri din contracte cu clienții, IFRS 9 – Instrumente financiare, IFRS 16 – Contracte de leasing și IFRS 17 – Contracte de asigurare. În plus, în decembrie 2018, pe baza taxonomiei menținute de Fundația IFRS, Comisia Europeană a adoptat standardul tehnic de reglementare pentru specificarea unui format de raportare electronic unic european (ESEF) care, începând cu 2020, impune emitenților de valori mobiliare cotate la bursă pe o piață reglementată din UE să își pregătească declarațiile financiare IFRS în format iXBRL.

4.2.2.Cât de eficace a fost Fundația IFRS în realizarea obiectivelor sale sau în înregistrarea de progrese în direcția îndeplinirii acestora până în prezent?

Principalele constatări

Asigurarea comparabilității și a transparenței conturilor întreprinderilor în întreaga Uniune

Raportul din 2015 al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 („Regulamentul IAS”) a concluzionat că introducerea IFRS în cadrul Uniunii Europene a sporit transparența situațiilor financiare prin îmbunătățirea calității și a prezentărilor de informații și a condus la un grad mai mare de comparabilitate între situațiile financiare în cadrul sectoarelor de activitate, dar și între acestea.

În perioada 2014-2018, Fundația IFRS a emis standarde importante și a desfășurat proiecte de cercetare menite să consolideze comparabilitatea și transparența situațiilor financiare IFRS.

IFRS 15 Venituri din contracte cu clienții a fost emis în mai 2014 și modificat în 2015 pentru a oferi clarificări suplimentare și a facilita punerea sa în aplicare operațională. Standardul inițial a fost elaborat în comun cu Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiară din SUA în vederea raționalizării unui model de recunoaștere a veniturilor aplicabil tuturor contractelor cu clienții și a clarificării cerințelor prevăzute de standardele anterioare IAS 8 Venituri și IAS 11 Contracte de construcții prin introducerea unor orientări suplimentare privind punerea în aplicare. Standardul este aplicabil în Europa de la 1 ianuarie 2018 și se preconizează că va consolida comparabilitatea dintre IFRS și principiile contabile general acceptate (GAAP) din SUA, consolidând în același timp punerea în aplicare coerentă de către întreprinderi prin intermediul orientărilor de punere în aplicare.

IFRS 9 Instrumente financiare este conceput pentru a îmbunătăți tratamentul contabil al instrumentelor de creditare și pentru a asigura recunoașterea la timp a pierderilor din credit preconizate, prin punerea în aplicare a unui model de depreciere orientat spre viitor. Standardul vizează, de asemenea, o mai bună aliniere a dispozițiilor privind contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor cu practicile întreprinderilor în materie de gestionare a riscurilor, îmbunătățind în același timp prezentările de informații. Se preconizează că acest lucru va reduce informațiile care nu țin de GAAP și va spori transparența în ceea ce privește utilizarea instrumentelor financiare în scopul reducerii riscurilor. Standardul este aplicabil pentru perioada anuală care începe după 1 ianuarie 2018.

IFRS 16 – Contracte de leasing extinde în mod semnificativ domeniul de aplicare al contractelor de leasing pentru care o recunoaștere separată a activelor și pasivelor generate de leasing este prevăzută în situațiile financiare ale locatarului. Standardul a fost conceput în scopul de a consolida comparabilitatea efectului de pârghie financiară între întreprinderi și transparența cu privire la fluxurile de numerar care decurg din contractele de leasing. Aplicarea obligatorie în Europa a început la 1 ianuarie 2019.

IFRS 17 Contracte de asigurare vizează furnizarea unui tratament contabil armonizat pentru contractele de asigurare, îmbunătățind astfel în mod semnificativ comparabilitatea situațiilor financiare ale societăților de asigurare și reasigurare. Standardul impune, de asemenea, utilizarea estimărilor actuale și recunoașterea în timp util a pierderilor preconizate, în vederea creșterii transparenței cu privire la riscurile financiare și de asigurare incluse în contractele de asigurare. Aceasta vizează, de asemenea, raționalizarea unui model de recunoaștere a veniturilor similar cu IFRS 15, astfel încât să se îmbunătățească comparabilitatea între sectoarele de activitate.

În fine, ca parte a proiectului O mai bună comunicare, Fundația IFRS are în vedere posibile îmbunătățiri ale prezentării situațiilor financiare ale IFRS pentru a îmbunătăți comparabilitatea indicatorilor de performanță. O consultare publică care prezintă propunerile IASB este preconizată pentru 2019.

Prin urmare, serviciile Comisiei apreciază că activitățile Fundației IFRS de stabilire a standardelor au contribuit la sporirea transparenței și a comparabilității situațiilor financiare, sporind astfel funcționarea eficientă a pieței de capital a UE.

Promovarea convergenței standardelor contabile utilizate la nivel internațional, obiectivul final fiind realizarea unui set unic de standarde de contabilitate

Din 2014 până în 2018, utilizarea și acceptarea la nivel internațional a IFRS a continuat să înregistreze progrese, alte treizeci de jurisdicții, în special din Africa, impunând utilizarea standardelor IFRS. Sondajul realizat în 2018 de Fundația IFRS cu privire la utilizarea standardelor IFRS în lume scoate în evidență faptul că, din cele 166 de jurisdicții care au făcut obiectul sondajului, 87 % impun utilizarea standardelor IFRS cel puțin pentru întreprinderile care au obligația de a informa publicul. Cu toate acestea, unele piețe de capital importante (Japonia, Statele Unite) nu impun IFRS, ci doar le permit pentru emitenții naționali sau străini, în timp ce alte jurisdicții importante, precum China și India, au pus în aplicare doar un program de convergență a standardelor naționale de contabilitate către IFRS care poate să nu asigure coerența deplină cu standardele emise de IASB. În plus, deși programul comun de stabilire a standardelor între IASB și FASB a realizat o convergență substanțială în ceea ce privește recunoașterea veniturilor și contractele de închiriere, acesta a fost întrerupt pentru instrumentele financiare și contractele de asigurare.

În consecință, în pofida anumitor limitări, programul Uniunii a contribuit la acceptarea pe plan internațional a IFRS ca model de referință pentru raportarea financiară la nivel mondial.

Garantarea faptului că interesele Uniunii sunt reprezentate în mod adecvat în procesul de stabilire a standardelor internaționale. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței de „imagine fidelă” și să ia în considerare impactul standardelor asupra stabilității financiare și asupra economiei.

În conformitate cu statutul Fundației IFRS, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (International Accounting Standards Board) dispune de competențe discreționare în ceea ce privește elaborarea și urmărirea agendei sale tehnice, sub rezerva consultării administratorilor și a Consiliului consultativ al Fundației și a desfășurării unei consultări publice o dată la cinci ani. Uniunea Europeană este reprezentată în cadrul Fundației IFRS numai în calitate de membru al consiliului de monitorizare și observator al Consiliului consultativ pentru standarde, ceea ce implică faptul că aceasta nu are nicio influență directă în opțiunile de stabilire a standardelor.

În consecință, opiniile părților interesate europene trebuie să fie raportate în conformitate cu procedurile stabilite în Manualul privind procedura corespunzătoare al Fundației IFRS, care solicită, în special, Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate să obțină informații cu privire la efectele probabile ale propunerilor sale de stabilire a standardelor și să publice o analiză a efectelor pentru fiecare proiect de expunere sau standard final. Cu toate acestea, cerințele din Manualul privind procedura corespunzătoare pun accentul pe îmbunătățirea raportării financiare și pe evaluarea costurilor probabile de asigurare a conformității atât pentru utilizatori, cât și pentru cei care le întocmesc, ceea ce lasă deoparte impactul mai larg al IFRS asupra stabilității financiare, a economiei sau a durabilității.

În 2013, Fundația IFRS a instituit un organism consultativ (Grupul consultativ pentru analiza efectelor) pentru a sprijini IASB să își consolideze metodologia pentru analiza efectelor. În această privință, s-au înregistrat unele progrese în „Analiza efectelor” care susține emiterea IFRS 16 Contracte de leasing, care a analizat în mod special preocupările economice cu privire la impactul standardului asupra costului de creditare pentru întreprinderi, asupra clauzelor privind datoriile (valorificând rezultatele unui studiu efectuat de EFRAG), asupra cerințelor băncilor de reglementare a capitalului și asupra accesului la finanțare pentru întreprinderile mai mici. În 2019, Fundația IFRS a lansat o consultare publică în cadrul revizuirii Manualului privind procedura corespunzătoare, care sugerează să se clarifice faptul că analiza efectelor ar trebui să fie inclusă în mod explicit prin procesul de stabilire a standardelor al IASB și să ia în considerare beneficiile probabile ale noilor standarde IFRS asupra stabilității financiare pe termen lung. Aceasta nu solicită însă consiliului de administrație să evalueze posibilele consecințe mai ample, economice sau de altă natură, ale unei modificări a raportării financiare.

În ceea ce privește principiul imaginii fidele, în martie 2018 IASB a publicat Cadrul conceptual revizuit de raportare financiară, care oferă consiliului de administrație orientări neobligatorii pentru elaborarea de standarde IFRS. Deși nu este aprobat de Uniunea Europeană, cadrul conceptual definește caracteristicile calitative ale informațiilor financiare utile și, prin urmare, oferă un context conceptual favorabil principiului imaginii fidele. Cadrul revizuit clarifică faptul că informațiile furnizate ar trebui să sprijine utilizatorii în evaluarea gestionării de către conducere a resurselor economice ale unei entități și să precizeze că exercitarea prudenței (definită ca exercitarea precauției atunci când se fac evaluări în condiții de incertitudine) sprijină fidelitatea raportării financiare.    

Creșterea independenței financiare a beneficiarilor din sectorul privat și din surse ad-hoc, sporind astfel capacitatea și credibilitatea acestora.

Finanțarea Fundației IFRS este realizată în principal prin contribuții voluntare din partea jurisdicțiilor (stabilite în mod normal ca procent din produsul intern brut) și a firmelor internaționale de contabilitate. Acest mecanism generează o volatilitate a veniturilor Fundației. Astfel, stabilitatea contribuțiilor totale raportate între 2014 și 2018 maschează o scădere semnificativă a contribuțiilor Statelor Unite (de la 15 % în 2014 la 6,1 % din totalul fondurilor în 2018), compensată parțial prin sprijinul financiar sporit din partea Uniunii Europene (de la 13,5 la 18,5 %) și din partea Chinei (de la 8 la 11 %). În perioada 2014-2018, Fundația a raportat în mod constant venituri pozitive, consolidându-și astfel poziția financiară cu o rezervă acumulată de 21 de milioane GBP. De asemenea, aceasta și-a sporit în mod semnificativ veniturile autogenerate din activități de publicare și de acordare de licențe. Cu toate acestea, Fundația se bazează în continuare pe contribuțiile rețelelor internaționale de contabilitate pentru a atinge un nivel de rentabilitate financiară.

Promovarea transparenței și a implicării părților interesate în procesul de stabilire și de aprobare a standardelor

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2015 care însoțește raportul privind evaluarea Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate a constatat că Fundația IFRS funcționează conform unor proceduri bine dezvoltate și transparente în ceea ce privește activitățile sale de stabilire a standardelor 21 . O prezentare generală a procedurilor este furnizată în raportul anual al Comisiei privind activitățile Fundației IFRS. În februarie 2013 a fost adoptată o revizuire semnificativă a Manualului de procedură al Fundației.

În perioada 2014-2018, cerințele privind procesul echitabil au rămas, în esență, neschimbate. Cu toate acestea, IASB a încheiat a doua și a treia evaluare după punerea în aplicare a standardelor IFRS în ceea ce privește IFRS 3 Combinări de întreprinderi și IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă. Evaluările au evidențiat unele provocări legate de punerea în aplicare care decurg din IFRS 3, în special în ceea ce privește complexitatea contabilității fondului comercial, precum și unele preocupări legate de cerințele de publicare de informații din IFRS 13. Aceste constatări sunt abordate în prezent prin intermediul unor proiecte de cercetare specifice incluse în planul de lucru al Fundației. În 2017, administratorii Fundației IFRS au comandat un studiu extern cu privire la modul în care Fundația este percepută de către părțile interesate. Rezultatele au evidențiat o recunoaștere largă a independenței și a transparenței acesteia 22 .

În ceea ce privește registrele de transparență, începând din decembrie 2019 Fundația IFRS va publica trimestrial un registru privind implicarea părților interesate. Registrul va cuprinde toate interacțiunile de peste 30 de minute ale membrilor Consiliului IASB cu părțile externe.

EFRAG

4.2.3.Principalele realizări ale EFRAG

Din 2014 până în 2018, EFRAG a pus în aplicare reforma internă în conformitate cu recomandarea din raportul Maystadt din octombrie 2013, aceasta fiind finalizată în iulie 2016 prin numirea lui Jean-Paul Gauzès în calitate de președinte al Consiliului de administrație al EFRAG. De asemenea, EFRAG a continuat să efectueze evaluări, în cadrul procesului de aprobare, cu privire la măsura în care IFRS îndeplinesc criteriile tehnice prevăzute în Regulamentul IAS, inclusiv principiul imaginii fidele, și și-a consolidat, de asemenea, evaluarea cu privire la măsura în care cerințele de raportare financiară noi sau propuse servesc interesului public. În special, merită menționate următoarele realizări principale:

·activitatea EFRAG cu privire la avizul privind aprobarea IFRS 17 Contracte de asigurare, susținută de o analiză aprofundată a impactului constând într-un studiu de caz amplu cu 11 asigurători, un studiu de caz simplificat cu 49 de asigurători și o activitate de informare a utilizatorilor;

·avizul privind aprobarea IFRS 16 Contracte de leasing în 2017;

·analiza de impact a EFRAG (ca pilot) a documentului de dezbatere al IASB intitulat Instrumente financiare cu caracteristici de capitaluri proprii (FICE);

·un proiect de cercetare privind consecințele IFRS 9 asupra investițiilor pe termen lung și

·instituirea unui Laborator European în septembrie 2018 care să ia în considerare în cadrul activităților sale și implicarea sa în evoluțiile din domeniul comunicării informațiilor de către întreprinderi, al digitalizării și al domeniilor financiare durabile.

În 2019, până în prezent, programul de lucru al EFRAG a fost determinat în mare măsură de agenda de stabilire a standardelor a IASB. Activitatea EFRAG de aprobare a standardelor este în continuare importantă, în special din perspectiva deciziei IASB de a avea în vedere amendamente la IFRS 17, ceea ce presupune emiterea de către EFRAG a unei scrisori cu observații cu privire la amendamente și analiza, în același timp, a implicațiilor asupra proiectului său de aviz privind aprobarea standardului. În plus, EFRAG își menține contribuția activă la Planul de acțiune privind creșterea durabilă prin continuarea activităților sale de cercetare referitoare la tratamentul contabil al instrumentelor de capitaluri proprii, în vederea identificării unor posibile tratamente contabile alternative pentru evaluarea la valoarea justă a portofoliilor de instrumente de capitaluri proprii și instrumente asimilabile instrumentelor de capitaluri proprii. În cele din urmă, EFRAG urmărește îndeaproape activitățile de cercetare ale IASB referitoare la fondul comercial și depreciere, prezentarea situațiilor financiare și cerințele de publicare de informații.

Laboratorul European privind comunicarea informațiilor de către întreprinderi instituit în 2018 va stimula inovarea în domeniul raportării întreprinderilor, având în vedere planul de acțiune al Comisiei Europene privind finanțarea creșterii durabile. În urma unui anunț de depunere a candidaturilor din decembrie 2018, primul grup operativ al proiectului a fost instituit și operațional în februarie 2019.

4.2.4.Cât de eficace a fost EFRAG în realizarea obiectivelor sale sau în înregistrarea de progrese în direcția îndeplinirii acestora până în prezent?

Chiar dacă sunt dificil de transpus pe deplin în indicatori cuantificabili, progresele înregistrate de EFRAG sunt reale în ceea ce privește îndeplinirea mandatului său de a oferi consultanță respectată Comisiei Europene și reprezentarea punctului de vedere european cu privire la raportarea financiară pe scena internațională.

Principalele constatări

Asigurarea intereselor Uniunii

În ceea ce privește calitatea și influența rezultatelor produse până în prezent de EFRAG, există indicii privind calitatea ridicată a activităților desfășurate. În ultimii cinci ani, EFRAG a realizat evaluări complete ale binelui public și analize de impact privind standardele majore. Activitatea de cercetare a EFRAG a fost esențială pentru partea din contribuția Europei la dezvoltarea standardelor internaționale de contabilitate prin luarea în considerare a priorităților părților interesate. În ultimii zece ani, EFRAG a publicat peste 700 de documente în vederea îmbunătățirii standardelor IFRS. Părțile interesate au confirmat valoarea și eficacitatea EFRAG.

Influența UE în ceea ce privește stabilirea standardelor IASB

Calitatea procedurii EFRAG, susținută de o agendă de cercetare bazată pe dovezi, angajamentul său față de consultare și capacitatea de reacție la toate proiectele IASB, încă de la început, a sporit influența acesteia în dezbaterea privind raportarea financiară internațională pe parcursul perioadei evaluate. Dincolo de contribuțiile la agenda IASB, EFRAG a desfășurat mai multe activități din proprie inițiativă, oferind o oportunitate de a reflecta asupra direcției viitoare a activităților de stabilire a standardelor și de raportare financiară. EFRAG a fost în măsură să asigure că au fost luate în considerare în mod corespunzător circumstanțele europene specifice înainte de adoptarea unor decizii-cheie de către IASB. Proiectele de lucru ale EFRAG privind gestionarea dinamică a riscurilor 23 și contabilizarea fondului comercial 24 reprezintă bune ilustrări ale influenței EFRAG asupra IASB (deși acestea nu au condus încă la activități concrete de stabilire a unor standarde de către IASB).

Independența EFRAG

Structura de finanțare a EFRAG se bazează pe un model de finanțare public-privat, majoritatea contribuției provenind de la CE. Pe o perioadă de 5 ani, numai finanțarea Comisiei Europene se modifică ușor. Aceasta este de maximum 60 % din cheltuielile eligibile, dar costurile reale declarate de EFRAG sunt diferite în fiecare an și, prin urmare, finanțarea totală se modifică. Contribuțiile din partea organizațiilor naționale reprezintă aproximativ o treime din totalul finanțării EFRAG. Din această sumă, 82 % provine de la patru state membre, dar acest fapt nu a condus la o influență dominantă asupra EFRAG. În ansamblu, noua structură de guvernanță și diversificarea finanțării sale rezultate în urma reformei Maystadt au funcționat bine și au condus la creșterea credibilității și a prestigiului, fără a afecta independența organizației.

Promovarea transparenței și consolidarea guvernanței EFRAG

Acesta este un domeniu de îmbunătățire continuă. Rezultatele globale ale acțiunilor întreprinse de EFRAG în ceea ce privește transparența și guvernanța au fost deosebit de pozitive.

Principalele constatări

aConsiliul de administrație al EFRAG și-a adoptat toate concluziile pe bază de consens, fără a recurge la votul cu majoritate calificată.

aTransparența procesului public a fost dezvoltată în continuare.

aO componență mai diversificată a grupului de utilizatori, precum și a Consiliului de administrație al EFRAG și EFRAG TEG, atât din punct de vedere geografic, cât și în ceea ce privește experiența profesională, garantează faptul că EFRAG ia în considerare în mod corespunzător multiple punctele de vedere diferite.

aExaminarea anuală a rezultatelor și a eficacității propriilor membri sub supravegherea Adunării Generale a EFRAG a demonstrat că, în ansamblu, structura de guvernanță funcționează bine.

aNu s-au observat probleme în ceea ce privește conflictele de interese.

aToate reuniunile Consiliului de administrație al EFRAG, ale Grupului de experți tehnici din cadrul EFRAG (EFRAG TEG) și ale Forumului consultativ al organismelor de stabilire a standardelor din cadrul EFRAG (EFRAG CFSS) sunt publice și sunt transmise pe internet începând din martie 2018.

aOrdinea de zi, rezumatele reuniunilor și documentele justificative de pe ordinea de zi pentru reuniuni importante sunt publicate pe site-ul EFRAG.

aEFRAG publică proiecte de poziții pentru consultări publice, efectuează teste pe teren și alte forme de analize ale efectelor, organizează evenimente de informare.

·Cu toate acestea, rămân două rezerve:

oîn ceea ce privește capacitatea de a capta întreaga gamă de puncte de vedere ale părților interesate din Europa (de exemplu, utilizatorii mici);

oregistrul de transparență obligatoriu privind reuniunile cu părțile interesate externe încă nu a fost creat, dar este într-un stadiu avansat.

PIOB

4.2.5.Principalele realizări ale PIOB

Pe parcursul întregii perioade, PIOB a colaborat îndeaproape cu consiliile de stabilire a standardelor sub supravegherea sa, cu cele trei grupuri consultative ale acestora, cu Grupul consultativ pentru controlul conformității și cu Comitetul de nominalizare și cu conducerea IFAC. Contribuțiile esențiale din partea PIOB au intensificat discuțiile privind elaborarea de noi standarde internaționale de audit și, prin urmare, au contribuit la standarde care sunt mai receptive la interesul public decât ar fi fost, altfel, cazul.

4.2.6.Cât de eficace a fost PIOB în realizarea sau progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor sale până în prezent?

Grantul UE acordat PIOB a fost indispensabil pentru a asigura un nivel minim de independență în raport cu IFAC și cu profesia de auditor în general.

4.3. Sunt obiectivele programului relevante în continuare, fie în ceea ce privește caracterul complet (nevoi noi) sau în ceea ce privește exactitatea (modificările sau dispariția nevoilor)?

Principalele constatări

Obiectivele programului rămân în mare măsură valabile, chiar dacă realizarea unui set unic de standarde internaționale de contabilitate nu mai pare realizabilă pe termen scurt și mediu. Cu toate acestea, serviciile Comisiei evaluează că asigurarea acceptării la nivel internațional a standardelor IFRS rămâne benefică pentru entitățile care doresc să atragă capital în jurisdicții străine sau care desfășoară activități transfrontaliere semnificative. În plus, necesitatea de a îmbunătăți eficiența alocării pe piețele de capital în vederea finanțării creșterii durabile evidențiază faptul că ar trebui asigurată finanțarea pe termen lung a grupului EFRAG pentru a-i permite acestuia să efectueze evaluări ale durabilității standardelor IFRS și să promoveze cele mai bune practici în domeniul comunicării de informații de către întreprinderi și al informațiilor extrafinanciare.

Asigurarea comparabilității și a transparenței situațiilor financiare ale societăților din întreaga Uniune;

Relevanța programului de finanțare rezultă, în principal, din Regulamentul IAS adoptat în 2002 ca parte a Strategiei de raportare financiară a UE. Comunicarea din 2000 a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European 25 a subliniat faptul că directivele contabile existente nu satisfac nevoile întreprinderilor care doresc să atragă capital pe piețele paneuropene sau internaționale ale valorilor mobiliare, din cauza diversității abordărilor contabile ca urmare a opționalităților incluse în directivele contabile, precum și a nivelurilor diferite de aplicare a normelor în întreaga UE.

În această privință, evaluarea din 2015 a Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 („Regulamentul IAS”) a evidențiat faptul că IFRS au sporit eficiența piețelor de capital din UE, făcând situațiile financiare ale societăților mai transparente și mai ușor de comparat. În plus, directivele contabile nu au fost modificate din 2013, în timp ce, în temeiul Regulamentului IAS, UE a adoptat noile standarde IFRS: IFRS 15 Venituri din contracte cu clienții, IFRS 9 Instrumente financiare și IFRS 16 Contracte de leasing. În consecință, relevanța standardului IFRS ca set unic de standarde contabile pentru entitățile cotate la bursă pe o piață reglementată a crescut și mai mult în comparație cu directivele contabile. Serviciile Comisiei evaluează, prin urmare, că obiectivele programului de finanțare european rămân valabile.

Promovarea convergenței standardelor contabile utilizate la nivel internațional, obiectivul final fiind realizarea unui set unic de standarde de contabilitate

Având în vedere limitările prezentate în secțiunea anterioară cu privire la eficacitate, în special întreruperea programului comun de stabilire a standardelor între Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate și Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Financiară din SUA, obiectivul de realizare a unui set unic de standarde internaționale de contabilitate nu pare realizabil în viitorul apropiat. Cu toate acestea, în 2016, Securities and Exchange Commission din Statele Unite a permis unui număr de aproximativ 525 de emitenți străini (dintre care aproximativ 125 de emitenți din UE 26 ) să depună situații financiare anuale întocmite în conformitate cu IFRS, ceea ce contribuie la acceptarea la nivel internațional a IFRS în alte jurisdicții. În plus, obiectivul de a promova convergența standardelor de contabilitate rămâne relevant pentru jurisdicțiile care au ales să își alinieze în mod substanțial standardele naționale de contabilitate la IFRS, cum ar fi Republica Populară Chineză.

În consecință, serviciile Comisiei recunosc faptul că, pe termen scurt, este puțin probabil să se înregistreze noi progrese în utilizarea IFRS. Garantarea acceptării internaționale a IFRS rămâne totuși benefică pentru întreprinderile din UE care doresc să atragă capital în jurisdicții străine sau cu operațiuni externe semnificative în jurisdicții care necesită sau autorizează utilizarea IFRS.

Garantarea faptului că interesele Uniunii sunt reprezentate în mod adecvat în procesul de stabilire a standardelor internaționale.

Acest obiectiv de politică provine în mod direct din opțiunea de a delega responsabilitatea pentru stabilirea cerințelor de raportare financiară către o organizație neguvernamentală independentă fără răspundere directă față de Uniunea Europeană. Guvernanța Fundației IFRS se bazează pe o repartizare strictă a componenței Consiliului director și a Consiliului pentru standarde internaționale de contabilitate pe baza unor criterii geografice. În 2015, Fundația a organizat o consultare publică privind distribuția geografică a guvernanței sale. Unele părți interesate, inclusiv Comisia Europeană, au arătat că statutul de membru ar trebui să reflecte angajamentul de a adopta IFRS și ponderea relativă a contribuției la finanțarea Fundației. Cu toate acestea, Fundația a reafirmat că statutul de membru ar trebui să fie reprezentativ pentru piețele de capital ale lumii și să respecte cerințele de echilibru geografic pentru a menține reprezentarea egală între Asia-Oceania, Europa și America.

În consecință, având în vedere că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește instituirea unei structuri de guvernanță care să reflecte utilizarea efectivă a IFRS de către jurisdicții și contribuțiile acestora la finanțarea Fundației, serviciile Comisiei evaluează că obiectivul de politică de asigurare a unei supravegheri mai adecvate a activităților Fundației rămâne esențial atât înainte de adoptare, cât și pe parcursul procesului de stabilire a standardelor. Aceasta implică, în special, faptul că mandatul EFRAG, care influențează în amonte dezbaterea privind standardele internaționale de raportare financiară, rămâne o piatră de temelie a programului pentru a contribui la stabilirea de standarde bazate pe date concrete prin evaluări cantitative ale impactului.

Creșterea independenței financiare a beneficiarilor din sectorul privat și din surse ad-hoc, sporind astfel capacitatea și credibilitatea acestora.

În perioada acoperită de evaluare, Fundația IFRS a raportat în mod constant profituri și rezerve acumulate suficiente pentru a acoperi cheltuielile de funcționare pentru cincisprezece luni 27 . De asemenea, aceasta și-a majorat veniturile recurente generate în intern din contractele de licență. Cu toate acestea, administratorii Fundației IFRS nu au avut succes în punerea în aplicare a unui sistem de contribuții stabile bazat pe produsul intern brut al jurisdicțiilor. În consecință, majoritatea finanțării Fundației se bazează în continuare pe finanțarea anuală voluntară. În plus, în perioada în cauză, Comisia pentru valori mobiliare și burse de valori (Securities Exchange Commission) din SUA a renunțat la sprijinul financiar acordat Fundației, crescând astfel ponderea relativă a finanțării din partea rețelelor internaționale de contabilitate, care reprezintă aproape o treime din finanțarea totală a Fundației în perioada 2015-2017 și de 24 % în 2018 28 .

În ceea ce privește EFRAG, diversificarea finanțării sale și structura sa de guvernanță rezultată în urma reformei Maystadt au sporit credibilitatea EFRAG ca organizație care lucrează în interesul public european. Până în prezent, acestea au avut un impact pozitiv asupra modului în care EFRAG influențează IFRS. În prezent, structura sa de finanțare se bazează în principal pe contribuțiile UE și ale organizațiilor naționale, care reprezintă 85 % din resursele sale financiare. Cu toate acestea, având în vedere Brexitul și posibila retragere a autorității de reglementare din Regatul Unit (FRC), independența financiară a EFRAG va deveni mai relevantă pentru a asigura capacitatea sa de a-și îndeplini mandatul.

În ceea ce privește PIOB, există o diversificare a surselor de finanțare, cu o contribuție substanțială din partea IFAC, dar sub pragul de două treimi, astfel cum se prevede în regulament.

În consecință, în general, serviciile Comisiei apreciază că asigurarea independenței financiare a beneficiarilor rămâne un obiectiv relevant.

Supravegherea procesului care conduce la adoptarea standardelor internaționale de audit și a altor activități de interes public ale Federației Internaționale a Contabililor.

PIOB este responsabil de monitorizarea procedurii din cadrul procesului internațional de stabilire a standardelor în domeniul auditului și asigurării, al educației și al eticii.

Standardele ISA sunt utilizate, direct sau indirect, în toate statele membre ale UE. Un PIOB operațional este necesar pentru a supraveghea consiliile de stabilire a standardelor, pentru a se asigura că standardele noi sau modificate sunt elaborate în interes public, și anume răspund nevoilor părților interesate, sunt responsabile și transparente, aliniind, de asemenea, prioritățile profesiei de auditor cu cele ale tuturor părților interesate (inclusiv investitorii și alți utilizatori ai situațiilor financiare).

Promovarea transparenței și implicarea părților interesate în procesul de stabilire a standardelor și de aprobare a acestora.

Serviciile Comisiei consideră că asigurarea unei consultări corecte și transparente a părților interesate rămâne o piatră de temelie a proceselor de stabilire a standardelor și de aprobare a acestora pentru a se asigura că punctele de vedere ale tuturor părților interesate la nivel european sunt luate în considerare în mod corespunzător în toate etapele procesului echitabil desfășurat de beneficiari.

Au apărut noi nevoi?

Serviciile Comisiei au identificat două mari noi nevoi relevante pentru programul Uniunii: cererea tot mai mare de acces electronic la informații financiare și necesitatea de a îmbunătăți eficiența alocării piețelor de capital în vederea finanțării creșterii durabile.

Cererea de acces electronic la informații financiare

În 2013, Directiva privind transparența a fost modificată pentru a solicita, până la 1 ianuarie 2020, întocmirea de rapoarte financiare anuale într-un format de raportare electronic unic, cu scopul de a facilita investițiile transfrontaliere și de a permite investitorilor să acceseze cu ușurință informațiile reglementate. Standardul tehnic de reglementare privind formatul electronic unic european a fost adoptat la 29 mai 2019 de Comisia Europeană și stabilește că taxonomia care trebuie utilizată pentru întocmirea situațiilor financiare consolidate ale IFRS este o extindere a taxonomiei IFRS menținute de Fundația IFRS.

Taxonomia IFRS reflectă cerințele de prezentare și de publicare de informații ale IFRS și este actualizată anual de către Fundație. În urma unei consultări publice desfășurate în 2015, administratorii au emis în iunie 2016 o anexă la „Manualul privind procedura corespunzătoare” al Fundației, pentru a reflecta menținerea necesară a taxonomiei IFRS. Aceasta prevede în special că se efectuează actualizări ale taxonomiei în momentul adoptării unui standard sau a unei modificări noi după o consultare publică lansată cel târziu după publicarea standardului final.

 Îmbunătățirea eficienței alocării piețelor de capital în vederea finanțării creșterii durabile

În cursul perioadei examinate, acordul privind obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (2015) și Acordul de la Paris privind schimbările climatice (2016) au plasat tranziția către o economie durabilă la un nivel ridicat pe agenda politică și au contribuit la concentrarea din ce în ce mai mare asupra durabilității întreprinderilor și a investițiilor. La rândul său, acest lucru a pus accentul pe îmbunătățirea transparenței întreprinderilor în ceea ce privește durabilitatea și a generat noi preocupări cu privire la impactul standardelor IFRS. În special, raportul din 2018 al Grupului de experți la nivel înalt privind finanțarea unei economii europene durabile a evidențiat faptul că standardele IFRS ar putea să nu fie favorabile investițiilor pe termen lung.

În consecință, ca parte a planului său de acțiune din 2018 privind finanțarea creșterii durabile, Comisia Europeană a solicitat EFRAG să ia în considerare posibile îmbunătățiri ale tratamentului contabil al investițiilor pe termen lung în instrumente de capitaluri proprii și s-a angajat să solicite o evaluare a impactului standardelor IFRS noi sau revizuite asupra investițiilor durabile, după caz. Această inițiativă are ca scop prevenirea tratamentelor contabile ale IFRS care contribuie la descurajarea alocării de fonduri pe termen lung necesare pentru tranziția către o economie durabilă.

În 2019, președintele IASB a subliniat faptul că Fundația IFRS nu dispune de mijloacele pentru a intra în domeniul raportării cu privire la durabilitate și ar trebui să se concentreze pe nevoile de informații financiare ale investitorilor. Cu toate acestea, el a recunoscut că aspectele legate de durabilitate ar putea avea un impact asupra raportării financiare și a sugerat că, atunci când sunt semnificative din punct de vedere financiar, considerațiile de durabilitate ar putea fi abordate prin revizuirea declarației de practici referitoare la observațiile cadrelor de conducere. Declarația de practici oferă orientări fără caracter obligatoriu cu privire la informațiile generale în cadrul cărora să se interpreteze situațiile financiare. Aceasta include, în special, informații privind strategia întreprinderii și progresele înregistrate în ceea ce privește punerea sa în aplicare.

În consecință, decizia IASB de a nu lua în considerare impactul durabilității asupra dezvoltării durabile în elaborarea standardelor IFRS implică faptul că domeniul de aplicare al activităților de aprobare desfășurate de EFRAG se va extinde pentru a se asigura că această dimensiune a binelui public european este protejată în mod corespunzător. În această privință, EFRAG a emis deja în 2018 două avize tehnice referitoare la posibile îmbunătățiri ale cerințelor standardului IFRS 9 Instrumente financiare pentru investiții pe termen lung în instrumente de capitaluri proprii și va continua să lucreze la posibile tratamente contabile alternative pentru evaluarea la valoarea justă a instrumentelor de capitaluri proprii și a instrumentelor asimilabile instrumentelor de capitaluri proprii în viitor.

În plus, întrucât activitățile EFRAG în domeniul raportării informațiilor nefinanciare vor reprezenta o extindere logică a mandatului său în viitor, acestea ar trebui să dispună de o finanțare adecvată. Prin urmare, va fi util ca viitorul program privind piața unică (Single Market Programme – SMP), care depinde de negocierile următorului cadru financiar multianual, să cuprindă mecanisme de finanțare flexibile care să asigure, de asemenea, acoperirea acestor activități.

4.4.În ce măsură a fost programul în concordanță cu alte politici ale UE sau există neconcordanțe între activitățile întreprinse de beneficiari (coerență)?

Principalele constatări

Activitățile beneficiarilor sunt coerente și în deplină concordanță cu obiectivul UE de consolidare a uniunii piețelor de capital.

Coerența între activitățile întreprinse de către beneficiari

În domeniul raportării financiare, programul UE de finanțare este conceput pentru a asigura promovarea unui set unic de standarde internaționale de raportare financiară și pentru a proteja interesele cetățenilor europeni și obiectivele politicilor publice ale UE. Prin urmare, coerența dintre aceste două obiective potențial contradictorii se bazează pe capacitatea EFRAG de a colabora cu IASB cât mai timpuriu posibil în cadrul procesului de stabilire a standardelor pentru a răspunde preocupărilor părților interesate europene. În această privință, raportul evaluează că EFRAG a avut succes în mandatul său de a influența în timp util IASB, înainte de aprobarea unui nou standard. Cu toate acestea, raportul subliniază, de asemenea, că mandatul EFRAG poate fi din ce în ce mai dificil în viitor, deoarece IASB nu ia în considerare în mod explicit aspectele legate de durabilitate în elaborarea standardelor IFRS și nu este obligat să evalueze în mod sistematic consecințele introducerii unui nou standard contabil dincolo de îmbunătățirea raportării financiare și costurile probabile ale punerii în aplicare.

Pe baza analizei noastre, ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de diferența de accent dintre noțiunea mai amplă a Uniunii de „bine public” prevăzută în Regulamentul IAS și obiectivul mai restrâns al IASB de îmbunătățire calitativă a raportării financiare, în special în raport cu obiectivul mai amplu al tranziției UE către o economie mai durabilă. Acest lucru poate justifica o anumită flexibilitate suplimentară în cadrul procedurii de aprobare a standardelor IFRS publicate de IASB, permițând, în circumstanțe bine definite, modificarea unor dispoziții specifice ale unui standard nou sau ale unei interpretări noi care ar fi în contradicție cu obiectivele de politică mai ample ale UE.

Coerența cu alte obiective de politică publică

În domeniul raportării financiare, programul Uniunii este conceput pentru a completa Regulamentul IAS și pentru a se asigura că noile standarde contabile emise de Fundația IFRS îndeplinesc criteriile de aprobare înainte de adoptarea de către Uniunea Europeană. În consecință, programul contribuie, de asemenea, în mod indirect, la obiectivele mai ample de garantare a funcționării eficiente și rentabile a piețelor de capital ale Uniunii și de consolidare a libertății de circulație a capitalurilor pe piața internă. În plus, analiza din secțiunea privind relevanța evidențiază faptul că programul continuă să fie pe deplin compatibil cu arhitectura cadrelor UE pentru raportarea publică de către întreprinderi, care se bazează pe o diferențiere fundamentală între cerințele aplicabile entităților cotate la bursă și celor necotate la bursă. Realizarea și menținerea unui cadru armonizat de raportare financiară pentru societățile orientate spre piața de capital rămân esențiale pentru realizarea pieței integrate a serviciilor financiare în contextul uniunii piețelor de capital.

Existența unui organism independent de supraveghere a auditului a oferit investitorilor (și publicului larg) siguranța că standardele de audit sunt de înaltă calitate și sunt dezvoltate în interes public. Grantul UE este justificat de utilizarea pe scară largă a standardelor internaționale de audit ale IAASB în statele membre ale UE. Cu toate acestea, în pofida înregistrării unor progrese inițiale și a îmbunătățirii diversități de finanțare a PIOB, este îngrijorător faptul că numărul altor sponsori publici a rămas limitat și, recent, chiar a scăzut ușor. Prin urmare, este în continuare dificil să se asigure un model de finanțare diversificat pentru PIOB care să se poată baza pe finanțare nu numai din partea auditorilor, ci și din partea utilizatorilor/investitorilor, a autorităților de reglementare și a organizațiilor internaționale, pentru a fi durabil pe termen mediu și lung. În același timp, fără ajutorul continuu al UE și al altor sponsori publici, PIOB ar reveni la situația dinainte de 2010, când acesta era complet dependent din punct de vedere financiar de IFAC. Acesta ar fi un grav pas înapoi, ar submina credibilitatea întregului sistem de guvernanță și de supraveghere și ar risca să reducă încrederea publicului în standardele de audit ale IAASB.

(1)

JO L 105, 8.4.2014, p. 1.

(2)

JO L 129, 19.5.2017, p. 24.

(3)

Raportul A8-0172/2016 privind evaluarea standardelor internaționale de contabilitate (IAS) și activitățile Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS), ale Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) și ale Consiliului de supraveghere a interesului public (PIOB).

(4)

Finanțarea acordată de Uniunea Europeană sprijină, de asemenea, actualizarea la timp a taxonomiei IFRS, care contribuie, la rândul său, la formatul electronic unic european.

(5)

Considerentul 7.

(6)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit 2016/0107/COD.

(7)

Directiva 2014/95/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari.

(8)

C/2017/4234

(9)

C/2019/4490

(10)

Începând din 2015, Securities and Exchange Commission nu mai contribuie la finanțarea Fundației IFRS. Finanțarea din partea Statelor Unite provine doar din contribuțiile voluntare ale organizațiilor private.

(11)

Ar trebui ca standardele IFRS să fie mai europene? Raportul elaborat de Philippe Maystadt – octombrie 2013.

(12)

IFAC este organismul privat care reprezintă contabilii și auditorii din întreaga lume.

(13)

Al 14-lea raport public al PIOB aprobat în 2018:
http://www.ipiob.org/media/files/attach/2018PIOB_Report.pdf

(14)

https://www.iosco.org/

(15)

  https://www.iosco.org/about/monitoring_group/pdf/2018-05-31-Monitoring-Group-Summary-of-Feedback.pdf

(16)

Contribuțiile sub formă de granturi la 31 iulie 2019 (situația provizorie pentru contribuția din 2018 sub formă de granturi).

(17)

Considerentul 15 din Regulamentul (UE) nr. 258/2014.

(18)

COM (2015) 301 final.

(19)

COM (2012) 782 final.

(20)

SWD (2018) 320 final, anexa 8.

(21)

SWD (2015) 120 final, pagina 58.

(22)

  https://www.ifrs.org/-/media/feature/groups/trustees/ifrs-reputation-research-report-jul-2017.pdf?la=en

(23)

Gestionarea dinamică a riscurilor – Cum gestionează băncile riscurile legate de rata dobânzii? Ianuarie 2017

(24)

Test de depreciere a fondului comercial: poate fi îmbunătățit? Sinteza reacțiilor primite din martie 2018

(25)

COM (2000) 359 final.

(26)

https://www.sec.gov/divisions/corpfin/internatl/foreigngeographic2015.pdf

(27)

Conform situațiilor sale financiare din 2018.

(28)

Această reducere în 2018 se datorează în mare măsură unui nou regim de acordare a licențelor care conduce la recunoașterea veniturilor obținute din licențe în locul unei contribuții financiare voluntare.